TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

1.DATE NOMINALE

-Puterea (aparenta)nominala: Sn (VA) (1)

-frecventa nominala (Hz):

-Tensiuni nominale(marimi de linie):

U1,n=1000V(joasa tensiune) / U2,n =10000V(inalta tensiune)

- Conexiuni: C1(joasa tens.)-stea/C2 (inalta tens.)-triunghi, n=11,grupa de conexiuni

-Parametri de scurtcircuit(scc.): (2)

-pierderile nominale de scc.: Pk,n (W), respectiv pk,n= Pk,n (W)/ Sn (VA),in u.r.

-tensiunea nominala de scc.: uk,n (%), sau in u.r. (/100)

-Parametri de mers in gol (3)

-pierderile nominale de mers in gol.: Po,n (W), respectiv po,n= Po,n (W)/ Sn (VA),in u.r.

-curentul nominal de mers in gol.: io,n (%), sau in u.r. (/100)

GRUPA Subgr. Sn (kVA) Pon ion (%) Pkn ukn(%) Material

(kW) (kW) infasurari

141 1*6st. 125 0.32 2.5 1.75 4/ 5/6 Al/Cu

2*6st. 280 0.65 2.1 3.25 4/ 5/6 Al/Cu

3*6st. 475 0.93 1.9 4.6 4/ 5/6 Al/Cu

4*4st. 625 1.3 1.8 6.5 4/ 5 Al/Cu

Total 22st

142 1*6st. 140 0.38 2.4 2.05 4/ 5/6/ Al/Cu

2*6st. 330 0.77 2. 3.9 4/ 5/6/ Al/Cu

3*6st. 525 1.1 1.9 5.5 4/5/ 6/ Al/ Cu

4*7st 775 1.45 1.5 9 4/ 5/6/7 Al/Cu

Total25st
GRUPA Subgr. Sn (kVA) Pon ion (%) Pkn ukn(%) Material
(kW) (kW) infasurari

143 1*6st. 175 0.32 2.5 1.75 4/ 5/6 Al/Cu

2*6st. 300 0.65 2.1 3.25 4/ 5/6 Al/Cu

3*3st. 425 0.93 1.9 4.6 4/ 5/6 Al

Total 15st

Observatii:

-in cadrul subgrupelor se vor realiza date diferite prin alegerea marimilor ukn si material(Cu,sau Al)

2.ELEMENTE CONSTRUCTIVE (scurta descriere,schite)

-sistemul magnetic (schita miez trifazat,materiale-tole cu cristale orientate,solicitari magnetice)

-sistemul electric (tipuri infasurari cilindrice,materiale,solicitari electrice)

-sistemul termic (racire cu ulei,solutii tehnice,solocitari termice)

3.MODELUL MATEMATIC

2.1 Schema echivalenta in T

i1 r1 jx ,1 jx , 2 r2, , u1

i2 +1

im C L
i1
, ,
um u2 z2 1
u1 rw jx  ,
i2
+j
im

Fig.1

2.2 Parametri schemei echivalente (in u.r.)

-rezistentele infasurarilor: r1  r2  p k ,n / 2 ,(u.r.)

,
(4)

-reactantele de scapari: x ,1  x , 2  u k ,r / 2 ,unde , si u k ,a  p k ,n (u.r.)

,
u k ,r  u k2, n  u k2, a
-reactanta de magnetizare: x m  1 / io ,r ,unde io , r  io2, n  io2, a , si io ,a  p o ,n (u.r.)

-rezistenta echivalenta pierderilor in gol: rw  1 / io ,a  1 / p o ,n , (u.r.)

Obs:

-corespunzator diagramei de fazori din fig.1,in regim nominal( u1  1 u.r.),avem: i m  io ,n u.r.,de

ordinul procentelor, si respectiv, i1  i2,  1 u.r.

-se vor explicita parametri in unitati fizice(rezistente,reactante,inductivitati) si semnificatia acestora

3.CARACTERISTICI DE FUNCTIONARE

3.1 Caracteristica externa a transformatorului reprezinta dependenta U2=f(I2),pentru U1=const.,

 2 =const.,si se poate obtine,analitic,din diagrama de fazori din fig.1b,unde se presupun cunoscuti
parametri de scurtcircuit R2k si X2k (parametri Kapp).

Se defineste caderea nominala de tensiune (in u.r.) marimea:

U 2 n (V ) U 20  U 2 n
u 2 n    1  u 2 n (u.r.) , si respectiv: u 2,n  1  u 2,n (u.r.) (5)
U 20n (V ) U 20n 2

care se poate evalua analitic cu relatia:

U 2
u 2     rk cos  2  x k sin  2  (u.r.) , si respectiv: u 2  1  u 2 (u.r.) (6)
U 20n

unde   i2  I 2 / I 2,n , rk  r1  r2  p k ,n  u k ,a , si x k  x ,1  x , 2  u k ,r (u.r.)

, ,

Sunt de remarcat următoarele:

- pentru sarcini cu caracter inductiv (2>0) , rezultă u2>0, respectiv caracteristica externă are,o
alura descendentă;;
- pentru sarcini cu caracter capacitiv, (2<0) şi ukr>uka, rezultă u2<0, respectiv caracteristica externă
are, în prima parte,o alura ascendentă ;
- caderea nominala´ de tensiune (pentru =1) este dată de expresia:
 u2 n  u ka  cos  2 n  u kr  sin  2 n (u.r.) (7)
u kr
cu valoarea maximă:  u 2n  max  u ka2  u kr2  u k , pentru  2  arctg
u ka
-sarcina R-L

respectiv, căderea maximă de tensiune la bornele transformatorului, în regim nominal (=1), este
aproximativ numeric egală cu tensiunea de scurtcircuit nominală (uk), apropiată valoric de reactanţa
de scurtcircuit (scăpari) X a transformatorului, care monitorizează astfel una dintre performanţele
importante ale acestuia şi anume caracteristica externă.
3.2 Carateristica randamentului =f() prezintă o importanţă (economică) deosebită în
functionarea transformatorului, având în vedere puterile unitare mari (zeci sau sute de MVA)
vehiculate şi respectiv pierderile (P) aferente.
O expresie analitică a randamentului se poate obţine pe baza bilanţului puterilor active, reprezentat
în figura 2.a
 
M
m
P1 m<1
P2 n
Pe (1)
= m>1
(2)
PJ
2
1 I1
PJ 1 P0 
m 
P Fe =P0 Pk pk I 2n
0
a) b)
Fig.2
Sunt valabile următoarele relaţii:
P1  PFe  PJ1  Pe si Pe  PJ 2  P2 (W) (8)
unde PFe, PJ1 , PJ 2 au semnificaţiile cunoscute (pierderi în fier, respectiv în cele două înfăşurări)
iar Pe reprezintă puterea electromagnetică (componenta activă) transferată, prin câmp
electromagnetic de la înfăşurarea primară la cea secundară.
Astfel, calculul randamentului se poate face cu relaţia:
P P2 P2 P2
 2    (9)
P1 P2  P P2  PFe  PJ1  PJ 2 P2  P0  Pk
Având în vedere relaţiile:
2
U 
P2  U 2  I 2  cos  2 , PFe  PFen   2  , si Pk  Pj1  Pj 2  Pk ,n  ( I 2 / I 2,n ) 2

 U 2n 
(10)
expresia randamentului, devine:
   cos  2
     ,  , cos  2  , unde   U 2 U 2 n ,   I 2 I 2 n  i2 (11)
   cos  2  2  p0,n   2  p k ,n
În practică interesează îndeosebi cazul =f() pentru , cos2=constant, alura curbei randamentului
rezultând cea din figura 2b.
Se remarcă existenţa unui randament maxim m pentru sarcina:
p0,n cos  2
m   şi m  (12)
p k ,n cos  2  2 p 0,n  p k , n
respectiv la funcţionarea cu tensiune nominală (=1) şi cos2=1:
p 0,n 1 1
m  , m  , n  (13)
p k ,n 1  2 p 0,n  p k ,n 1  p 0,n  p k ,n
Rezultatul (13) arată că sarcina optimă (m) pentru care randamentul este maxim, corespunde
raportului dintre pierderile nominale în fier (gol, p0) şi în înfăşurări (scurtcircuit, pk).După cum
acest raport este subunitar sau supraunitar (la suma constantă, respectiv n=constant), alura curbei
randamentului se modifică substanţial (curbele 1, 2 din figura 2b). Dintre cele două variante prima
(m<1) este de preferat întrucât asigură o valoare bună a randamentului (chiar superioară
randamentului nominal) şi pentru sarcini mai mici decât cea nominală, situaţie des întâlnită în
exploatare. În general transformatoarele se construiesc (proiectează) astfel încât m0,5, ceea ce
corespunde unui raport al pierderilor p0 n pkn  0,25 , aşa cum rezultă de altfel şi din datele
prezentate în tabelul 1.1.
3.3. Calculul numeric al caracteristicilor de functionare, se poate realiza utilizand direct schema
echivalenta in T (fig.1 ), cu valorile numerice ale parametrilor ,impedanta de sarcina fiind
reprezentata sub forma complexa si in unitati relative :
z S  z s  exp( j 2n ) (u.r.), unde z s  1 /  (u.r) , si  2 n  0 (sarcina inductiva) (14)
Pentru 1 u  u 1 (origine de faza ) , si   i 2 = 0 .....1,2 se determina caracteristicile in sarcina

(caracteristica externa 2 u  f (i 2 si caracteristica randamentului   f (i 2 ) cu relatiile:

)
p2 u 2  i 2  cos  2 n
u 2  abs(u 2 ), si   (15)
p1 u1  abs(i1 )  angle(i1 )

Ca aplicatie se vor considera datele numerice ale unui transformator de 400 KVA ,si programul de
calcul Matlab (function TrafoT) de mai jos:
function trafoTdateNominaleCaracteristici2014
Sn=400000;
Pkn=6300;
ukn=0.06;
Pon=840;
ion=0.02;
pkn=Pkn/Sn
uka=pkn
ukr=sqrt(ukn^2-uka^2)
pon=Pon/Sn
ioa=pon
ior=sqrt(ion^2-ioa^2)
Cpu=pkn/ukn %<1
Cpi=pon/ion %<1
r1=pkn/2
r2=r1
xs1=ukr/2
xs2=xs1
rw=1/pon
xmn=1/ior
z1=r1+j*xs1
z2=r2+j*xs2;
zm=j*rw*xmn/(rw+j*xmn);
u1=1 ; %tensiune nominala,origine de faza
fi2n=acos(.8); %>0 pentru sarcina R-L (varianta de baza)
%obs.se vor determina si caracteristicile pt sarcina pur rezistiva
(R),respectiv (R-C) –rezistiv-capacitiv
% fi2n=0; % pentru sarcina R
% fi2n=-acos(.8); % pentru sarcina R-C
x=(.01:.05:1.2);%caracteristici de sarcina ,gol –nominal
%x=(.1:.1:500);%caracteristica extinsa gol-scurtcircuit
z=1./x;
zs=z.*exp(j*fi2n);%impedanta de sarcina,din secundar
ze=z1+(zm.*(z2+zs))./(zm+z2+zs);
i1z=u1./ze;
i1=abs(i1z);
fi1=angle(i1z);
p1=(u1.*i1).*cos(fi1);
i2z=(i1z.*zm)./(zm+zs+z2);
i2=abs(i2z);
u2z=i2z.*zs;
u2=abs(u2z);
p2=(u2.*i2).*cos(fi2n);
p1=(u1.*i1).*cos(fi1);
ran=p2./p1;
alfa=i2;
 %caracteristici analitice
ranc=(alfa.*cos(fi2n))./(alfa.*cos(fi2n)+(alfa.^2).*pkn+pon);
u2c=1-alfa.*(uka*cos(fi2n) +ukr*sin(fi2n));
plot(alfa,u2,'.',alfa,u2c,'-');
%plot(alfa,ran,'.',alfa,ranc,'-');
%plot(alfa,u2,’-‚,alfa,p2,’.’)
grid
end
Observatii:
- indicati semnificatiile fiecarei linii de program
- comentati si interpretati,caracteristicile obtinute (sarcina R,R-L,R-C)
- (respectiv fi2=0, fi2=0.8, fi2=-0.8)
1

0.99

u2-numeric
0.98 u2-analitic

0.97

0.96

0.95

0.94
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
curentul i2 (u.r.)

Fig.3 a
1

0.95

randamentul-numeric
0.9 randamentul-analitic

0.85

0.8

0.75
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
curentul i2 (u.r.)

Fig. 3b
-caracteristica extinsa, gol-scc,pentru cosfi2 capacitiv
4
u2 (u.r.)
3.5 p2 (u.r.)

2.5

1.5

0.5

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
alfa=i2 (u.r.)

Fig.3c