ACȚIUNI NONDISCRIMINATORII FAȚĂ DE PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI

Dizabilitatea reprezintă afectarea uneia sau a mai multor funcții esențiale ale ființei umane,
de natură să diminueze libertatea de expresie sau de acțiune a acesteia. Nu este vorba aici de liberul
arbitru, ci de libertatea de mișcare și de acțiune restricționată de disfuncțiile simțurilor de distantă,
ale facultăților de mobilitate și deplasare, precum și ale capacităților cognitive.
Discriminarea nu este întotdeauna directă,precum refuzul direct de a angaja pe cineva din
cauza unei dizabilități.Discriminarea poate fi și indirectă,precum lipsa unei căi de acces în clădiri
pentru scaunele cu rotile sau luarea de decizii în numele unei persoane cu dizabilități fără ca
persoana să fie consultată.Pentru a evita discriminarea directă sau indirectă,legile trebuie să asigure
existența unor adaptări rezonabile pentru nevoile persoanelor cu dizabilitate.
În funcție de natura dificultăților cu care se confruntă persoanele cu dizabilități (de deplasare
și mișcare,de comunicare,de adaptare la aspectele vieții cotidiene,de întreținere personală,de acces la
educație,de plasare în locuri de muncă) actualul sistem prevede o serie de acțiuni cu caracter
nondiscriminator,precum:
1.Acces la mediul fizic favorizat prin existența rampelor în blocurile de locuințe și în clădirile
de utilitate publică,a ușilor de acces și a grupurilor sanitare dimensionate adecvat, existența rampelor
de acces în unele mijloace de transport în comun.
2. Acces la informație și mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologii și sisteme informatice
și de comunicații favorizat prin existența tehnologiei de acces și a dispozitivelor asistive (traducerea
în LSR a conținuturilor programelor de televiziune,accesul la site-uri WEB prin cod Braille).
3.Acces egal la educație de calitate și la instruire continuă favorizat prin existența
curriculumurilor adaptate, a cadrelor didactice specializate pentru instruirea individualizată,a
dispozitivelor asistive corespunzătoare nevoilor de învățare,existența unui sprijin
adițional,specializat.
4.Acces la o viață independentă favorizată prin posibilitatea de a avea o locuință
personală(dacă dizabilitatea o permite), acces la locuri de muncă adaptate specificului dizabilității.În
cazul în care persoanele trăiesc în instituții rezidențiale pe termen lung este necesară existența unor
modalități de protejare a persoanelor în cauză de acte de exploatare,abuz,tratamente
degradante,violență sau tortură sau interzicerea experimentelor medicale sau științifice.