Controlul financiar de stat - Inspecţia fiscală

Controlul financiar de stat

Din timpuri străvechi, activitatea oamenilor a fost supusă controlului, sub diferitele lui
forme. Astfel, în societate, în ansamblul ei, şi în economie, întâlnim mai multe forme
de control: control metrologic, control al calităţii produselor, control sanitar, control
economico-financiar etc.. Noţiunea de control provine din expresia "contra rolus",
care înseamnă verificarea actului original după duplicatul care se încredinţează în
acest scop unei alte persoane. Apariţia şi dezvoltarea statului (a autorităţilor
legislative, executive şi judecătoreşti) a determinat şi necesitatea constituirii unor
fonduri băneşti publice, în vederea îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor sale. Constituirea
acestor fonduri publice la dispoziţia statului a determinat instituirea unui control
financiar, pentru a se verifica modul de prelevare şi de utilizare eficientă a acestora.
În acest sens, controlul financiar determină aplicarea practică a funcţiei de control a
finanţelor publice, exercitându-se doar acolo unde întâlnim relaţii, procese şi
fenomene financiare caracteristice constituirii şi repartizării fondurilor băneşti la
nivelul diferitelor structuri organizatorice, cât şi asupra altor procese ale reproducţiei
sociale din care rezultă, se mobilizează şi sunt dirijate spre utilizare resursele
financiare. În acest context, controlul ne apare, la nivel macroeconomic, ca fiind o
activitate eficientă şi necesară desfăşurată de organele competente ale statului, prin
care se asigură cunoaşterea şi perfecţionarea modului de gestionare a patrimoniului
public şi fondurilor publice. Prin formele sale de control financiar, statul are un rol
important în conducerea societăţii, în rezolvarea problemelor actuale pe care le
ridică construcţia economică a ţării, în condiţiile străduinţei dobândirii statutului de
"economie de piaţă funcţională", absolut necesară în cadrul Uniunii Europene.
Controlul financiar se desfăşoară pe mai multe direcţii şi vizează respectarea
legislaţiei în domeniu de către toţi membrii societăţii, întărirea disciplinei financiar -
fiscale în colectarea resurselor necesare bugetului statului, folosirea eficientă a
fondurilor băneşti publice, constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii
Europene (reprezentând contribuţia României la acest organism), integrarea în mod
treptat în sfera răspunderii manageriale. Dar controlul financiar nu înseamnă doar
controlul exercitat din afară asupra instituţiilor publice (sau altor entităţi), ci trebuie
înţeles şi ca o activitate internă, instrument de autoreglare a acţiunilor proprii. În
concluzie, controlul financiar reprezintă o formă complexă de control, care constă în
acţiunea de verificare, atât din exterior, cât şi intern, a activităţilor desfăşurate de
instituţiile publice şi alţi participanţi la viaţa economico-financiară cu privire la
formarea, repartizarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice şi în
îndrumarea şi corectarea acţiunilor diverselor structuri, în vederea asigurării
legalităţii acestora. Activitatea de control financiar este realizată de organe
competente ale statului, cu atribuţii conferite de lege în acest sens. Ministerul
Finantelor Publice se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, care aplica strategia si
Programul de guvernare al finantelor publice. Ministerul Finantelor Publice este un
minister cu rol de sinteza, institutie publica cu personalitate juridica. Ministerul
Finantelor Publice este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate
careia ii revine responsabilitatea elaborarii si implementarii politice in domeniul
gestiunii financiare. Supravegheaza asigurarea bunei gestiuni financiare in utilizarea
fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. Aparatul de control din cadrul
Ministerul Finantelor Publice actioneaza operativ pentru prevenirea si combaterea
fraudelor, a faptelor care reprezinta contraventii si infractiuni la regimul fiscale, vamal
si de preturi, putand dispune luarea unor masuri in conditiile legii. Rezultatele
acţiunilor de control se consemnează în raportul de control, actul de constatare a
contravenţiilor, nota de prezentare a raportului de control şi nota de expunere a
concluziilor controlului. Raportul de control reprezintă documentul principal al
acţiunilor de control în care se consemnează neregulile şi abaterile constatate,
precum şi măsurile care se impun pentru buna gospodărire a unităţii controlate.
Acest act se întocmeşte pe capitole, într-o ordine cronologică, format din parte
introductivă, corpul propriu-zis în care se consemnează abaterile şi deficienţele
constatate şi partea finală, în care se precizează data încheierii controlului, numărul
de exemplare în care s-a încheiat, semnătura organului de control şi a unităţii
controlate. În acţiunea de control sunt folosite diverse documente (tabele, acte,
situaţii), care apoi se restituie unităţii controlate.

Inspecţia fiscală
Inspecţia fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalităţii şi
conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor în
legătură cu stabilirea obligaţiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării
prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a
bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente, stabilirea diferenţelor de
obligaţii fiscale principale. Inspecţia fiscală este o formă a controlului financiar
extern, exercitat în temeiul Legii 30/1991 18şi a Normelor sale de aplicare cuprinse
în Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 889/2005. Inspecţia fiscală are ca obiect
verificarea bazelor de impunere, a legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale,
corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, a respectării
prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, stabilirea diferitelor obligaţiilor de plată,
precum şi a accesoriilor aferente acestora.

Organele inspecţiei fiscal

Inspecţia fiscală se exercită exclusiv, nemijlocit şi neîngrădit prin Agenţia Naţională

de Administrare Fiscală sau, după caz, de compartimentele de specialitate ale
autorităţilor administraţiei publice locale, conform dispoziţiilorlegale, ori de alte
autorităţi care sunt competente, potrivit legii, să administreze impozite, taxe,
contribuţii sau alte sume datorate bugetului general consolidat. Inspecţia fiscală are
următoarele atribuţii:  constatarea şi investigarea fiscală a tuturor actelor şi faptelor
rezultând din activitatea  contribuabilului supus inspecţiei sau altor persoane privind
legalitatea şi conformitatea;  declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea
îndeplinirii obligaţiilor fiscal;  în vederea descoperirii de elemente noi relevante
pentru aplicarea legii fiscale;  analiza şi evaluarea informaţiilor fiscale, în vederea
confruntării declaraţiilor fiscale  cu informaţiile proprii sau din alte surse;  aplicarea
de sancţiuni potrivit prevederilor legale;  aplicarea de sigilii asupra bunurilor,
întocmind în acest sens proces-verbal.

B. Persoanele supuse inspecţiei fiscale

Inspecţia fiscală se exercită asupra tuturor persoanelor fizice sau juridice, indifferent
de forma lor de organizare, care au obligaţii de stabilire, reţinere şi plată a
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general
consolidat, prevăzute de lege19 . Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi
inspecţiei fiscale este efectuată de către organul fiscal competent. Contribuabilul nu
poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare 20folosită. 17 Art. 113 din
LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I privind Codul de procedură fiscală
Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie 2015 18 M.Of. nr. 64 din 27 martie
1991. 19 Art 114 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I privind Codul de
procedură fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie 2015 20
Selectarea agenţilor economici la care se va efectua controlul financiar şi stabilirea
duratei acestuia se vor face cu respectarea strictă a prevederilor legale privind
durata şi obiectivele controlului fiscal şi financiar în general de către organul financiar
competent. Procedura de selectare a agenţilor economici va ţine cont, în principal,
de: a) importanţa agentului economic (strategică, naţională, regională, locală); b)
situaţia economico-financiară a agenţilor economici (pierderi, arierate); c) facilităţi
acordate (ajutor de stat, credite interne şi externe cu garanţia statului, fonduri
comunitare, fonduri de cofinanţare etc.); d) programe de restructurare a activităţii
economice.
C. Principalele drepturi şi obligaţii ale persoanei controlate

Contribuabilul are obligaţia să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale.

Acesta este obligat să dea informaţii, să prezinte la locul de desfăşurare a inspecţiei
fiscale toate documentele, precum şi orice alte date necesare clarificării situaţiilor de
fapt relevante din punct de vedere fiscal. La începerea inspecţiei fiscale,
contribuabilul va fi informat că poate numi personae care să dea informaţii. Dacă
informaţiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt
insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa şi altor persoane pentru
obţinerea de informaţii. Pe toată durata exercitării inspecţiei fiscale contribuabilii
supuşi acesteia au dreptul de a beneficia de asistenţă de specialitate sau juridică.
Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfăşurării inspecţiei fiscale asupra
constatărilor rezultate din inspecţia fiscală. La încheierea inspecţiei fiscale, organul
fiscal va prezenta contribuabilului constatările şi consecinţele lor fiscale, acordându-i
acestuia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere, cu excepţia cazului în care
bazele de impozitare nu au suferit nici o modificare în urma inspecţiei fiscale sau a
cazului în carecontribuabilul renunţă la acest drept şi notifică acest fapt organelor de
inspecţie fiscală. Data, ora şi locul prezentării concluziilor vor fi comunicate
contribuabilului în timp util. Pentru ducerea la îndeplinire a atribuţiilor organul de
inspecţie fiscală va proceda la:  examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al
contribuabilului;  verificarea concordanţei dintre datele din declaraţiile fiscale cu
cele din evidenţa contabilă a contribuabilului;  discutarea constatărilor şi solicitarea
de explicaţii scrise de la reprezentanţii legali ai contribuabililor sau împuterniciţii
acestora, după caz;  solicitarea de informaţii de la terţi;  stabilirea de diferenţe de
obligaţii fiscale de plată;  verificarea locurilor unde se realizează activităţi
generatoare de venituri impozabile;  dispunerea măsurilor asigurătorii în condiţiile
legii;  efectuarea de investigaţii fiscale potrivit legii. Contribuabilul are dreptul să
prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările inspecţiei fiscale.

D.Procedura inspecţiei fiscale Formele şi întinderea inspecţiei fiscale

Inspecţia fiscală generală, care reprezintă activitatea de verificare a tuturor

obligaţiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioadă de timp determinată;
inspecţia fiscală parţială, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau mai
multor obligaţii fiscale, pentru o perioadă de timp determinată. Drepturile şi obligaţiile
contribuabilului sunt detaliate în “Carta drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor pe
timpul desfăşurării inspecţiei fiscale” aprobată prin Ordin al ANAF şi publicată în M.
Of. nr. 66/2004. 22 Art .115 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I privind
Codul de procedură fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie 2015
Inspecţia fiscală se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru
impozitare, dacă acestea prezintă interes pentru aplicarea legii fiscale. Metodele
realizării inspecţiei fiscale23 . În realizarea atribuţiilor legale, organele inspecţiei
fiscale pot aplica următoarele metode de control:  controlul prin sondaj, care constă
în activitatea de verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor semnificative în
care sunt reflectate modul de calcul, de evidenţiere şi de plată a obligaţiilor fiscale
datorate bugetului general consolidat;  controlul inopinat, care constă în activitatea
de verificare faptică şi documentară, în principal, ca urmare a unei sesizări cu privire
la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale, fără anunţarea în prealabil a
contribuabilului;  controlul încrucişat, care constă în verificarea documentelor şi
operaţiunilor impozabile ale contribuabilului în corelaţie cu cele deţinute de alte
persoane; controlul încrucişat poate fi şi inopinat. Inspecţia fiscală se efectuează în
cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, cu
următoarele distincţii24 . La contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei fiscale
începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior şi se poate extinde pentru o
perioadă de maxim 5 ani corespunzătoare termenului de prescripţie La celelalte
categorii de contribuabili inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în
ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale. Inspecţia
fiscală se poate extinde pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii
fiscale, dacă:  există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a
altor sume datorate bugetului general consolidat;  nu au fost depuse declaraţii
fiscale;  nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor
şi altor sume datorate bugetului general consolidat. Locul şi timpul desfăşurării
inspecţiei fiscale Inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, în spaţiile de lucru ale
contribuabilului25 . Contribuabilul trebuie să pună la dispoziţie un spaţiu adecvat,
precum şi logistica necesară desfăşurării inspecţiei fiscale. Dacă nu există un spaţiu
de lucru adecvat pentru derularea inspecţiei fiscale, atunci activitatea de inspecţie se
va putea desfăşura la sediul organului fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun
acord cu contribuabilul.Indiferent de locul unde se desfăşoară inspecţia fiscală,
organul fiscal are dreptul să inspecteze locurile în care se desfăşoară activitatea, în
prezenţa contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta. 23 Art. 116 din
LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I privind Codul de procedură fiscală
Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie 2015 24 Art. 117 din LEGE Nr. 207
din 20 iulie 2015 - Partea I privind Codul de procedură fiscală Publicată în: Monitorul
oficial nr. 547 din 23 iulie 2015 25 Art. 125 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 -
Partea I privind Codul de procedură fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din
23 iulie 2015 Inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, în timpul programului de
lucru al contribuabilului. Inspecţia fiscală se poate desfăşura şi în afara programului
de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia şi cu aprobarea
conducătorului organului fiscal.

Durata efectuarii inspecţiei fiscale.

Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală, în

funcţie de obiectivele inspecţiei, şi nu poate fi mai mare de: a. 180 de zile pentru
contribuabilii mari, precum şi pentru contribuabilii/plătitorii care au sedii secundare,
indiferent de mărime; b. 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii; c. 45 de zile pentru
ceilalţi contribuabili26 . În cazul în care inspecţia fiscală nu se finalizează într-o
perioadă reprezentând dublul perioadei prevăzute mai sus, inspecţia fiscală
încetează, fără a se emite raport de inspecţie fiscală şi decizie de impunere sau
decizie de nemodificare a bazei de impunere. În acest caz, organul de inspecţie
fiscală poate relua inspecţia, cu aprobarea organului ierarhic superior celui care a
aprobat inspecţia fiscală iniţială, o singură dată pentru aceeaşi perioadă şi aceleaşi
obligaţii fiscal. Desfăşurarea inspecţiei fiscale Inspecţia fiscală începe prin
comunicarea avizului de inspecţie fiscală. Astfel, înaintea desfăşurării inspecţiei
fiscale, organul fiscal are obligaţia să înştiinţeze contribuabilul în legătură cu
acţiunea care urmează să se desfăşoare, prin transmiterea unui aviz de inspecţie
fiscală. 27 Avizul de inspecţie fiscală va cuprinde: temeiul juridic al inspecţiei fiscale;
data de începere a inspecţiei fiscale; obligaţiile fiscale şi perioadele ce urmează a fi
supuse inspecţiei fiscale; posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a
inspecţiei fiscale. Amânarea datei de începere a inspecţiei fiscale se poate solicita, o
singură dată, pentru motive justificate. Avizul de inspecţie fiscală se comunică
contribuabilului, în scris, înainte de începerea inspecţiei fiscale, astfel: cu 30 de zile
pentru marii contribuabili; cu 15 zile pentru ceilalţi contribuabili. Comunicarea avizului
de inspecţie fiscală nu este necesară: pentru soluţionarea unor cereri ale
contribuabilului; în cazul unor acţiuni îndeplinite ca urmare a solicitării unor autorităţi,
potrivit legii; în cazul controlului inopinat. 26 Art. 126 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie
2015 - Partea I privind Codul de procedură fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr.
547 din 23 iulie 2015 27 Art. 122 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I
privind Codul de procedură fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie
2015 Reguli privind inspecţia fiscal Inspecţia fiscală va avea în vedere examinarea
tuturor stărilor de fapt şi raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere28 .
Inspecţia fiscală va fi efectuată în aşa fel încât să afecteze cât mai puţin activitatea
curentă a contribuabililor şi să utilizeze eficient timpul destinat inspecţiei fiscale.
Inspecţia fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, taxă,
contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat şi pentru fiecare
perioadă supusă impo zitării. Prin excepţie, conducătorul inspecţiei fiscale competent
poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii
inspecţiei fiscale şi până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar date
suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erori
de calcul care influenţează rezultatele acestora. În situaţia în care din instrumentarea
cauzelor penale de către organele competente nu rezultă existenţa prejudiciului,
reverificarea dispusă nu este urmată de emiterea deciziei de impunere. Inspecţia
fiscală se exercită pe baza principiilor independenţei, unicităţii, autonomiei,
ierarhizării, teritorialităţii şi descentralizării. Activitatea de inspecţie fiscală se
organizează şi se desfăşoară în baza unor programe anuale, trimestriale şi lunare
aprobate în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, respectiv prin acte ale autorităţilor administraţiei publice locale,
după caz. La începerea inspecţiei fiscale, inspectorul este obligat să prezinte
contribuabilului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul
organului de control. Începerea inspecţiei fiscale trebuie consemnată în registrul unic
de control. La finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul este obligat să dea o
declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la
dispoziţie toate documentele şi informaţiile solicitate pentru inspecţia fiscală. În
declaraţie se va menţiona şi faptul că au fost restituite toate documentele solicitate şi
puse la dispoziţie de contribuabil. Contribuabilul are obligaţia să îndeplinească
măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecţiei fiscale, în termenele şi
condiţiile stabilite de organele de inspecţie fiscală. Actele controlului fiscal29
Rezultatul inspecţiei fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor
prezenta constatările inspecţiei, din punct de vedere faptic şi legal. Dacă, urmare a
inspecţiei, se modifică baza de impunere, raportul întocmit va sta la baza emiterii
deciziei de impunere. În cazul în care baza de impunere nu se modifică, acest fapt
va fi comunicat în scris contribuabilului. În cazul în care, ca urmare a efectuării
inspecţiei fiscale, au fost sesizate organele de urmărire penală, decizia de impunere
privitoare la obiectul sesizării penale se poate emite după soluţionarea cu caracter
definitiv a cauzei penale. 28 Art. 119 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I
privind Codul de procedură fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie
2015 29 La finalizarea controlului inopinat sau încrucişat se încheie proces-verbal.
Organele fiscale vor sesiza organele de urmărire penală în legătură cu constatările
efectuate cu ocazia inspecţiei fiscale şi care ar putea întruni elemente constitutive
ale unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală. În situaţia constatării
unor fapte de natură penală organele de inspecţie au obligaţia de a întocmi proces-
verbal semnat de organul de inspecţie şi de către contribuabilul supus inspecţiei, cu
sau fără explicaţii ori obiecţiuni din partea contribuabilului. În cazul în care cel supus
controlului refuză să semneze procesul-verbal, organul de inspecţie fiscală va
consemna despre aceasta în procesul-verbal. În toate cazurile procesul-verbal va fi
comunicat contribuabilului. 12.4.3. Controlului inopinat Organul fiscal poate efectua
un control fără înştiinţarea prealabilă a contribuabilului /plătitorului, denumit în
continuare control inopinat. Controlul inopinat constă în30: verificarea faptică şi
documentară, în principal, ca urmare a unor informaţii cu privire la existenţa unor
fapte de încălcare a legislaţiei fiscale; verificarea documentelor şi operaţiunilor
impozabile ale unui contribuabil/plătitor, în corelaţie cu cele deţinute de persoana
sau entitatea supusă unui control fiscal, denumită control încrucişat; verificarea unor
elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situaţia fiscală faptică, precum şi
constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific. Durata efectuării
controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de control, în funcţie de
obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de zile. Pentru
aceleaşioperaţiuni şi obligaţiile fiscale aferente acestora nu se poate derula
concomitent şi un control inopinat cu o inspecţie fiscală derulată la acelaşi
contribuabil. ART.135 - Reguli privind desfăşurarea controlului inopinat. La
începerea controlului inopinat, organul de control este obligat să prezinte
contribuabilului/plătitorului legitimaţia de control şi ordinul de serviciu. Efectuarea
controlului inopinat trebuie consemnată în registrul unic de control, potrivit legii. La
finalizarea controlului inopinat se încheie proces-verbal, care constituie mijloc de
probă31. Un exemplar al procesului-verbal se comunică contribuabilului /plătitorului.
Contribuabilul/Plătitorul îşi poate exprima punctul de vedere faţă de constatările
menţionate în procesul-verbal în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.
Controlul antifraudă Controlul operativ şi inopinat se efectuează de către inspectorii
antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor, în
condiţiile legii32 . 30 Art. 134 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I privind
Codul de procedură fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie 2015 31
Art 135 din LEGE Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I privind Codul de procedură
fiscală Publicată în: Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie 2015 32 Art 136 din LEGE
Nr. 207 din 20 iulie 2015 - Partea I privind Codul de procedură fiscală Publicată în:
Monitorul oficial nr. 547 din 23 iulie 2015 Reguli privind controlul operativ şi inopinat.
Controlul operativ şi inopinat se poate efectua şi în scopul realizării de operaţiuni de
control tematic care reprezintă activitatea de verificare prin care se urmăreşte
constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor
activităţi economice determinate. La începerea controlului operativ şi inopinat,
inspectorul antifraudă este obligat să se legitimeze în condiţiile legii. Ori de câte ori
controlul operativ şi inopinat se efectuează la sediul social sau la sediile secundare
ale contribuabilului/plătitorului, acesta se consemnează în registrul unic de control,
potrivit legii. La finalizarea controlului operativ şi inopinat se încheie procese-verbale
de control/acte de control, în condiţiile legii33 .