Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Laurentiu Dumitran
Curs 10
5. Polarizarea electrică
eo ro 1
o No
N 0 C0' T , (5.48)
0 o N o 0 C0' T N o
Prof. Laurentiu Dumitran
Fig. 5.8. Separarea sarcinii la interfaţa dintre două regiuni omogene ale
unui dielectric omogen aflat în câmp electric.
Prof. Laurentiu Dumitran
şi
2
Nq02 Z ω'0 ω 2
ε 're' . (5.67)
m0 ε 0 ω' 2 ω 2 2 ω 2 m 2
0 0
şi, respectiv:
2
N q2 ω'0 ω 2
ε i i
''
, (5.70)
ri
mi ε 0 ω' 2 ω 2 2 ω 2 m 2
0 i
ε''ro
ε rs ε r ωτ (5.83)
1 ω2 τ 2
a permitivităţii complexe ro .
Se menţionează faptul că modelul Pellat – Debye, care
presupune că orientarea moleculelor polare este un proces vâscos, se
aplică, mai cu seamă, în cazul polarizării lichidelor polare. Aplicarea
sa pentru dielectricii solizi implică utilizarea unui spectru de valori ale
duratei de relaxare .
Pe baza relaţiilor (5.82) şi (5.83) pot fi trasate curbele de variaţie
ale componentelor permitivității complexe ro cu pulsaţia câmpului
electric (fig. 5.11). Se constată că, pentru , partea reală a
permitivităţii relative 'ro ia valoarea r 1 . De asemenea, se
constată că 'ro' prezintă un maxim pentru pulsaţia de rezonanţă
'0 1 .
ε '
2 2
ε r ε 'ro'
ε rs ε r 2 . (5.84)
ro
1 ω2 τ 2
Înlocuind 1 2 2 din (5.82) în (5.84), se obţine:
ε 'ro ε rs ε r ε 'ro ε rs ε r ε 'ro' 0 ,
2 2 2
(5.85)
din care rezultă că dependenţa ''
ro
'
ro este un semicerc cu centrul în
punctul C de coordonate r rs 2 şi r rs 2 (reprezentat în
figura 5.12).
Experimental se constată că dielectricii solizi polari sunt
caracterizaţi prin spectre ale duratelor de relaxare . De aceea, pentru
permitivitatea relativă complexă se utilizează expresia:
ε rs ε r
ε ro ε 'ro jε 'ro' ε r , (5.86)
1 jωτ m 1-α
în care m este durata de relaxare medie şi (0, 1) - o constantă de
material.
Prof. Laurentiu Dumitran
Expresii E t şi Dt reprezintă ecuaţiile parametrice ale elipsei
DE , reprezentate în figura 5.14. Aria Ah EdD a acestei elipse
h
a) b)
Ținând cont de relaţiile (5.108) şi de condiţia ca disiparea puterii
active P să se producă în rezistorul R p , rezultă R p U 2 P şi,
respectiv C p Q U 2 . În cazul schemei serie se obţine
Rs U 2 P 1 1 tg 2
1
şi, respectiv, Cs Q U 2 1 tg 2 .
Obţinerea unor scheme electrice echivalente mai elaborate se
poate face utilizând teoremele de sinteză a circuitelor electrice. Pentru
aceasta trebuie cunoscută expresia admitanţei complexe
corespunzătoare condensatorului cu pierderi.