Elaborarea metodică N 9 ( anul III, semestrul VI )

Tema : Sinusitele odontogene cronice: etiopatogenie, anatomia

patologică,simptomatologia, diagnostic, tratament.

1. Generalităţi privind inflamţiile sinuzale cronice.

2. Clasificarea sinuzitelor cronice:

- parţială, difuză, purulentă, hiperplastică, cu comunicare oro-maxilară, reacutizată.

• După etiologie: rinogenă, odontogenă, alergică, traumatică, specifice, neurovegitative.

• După clinică: -Acută-congestivă şi purulentă.
-Cronică: – catarală, purulentă, polipoasă(hiperplastică), cazeoasă, necrotică, atrofică,
cronică cu acutizare.
• Deschisă şi închisă.
• După timp: Acută; Subacută; Cronică; Recidivantă.

3. Factorii favorizanţi şi cauzali în sinusita maxilară.

Factori predispozanţi: polipi sinuzali; deviaţii de sept; obstrucţia ostiumului maxilar prin edem
al mucoasei; hiperplazia mucoasei; scăderea rezistenţei organismului la gripa, infecţii virotice
acute, diabet, surmenaj fizic şi psihic, suprarăcirea şi supraîncălzirea, maladii ale sîngelui, stări
decompensate, pneumonii, alergii, dereglări metabolice.

Factori determinanţi:
Infecţioşi-odontogeni: Parodontita apicală acută sau cronică. Chist-radicular, folicular, rezidual.
Granulom. Periostita. Osteomielita. Dinte inclus şi retinat, distopat. Pungi parodontale.
Infecţioşi-neodontogeni: Renite etmoidite. Dacriocistite.
Tumori(epulis).
Maladii specifice.
Implant. Augumentare osoasă.

4. Etiopatogenie.

5. Anatomia patologică.
Sinuzita cronică: mucoasa prezintă un infiltrat inflamator limfoplasmocitar, apar procese de
fibroză, polipi, polipii pot proemina în alveolă sau în fosa nazală.
 Cînd orificiile de drenare se obturează secretele retenţionate în SM determină apariţia
empiemului sinuzal şi reacutizarea poceselor inflamatorii. Empiem – acumulare de puroi
într-o cavitate naturală din organism.
Fetiditatea secreţiilor este date de prezenţa germenilor anaerobi.

6. Simptomatologia.
 Debutul cu dureri în etajul mijlociu al feţei mai rar.
 Senzaţii de greutate sau tensiune-mai ales dimineaţa în regiunea infraorbitală.
 Cacosmie subiectivă permanentă.
 Exobucal-poate fi uşor edem de partea afectată, relieful osos şi a şanţurilor sau plicilor şters.
 Rinoscopia antrioară-unilateral mucoasa edemată, congestionată, îngroşată, acoperită cu
eliminări abundente mucopurulete, polipi, uneori acoperiţi cu cruste de puroi.
 Palparea peretelui sinusal-dureros.
 Endobucal-uşor edem şi congestie pe vestibul din partea afectată. Dintele cauzal.
 Starea generală rar afectată, darpoate fi stări subfebrile, apatii, astenici, indispoziţie,
oboseală.
7. Diagnosticul:

 Clinica,
 Puncţia sinusală-efectuată la nivelul miatului inferior-puroi.
 Rinoscopia anterioară –
 Rentgen(incidenţa semiaxială; OPG; TC) factorul eiologic(infecţioşi, traumatici, tumori,
maladii specifice,) :
 -Rentgen factorul etiologic odontogen-Pt, chist, granulom, periostita,
osteomielita; dinte inclus şi retinat, distopat; rădăcini în SM, dinte în SM, material de
obturare în SM, COS-prin lipsa ţesutului osos,
 -Acută-catarală-radiotransparenţa sinusului apare de obicei nemodificată. Empiem
sinusal-radioopacitate uniformă, intensă, cu un nivel de lichid. Opacitate unilaterală
nesemnificativă.
 SAPurulentă-radioopacitate uniformă, omogenă, se poate evidenţia opacitate mai intensă
la periferie a opacităţii şi în centru mai scăzută, de grosme variabilă datorită îngroşării mucoasei
diferită în diferite sectoare.
 SCO-radioopacitate mai intensă marginal de-a lungul pereţilor sinusali, formînd un
chenar neregulat, uneori destul de gros, datorită îngroşării mucoasei neuniforme şi prezenţii
polipilor. Micşorarea volumului SM, cu contrast se văd şi polipii,

 Endoscopia optică
 Examenul histologic.
 Laborator, Antibioticograma.
 SOC-semnul Heryng-lipsa de transparenţă a SM. Semnul Davidson-lipsa de iluminare a
papilei de partea afectată a SM. Semnul Garel-bolnavul nu percepe lumina de partea
afectată.

8. Diagnosticul diferenţial se face cu :

9. Tratament : intervenţia chirurgicală radicală după Caldwell-Luc. După Dencher.

Scopul tratamentului:
• Înlăturarea factorului etiologic.
• Acţiune asupra agentului microbian.
• Prelucrarea medicamentoasă a sinusului maxilar.
• Limitarea extinderii procesului infecţios.
• Ridicarea imunităţii organismului.
• Reabilitarea funcţiilor dereglate.

Tratamenul conservativ cu preparate medicamntoase se aplică bolnavilor preoperator şi după operaţie în dependenţă
de forma nozologică.
• Antibiotici(antigungici).
• Analgetici.
• Hiposensibilizante - CaCl, dimidrol, suprastin, tavigil.
• Vazoconstrictorii – sanorin, glazolin, naftizin, otilin.
• Antipiretici.
• Dezintoxicarea.
Etapele operaţei Caldwell-Luck:
• Incizia
• Trepanarea SM
• Lărgirea SM
• Înlăturăm mucoasei patologice
• Rinostoma
• Suturarea plăgii

Procedeul Denker:
• Deschiderea SM prin unghiul anterior-intern, se decolează apertura piriformă şi fosa canină, se rezectează
unghiul osos.
• Se deschide SM şi se înlătură mucoasa modificată.
• Avantajul metodei o comunicare largă nazo-sinusală.
• Dezavantajul devitalizază dinţii anterior.