1 Atitudinea

EST E INTER ZISA PUBLIC AR EA D E O R IC E FEL (INC LUSIV PE SITE-UR I
SI GR UPUR I) FAR A AC OR DUL AUTO R ULUI
Atitudini
faţă de patrimoniul
construit
Patrimoniu
(lat. patrimonium, de la pater, tată)
“Bunuri care provin de la tată şi de la mamă (...)

fig. Ceea ce este considerat ca moştenire comună”
(Petit Larousse,1966)
“Totalitatea bunurilor care aparţin colectivităţii şi

sunt administrate de către organele statului; bun
public Bunuri spirituale care aparţin întregului
popor (fiind transmise de la strămoşi); moştenire
culturală; p. ext. bunuri spirituale, culturale etc,
care aparţin omenirii întregi.” (DEX, 1996)
R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 1

Patrimoniu construit
Sens larg: totalitatea bunurilor construite

moştenite existente la un moment dat. (Sin. Fond
construit)
Sens restrâns: totalitatea bunurilor construite cu

valoare culturală; moştenire culturală imobiliară.
(Patrimoniu cultural imobil).
Reabilitarea
patrimoniului construit

In lume, ideea de REABILITARE s-a afirmat în

anii ’70 ca reacţie contra politicilor urbane
promovate în anii ’60-’70, caracterizate prin:
demolarea unor clădiri şi ansambluri de valoare
demolarea unor cartiere întregi în favoarea

unor proiecte de mare anvergură
prioritatea acordată noului – locuinţa veche

este considerată insalubră şi irecuperabilă
Calea Victoriei (fostul Minister al Industriilor)

Str. Berzei 81
In anii ’70 se manifestă în lume:
preocupări privind utilizarea raţională a

resurselor şi evitarea risipei (v. criza energetică
mondială din anii ’70!) – inclusiv în domeniul
construcţiilor
preocupări privind protejarea patrimoniului

cultural, cu extinderea sferei de interes de la
monumentul izolat (Carta de la Atena, 1931)
către ansamblurile şi cartierele istorice (Carta de
la Amsterdam, 1975)

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)
Ceea ce astăzi se numeşte „revoluţia sustenabilităţii”

are la bază conceptele explorate pentru prima dată
în 1972 la Conferinţa ONU privind mediul
desfăşurată la Stockholm şi a dobândit consistenţă
în 1987 prin Raportul Brundtland intitulat “Our
Common Future”.
Dezvoltare ce “satisface nevoile prezentului fără a

compromite posibilitatea ca generaţiile viit oare să-şi
satisfacă propriile nevoi.” (Comisia Brundtland, 1987)
"...strategia de dezvoltare sustenabilă urmăreşte să

promoveze armonia între fiinţele umane şi între
umanitate şi natură.”
ONU, Raportul Comisiei Mo ndiale pe ntru Me diu şi Dezvoltare (WCED, World Commission
on Enviro nment and De velopme nt) intitulat "Our Commo n F uture“, 11 decembrie 1987.

Are 3 componente:
1_dezvoltarea economică
2_dezvoltarea socială (inclusiv culturală)
3_protecţia mediului
“cei 3 piloni” ai sustenabilităţii – “triple bottom line ” (TBL

sau 3BL) – sau “people, plane t, profit"
Ce le 3 componente sunt inte rdependente şi trebuie să se

sprijine re ciproc; fie care din domeniile re spe ctive trebuie
să se dezvolte , dar nu în dauna celorlalte .
Dezvoltarea e conomică şi socială sunt constrânse de

lim ite le impuse de mediu.
Reprezentare a d.s. după Ott, K., “The Case for Strong Sustainability”, în: Ott, K. & P. Thapa,
Greifswald’s Environmental Ethics. Greifswald: Steinbecker Verlag Ulrich Rose, 2003.

Dezvoltarea sustenabilă la inte rse cţia ce lor 3 componente

Reprezentare a d.s. după Adams, W.M., “The Future of Sustainability: Re-thinking Environment
and Development in the Twenty-first Century”.
Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 2006.
Unele documente consideră diversitatea culturală

al 4-lea pilon al dezvoltării durabile.
"...cultural diversity is as necessary for humankind

as biodiversity is for nature”
(UNESCO , The Universal Declaration on C ultural D iversity, 2001 )

Alte documente (cercetări) consideră mediul o

combinaţie între natură şi cultură.
Diversitatea culturală reprezintă un element-cheie

al strategiilor de dezvoltare sustenabilă.
"Sustainable Development in a Diverse World“, Proiect co-finanţat de CE în cadrul FP6, coordonat

de Fondazione Eni Enrico Mattei (FEEM) sub conducerea ştiinţifică a Katholieke Universiteit Leuven
(K.U.Leuven) (2005-2010)
ROLUL REABILTĂRII
IN DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ
• Folosirea raţională a resurselor – inclusiv cele
construite
C lădirile ex istente sunt “re surse reutilizabile ”.
• Impact ambiental redus – inclusiv în domeniul

construcţiilor
Reabilitarea are impact ambiental mai m ic de cât
demolarea şi construcţia une i clădiri noi.
• Impactul pozitiv asupra comunităţilor locale
• Economia de resurse materiale şi financiare
• Contribuţia la păstrarea diversităţii culturale

IDENTITATEA CULTURALĂ
Documente internaţionale – Carte şi Convenţii –

elaborate începând cu anii ‘70 afirmă faptul că
toate statele europene trebuie să manifeste o
solidaritate reală în adoptarea “măsurilor adecvate
pentru salvgardarea şi stimularea dezvoltării
contribuţiilor lor naţionale la patrimoniul cultural
comun al Europei.”
Carta Europeană a Patrimoniului Arhitectural,
Consiliul Europei, Amsterdam 1975
CARTELE – cuprind principii adoptate prin

consens; nu implică obligaţii de ordin juridic, dar
nu pot fi trecute cu vederea, având în vedere
autoritatea pe care le-o conferă atât numărul
mare al ţărilor semnatare, cât şi calitatea lor de
document de cultură.
CONVENŢIILE – constituie acte juridice ce

angajează statele semnatare.
Referindu-se la principii formulate de Carte,

convenţiile fixează obiectivele la care trebuie să se
adapteze legislaţiile naţionale, pentru a
corespunde principiilor şi exigenţelor comunitare.

Carta europeană a patrimoniului arhite ctural

Consiliul Europei, Amste rdam 1975
“Patrimoniul arhitectural european nu este format numai din

monumentele noastre cele mai importante: el include deopotrivă şi
grupurile de clădiri mai puţin importante din oraş ele noas tre
is torice (...).
“As tăzi es te recunos cut faptul că întregi grupuri de clădiri, chiar

dacă nu includ nici un exemplar cu valoare deos ebită, pot avea o
atmosferă care s ă le confere calitate artistică, as ociind perioade şi
stiluri diferite într-un întreg armonios . As emenea grupuri trebuie şi
ele cons ervate.”


“Aces t patrimoniu es te în pericol.

Es te ameninţat de ignoranţă, de timp, de divers e forme de
degradare, de abandon. Un anumit gen de urbanism favorizează
distrugerea s a, atunci când autorităţile atribuie excesivă atenţie
interes elor economice şi exigenţelor traficului. Tehnologia
contemporană prost aplicată degradează structurile vechi.
Res taurările abuzive s unt nefas te. In fine, şi cu precădere, specula
funciară şi imobiliară predomină şi anulează cele mai bune planuri.”

“Cons ervarea integrată îndepărtează ameninţările” ş i trebuie "s ă

constituie unul dintre elementele preliminare ale planificării urbane
şi teritoriale".
“Cons ervarea integrată s e realizează prin aplicarea unor tehnici de

restaurare compatibile şi alegerea corectă a unor funcţiuni
adecvate”. (Art.7)

De claraţia finală a Congresului privind patrimoniul

arhite ctural european
“Patrimoniul arhitectural european face ca toţi europenii s ă devină

conştienţi de istoria şi des tinul comun. Ca atare cons ervarea
aces tuia este de importanţă vitală. (...) Patrimoniul cuprinde nu
numai edificiile izolate de valoare excepţională şi contextul
aces tora, ci şi ans amblurile, cartierele (...) care prezintă interes
is toric şi cultural.”

“Aces te bogăţii constituie un bun comun al tuturor popoarelor

Europei; ele au datoria comună de a le protej a de pericolele care le
ameninţă din ce în ce mai mult: neglij enţa şi degradarea,
demolarea deliberată, construcţii noi dis crepante şi circulaţie
exces ivă (s .n).”


Protecţia oraşelor ş i cartierelor istorice poate fi definită doar dintr- o

perspectivă globală, ţinând c ont de "toate clădirile ce au o valoare
culturală, de la cele mai pres tigioas e, la cele mai modeste, fără a le
uita pe cele de epocă modernă, ca ş i mediul în care ele s e
integrează. Aceas tă protecţie globală (s .n) va completa protecţia
punctuală a monumentelor şi s iturilor izolate".

“Păs trarea continuităţii istorice es te indispens abilă pentru

menţinerea s au crearea unui mediu care s ă permită omului găsirea
propriei s ale identităţi şi trăirea unui s entiment de siguranţă în faţa
transformărilor brutale ale s ocietăţii.”
“Păs trarea clădirilor exis tente favorizează economia de res urs e şi

lupta împotriva ris ipei, una dintre marile preocupări ale s ocietăţii
contemporane.”

Conve nţia pentru salvgardarea patrimoniului

arhite ctural european * )
Consiliul Europei, Granada 1985
Părţile semnatare se obligă să adopte politici de c onservare

integrată (v. C arta de la Amsterdam) care "s ă favorizeze, pe cât
posibil, în cadrul proces ului de planificare ş i urbanism, cons ervarea
şi utilizarea clădirilor a căror importanţă nu j ustifică o protecţie în
s ensul art.3 par.1 al prezentei Convenţii (legii monumentelor -
n.n.), dar care prezintă o valoare de ans amblu, din punct de
vedere al ambientului urban s au rural, s au al cadrului de viaţă".
* ) Convenţie ratificată de România prin Legea 157 din 7 octombrie 1997.
Carta inte rnaţională pentru salvgardarea oraşe lor şi zone lor

urbane istorice
ICO MOS, Washington 1987
Defineşte "principiile şi obiectivele, metodele şi instrumentele apte

s ă cons erve calitatea oraşelor is torice, s ă favorizeze armonia vieţii
individuale şi s ociale şi s ă perpetueze ans amblul bunurilor, chiar
modeste, ce cons tituie memoria umanităţii".
"toate oraş ele lumii (...) s unt expresiile materiale ale divers ităţii
s ocietăţii de-a lungul is toriei ş i sunt, prin aceas ta, toate is torice".


urbane istorice
Se referă la "oraş ele, mari ş i mici, şi centrele s au cartierele

is torice, cu ambientul lor natural şi construit, care exprimă, dincolo
de calitatea lor de document is toric, valori particulare de civilizaţii
urbane tradiţionale. I n prezent acestea s unt ameninţate de
degradare, des tructurare s au, mai bine spus , dis trugere, s ub
efectul unui mod de urbanizare năs cut în epoca industrială şi care

priveşte as tăzi, pe plan univers al, toate s ocietăţile.”
Bucureşti, str. Berzei, decembrie 2010


urbane istorice
“(...) pentru a fi eficientă, acţiunea de protej are a oraş ului istoric ş i

a cartierelor is torice trebuie s ă fie parte integrantă a unei politici
coerente de dezvoltare economică şi s ocială (s .n), ş i s ă fie luată în
considerare în planurile de amenaj are a teritoriului ş i urbanism, la
toate nivelurile".

urbane istorice
Pentru salvgardarea oraşelor şi zonelor istorice, atenţia actului

conservativ nu trebuie să se îndrepte doar as upra c lădirilor; trebuie
luate în c ons iderare toate acele as pecte ce definesc caracterul
specific al oraş ului sau zonei istorice.

Aspectele ce definesc caracterul s pecific al oraş ului sau zonei

is torice (Carta de la Washington, 1987) s unt:
a) Structura urbană definită de parcelar şi străzi;
b) Relaţiile între clădiri, s paţii verzi şi spaţii libere;
c ) Aspectul interior şi exterior al clădirilor - definit de scară,

mărime, stil, mod de construc ţie, materiale, culoare şi decoraţie;
d) Relaţia între oraş sau zona urbană şi contextul său, atât cel
natural, c ât şi c el c reat de om;
e) Diversele func ţiuni pe care oraşul sau zona urbană le- a dobândit
în timp.

urbane istorice
I nstrumentul operativ: PLANUL DE SALVGARDARE - precedat de

studii pluridisciplinare as upra zonei.
El “trebuie s ă definească principalele direcţii ş i modalităţi de
acţiune, de intreprins la nivel juridic, adminis trativ ş i financiar."


urbane istorice
“Planul de s alvgardare trebuie s ă identifice clădirile s au grupurile

de clădiri de protej at în mod s pecial, de cons ervat în anumite
condiţii, şi cele de demolat în circumstanţe excepţionale (sic!).
I nainte de orice intervenţie, s tarea existentă va fi riguros analizată.
(...) Planul trebuie s ă primeas că adeziunea locuitorilor.”

urbane istorice
“I n cazul în care apare neces ară efectuarea unor transformări de

clădiri s au construirea unor clădiri noi, orice completare va
res pecta organizarea spaţială exis tentă, îndeos ebi parcelarul şi
scara aces tuia (s .n), aşa cum impune calitatea şi valoarea de
ans amblu a cons trucţiilor exis tente. Cu condiţia s ă nu dăuneze
armoniei ans amblului, introducerea de elemente cu caracter
contemporan poate contribui la îmbogăţirea aces tei valori.”

Confe rinţa de la He lsink i – De claraţia finală

Consiliul Europei, 1996
Autorităţile publice c ompetente au datoria nu numai de a lua

măs urile necesare pentru identificarea ştiinţifică şi protec ţia legală
a monumentelor is torice, ci şi "de a promova s trategii dinamice de
cons ervare care s ă mobilizeze potenţialul economic reprezentat de
patrimoniu pentru regenerarea urbană şi dezvoltarea rurală."

"Utilizarea contemporană a patrimoniului cultural considerat ca

'res urs ă' trebuie s ă fie integrată proces ului de planificare a unei
dezvoltări durabile, determinând cons trângerile ce s e aplică de
regulă utilizării bunurilor epuizabile."


"I n vederea garantării trans miterii acestei res urs e către generaţiile
viitoare, res pectând autenticitatea patrimoniului fără a-i împiedica
evoluţia, tuturor operatorilor publici şi privaţi le revine
res pons abilitatea de a adopta practici compatibile cu mediul."
Carta pentru oraşe europene durabile ,

Leipzig, mai 2007
“Oras ele europene de toate dimens iunile reprezintă bunuri

economice, s ociale şi culturale de valoare ş i sunt de neînlocuit.”
Miniş trii responsabili c u dezvoltarea urbană în statele membre

(inclusiv România! ) s-au angajat să s usţină strategia UE de
dezvoltare durabilă, luându-i în considerare toate dimensiunile şi s ă
dezvolte un nou s imţ al res pons abilităţii pentru politici de
dezvoltare urbană integrată.

De claraţia de la Québe c privind păstrarea spiritului locului

ICO MOS, octombrie 2008
Cuprinde “principii ş i recomandări adres ate organizaţiilor

interguvernamentale ş i non-guvernamentale, autorităţilor naţionale
şi locale, precum şi tuturor instituţiilor ş i specialiş tilor care din
poziţia lor pot contribui prin legislaţie, politici, proces e de
planificare şi gestionare, la o mai bună protecţie şi promovare a
spiritului locului.”

“Spiritul locului este format din elemente tangibile (s ituri, clădiri,

peis aj e, tras ee, obiecte) şi intangibile (amintiri, poves tiri,
documente s cris e, festivaluri, comemorări, ritualuri, cunoaş tere
tradiţională, valori, texturi, culori, mirosuri etc) care toate
contribuie s emnificativ la crearea locului ş i definirea s piritului s ău”.


Ide ntificarea pe ricolelor care ameninţă spiritul locului
“I ntrucât s chimbările climatice, turis mul de mas ă, conflictele

armate ş i dezvoltarea urbană conduc la transformarea ş i
dezagregarea s ocietăţilor, este neces ară o mai bună înţelegerea a
aces tor pericole pentru adoptarea unor măs uri preventive şi s oluţii
sus tenabile. Recomandăm ca agenţiile guvernamentale ş i non-
guvernamentale, ca şi organizaţiile naţionale ş i locale de protecţie
a patrimoniului, s ă dezvolte planuri s trategice pe termen lung
pentru prevenirea degradării s piritului locului ş i a contextului s ău.”

Transmite rea spiritului locului
“I ntrucât s piritul locului este trans mis în mod es enţial de oameni,

declarăm că spiritul locului es te păs trat, folos it ş i îmbogăţit în
modul cel mai eficient prin comunicare interactivă ş i participarea
comunităţilor implicate. Comunicarea es te cel mai bun mijloc de a
păstra viu s piritul locului.”


“Mij loacele de trans mitere non-formale (povestiri, ritualuri,

spectacole, practici şi experienţe tradiţionale etc) ş i formale
(programe educaţionale, baze de date digitale, website-uri,
instrumente pedagogice, prezentări multimedia etc) trebuie
încuraj ate întrucât ele asigură nu doar s alvgardarea s piritului
locului, ci, mai important, as igură dezvoltarea s ustenabilă şi s ocială
a comunităţii.”

“Recomandăm as ocierea ş i implicarea tinerelor generaţii, ca şi a

diferitelor grupuri culturale as ociate s itului, în crearea politicilor ş i
gestionarea spiritului locului.”

Oraşele româneşti, între teorie şi

practică
Cazul Bucureşti
Patrimoniul construit din oraşele româneşti este în

prezent ameninţat de pericole similare celor
descrise în 1975 de Carta de la Amsterdam.
“Este ameninţat de ignoranţă, de timp, de divers e forme de
degradare, de abandon. Un anumit gen de urbanism

favorizează dis trugerea s a, atunci când autorităţile atribuie
exces ivă atenţie interes elor economice şi exigenţelor
traficului. Tehnologia contemporană prost aplicată

degradează s tructurile vechi. Restaurările abuzive sunt
nefas te. In fine, şi cu precădere, specula funciară şi
imobiliară predomină şi anulează cele mai bune planuri.”

Bucureşti, str. Dionisie Lupu 64 - 66 1998
Bucureşti, str. Dionisie Lupu 64 - 66 11 2004

Bucureşti, str. Dionisie Lupu 64 - 66 10

10 2005
2005
Bucureşti, str. Dionisie Lupu 64 - 66 04 2007

Bucureşti, Calea Dorobanţilor 03 2005
Bucureşti, Calea Dorobanţilor 10 2007

Bucureşti, str. Visarion 8 11 2006

"Din aceste cas e fie boiereşti, fie negustoreşti au reuşit s ă

supravieţuias că s au mai bine zis au avut norocul ca 'Sis tematizatorul'
s ă dis pară înainte de a le fi măturat pe toate; au s căpat câte unele,
har Domnului totuşi; destule cât s ă mai poată ates ta că aici a fost,
malgré tout, o civilizaţie urbană cu nimic mai prej os de orice altă
civilizaţie urbană. Evident, cu anumite caracteristici, şi balcanice, şi
altele, într-un eclectism fires c, de influenţe europene. (...) Dar şi
acum, când acel delir demolator s -a 'os toit', continuă agoniile (…)
unor clădiri ce făceau cinste oraşelor .“
PALEOLOGU, Alexandru, Prefaţă la Povestea caselor.

Ed. Simetria, Bucureşti 1999

“Planul de s alvgardare trebuie s ă identifice clădirile s au grupurile

de clădiri de protej at în mod s pecial, de cons ervat în anumite
condiţii, şi cele de demolat în circumstanţe excepţionale (sic!).
I nainte de orice intervenţie, s tarea existentă va fi riguros analizată.
(...) Planul trebuie s ă primeas că adeziunea locuitorilor.”
Carta internaţională pentru salvgardarea oraşelor şi zonelor urbane istorice

ICOMOS, Washington 1987

Bucureşti, str. Mihai Eminescu 1998
“I n cazul în care apare neces ară efectuarea unor transformări de

clădiri s au construirea unor clădiri noi, orice completare va
res pecta organizarea spaţială exis tentă, îndeos ebi parcelarul şi
scara aces tuia, aşa cum impune calitatea şi valoarea de ans amblu
a cons trucţiilor exis tente. Cu condiţia s ă nu dăuneze armoniei
ans amblului, introducerea de elemente cu caracter contemporan

poate contribui la îmbogăţirea aces tei valori.”
Carta internaţională pentru salvgardarea oraşelor şi zonelor urbane istorice


Bucureşti, bd. Ion Mihalache: clădire turn cu 23 nivele pe o arteră cu max. 4 nivele
Bucureşti, str. Maria Rosetti: zonă tradiţională cu regim mic de înălţime

“Cons ervarea integrată nu exclude arhitectura contemporană din

cartierele vechi, cu condiţia ca aceas ta s ă respecte pe deplin
contextul existent, proporţiile, forma şi dis punerea volumelor, ş i s ă
fie utilizate materiale tradiţionale (s .n.).”
Carta Europeană a Patrimoniului Arhitectural,

Consiliul Europei, Amsterdam 1975
Bucureşti, construcţie nouă pe bd. Lascar Catargiu

Bucureşti, intersecţia str.Rosetti / str.Toamnei: construcţie cu 10 nivele într-o zonă tradiţională cu regim mic de
înălţime; POT peste 90%.
Bucureşti, bd.Pache Protopopescu clădire turn cu 18 nivele adiacentă bisericii Armeneşti, monument istoric

“Arhitectul va acorda maxima atentie impactului s ocial, precum şi

impactului as upra mediului, pe care activitatea lui le poate avea.
Toate pres taţiile profesionale ale arhitecţilor vor lua în considerare

scările de valori ş i cultura fiecărei/fiecărui ţări/loc pentru care
creează lucrări de arhitectură ş i urbanis m. I n aces t s ens , obiceiurile
specifice ale unei s ocietăţi ş i comunităţi nu vor fi impus e altora, iar
spiritul locului va fi protej at .”(s .n.)
Codul deontologic al profesiei de arhitect_Art.38

Monitorul Oficial, Partea I nr. 447 din 02/07/2007
Bucureşti, bd. Ion Mihalache : clădire turn cu 23 nivele pe o arteră cu max. 4 niv ele

“Pentru a fi cât mai eficientă, cons ervarea oraş ului istoric şi a

zonelor urbane is torice trebuie s ă fie parte integrantă a unor politici
coerente de dezvoltare economică şi s ocială, precum ş i a
planificării urbane şi teritoriale, la toate nivelurile”.
Carta conservării oraşelor şi zonelor urbane istorice,
ICOMOS, Washington, 1987
PLANUL URBANISTIC GENER AL (PUG) - BUC UR EŞTI

R EGULAMENTUL LOC AL DE URBANISM
C . Zona c entrală
CP - Subzona centrală s ituată în limitele zonei de protecţie a

valorilor is torice ş i arhitec tural urbanistice.
CP1 - Subzona centrală în c are se menţine c onfiguraţia ţesutului

urban tradiţional (s ic!)
“Regulamentul favorizează ridicarea prestigiului ş i atractivităţii

aces tei zone, prin menţinerea caracteristicilor şi creş terea coerenţei
cadrului construit (s .n.), ş i prin diversificarea s electivă a
funcţiunilor.”

Conform PUG, zona protejată CP1 este alcătuită din două tipuri
morfologice dominante; cel de- al doilea cuprinde “clădiri cu puţine
niveluri (dominant P +1 - P +3 niveluri ş i unele inserţii mai înalte),
alcătuind fronturi continue sau discontinue dispuse pe aliniament
sau retrase de la aliniament”. Din această a doua categorie face
parte şi s tr. P olonă...
Bucureşti, str.Polonă_zonă protejată CP1: clădiri cu puţine niveluri alcătuind fronturi discontinue; ţesut urban
tradiţional ale cărui caracteristici se menţin (conf. PUG_Regulamentul local de urbanism)



Bucureşti, str.Polona_CP1: intervenţii recente (“se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional”?! v. PUG)

Carta de la Was hington:

as pectele ce definesc caracterul s pecific al zonei is torice s unt:
a) Structura urbană definită de parcelar şi străzi;
b) Relaţiile între clădiri, s paţii verzi şi spaţii libere;
c ) Aspectul interior şi exterior al clădirilor, definit de scară,

mărime, stil, mod de construc ţie, materiale, culoare şi decoraţie;
d) Relaţia între zona urbană şi c ontextul s ău, atât cel natural, cât şi
cel creat de om;
e) Diversele func ţiuni pe care zona urbană le-a dobândit în timp.
Carta conservării or aşelor şi zonelor urba ne istorice


“Derogări de la prevederile prezentului regulament *) sunt admis e

numai în următoarele situaţii:
- condiţii dificile de fundare;
- dimensiuni s au forme ale parcelei care nu s e îns criu în

prevederile regulamentului;
- obiective cu des tinaţii s emnificative pentru Capitală s au care s unt

propus e pe amplas amente reprezentative în configuraţia urbană
locală s au generală a Municipiului.”
*) PUG Bucureşti
Regulament ul local de urba nism, punctul 4

“Atunci când este neces ară cons truirea unor clădiri noi s au
adaptarea celor exis tente, organizarea s paţială existentă va fi
res pectată, îndeos ebi în ceea ce priveşte scara ş i dimensiunile
loturilor. (s .n)
I ntroducerea de elemente contemporane în armonie cu contextul

(s .n.) nu trebuie des curaj ată întrucât poate contribui la
îmbogăţirea zonei.”


Bucureşti, str.Polona_CP1: construcţii contemporane (în armonie cu caracterul zonei istorice?)
Bucureşti, str.Polona_CP1: construcţii contemporane (în armonie cu caracterul zonei istorice?)

Bucureşti, str.Zborului_CP1: construcţii contemporane (în armonie cu caracterul zonei istorice?)
“Arhitectul va respecta mos tenirea culturală ş i naturală a

comunităţii în care îşi exercită profes iunea, contribuind la
cons ervarea şi îmbogăţirea acesteia.”
Codul deo ntologic al pro fesiei de ar hitect_Art.39

Monitorul Oficial, Partea I nr. 447 din 02/07/2007

Bucureşti, str.Vasile Lascăr/Maria Rosetti_CP1: construcţie “adaptată” (care “îmbogăţeşte” zona istorică?)
Bucureşti, str.Polona_CP1: construcţie “adaptată” (care “îmbogăţeşte” zona istorică?)

Bucureşti, str.Polona_CP1: construcţie “adaptată” (care “îmbogăţeşte” zona istorică?)
Bucureşti, str.G.Alexandrescu_CP1: construcţie “adaptată” (care “îmbogăţeşte” zona istorică?)

Bucureşti, Calea Dorobanţilor_CP1: construcţie “adaptată” (care “îmbogăţeşte” zona istorică?)
Bucureşti, Splaiul Unirii_CP1a: construcţii “adaptate” (care “îmbogăţesc” zona istorică protejată?)

"Prin arhitectură, o ras ă, s au mai bine zis o ţară, s e exprimă

întotdeauna în mod instinctiv. (…) După acest principiu, este
natural s ă considerăm configuraţia unui oraş ca un document
plas tic de primă îns emnătate, când vrem s ă cunoaştem o civilizaţie.
Oraşele poartă îns emnate pe ele, în ele, toate virtuţile, toate
păcatele celor ce le-au zidit".
CANTACUZINO, G. M., Arcade, firide şi lespezi.

Ed. Cartea R omânească, Bucureşti 1932
Bucureşti, str. Caderea Bastiliei (zonă protejată CP1, conf. PUG)

CULOAREA
constituie un element fundamental în lectura
calităţii ambientale şi în definirea caracterului
specific al oraşului istoric.
“Spiritul locului este format din elemente tangibile (s ituri,

clădiri, peis aj e, tras ee, obiecte) ş i intangibile (amintiri,
poves tiri, documente s cris e, fes tivaluri, comemorări,
ritualuri, cunoaş tere tradiţională, valori, texturi, culori,
miros uri etc) care toate contribuie s emnificativ la crearea
locului şi definirea s piritului s ău”.
Declaraţia de la Québec, 2008
Bucureşti, bd. Lascar Catargiu (zonă protejată CP1, conf. PUG)

Bucureşti, str. Radu Calomfirescu (zonă protejată CP1a, conf. PUG)
Bucureşti, str. Caderea Bastiliei (zonă protejată CP1, conf. PUG)

Bucureşti, str. Jean Louis Calderon (zonă protejată CP1, conf. PUG)
Bucureşti, Calea Dorobanţilor (zonă protejată CP1, conf.PUG)

“Participarea ş i implicarea locuitorilor s unt es enţiale pentru

succes ul unui program de cons ervare şi trebuie încuraj ate.
Cons ervarea oraş elor şi zonelor istorice îi priveş te întâi de toate pe
locuitorii lor.”

Bucureşti, str. Zborului (CP1)

Bucureşti, str. Maria Rosetti (CP1)
Bucureşti, str. Mihai Eminescu (CP1)

“Participarea populaţiei la activitatea de amenaj are a teritoriului şi

de urbanism s e realizează prin:
a) informarea populaţiei, cel puţ in prin afiş are la primărie ş i anunţ

public în pres ă;
b) cons ultarea populaţiei, anterior aprobării documentaţiilor de

urbanism ş i amenaj are a teritoriului (s .n.)."
Legea 350/2001 privi nd amena jarea teritoriului şi ur banismul, modi ficată şi completată prin
Legea 289/2006 Secţiune a a 6-a - Participarea po pulaţiei la activităţile de amena jare a
teritoriului şi de ur banism, art. 57
INTREBĂRI:

Cum ne afirmăm identitatea culturală?
Cum demonstrăm tradiţia locală de civilizaţie urbană?
Care este “spiritul locului”?
Cu ce contribuie Bucureştiul la patrimoniul cultural

comun al Europei?
Ce oferă turiştilor Bucureştiul?
“Patrimoniul arhitectural european (...) cuprinde nu numai edificiile

izolate de valoare excepţională şi contextul acestora, ci şi
ans amblurile, cartierele (...) car e prezintă interes istoric şi
cultural.”
“As tăzi es te recunos cut faptul că întregi grupuri de clădiri, chiar

dacă nu includ nici un exemplar cu valoare deos ebită, pot avea o
atmosferă care s ă le confere calitate artistică, as ociind perioade şi
stiluri diferite într-un întreg armonios . As emenea grupuri trebuie şi
ele cons ervate.”
Carta de l a Amsterdam, 1975

"...dacă ar exis ta o ţară în care s ă găs eşti deopotrivă avantaj ele

civilizaţiei şi cele ale naturii, nu ţi-ar plăcea s ă locuieşti acolo? Ei, bine!
as ta ne oferă oraşul Bucureşti.“ (Ulysse D e Marsillac, Bucureştiul în
veacul al XI X-lea)
“Aces t patrimoniu es te în pericol.

Es te ameninţat de ignoranţă, de timp, de divers e forme de
degradare, de abandon. Un anumit gen de urbanism favorizează
distrugerea s a, atunci când autorităţile atribuie exces ivă atenţie
interes elor economice şi exigenţelor traficului. Tehnologia
contemporană pros t aplicată degradează structurile vechi.
Res taurările abuzive s unt nefas te. In fine, şi cu precădere, specula
funciară şi imobiliară predomină şi anulează cele mai bune planuri.”
Carta euro pea nă a patrimo niului arhitectural, Co nsiliul Europei, Amsterdam 1975
Patrimoniu î n pericol – clădire ameni nţată de specula imobiliară

Bucureşti, str. Mihai Eminescu 27, cca 1908 (Casa Filitti - Golescu)

Patrimoniu î n pericol – clădire ameni nţată de specula imobiliară

Bucureşti, Calea Dorobanţilor 18
Proiect DOROBANTI TOWER, Bucureşti, 2008-2013.

Arhitect: Zaha Hadid. Client: Smartown Investments
Patrimoniu
Hotel 5 stele (34 000 mp) î n de
şi apartamente pericol
lux (35 – clădire
000 ameni
mp). Inalţ nţată
ime: 200 de speculai ntersecţia
m. Amplasament: imobiliarăCalea Dorobanţi / str. Miha i
Bucureşti,
Eminescu Calea/zahahadid.vm.bytemark.co.uk/offices-and-towers/2008/
(Sursa: http:/ Dorobanţilor 16 (Casa Brătianu, arh. Petre Antonescu, 1909)
07/04 /dorobant i-tower)

Să fie oare aceasta expresia identităţii culturale a Bucureştiului???
Demolare?
Sau reabilitare?

DE CE DEMOLARE ?
STAREA IMOBILU LUI: recuperarea lui apare ca nerealistă
EFORTUL ADAPTĂRII CONSTRUCŢIEI LA CERINŢE CONTEMPORANE

(costuri, imprevizibil) pare dispropo rţionat în raport cu rezultatul
INCOMPATIBILIT ATE INTRE TEMĂ ŞI CONSTRUCŢIA EXISTENT Ă
REALIZAREA UNUI PROIECT DE MARE ANVERGURĂ, considerată imposibilă

cu menţinerea construcţiilo r existente
LIPSĂ D E IMAG INAŢIE?
IGNORANŢĂ ŞI/SAU DISPREŢ FAŢĂ DE CE E VECHI (NOU = FRUMOS!)
CONSTRUCŢIA NOUĂ ESTE CONSIDERATĂ MAI VALORIZANT Ă PENTRU

PROPRIETAR ... şi pentru ARHITECT?
PENTRU A CONSTRUI MAI RENTABIL: mai multe nivele, suprafaţă ocupată

la sol mai mare
"A pretinde că vechile clădiri împiedică producţia de noi clădiri,

îns eamnă pur şi simplu a avea teamă că aces tea din urmă s unt prea
mediocre pentru a s uporta comparaţia. A pretinde că vechiul
împiedică dezvoltarea modernă şi că trebuie înlocuit (că trebuie
reînnoit ţes utul urban şi clădirile) îns eamnă pur şi simplu a avans a
argumente înşelătoare şi de cele mai multe ori ascunzând interes e
pers onale, contrare interes ului general: spaţiile pentru creaţii
contemporane nu lips es c şi nu au nevoie s ă fie obţinute prin
substituiri."
DINKEL, René, Encyclopé die du Patrimoine, Paris 1997

DE CE REABILITARE ?
UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR ŞI IMPACT AMBIENT AL REDUS
CONSERVAREA UNOR MĂRTURII DE CIVILIZAŢ IE URBAN Ă, A UNOR

CALITĂŢ I ARHITECTURALE, CONSTRUCTIVE ŞI E STETICE
CONSERVAREA VIEŢII SOCIALE, A RELAŢ IILOR DE VECINĂT ATE

EXISTENTE, A STRUCTURII SOCIALE PROPRII UNUI CARTIER
CONSERVAREA UNEI OFERTE DIFERENŢIATE DE MODURI DE LOCUIRE
MENŢINEREA LOCUINŢEI ÎN CENTRUL ORAŞULUI (deseori ‘izgonită’

către periferie de clădiri de birouri , mai rentabile)
OBŢINEREA UNOR LOCUINŢE DECENTE CU COSTURI REDUSE
OBŢINEREA UNOR LOCUINŢE CU ‘PERSONALITATE ’, VALORIZANTE

PENTRU PROPRIETARI
PROFITUL GENERAT DE VALOAREA ISTORIC-ARHITECTURALĂ

In lume,
REABILITAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT
reprezintă cel mai pregnant fenomen
arhitectural – urbanistic al ultimelor decenii.

Clădirile existente sunt atent evaluate în ceea

ce priveşte potenţialul lor de a satisface cerinţe
de utilizare contemporane prin unele intervenţii
„corective”.
Demolările sunt limitate la situaţii excepţionale.
Docuri în Port ul Vechi,

Vechi, Genov a

House a nd Studio (Dirty House), L ondon, 1900/2002
House a nd Studio (Dirty House), L ondon, 1900/2002

Alf Lechner Museum,

Museum, I ngolstadt,
ngolstadt , D, 1954/ 2000
Alf Lechner Museum,


Alf Lechner Museum,

Ladadika,, Thessaloniki
Ladadika

Ladadika,, Thessaloniki
Ladadika
In anii '70 s-au pus bazele politicilor naţionale de

reabilitare a locuinţelor, plecând de la ideea folosirii
resurselor disponibile (construcţiile existente)
pentru satisfacerea necesarului de locuinţe. In
majoritatea ţărilor vest-europene în anii '70 au fost
promulgate Legi privind reabilitarea locuinţelor.

PROGRAMELE DE REABILITARE au în vederea

creşterea calităţii locuirii şi se bazează pe un cadru
legislativ, administrativ şi financiar adecvat.
PROGRAMELE INTEGRATE DE REABILITARE

asociază problematica ameliorării calităţii locuirii în
CARTIERELE ISTORICE cu preocupările privind
conservarea identităţii culturale a oraşelor.

Franţa are o lungă şi solidă tradiţie în reabilitarea

locuinţelor ce începe după al doilea război mondial.
In acea perioadă Franţa se confrunta cu o severă
criză de locuinţe ce trebuia rezolvată rapid inclusiv
prin reabilitarea celor existente.
In 1945 s-a constituit FNAH (Fond National

d'Amélioration de l'Habitat).
In 1971 s-a înfiinţat ANAH (Agence Nationale pour

l'Amélioration de l'Habitat).
Lorient, Bretagne, Fr ance

Lorient, Bretagne, Fr ance_1992-

ance_1992- 1996
Quai du Rohan, Lorie nt, Bretagne, Fr ance_1992-

ance_1992- 1996


ance_1992- 1996

ance_1992- 1996


ance_1992- 1996

ance_1992- 1996

Barre Republique, Lorient, Bretagne, France_1999-

France_1999- 2002
Barre Republique, Lorient, Breta gne, Fra nce_1999-

nce_1999-2002


nce_1999-2002

nce_1999-2002

1 Atitudinea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Atitudinea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EST E INTER ZISA PUBLIC AR EA D E O R IC E FEL (INC LUSIV PE SITE-UR I

SI GR UPUR I) FAR A AC OR DUL AUTO R ULUI

“Bunuri care provin de la tată şi de la mamă (...)

“Totalitatea bunurilor care aparţin colectivităţii şi

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 1

Sens larg: totalitatea bunurilor construite

Sens restrâns: totalitatea bunurilor construite cu

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 2

In lume, ideea de REABILITARE s-a afirmat în

demolarea unor clădiri şi ansambluri de valoare

demolarea unor cartiere întregi în favoarea

prioritatea acordată noului – locuinţa veche

Calea Victoriei (fostul Minister al Industriilor)

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 3

In anii ’70 se manifestă în lume:

preocupări privind utilizarea raţională a

preocupări privind protejarea patrimoniului

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 4

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)

Ceea ce astăzi se numeşte „revoluţia sustenabilităţii”

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)

Dezvoltare ce “satisface nevoile prezentului fără a

"...strategia de dezvoltare sustenabilă urmăreşte să

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 5

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)

“cei 3 piloni” ai sustenabilităţii – “triple bottom line ” (TBL

Ce le 3 componente sunt inte rdependente şi trebuie să se

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)

Dezvoltarea e conomică şi socială sunt constrânse de

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 6

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)

Dezvoltarea sustenabilă la inte rse cţia ce lor 3 componente

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)

Unele documente consideră diversitatea culturală

"...cultural diversity is as necessary for humankind

(UNESCO , The Universal Declaration on C ultural D iversity, 2001 )

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 7

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ (DURABILĂ)

Alte documente (cercetări) consideră mediul o

Diversitatea culturală reprezintă un element-cheie

"Sustainable Development in a Diverse World“, Proiect co-finanţat de CE în cadrul FP6, coordonat

• Impact ambiental redus – inclusiv în domeniul

• Contribuţia la păstrarea diversităţii culturale

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 8

Documente internaţionale – Carte şi Convenţii –

CARTELE – cuprind principii adoptate prin

CONVENŢIILE – constituie acte juridice ce

Referindu-se la principii formulate de Carte,

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 9

Carta europeană a patrimoniului arhite ctural

“Patrimoniul arhitectural european nu este format numai din

“As tăzi es te recunos cut faptul că întregi grupuri de clădiri, chiar

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 10

Carta europeană a patrimoniului arhite ctural

“Aces t patrimoniu es te în pericol.

Carta europeană a patrimoniului arhite ctural

“Cons ervarea integrată îndepărtează ameninţările” ş i trebuie "s ă

“Cons ervarea integrată s e realizează prin aplicarea unor tehnici de

R odica C risan, R eabilitare a patrimoniului construit_2012-2013 11

De claraţia finală a Congresului privind patrimoniul

“Patrimoniul arhitectural european face ca toţi europenii s ă devină

De claraţia finală a Congresului privind patrimoniul

“Aces te bogăţii constituie un bun comun al tuturor popoarelor