UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

,,GR.T.POPA”
FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ

PROFILAXIA ANEMIEI
FERIPRIVE

Studenti, seria B, an V, grupa 22:

 Budeanu Alexandra
 Chirciu Maria
 Cosovanu Maria
 Lame Oriela
 Sauciuc Silvia-Marina
 Sova Iuliana
 Rolul fierului în organism

Fierul intervine în structura şi funcţia hemoglobinei,

respectiv a mioglobinei, compuşi ce asigură transportul
oxigenului la ţesuturi.

Ca și componentă a citocromilor, fierul este responsabil de

transportul electronilor în lanţul respirator (ciclul Krebs). În plus
fierul este cofactor pentru unele enzime (catalaze, peroxidaze,
etc), participă la sinteza ADN, la reglarea ciclului celular şi în
funcţia imună prin stimularea proliferării limfocitelor T.

La nivelul sistemului nervos fierul are funcţii multiple

precum cele din procesul de formare a stratului de mielină şi a
reţelelor neuronale, de formare şi funcţionare a sistemului
dopaminergic, în aportul de oxigen la creier.
 Rolul fierului se exercită încă din primele luni de viaţă fapt
ce impune evitarea unor deficienţe de fier încă din perioada de
nou născut şi sugar pentru a preveni unele complicaţii
ireversibile.

Rezervele de fier ale sugarului

La nou născut rezervele de fier se formează în proporţie de
2/3 în ultimul trimestru de sarcină. Acest fapt explică de ce
rezervele de fier ale prematurului sunt mai scăzute comparativ
cu cele ale unui copil născut la termen.

În condiţii fiziologice un nou-născut la termen, cu o greutate

standard de 3000 g, are un capital de 225 mg fier din care
aproximativ 170 mg fier eritrocitar şi 55 mg fier tisular şi de
depozit. Fierul eritocitar creşte de la 170 mg la naştere la 320
mg la vârsta de un an.

Un nou-născut prematur, cu o greutate de 2000 g, are la

naștere un capital de fier mai scăzut faţă de nou născutul la
termen şi anume 150 mg fier, din care aproximativ 130 mg fier
eritrocitar şi 20 mg fier tisular şi de depozit.

Rezervele de fier ale sugarului normoponderal se epuizează

în jurul vârstei de 5-6 luni iar ale prematurului mai devreme, la
vârsta de 2-3 luni.
 Aportul alimentar de fier

În primele 4 luni de viață, fierul este asigurat din lapte.

Laptele matern conține 1,0 - 1,5 mg Fe/litru din care se absoarbe
50% spre deosebire de laptele de vacă nemodificat care conţine
1 mg Fe/litru din care se absoarbe doar 10%.

Se consideră că un copilul născut la termen şi alăptat exclusiv

este protejat de instalarea anemiei feriprive până la vârsta de 5-6
luni de depozitele de fier prezente la naştere, precum şi aportul
de fier cu biodisponibilitate ridicată din laptele matern.

După această vârstă (6 luni) alăptarea exclusivă nu mai poate

acoperi necesarul de fier al sugarului născut normoponderal.

Se consideră că un sugar are un risc ridicat de a dezvolta

anemie la vârsta de 6 - 12 luni dacă:

 întârzie peste 5-6 luni introducrea alimentelor

complementare;
  nu se introduc în cadrul alimentaţiei complementare
preponderent alimente bogate în fier (carnea de vită sau
pui, galbenuşul de ou, legumele verzi) sau cereale
fortifiate cu fier;

 este alimentat cu lapte de vacă, lapte praf standard sau cu

cantităţi excesive de făinoase (care au un conţinut scăzut
de fier).

Chiar şi în absenţa anemiei, carenţa de fier odată instalată, are

consecinţe negative asupra dezvoltării copilului generând:

 diminuarea performanţele cognitive, afectarea

comportamentului şi dezvoltarea fizică a sugarilor, copiilor
preşcolari şi şcolari. Se discută în lumea ştiinţifică
implicarea carenţei de fier în dezvoltarea ADHD.

 alterarea statusului imunitar şi influenţarea morbidităţii

prin infecţii la toate grupele de vârstă.

 afectarea consumului de energie la nivel muscular şi

implicit a capacităţii fizice, a performanţei de muncă a
adolescenţilor.

Anemia feriprivă instalată în primii ani de viaţă are efecte şi pe

termen lung. Sugarii care au fost anemici la vârsta de un an, au
întârziere în dezvoltarea psihomotorie, iar la vârsta şcolară, au
performanţe scăzute la abilităţile lingvistice, motorii şi de
coordonare, precum şi un coeficient de inteligenţă mai redus cu 5 -
10 puncte.

Din literatura de specialitate reiese de asemenea, că anemia

feriprivă poate influenţa negativ statusul emoţional afectând
interacţiunea socială, gradul de circumspecţie, favorizând
comportamentul ezitant şi afectele preşcolarilor.

Efectele negative asupra sănătăţii pe termen scurt mediu şi lung,

atrag atenţia asupra necesităţii combaterii anemiei feriprive în copilăria
timpurie şi justifică importanţa implementării unui program de
profilaxie a anemiei feriprive la sugar şi copilul mic.

Factorii de risc pentru deficitul de fier si

anemie feripriva la sugari si copii mici
Conform ESPGHAN, factorii de risc pentru deficit de fier si
anemie feripriva la sugarii si copii mici (europeni) includ:

1. Greutatea mica la nastere;

2. Clamparea timpurie a cordonului omblical;
3. Sexul masculine;
4. Status socio-economic precar;
5. Aport alimentar redus de carne;
6. Aport redus de produse imbogatite in fier (formule
de lapte);
7. Aport crescut de lapte de vaca.
 Asadar, printre metodele de prevenire a deficitului de fier,
respective a anemiei feriprive, se numara urmatoarele:

1. Suplimentarea cu fier la femeia insarcinata;

2. Clamparea tardiva a cordonului ombilical;
3. Suplimentarea cu fier la sugari;
4. Formula de lapte imbogatite cu fier;
5. Alimente bogate in fier;
6. Evitarea laptelui de vaca.

*Suplimentarea cu fier la femeia insarcinata

Suplimentarea cu fier a

femeilor însărcinate a fost

sugerată pentru a îmbunătăți

nivelul fierului la nou-născut; cu

toate acestea, transportul fierului către făt este un proces activ, iar

fătul poate fi protejat de deficitul de fier chiar și atunci când

mama are anemie feripriva, in forma ușoară sau moderată. O

revizuire sistematică recentă (69) concluzionează că există o lipsă

de dovezi convingătoare potrivit căreia suplimentarea fierului în

timpul sarcinii îmbunătățește nivelul de fier al copilului, chiar

dacă s-a semnalat o îmbunătățire de către un singur studiu

efectuat la o populație nigeriană cu o prevalență extrem de

ridicată a anemiei feriprive (70) .

Prin urmare, ESPGHAN concluzionează că nu există dovezi

convingătoare in ceea ce priveste suplimentarea cu fier a femeilor

însărcinate (Europa) in îmbunătățirea nivelului de fier pentru

sugari.

*Clamparea cordonului ombilical

Momentul

clamparii

cordonului

ombilical are o

importanță

deosebită pentru

cantitatea de sânge transfuzată din placenta la nou-născut.

 Există dovezi puternice conforma carora întârzierea clamparii

cordonului îmbunătățește nivelul de fier al sugarilor și de

asemenea, nu exista dovezi care sa scoata in evidenta efecte

adverse alea acestei proceduri. În comparație cu intervențiile

dietetice, această practică este, de asemenea, ușor de implementat

la nivel de populație. Prin urmare, ESPGHAN CoN recomandă

clamparea intarziata a cordonului ombilical pentru toți nou-

născuții.

CONCLUZII SI RECOMANDARI ESPGHAN

 Aceste recomandări sunt valabile pentru Europa și alte

regiuni cu o prevalență generală scăzută a ANEMIEI

FERIPRIVE.
 Nu există nicio dovadă că suplimentarea cu fier a femeilor

însărcinate îmbunătățește nivelul de fier la descendenti

(Europa).

 Pentru toți nou-născuții trebuie luat în considerare

clamparea tardiva a cordonului ombilical.

 Nu este nevoie de suplimentarea generală cu fier a

sugarilor și a copiilor sănătoși europeni cu o greutate

normală la naștere.

 Bebelușii hrăniți cu formula cu vârsta de până la 6 luni ar

trebui să primească o formulă fortificată cu fier, cu un

conținut între 4 și 8 mg / L.

 Bebelușii cu greutate scăzută la naștere (2000–2500 g) ar

trebui să primească suplimente de fier de 1-2 mg/kg/zi,

începând cu vârsta de 2 până la 6 săptămâni și continuand

până la vârsta de 6 luni, indiferent daca nasterea a fost la

termen sau nu.

 Bebelușii LBW cu greutate la naștere <2000 g ar trebui să

primească suplimente de fier în doză de 2 până la 3 mg /

kg, conform recomandărilor ESPGHAN pentru nutriția

enterală a sugarilor prematuri (7).

 Formulele „follow-on” trebuie să fie fortificate; cu toate

acestea, nu există suficiente dovezi pentru a determina

concentrația optimă de fier în formula „follow-on”.

 De la vârsta de 6 luni, toți sugarii și copiii mici trebuie să

primească alimente bogate în fier (complementare),

inclusiv produse din carne și / sau alimente imbogatite in

fier.

 Laptele de vacă nemodificat nu trebuie folosit ca aliment

principal la sugari înainte de vârsta de 12 luni, iar aportul

ar trebui limitat la <500 ml zilnic la copii mici.

  Este important să vă asigurați că aceste recomandari ajung

la grupuri cu risc ridicat, cum ar fi familiile defavorizate

socioeconomic și familiile de imigranți.

DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE

1. Este nevoie de studii cu privire la prevalența ID și IDA la

copiii mici europeni de vârste diferite.

2. Există o lipsă de studii controlate randomizate suficient de

puternice ale efectelor diferitelor niveluri de fortificare a

fierului în formulele pentru sugari și în formulele „follow-

on”. Astfel de studii sunt necesare pentru a stabili mai bine

cerințele de fier la copiii mici, pe baza efectelor asupra

neurodezvoltării, creșterii și a altor rezultate asupra

sănătății.
 3. Indicatori noi de evaluare a fierului, cum ar fi hepcidina și

hemoglobina reticulocitelor, trebuie evaluați la copii de vârste

diferite.

Preparate de fier utilizate în

profilaxia anemiei feriprive la sugar

Se recomandă:

Folosirea în profilaxia anemiei la sugar preparate care să

corespundă nevoilor copilului, să permită o dozare adecvată şi o
administrare facilă şi anume:

 Preparatele să fie o soluţie orală de fier sub forma de

complex de hidroxid de fier (III) polimaltoza cu o
concentraţie de 50 mg fier/ml (substanţa activă are
toleranţă bună);

 Soluţia să fie stabilă din punct de vedere al compoziţiei,

aspectului şi gustului timp de 2 luni după deschiderea
flaconului (ceea ce permite folosirea în întregime a
flaconului la doza uzuală);

 Soluţia să fie ambalată în flacon cu picurător de 30 ml

care eliberează 0,05 ml/picatură, (fapt ce permite o
dozare adecvată);
 Preparatul să aibă o valabilitate peste 3 ani, (asigură
folosirea în cadrul programelor naţionale).

Bibliografie
 https://insmc.ro/uploads/files/Protocol_anemie_si_rahitism
_carential_la_copil.pdf
 http://www.espghan.org/fileadmin/user_upload/guidelines_
pdf/Hep_Nutr/Iron_Requirements_of_Infants_and_Toddler
s.pdf?
fbclid=IwAR2gq6soOJdYXHGzYGTfSwjyzi7TMFMZfVC
O3WziTVDbKD1H9x7xi7hMrag
 Pena-Rosas JP, Viteri FE. Effects and safety of preventive oral
iron or iron folic acid supplementation for women during
pregnancy. Co-chrane Database Syst Rev 2009;4:CD004736.
 Preziosi P, Prual A, Galan P, et al. Effect of iron supplementation
on the iron status of pregnant women: consequences for
newborns [see comments.]. Am J Clin Nutr 1997;66:1178–82