Câmpia Română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search

Câmpia Română și subdiviziunile sale

Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea
mai mare parte a ei (circa 80%) situându-se pe teritoriul României. Denumirea ei
provine de la fostul principat Țara Românească, iar străinii o numesc „Câmpia Valahă”
(după Valahia). Câmpia are extensii în Serbia și Bulgaria, unde este numită Câmpia
Dunării. În România, ea se intinde, integral sau parțial, pe teritoriul județelor GL, BZ,
BR, IL, CL, PH, IF, GR, DB, TR, AG, DJ, OT și MH.

Cuprins

 1 Relief

 2 Subdiviziuni

 3 Geologie

 4 Soluri

 5 Clima

 6 Alcătuire litologică

Relief[modificare | modificare sursă]

Vegetație de stepă din Câmpia Burnazului
Este mărginită la sud și est de Dunăre, iar la nord de Podișul Getic, Subcarpații și
Podișul Moldovei. Între aceste limite, Câmpia Română apare ca o depresiune — în
sens geologic — puternic sedimentată.
Partea cea mai joasă (10-20 m altitudine) se află pe lunca Siretului Inferior, unde, pe un
teritoriu de lentă scufundare, s-a format o mare zonă de confluențe, spre care se
recurbează râurile în forma unui evantai. Altitudinea maximă este de 300 m, la Pitești.
Relieful Câmpiei Române se caracterizează prin văi largi și interfluvii netede, numite
popular câmpuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri).
Prezența nisipurilor determină apariția unui relief de dune, ca în sudul Olteniei, în estul
Câmpiei Române (de-a lungul Ialomiței, Călmățuiului) și Câmpia Tecuciului (la Hanu
Conachi).

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

În sectorul românesc, această câmpie este subdivizată în 6 sectoare, cărora li se
adaugă Lunca Dunării. Fiecare sector este la rândul său alcătuit din mai multe
„câmpuri” sau „câmpii”.

Imagine din Costești, Câmpia Piteștiului

 A. Câmpia Olteniei (denumită după provincia istorică Oltenia în sudul căreia se

află) este alcătuită din următoarele câmpii:
o Câmpia Blahniței
o Câmpia Băileștilor
o Câmpia Romanaților
 B. Sectorul Olt-Argeș, delimitat de râul Olt în vest și de Argeș în est, cuprinde:
o Câmpia Piteștilor
o Câmpia Boianului

2
 o Câmpia Găvanu Burdea
o Câmpia Burnazului
 C. Câmpia Bucureștilor
o Câmpia Târgoviștei
o Câmpia Ploieștilor
o Câmpia Mizil
o Câmpia Titu
o Câmpia Gherghiței
o Câmpia Vlăsiei
o Câmpia Câlnăului
 D. Câmpia Bărăganului (amplasată la sud de râul Călmățui)
o Bărăganul Călmățuiului
o Bărăganul Ialomiței
o Câmpia Mostiștei
o Câmpia Hagienilor
 E. Sectorul de Est (amplasat la nord de râul Călmățui)
o Câmpia Râmnicului
o Câmpia Buzăului
o Câmpia Brăilei
o Câmpia Siretului Inferior
o Câmpia Tecuciului
o Câmpia Covurlui
 Lunca Dunării
o Lunca propriu-zisă
o Insulele mlăștinoase:
 Insula Mare a Brăilei sau Balta Brăilei
 Balta Ialomiței

Geologie[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere tectonic, Câmpia Română face parte din Platforma Moesică. Soclul
platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine
carpatică. Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunci, acestea sunt
foarte recente, datând din holocen. Stratele din jurasic și cretacic conțin zăcăminte de
petrol. Cuvertura de loess acoperă îndeosebi câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să
aibă o grosime de 40 m. Pe alocuri întâlnim dune de nisip.

Soluri[modificare | modificare sursă]

Terenuri cultivate în Câmpia Titu

3
Predomină soluri negre și cu un conținut bogat de humus. De-a lungul râurilor solurile
sunt de luncă.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat-continentală. În vest se resimt influențe mediteraneene, în timp ce
în est amprenta continentală este mai accentuată. Îndeosebi estul este caracterizat de
veri fierbinți și ierni geroase. Crivățul, un vânt rece și uscat vine iarna dinspre nord-est.
Temperatura medie multianuală este de 8-11ºC, media lunii aprilie este de 18-23ºC, a
lunii ianuarie variază între -3 — -5ºC în est și -1 — -3ºC în vest. Valoarea medie
multianuală a precipitațiilor este de sub 500 mm în est și de 500-700 mm în vest.