ECHIPAMENTE

ELECTRICE
CURS 4
2019-2020
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE

■ În actualele instalații de producere și distribuție a energiei electrice, pot apărea

curenți de scurtcircuit de valori între cativa kA și sute de kA, în raport cu puterea
surselor și locul în care apare scurtcircuitul.
■ Acești curenți determină forțe electrodinamice, care se exercită asupra
conductoarelor, supuse astfel unor solicitări de tipul forțe tăietoare și momente de
încovoiere.
■ In standardele naționale și cele internaționale se prescriu pentru aparatele de
comutație și pentru instalații valori ale curentului de stabilitate electrodinamică.
Acesta este definit ca fiind valoarea maxima a amplitudinii curentului de
scurtcircuit, de soc, pe care îl suportă un aparat sau o instalație fără a suferi
deformații mecanice inadmisibile.
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
■ FED = forţe electrodinamice care sunt exercitate între conductoare, în special profilele de bare
colectoare și sunt rezultatul interactiunii câmpurilor magnetice produse de curentul electric care le
parcurge.
■ FED depind de:
▪ valoarea curenţilor care interacționează
▪ configuraţia geometrică a conductoarelor
▪ aşezarea lor reciprocă
■ Modulul FED este proporţional cu produsul curenţilor care interacţionează FED ~ ij ik
■ în cazul regimurilor normale de funcţionare aceste forţe electrodinamice au valori relativ mici
▪FED de ordinul 1...10 dN
■ în cazul regimurilor de avarie însă (scurtcircuite), valoarea acestor forţe devine importantă şi
se pot produce în acest fel distrugeri ale echipamentelor parcurse de curenţii de defect
(Deformarea barelor, ruperea suporților de susținere etc.)
▪FED de ordinul 104...107 dN
 Tipuri de bare colectoare intalnite in
instalatiile electrice
1) Bare din conductoare neizolate rigide:
❖ Cu sectiune circulara (tubulare) (IT)
❖ Cu sectiune dreptunghiulara (MT):
■ Simple (neecranate)
■ Ecranate (cu/fara bariere intre doua faze invecinate)
■ Capsulate (cu izolatie in aer sau gaz sub presiune SF6)

2) Bare din conductoare neizolate flexibile (IT)

SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
■ Nivelul FED şi eforturile mecanice generate de acestea determină
dimensionarea mecanică a echipamentelor şi instalaţiilor care conţin
căile de curent.

! Dacă solicitările depăşesc limita fixată prin SED apar distrugeri mari şi
instalaţia este scoasă din funcţiune pentru un timp îndelungat.
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Relații generale de calcul
■ Relatiile generale de calcul a FED au la baza teorema Biot-Savart-
Laplace sau principiul variatiei energiei electromagnetice
inmagazinate de circuit.
■ Dupa formula lui Laplace, asupra unui element de conductor de
lungime 𝑑𝑙,Ԧ care face parte dintr-un circuit inchis parcurs de un curent
i, actioneaza o forta electrodinamica 𝑑𝐹: Ԧ
𝑑𝐹ത = 𝑖 [𝑑𝑙 ҧ × 𝑩
ഥ]
ഥ este inductia magnetica a campului in punctul in care se gaseste
unde 𝑩
elementul localizat 𝑑𝑙.ҧ
Forta elementara 𝑑𝐹Ԧ este perpendiculara pe planul format de vectorii 𝑑𝑙 ҧ si
ഥ . Modulul sau este:
𝑩
𝑑 𝐹Ԧ = 𝑖 𝐵 𝑠𝑖𝑛𝛽 𝑑𝑙
ഥ si 𝑑 𝑙,ҧ sensul lui 𝑑𝑙 ҧ fiind sensul curentului.
unde 𝛽 este unghiul dintre 𝑩
Forta totala care actioneaza asupra intregului contur (C), prin integrare
rezulta de forma:

𝐹ത = 𝑖 න 𝑑𝑙 ҧ × 𝑩
ഥ
𝐶
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Relații generale de calcul
■ Folosind teorema Biot-Savart-Laplace se poate stabili inductia magnetica 𝐵, ത
produsa in vid intr-un punct A, de un curent de intensitate i. Astfel, pentru un
contur simplu:
𝜇0 𝑑 𝑙 ҧ × 𝑟ഥ0
ത
𝐵= 𝑖ර
4𝜋 Γ 𝑟2
unde:
𝑟ഥ0 - versorul vectorului de pozitie r;
𝝁𝟎 = 𝟒𝝅 ∙ 𝟏𝟎−𝟕 H/m – valoarea permeabilitatii magnetice a vidului.

■ Integrala se calculeaza de-a lungul conturului inchis strabatut de curentul i.

Daca in afara de conturul strabatut de curentul i, exista si alte contururi
strabatute de curentii 𝑖1 , 𝑖2 etc., atunci integrala se calculeaza de-a lungul
tuturor contururilor.
■ In forma scalara relatia se scrie:
𝜇0 𝑑𝑙 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝐵= 𝑖ර
4𝜋 Γ 𝑟2
unde 𝛼 este unghiul dintre 𝑑𝑙 ҧ si 𝑟ഥ0 .
■ Observatie:
In aplicaţiile practice, calculul fortelor electrodinamice prin procedeele prezentate se
localizeaza numai la anumite portiuni ale circuitelor inchise, neglijandu-se interactiunile
dintre caile de curent situate la distante mari una de alta.
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Relații generale de calcul
■ Forta elementara, exprimata in N, este:
𝑑𝐹 = 10−7 𝑖 𝐵 𝑠𝑖𝑛𝛽 𝑑𝑙
■ Daca inductia magnetica B si unghiul 𝛽 sunt constante pe toata
lungimea conductorului, cu alte cuvinte in cazul in care
conductorul se afla intr-un camp magnetic, expresia devine:
𝐹 = 10−7 𝑖 𝐵 𝑙 sin 𝛽 , [N]
daca se exprima curentul in A, inductia in T, lungimea in m.
■ In cazul particular, cand directia curentului formeaza un unghi
𝜋
drept cu directia campului de inductie magnetica, atunci 𝛽 = ,
2
𝑠𝑖𝑛𝛽 = 1 si forta se calculeaza cu expresia:
𝐹 = 10−7 𝑖 𝐵 𝑙, [N]
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Relații generale de calcul

! Teorema Biot-Savart-Laplace se foloseste pentru calculul FED

numai cand configuratia circuitelor strabatute de curent este
destul de simpla.

■ Pentru circuite de forma complicata, de exemplu bobine de

reactanta, transformatoare de curent etc., folosirea formulei
Biot-Savart-Laplace duce la expresii complicate.
 SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Conductoare rectilinii, paralele si de dd

sectiune neglijabila
■ Interacțiunea electrodinamică a două conductoare lungi, filiforme, rectilinii
și paralele, de lungime infinita, parcurse de curenți de intensități diferite
𝐿
𝐹 = 2𝑖1 𝑖2 ∙ 10−7 [𝑁]
𝑑
(a)-în același sens (FED de atracție)
(b)-în sensuri opuse (FED de respingere).

Sunt reprezentate (într-un plan perpendicular pe direcția

conductoarelor):
- variația inducției magnetice B;
- spectrul liniilor de câmp pentru vectorul B (inducție)

Asupra a doua cai de curent parcurse de curenti, actioneaza

forte electrodinamice egale şi de sensuri contrare, de
respingere intre conductoare, sau de atractie, dupa cum
intensitatile curentilor au acelasi sens sau sensuri contrare.
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Conductoare coplanare, rectilinii,
filiforme, paralele, de lungime finită
d
■ In practica este cazul conductoarelor fixate pe
izolatoare suport si ale caror dimensiuni
transversale sunt neglijabile in raport cu
lungimea lor.
■ In aceste situatii trebuie determinata forta
exercitata asupra unei portiuni de bara de
lungime l dintre doua izolatoare suport.
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Conductoare coplanare, rectilinii, filiforme,
paralele, de lungime finită
■ Ambele conductoare au lungimea l.
■ Se calculează folosind forța specifică (forța pe
unitatea de lungime) dedusă pentru cazul
anterior (conductoare de lungime infinită)
corectată cu un factor adimensional φ (factor de
contur) care depinde de raportul d/l.

𝜇0 𝑑
𝐹/𝑙 = 𝑖 𝑖 𝜑
2𝜋𝑑 1 2 𝑙
d
𝑑 𝑑 2 𝑑
unde 𝜑 = 1+ −
𝑙 𝑙 𝑙
 SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Conductoare coplanare, rectilinii, filiforme,
paralele, de lungime finită
■ Funcția de corecție este reprezentată
în imaginea alăturată
2
𝑑 𝑑 𝑑
𝜑 = 1+ −
𝑙 𝑙 𝑙
■ Daca l>>d se utilizează relația
φ(d/l) determinată în cazul conductoarelor de
lungime infinită.
■ Efectul lungimii finite a conductoarelor:
forța specifică este mai mică decât în
cazul conductoarelor de lungime
infinită situate la aceeași distanță d.
d/l
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Conductoare coplanare, rectilinii, filiforme,
paralele, de lungime finită
! In cazul in care raportul dintre distanta intre conductoare si lungimea lor este relativ
mic, se poate folosi cu suficienta aproximatie relatia:
𝐹 𝑖1 𝑖2 𝑁
=2 ∙ 10−7 [ ]
𝑙 𝑑 𝑚

! In cazul in care nu este indeplinita aceast conditie, relatia de mai sus da nastere unor
erori inacceptabile. Aceasta se explica prin faptul ca nu se tine seama de
neuniformitatea campului de inductie magnetica de la capetele conductoarelor (la
conductoarele de lungime infinita campul magnetic este uniform in lungul lor).
𝑖1 𝑖2 −7
𝑑 𝑁
𝐹/𝑙 = 2 ∙ 10 𝑓 [ ]
𝑑 𝑙 𝑚
 SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Influența formei conductoarelor
𝐿
■ Relația 𝐹 = 2𝑖1 𝑖2 ∙ 10−7 𝑁 se aplică numai
𝑑
pentru conductoare electrice flexibile.
■ În cazul barelor colectoare rigide, forța
electrodinamică se determină funcție de diversele
configurații geometrice pe care le pot avea căile de
curent, de lungimea și secțiunea transversală a
conductoarelor și de valorile instantanee ale
curenților ce le parcurg. Va rezulta pentru fiecare
caz în parte un factor de corecție (coeficient de
forma), notat în mod convențional k, iar acesta este
determinat prin calcul.
■ Calculul funcţiei de corecţie fiind laborios, se
folosesc curbele lui DWIGHT .
𝐿
■ Astfel, ecuația devine de forma: 𝐹 = 2𝑖1 𝑖2 𝑘 ∙ 10−7
𝑑
 SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Influența formei conductoarelor
! Modul de așezare al conductoarelor influențează
valoarea forței.

! Se observă că pentru aceeași distanță d între axe,

așezarea pe latura mare conduce la valori mai mari ale
forței decât în cazul așezării pe latura mica (k ＞ 1).

! Pentru sistemele de bare se va prefera așezarea pe

latura mică, avantajoasă și din punct de vedere al
răcirii.
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Influența formei conductoarelor
■ În imagine se prezintă situația relativă a două
conductoare paralele, de secțiune
dreptunghiulară, așezate cu latura mică și
distanța d între axele conductoarelor, grosimea
fiecărui conductor (latura mică) este a, iar
înălțimea este b.
■ În tabel sunt prezentate exemple de valori ale
forțelor electrodinamice suportate de două bare
paralele, în cazul apariției unui scurcircuit.
𝐿
𝐹 = 2𝑖1 𝑖2 𝑘 ∙ 10−7
𝑑
223

1165
SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Conductoare profilate, paralele, de secțiune
transversală dreptunghiulară
■ Conductoare dreptunghiulare așezate pe latura mică.
■ Se consideră densitatea de curent constantă. Ipoteza
este valabilă pentru regimul staționar (electrocinetic)
pentru care nu avem fenomene de inducție
electromagnetică (curentul este invariant în timp).
■ Componenta forței electrodinamice pe direcția a, este:

2 2
𝜇0 𝑏 2𝑑 𝑑 𝑑
𝐹= ∙ 𝑖2 ∙ 𝐿 ∙ 2 ∙ ∙ 𝑎𝑡𝑎𝑛 − 𝑙𝑛 1 + 2
2𝜋𝑑 𝑑 𝑏 𝑏 𝑏
d

k
 SOLICITĂRI ELECTRODINAMICE
Conductoare profilate, paralele, de secțiune
transversală dreptunghiulară
■ Pentru conductoare așezate pe lat, componenta forței
electrodinamice, este:

𝜇0 2 𝑑2 𝑎 𝑎 𝑎 𝑎
𝐹= ∙𝑖 ∙𝐿∙ 2∙ 1+ ∙ 𝑙𝑛 1 + + 1− ∙ 𝑙𝑛 1 −
2𝜋𝑠 𝑎 𝑑 𝑑 𝑑 𝑑

d
 Stabilitatea electrodinamica a
aparatelor electrice
■ Pana acum s-a analizat calculul fortelor electrodinamice dintre diferitele elemente
separate ale unui sistem trifazat, strabatute de curentul de faza respectiv.

■ Dar pentru calculul mecanic al barelor din statiile electrice si al aparatelor trifazate, este
necesar sa se determina fortele electrodinamice care actioneaza pe fiecare faza in
sistemul trifazat ca rezultat al actiunii reciproce dintre curentul unei faze si curentii din
celelalte faze.
Stabilitatea electrodinamica a aparatelor
electrice

! in curent alternativ monofazat, fortele sunt variabile

in timp si solicita conductoarele numai intr-un singur
Cazul barelor din statiile electrice asezate in acelasi plan,
sens; conductoare de intrare si iesire la transformatoarele si
intreruptoarele trifazate etc.

! in curent alternativ trifazat, cu conductoare

coplanare, solicitarile se produc numai in planul
conductoarelor, conductorul central fiind solicitat mai
puternic in ambele sensuri, in mod egal;
conductoarele marginale sunt solicitate mai ales spre
exteriorul sistemului;
Stabilitatea electrodinamica a aparatelor
electrice

! in curent alternativ trifazat, cu conductoare asezate

in varful unui triunghi echilateral, fortele variabile in
timp si spatiu solicita toate conductoarele in modul
cel mai defavorabil.
𝐹12 = 𝐹23 = 𝐹31
𝜇 𝑙 𝑎
𝐹𝑗𝑘 = 2𝜋0 𝑎 𝜑𝑐𝐷 𝜑( 𝑙 )𝑖𝑗 𝑖𝑘 =𝐹0 𝑖𝑗 𝑖𝑘
Configuraţie recomandată pentru
simetrizarea parametrilor naturali
(inductivitate şi capacitate); utilizată
în construcţia cablurilor trifazate
tripolare.
 Stabilitatea electrodinamica a
aparatelor electrice
■ Calculul de rezistenta mecanica al aparatelor electrice se face in baza solicitarilor
electrodinamice maxime. Conform celor expuse anterior referitor la procesele
fundamentale de comutatie, in circuitele trifazate se pot produce scurtcircuite
monofazate, bifazate si trifazate; evident, barele conductoare de curent ale aparatelor
electrice trebuie sa reziste la solicitarile electrodinamice care se produc pentru oricare
din cele trei posibilitati de scurtcircuit.

■ Daca comparam valorile maxime ale fortelor electrodinamice care actioneaza asupra
conductoarelor in scurtcircuitele trifazate, am fi tentati sa afirmam ca fortele sunt mai
mici decat in scurtcircuitele bipolare, afirmatie complet falsa demonstrabila prin curentii
3
ce stabilesc aceste forte. Relatia dintre curenti 𝐼2𝑓 = 𝐼𝑡𝑟𝑖 se conserva si in cazul
2
fortelor.
INFLUENȚA CORPURILOR
FEROMAGNETICE
Conductor parcurs de curent așezat în vecinătatea unui
perete feromagnetic.

■ Dacă un conductor parcurs de curent este situat în

vecinătatea unui corp feromagnetic, asupra
conductorului acționează o forță magnetica care are
tendința de a atrage conductorul către corpul
feromagnetic.
■ Astfel de situatii se intalnesc in constructia
echipamentelor electrice amplasate in celule avand
pereti sau usi din otel.
 INFLUENȚA CORPURILOR FEROMAGNETICE

Conductor parcurs de curent așezat în

vecinătatea unui perete feromagnetic
■ Corp feromagnetic = orice corp pentru care μr >> 1
(μr – permeabilitatea magnetică relativă)

■ FED acţionează în sensul micşorării distanţei dintre

conductor şi corpul feromagnetic

! Conductoarele care trec pe lângă pereți cu 𝜇 ≫ 1 în

întreruptoare, transformatoare sau în stațiile electrice,
trebuie să fie bine ancorate pentru a rezista forțelor care
apar.
 INFLUENȚA CORPURILOR FEROMAGNETICE

Conductor infinit lung plasat în aer într-o nişă feromagnetică cu

secţiunea transversală dreptunghiulară
■ se numeşte "efect de nişă“ și se aplică la stingerea arcului
electric în întreruptoarele de joasă tensiune
■ forța cu care este atras conductorul în interiorul nișei se
calculează folosind un model simplificat:
𝐹 𝜇0 2 1 𝑒
𝑓= = ∙𝑖 ∙ ∙ 𝜑𝑐 ( )
𝑙 2𝜋 2𝑎 𝐿
unde 2a – distanta intre coloana arcului si imaginea ei
I – curentul din coloana arcului
𝑒
𝜑𝑐 (𝐿) – factor de corectie al fortei ce caracterizeaza gradul de
umplere a camerei de stingere cu N placute feromagnetice de
grosime e.

Forta electromagnetica:
! Atrage conductorul in interiorul nisei
! creste o data cu cresterea factorului de forma al nisei
INFLUENȚA CORPURILOR FEROMAGNETICE

Conductor infinit lung plasat în aer într-o nişă feromagnetică cu secţiunea

transversală dreptunghiulară

■ Arcul electric ce se formeaza între contacte, poate fi stins daca este alungit sub actiunea
unei forte.
Concluzie
! Actiunea oricarei forte (magnetice, mecanice etc.) asupra coloanei arcului determina
alungirea acestuia.
! Extragerea caldurii din coloana arcului se face prin contactul acesteia cu peretii reci din
camera de stingere (principiu denumit deion deoarece o mare cantitate de caldura din
coloana arcului este absorbita de peretii reci ai camerei de stingere-deionizare).
Camerele de stingere pot fi:
■ largi unde distanta dintre pereti este mult mai mare decât diametrul coloanei de
arc,
■ camere cu fanta îngusta unde diametrul coloanei de arc este mai mare decât
grosimea fantei. Fanta îngusta poate fi variabila ca sectiune, pentru a mentine
arcul în contact intim cu peretii pe toata durata lui, poate avea mai multe fante în
paralel, sau fanta poate avea sicane pentru a mari lungimea arcului.
■ Efectul de nişa este utilizat la
construcţia camerelor de stingere,
care funcţioneazã pe principiul
efectului de electrod, în scopul
introducerii arcului în nişa şi divizarii
lui.
■ In acest sens nişa este formatã din
placuţe feromagnetice suprapuse cu
intervale între ele, intervale în care
apare arcul electric fragmentat.
 INFLUENȚA CORPURILOR FEROMAGNETICE

Nisa triunghiulara Cu aceleasi ipoteze privind permeabilitatea

materialului feromagnetic şi traseul de
închidere al fluxului magnetic, se mediazã
întrefierul 𝛿 m şi inductivitatea L şi se
obţine expresia forţei:
1 2 𝑑𝐿 𝑙 ℎ 2
𝐹= 𝑖 ∙ = 2𝜇0 𝑖 2 ∙ ∙
2 𝑑𝑥 𝛿 (2ℎ − 𝑥)2

! Forta de atractie creste pe masura ce conductorul se apropie de

fundul nisei si depinde de plasarea initiala (pe axa) a conductorului.