Curs 10

Petrescu Emil
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

1 Densitate de polarizare
Polarizarea unui material dielectric este caracterizat¼a de m¼arimea numit¼ a den-
sitate de polarizare care reprezint¼
a momentul de dipol al unit¼ aţii de volum:
P
~ p~i
P = lim (1)
V !0 V
P
unde p~i reprezint¼
a suma momentelor de dipol care exist¼ a în volumul V .
În cazul unui dielectric omogen format dintr-un singur tip de molecule polare
cu momentul de dipol p~ care se orienteaz¼ a paralel cu câmpul extern, densitatea
de polarizare are expresia:
P~ = n~p (2)
unde n este concentraţia de dipoli din unitatea de volum.

1.0.1 Densitatea de polarizare a unui material omogen

Fie un dielectric omogen a‡at în câmp electric în care datorit¼
a orient¼
arii dipolilor
electrici apare o densitate de polarizare P:

Consider¼am din acest dielectric o porţiune de grosime d având suprafaţa

dxdy (Fig. 1). Deoarece dielectricul este omogen şi izotrop direcţia vectorului

Figure 1: Material dielectric uniform polarizat.

1
de polarizare coincide cu direcţia câmpului electric. Un element de volum a
c¼
arui în¼
alţime este dz i se poate asocia un moment de dipol egal cu:

P dv = P dxdydz (3)

Potenţialul creat de acest element de volum

P dxdydz cos
dV =
4 "0 r2
Deoarece dr = dz cos , dS = dxdy rezult¼
a:
Zr2
P dS dr
V = (4)
4 "0 r2 r2
r1

P dS 1 1 Pd Pd
V = = (5)
4 "0 r2 r1 r2 4 "0 r2 4 "0 r1
Relaţia este echivalent¼
a cu expresia potenţialului creat de dou¼a sarcini punc-
tiforme egale şi de sens contrar având valoarea P dS. Rezult¼ a c¼ a o plac¼
a di-
electric¼
a introdus¼ a într-un câmp electric care determin¼ a apariţia unei polar-
iz¼
ari, poate … înlocuit¼a cu dou¼a distribuţii de sarcini cu densit¼
aţile super…ciale
1 = +P şi 2 = P pe cele dou¼a feţe ale pl¼
acii.
Observaţie: Dac¼a vectorul P~ nu este normal pe suprafaţa dielectricului den-
sitatea de sarcin¼a de pe suprafaţa dielectricului este egal¼a cu componenta nor-
mal¼a a polariz¼arii

1.1 Modalit¼
aţi de polarizare a unui dielectric
1.1.1 Polarizare electronic¼
a
Se manifest¼ a la dielectrici formaţi din molecule sau atomi simetrici în care cen-
trul sarcinilor pozitive coincide cu centrul sarcinilor negative. Aşa cum am spus
în prezenţa unui câmp electric are loc o deplasare relativ¼a a centrului sarcinilor
negative faţ¼
a de nucleu, astfel încât întreg ansamblul atomic se manifest¼ a ca un
dipol. Aceast¼ a deplasare nu depinde de agitaţie termic¼ a, deoarece în acest caz
avem de-a face cu procese la nivel atomic. Astfel densitatea de polarizare este:

P =n eE (6)

unde e este polarizabilitatea electronic¼

a iar n este concentraţia de atomi.

1.1.2 Polarizarea orientaţional¼

a
Este prezent¼ a în dielectricii constituiţi din molecule nesimetrice (molecule po-
lare) în care centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu centrul sarcinilor negative.
Astfel de molecule prezint¼ a un moment dipolar permanent datorit¼ a separ¼
arii
sarcinilor de semn contrar. În prezenţa unui câmp electric dipolii tind s¼ a se

2
 Figure 2: Plac¼
a de dielectric introdus¼
a în interiorul unui condensator plan

orienteze în direcţia acestuia. În acest caz energia potenţial¼

a a unui dipol de
moment p~ în câmpul electric E ~ este:

Ep = ~ =
p~E pE cos (7)

unde este unghiul f¼ acut de dipol cu câmpul electric. În urma unor calcule
rezult¼
a desitatea de polarizare devine:

pE p2
P = np =n E (8)
3kB T 3kB T
Dac¼a exprim¼ am densitatea de polarizare sub forma P = n E polarizabili-
tatea (orientaţional¼
a) este:
p2
= (9)
3kB T

1.2 Permeabilitatea şi susceptibilitatea

Consider¼ am un condensator plan a c¼ arui capacitate este C0 (Fig. 2). Dac¼ a
în interiorul consensatorului se introduce un dielectric capacitatea acestuia se
modi…c¼ a la valoarea C. Raportul dintre C şi C0 poart¼
a numele de permitivitate
relativ¼
a a dielectricului:
"r = C=C0 (10)
Permitivitatea relativ¼
a este o m¼
arime speci…c¼
a materialului dielectric respec-
tiv.
Introducerea materialului dielectric în câmpul electric îl polarizeaz¼
a şi apare
o sarcin¼
a super…cial¼
a la suprafaţa dielectricului cu densitatea super…cial¼ a p.

3
Consider¼
am o suprafaţ¼
a pe care aplic¼
am legea lui Gauss:
1
ES = ( p) S (11)
"0
unde este densitatea de sarcin¼ a pe arm¼aturile condensatorului. Deoarece den-
sitatea de sarcin¼
a care apare pe suprafaţa dielectricului este egal¼
a cu densitatea
de polarizare din (11) rezult¼
a;

= "0 E + p = "0 E + P (12)

Atunci
Q S ("0 E + P ) S P "0 S P
C= = = = 1+ = 1+ C0 (13)
U Ed Ed "0 E d "0 E

Rezult¼
a c¼
a:
P
"r = 1 + (14)
"0 E
De aici:
P = ("r 1) "0 E (15)
De…nim susceptibilitatea electric¼
a ca:

e = "r 1 (16)

Astfel densitatea de polarizare se poate scrie ca:

P = e "0 E (17)

1.3 Inducţia câmpului electric

Sarcina de pe arm¼
aturile consensatorului este:

Q = S = ("0 E + P ) S (18)

Atunci:
Q
= "0 E + P (19)
S
M¼
arimea din partea dreapt¼
a poart¼
a numele de inducţie a câmpului electric:

D = "0 E + P (20)

~ şi P~ sunt vectori şi D

Deoarece E ~ este un vector:

~ = "0 E
D ~ + P~ (21)

~ = "0 E
D ~ + ("r ~ = "r "0 E
1) "0 E ~ (22)

4
 Figure 3: Porţiune dintr-un dielectric neomogen a‡at¼
a în câmp electric

1.4 Densitatea de polarizare în cazul materialelor neomo-

gene
Al¼aturi de consideraţiile f¼
acute pân¼ a acum asupra polariz¼ arii uniforme este im-
portant s¼a se considere şi cazul în care polarizarea nu este uniform¼ a. Acest lucru
se datoreaz¼ a neuniformit¼ aţii dielectricului sau a variaţiei intensit¼ aţii câmpului
electric în funcţie de poziţia din interiorul dielectricului. Pentru a putea deter-
mina polarizarea trebuie s¼ a ţinem cont c¼ a în afara sarcinilor induse la suprafaţa
dielectricului apar sarcini induse în interiorul acestuia.
Fie un cub în interiorul unui dielectric neutru cu volumul x y z (Fig. 3).
Cubul este mic la scar¼ a macroscopic¼ a dar su…cient de mare la scar¼ a microscopic¼ a
pentru a conţine su…cient de mulţi atomi. Dac¼ a aplic¼
am un câmp electric acesta
se polarizeaz¼a.
Presupunem pentru simpli…care c¼ a polarizarea în interiorul cubului este
diferit¼
a de zero pe direcţia Ox, c¼ a este dependent¼ a de x şi independent¼ a de
y şi z. O consecinţ¼ a a polariz¼ arii este deplasarea sarcinilor câmpul electric.
Atunci sarcinile de pe feţele cubului perpendiculare pe axa Ox sunt (x) y z =
P (x) z y şi (x + x) z y = P (z + z) z y, deoarece densit¼ aţile super…-
ciale de sarcin¼a sunt egale cu densit¼ aţile de polarizare. Aceste sarcini determin¼ a
o sarcin¼a net¼
a:
@Px
qp = [P (x + x) Px (x)] y z = x y z
@x

Generalizând în cazul c¼ ~ este arbitrar¼

a direcţia câmpului E a, putem a…rma
c¼ a contribuţii similare pentru toate componentele lui P~ pe direcţiile Oy
a exist¼
şi Oz astfel c¼
a sarcina total¼a q a cubului este:

@Px @Py @Pz

qp = + + x y z
@x @y @z

5
 Figure 4: Deplasarea sarcinilor electrice prin suprafaţa S

Atunci densitatea sarcinilor de polarizare este:

q @Px @Py @Pz
p = = + + = div P~ = rP~ (23)
x y z @x @y @z

2 Curentul electric
Prin curent electric se înţelege deplasarea dirijat¼ a a sarcinilor electrice sub acţi-
unea unui câmp electric. De exemplu în cazul unui metal a‡at la o temperatur¼ a
diferit¼
a de 0 K, electronii de conducţie sunt într-o continu¼ a stare de agitaţie
termic¼a. Prin aplicarea unui câmp electric, peste mişcarea de agitaţie termic¼ a
se suprapune o mişcare dirijat¼ a în sens invers câmpului electric.
Un mediu care conţine purt¼ atori cvasiliberi capabili s¼a se deplaseze sub acţi-
unea unui câmp electric poart¼ a numele de conductor.
Un mediu f¼ar¼
a purt¼atori de sarcini capabile s¼ a se deplaseze sub acţiunea unui
câmp electric poart¼a numele de izolator.

2.1 M¼
arimi ce caracterizeaz¼
a curentul electric
Pentru a de…ni curentul mai precis presupunem c¼ a sarcinile se mişc¼
a perpendic-
ular pe o suprafaţ¼
a de arie S (Fig. 4).
Curentul reprezint¼ a sarcina net¼
a care traverseaz¼a aria S în unitatea de timp.
Dac¼a în intervalul de timp t prin suprafaţa S trece sarcina Q intensitatea
medie a curentului care trece este:
Q
Im = (24)
t
Dac¼ a în intervale de timp egale prin suprafaţa S trec cantit¼ aţi diferite de
sarcini, este necesar s¼
a se de…neasc¼
a intensitatea instantanee a curentului. Pen-
tru aceasta se face ca intervalul de timp t s¼ a tind¼a la zero:
Q dQ
I = lim = (25)
t!0 t dt
În sistemul internaţional de unit¼
aţi (SI) intensitatea curentului este o m¼
arime
…zic¼
a fundamental¼ a iar unitatea sa de m¼ asur¼a este Amperul (A)
1A = 1C/1s (26)

6
 Relaţia (26) nu este o relaţie de de…niţie pentru Amper. Relaţia de mai
sus poate … utilizat¼ a mai degrab¼ a pentru de…nirea unit¼ aţii de sarcin¼
a care este
coulombul.
Sarcinile care pot trece prin suprafaţa S pot … pozitive sau negative. În
mod convenţional se consider¼ a c¼a sensul de curgere al curentului este acelaşi cu
sensul în care s-ar deplasa sarcinile electrice pozitive în interiorul conductorului.
Astfel când se discut¼ a despre curent într-un metal (de exemplu cupru) direcţia
de deplasare a curentului este opus¼ a direcţiei de deplasare a electronilor.
Densitatea de curent
Consider¼ am un conductor omogen şi izotrop în care concentraţia purt¼ atorilor
de sarcin¼a q este n şi care se deplaseaz¼ a cu viteza medie ~v pe direcţia câmpului,
numit¼ a vitez¼
a de drift. Dac¼ a sarcinile sunt pozitive viteza de drift este orientat¼ a
în sensul intensit¼aţii câmpului, iar dac¼ a sarcinile sunt negative viteza este ori-
entat¼a în sens contrar. În intervalul de timp t, toţi purt¼ atorii de sarcin¼
a din
cilindrul cu aria bazei S şi în¼ alţime v t vor trece prin secţiunea S din dreapta
(Fig. 4). Deoarece num¼ arul de purt¼ atori de sarcin¼a din cilindru este:

N = nSv t (27)

sarcina care trece prin aria bazei este Q = N q = nSvq t: Atunci intensitatea
curentului este:
Q
I= = nvqS (28)
t
Densitatea de curent se de…neşte ca …ind sarcina ce trece în unitatea de timp
prin unitatea de suprafaţ¼a:
I
j = = nqv (29)
S
Deoarece viteza este o m¼ arime vectorial¼a, rezult¼
a c¼
a şi densitatea de curent
este o m¼arime vectorial¼
a:
~j = nq~v
Acest rezultat poate … generalizat, în cazul c¼
a în materialul respectiv exist¼ a
mai multe tipuri de purt¼ atori de sarcin¼a cu concentraţiile ni ; viteze de drift ~vi
şi sarcinile qi : X X
~j = ~ji = ni qi~vi (30)
i

Dac¼a conductorul este neomogen concentraţia purt¼ atorilor de sarcin¼

a de-
pinde de poziţie n = n(x; y; z) astfel c¼a şi densitatea de curent este diferit¼ a de
la punct la punct. Rezult¼ a c¼a densitatea de curent ~j = ~j(x; y; z) este o m¼ arime
care caracterizeaz¼a local curentul electric. În acest caz pentru a determina in-
tensitatea curentului printr-o suprafaţ¼a S, împ¼ arţim suprafaţa S într-o mulţime
de suprafeţe elementare dS. Dac¼ a direcţia densit¼ aţii de curent nu este perpen-
dicular¼
a pe suprafaţa dS, la intensitatea curentului contribuie doar componenta
normal¼a pe suprafaţa dS a densit¼ aţi de curent. Atunci curentul dI care trece
prin suprafaţa elementar¼a dS este:
~
dI = ~j~ndS = ~jdS (31)

7
 Pentru determinarea curentului total ce trece prin suprafaţa S se integrez¼
a
relaţia (31) pe întreaga suprafaţ¼
a considerat¼
a:
ZZ ZZ
I= dI = ~
~jdS (32)
S S

2.2 Ecuaţia de continuitate

Fie o suprafaţ¼
a închis¼
a S în interiorul unui conductor care cuprinde volumul
V . Normala la suprafaţa
ZZ închis¼
a …ind îndreptat¼a întotdeauna înspre exteriorul
acesteia, integrala ~ reprezint¼
~jdS a sarcina care iese în unitatea de timp din
S
volumul V prin S. Conform legii conserv¼ arii sarcinii, sarcina electric¼
a care
iese din volumul V în unitatea de timp este egal¼a cu minus variaţia sarcinii în
unitatea de timp d din acest volum. Rezult¼
a:
ZZ
~ = dQ
~jdS (33)
dt
S

Dac¼
a se exprim¼
a Q în funcţie de densitatea de sarcin¼
a din volumul V
ZZZ
Q= dv (34)
V

atunci ZZ ZZZ
~+
~jdS @
dv = 0 (35)
@t
S V

Relaţia poart¼
a numele de ecuaţia de continuitate şi reprezint¼
a legea de con-
servare a sarcinii electrice.

2.3 Teoria clasic¼

a a conducţiei în metale
Teoria a fost elaborat¼ a în anul 1900 de Drude şi a fost perfecţionat¼ a de Lorentz
în anul 1910. Teoria se bazeaz¼ a pe ipoteza existenţei gazului electronic în metale
adic¼a a existenţei unor electroni cvasiliberi în interiorul acestora. Prin electroni
cvasiliberi, se înţeleg electronii de valenţ¼ a care nu sunt legaţi de nici un atom al
reţelei cristaline şi care se pot deplasa în interiorul metalului pe distanţe relativ
mari.
Conform acestei teorii în absenţa câmpului electric electronii se mişc¼ a haotic
în toate direcţiile care este analoag¼ a cu mişcarea de agitaţie termic¼ a a mole-
culelor unui gaz. Când se aplic¼ a un câmp electric electronii sunt supuşi unei
forţe care le imprim¼ a o mişcare direcţionat¼a pe direcţia câmpului, mişcare care
sse suprapune peste mişcarea lor haotic¼ a. În mişcarea lor electronii sufer¼a cioc-
niri cu ionii reţelei cristaline care la rândul lor execut¼ a mişc¼
ari oscilatorii. Dup¼ a

8
…ecare ciocnire electronii îşi pierd "memoria", adic¼ a viteza c¼ap¼atat¼
a prin ac-
celerare în câmp electric revine la zero. Astfel dac¼ a timpul mediu dintre dou¼ a
ciocniri este , viteza c¼
ap¼
atat¼ a de electron înainte de ciocnire este:
eE
v=a = (36)
me
unde cu me se noteaz¼ a aşa numita mas¼ a efectiv¼a a electronului. Noţiunea de
mas¼a efectiv¼a este introdus¼ a deoarece electronul sub acţiunea câmpului electric
E se mişc¼a nu în spaţiu liber, ci în câmpul reţelei cristaline a metalului. Astfel
electronii se mişc¼
a în interiorul metalelor cu o de vitez¼ a de drift egal¼ a cu viteza
medie pe care o cap¼ at¼a între dou¼a ciocniri cu ionii reţelei cristaline:
v eE
vd = = (37)
2 2me
Atunci densitatea de curent se exprim¼
a ca:

ne2
j = nevd = E (38)
2me
Rezult¼ a c¼
a densitatea de curent este proporţional¼
a cu E. O astfel de depen-
denţ¼
a se numeşte ohmic¼a:
j= E (39)
Relaţia (39) se poate scrie vetorial:
~
~j = E (40)

unde poart¼
a numele de conductivitate. Comparând relaţiile (38) şi (40)
rezult¼
a:
ne2
=
2me
Relaţia ~j = E ~ este valabil¼a pentru un mare num¼ ar de materiale inclusiv
semiconductori. Dac¼ a în cazul metalelor variaţia lui este foarte mic¼ a în funcţie
de temperatur¼ a, în cazul semiconductorilor aceast¼ a variaţie este important¼ a,
datorit¼
a variaţiei concentraţiei purt¼
atorilor de sarcini în funcţie de temperatur¼ a.

2.4 Probleme
1. O sarcin¼ a Q pozitiv¼
a este distribuit¼
a uniform în interiorul unei sfere de raz¼
a
R: S¼ a se determine câmpul electric în interiorul sferei. S¼a se exprime rezultatul
şi în funcţie de densitatea volumic¼ a de sarcin¼
a :

2. Un conductor de cupru are secţiunea S = 3 10 6 m2 . Dac¼ a prin conduc-

tor trece un curent de 10 A, care este viteza de drift a electronilor? Densitatea
cuprului este = 8950 kg/m3 . Se consider¼ a c¼a …ecare atom contribuie cu un
electron la electonii de conducţie. Masa molar¼
a a cuprului este = 29 kg/kmol.

9
 3. O sârm¼ a de cupru are diametru d = 1 mm. Prin acest conductor trece un
curent I = 1; 8 A. Densitatea de electroni liberi este n = 8; 5 1028 electroni/m3 .
S¼
a se g¼
aseasc¼a:
a) densitatea de curent;
b) viteza de drift.

10