Şef lucrări dr.

Lăcrămioara Ionela Butnariu

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa“ Iaşi

Disciplina de Genetică Medicală
Sindromul Turner (ST) - monosomia 45,X şi alte
variante

 singura monosomie viabilă la om

 prevalenţă: 1/2500-1/5000 de nou-născuţii de sex feminin

DIAGNOSTIC CLINIC
 ST poate fi diagnosticat clinic
încă de la naştere:

 hipostatura,

 limfedem

 gât scurt, cu exces de piele pe

ceafă şi/sau pterygium colli
(pliu cutanat pe feţele laterale
ale gâtului) şi

 distanţă intermamelonară
mare.
DIAGNOSTIC
CLINIC
 Prepubertar:
retard major de creştere (> -3 DS)

 Postpubertar:
 hipostatură,

 disgenezia gonadică, caracterizată prin înlocuirea ovarelor cu bandelete

fibroase (streak gonad)
 amenoree primară,
 caractere sexuale secundare feminine deficitare.

 Organele genitale externe au aspect infantil, iar uterul este hipoplazic

DIAGNOSTIC CLINIC
 dismorfie cranio-facială necaracteristică,: aspect matur al feţei,
facies triunghiular, epicantus, fante palpebrale antimongoloide, palat
înalt, anomalii dentare.

 deficite auditive prin anomalii ale urechii interne.

 Alte semne clinice:

 linia joasă de inserţie a părului pe ceafă, terminată în trident,
 diametrul biacromial mai mare decât cel bitrohanterian,
 cubitus valgus,
 scurtarea metacarpianului IV,
 unghii convexe hipoplazice
 numeroşi nevi pigmentari
DIAGNOSTIC CLINIC
 În 30-40% din cazuri pot fi identificate malformaţii
congenitale cardiace (coarctatie de aorta) sau renale

 Inteligenţa este normală sau la limita inferioară a normalului,

cu o scădere în special a percepţiei spaţiale şi capacităţii de
abstractizere

 In evoluţie pacientele fac frecvent infecţii otice, care

evoluează către surditate progresivă, Diabet zaharat tip II,
colită ulcerativă şi boala Chron.
DIAGNOSTICUL PARACLINIC
 se bazează pe investigaţiile citogenetice şi pe dozări hormonale care precizează
existenţa unui Hipogonadism hipergonadotrop.

INVESTIGAŢII CITOGENETICE

 Testul cromatinei X este

 negativ în cazurile cu monosomie omogenă şi
 pozitiv, dar cu valori reduse (<10%) in anomalii in mozaic
 pozitiv cu valori reduse si cu anomalii de marime a CB în monosomiile parţiale prin
anomalii structurale ale cromozomului X.

 În prezenţa unor isocromosomi X de braţ scurt, a unor deleţii sau cromozomi X

inelari, dimensiunea corpusculului Barr este mai mică (aproximativ 0,7μm) decât
valoarea normală, în timp ce prezenţa unui isocromozom X de braţ lung se asociază
cu un corpuscul Barr mai mare (aproximativ 1,2μm)
Analiza cromozomială
Tabelul 2. Anomalii cromozomiale decelate în sindromul Turner

Tip de anomalie Cariotip Incidenţă (%)

Monosomie X omogenă 45,X 55-65
Monosomie X în mozaic 45,X /46,XX 12-20
45,X /46,XX/47,XXX
45,X/46,XY
45,X/46,XY

Deleţie 46,X,del(Xp) 2-6

46,X,del(Xq
Isocromozom 46,X, i(Xp) 11-17
46,X, i(Xq)
Ccromozom inelar 46,X, r(X) 6
Figura. 1 Monosomie X omogenă: 45,X
45,X/ 47,XXX
46,X,del(Xq)
46,X i(Xq)
45,X/46,X,r(X)
INVESTIGAŢII HORMONALE ÎN ST
 estrogen şi progesteron plasmatic cu valori sunt scăzute,
 gonadotropinele hipofizare (FSH şi LH) prezintă un nivel
crescut.

TRATAMENTUL ÎN ST
 este diferenţiat în raport cu vârsta.

 Prepubertar, tratamentul constă în administrarea cât mai precoce a

hormonului de creştere pentru stimularea creşterii în înălţime
.
 După vârsta normală de debut a pubertăţii se administrează hormoni
sexuali feminini, cu scopul de inducere a ciclurilor artificiale şi de
stimulare a sexualizării feminine
PROGNOSTIC:

 Vital: bun, rezervat in coarctatia aortica

 Intelectual: bun

 Reproductiv: rezervat
 SINDROMUL KLINEFELTER
 Sindromul Klinefelter este
consecinţa fenotipică a trisomiei
gonosomale XXY şi afectează
aproximativ 1/1000 din nou-
născuţii de sex masculin
 Prepubertar:
 talie înalta
 aspectului gracil
 Mmicropenis
 dificultăţilor de adaptare şcolară
 Postpubertar:
 statura înaltă,
 disociaţia peno-orhidică: penis
normal si testiculi mici atrofiati
 sterilitatea masculină şi
 inadaptabilitatea socială.
 Talia înaltă este asociată cu prezenţa
de membre lungi comparativ cu
trunchiul, datorită închiderii tardive a
cartilajelor de creştere.
 Dezvoltarea intelectuală este
aproape normală, dar pacienţii cu
sindrom Klinefelter prezintă tulburări
de învăţare, determinate de dislexie(
 Disgenezia testiculară,  În absenţa testosteronului,
caracterizată prin înlocuirea 230 caracterele sexuale secundare
 celulelor Sertoli cu ţesut fibros şi sunt slab dezvoltate: pilozitatea
degenerescenţă Leydigiană, sexuală este redusă, corpul are
determină absenţa secreţiei de conformaţie ginoidă, vocea este
testosteron şi a spermatogenezei. înaltă, iar adipozitatea are o
Sterilitatea este primară şi dispoziţie de tip ginoid.
definitivă, fiind asociată cu
azoospermie.
 Ginecomastia este consecinţa
 Rareori, la pacienţii cu mozaic secreţiei suprarenale crescute de
cromozomic, fertilitatea este androgeni aromatizabili,
menţinută, existând posibilitatea transformaţi în ficat în estrogeni,
apariţiei de descendenţi (300). care produc stimularea celulelor
mamare.
 Apariţia ginecomastiei este
asociată cu un risc crescut de
cancer mamar
 Tratamentul, aplicat postpubertar, constă în administrare
de androgeni cu scopul inducerii dezvoltării caracterelor
sexuale secundare masculine.
 În general, ginecomastia nu răspunde la tratamentul
hormonal, necesitând tratament chirurgical.
 Diagnosticul de certitudine este
asigurat de analizele
citogenetice.

 Testul cromatinei sexuale X şi

testul cromatinei sexuale Y
sunt pozitive.

 CRT X: Figura 8.1. Aspectul corpusculului

 pozitiva: 20%-40%
 pozitiva: % scazut
 pozitiva: % scazut si anomalii
de marime a CB
Barr pe frotiul de mucoasă bucală la
pacienţii cu
sindrom Klinefelter .
a. un corpuscul Barr; b. doi corpusculi
Barr; c. trei corpusculi Barr

 CRT Y:
 Pozitiva 1 CF
 Pozitiva 2 CF
 Cariotipul relevă în 85% din cazuri o trisomie liberă
omogenă: 47,XXY

 În circa 12-13% din cazuri este prezent un mozaic

cromozomial: 46,XY/47,XXY.

 Rareori::
 46,XY/48,XXXY;
 45,X/46,XY/47,XXY;
 47,XXY/48,XXXY
 49,XXXXY
47,XXY
47,XYY/48,XXYY
48,XXXY
PROGNOSTIC:

 Vital: bun

 Intelectual: bun

 Reproductiv: rezervat
INDICATIILE ANALIZEI CROMOZOMIALE
1. Copiii cu anomalii congenitale multiple (minore/ majore) ± asociate cu :
 tulburări de creştere prenatală,
 Întârziere în dezvoltarea psiho-motorie postnatală,
 anamneza familială - tulburări reproducere.

2. Debilităţi mintale (indiferent de grad) de cauze nedeterminate şi/sau

tulburări de comportament ± asociate cu:
 dismorfie facială,
 anamneză familială pozitivă (♂ - teste pentru X fragil)

3. Dacă în situaţiile (1),(2) se identifică o anomalie de structură

neechilibrată (monosomie sau trisomie parţială) se va studia cariotipul
 părinţilor → anomalie cromozomială echilibrată;
 rudelor gr. I
4. Stări intersexuale - pentru
 stabilirea sexului genetic (XX sau XY)
 identificarea anomalii ale cromosomilor sexuali.

5. Tulburări de dezvoltare pubertară ± semne de

disgenezie gonadică :
 spermogramă anormală (azo- sau oligospermie)

 amenoree primară sau amenoree secundară precoce.

6. Cupluri cu tulburări de reproducere

 sterilitate;
 ≥2 avorturi spontane şi/sau nou-născuţi morţi/vii
plurimalformaţi)
7. Hemopatiile maligne, mai rar în tumorile solide,
pentru diagnostic pozitiv şi diferenţial,
prognostic sau urmărirea evoluţiei tratamentului.

8. Sindroame cu instabilitate cromosomică

(sindromul Bloom, anemia Fanconi, sindromul
Nijmegen, sindromul ICFş.a).

9. Depistarea efectului mutagen al expunerii

profesionale sau accidentale la radiaţii ionizante
şi unele substanţe chimice (clastogene)
10. În DIAGNOSTICUL PRENATAL
studiul cromosomilor în celulele fetale este indicat la femeile gravide:

a) peste 35 de ani;

b) unul din părinţi are o anomalie cromosomică echilibrată;

c) copil cu o anomalie cromosomică de novo

(deşi cariotipul părinţilor este normal este posibil un mozaicism
gonadic parental);

d) semne ecografice de alarmă sau testele de screening biochimic

(triplu test) pentru sindromul Down sunt pozitive;

e) pentru stabilirea sexului genetic, în cazul mamelor purtătoare de

mutaţii recesive gonosomale - X X (în care se îmbolnăvesc
N a

numai ½ din băieţi) şi nu există o metodă de diagnostic prenatal

specific.
CONTRAINDICATII
1. Boli monogenice
2. Boli mitocondriale
3. Boli multifactoriale