Dinamica evoluției economiei Romîniei in perioada

1990-2004.

Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul

anului 1989, după mai bine de patru decenii de guvernare comunistă, este
evidențiat prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții
economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația
proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, monopolul acesteia în toate
ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării
întregului sistem economic românesc.1
Situația dramatică a economiei romînești era rezultatul caracterului
falimentar al sistemului socialist real, experimentat timp de decenii de Romania
și de alte țări din regiunea central și est europeană, aflate în sfera de influență a
Uniunii Sovietice.2
Intrată in epoca post-comunistă cu o asemenea moștenire, problemele
pentru Romania au fost copleșitoare. In plus, tranzația de la economia socialistă
supercentralizată la una în care să prevaleze legile pieței era complet nestudiată
in teoria economică, astfel că lipseau proiectele și modelele teoretice. În I.si
trebuia reluat de la capăt.
Dacă in domeniul politic s-a acționat cu rapiditate, Romînia trecînd de la un
sistem pluripartid, bazat pe o Constituție modernă, adoptată la sfîrșitul anului
1991, în domeniul economic lucrurile erau cu mult mai greu de realizat.
Reforma economică era o necesitate, iar presiunile în direcția schimbării erau
deosebite. Pentru studierea acestei problematici și identificarea soluțiilor s-a
creat, la 2 ianuarie 1990, Institutul de Cercetări Economice. In mai 1990 s-a dat
publicității „Schița privind strategia economiei de piață în Romînia”, un
document util, care făcea atît o radiografie a principalelor măsuri romîneșt de
pînă în 1989, cît și o reformarea acesteia. În pofida acestei inițiative utile,
măsurile adoptate in primii ani nu au avut eficiența scontată.3
În perioada 1990-1992, economia romînească a înregistrat un regres brusc
și masiv, această stare de lucruri fiind demonstrată de faptul că producția
industrială s-a situat la sub 50% din nivelul anului 1989. Volumul investiților în
economie a scăzut considerabil (doar 20% față de 1989), moneda națională s-a

1
http://www.librariejuridica.ro/module.php?ModuleName=com.summercart.news&NewsID=35,
accesat in 10.01.2018
2
I. Talpeș, Economia Romaniei în fața integrarii europene. Evoluții si tendințe, Ministerul Apărarii
Naționale, București, 2004, p. 12.
3
Ibidem, p. 13.
depreciat de circa 100 ori, comparativ cu 1989, iar somajul a atins un nivel de
8.2% din totalul populației.4
Pentru acoperirea deficitului, România a fost nevoită să facă apel la credite
din exterior, ceea ce a condus la o creștere a datoriei externe.
În 1993, economia României a marcat o ușoară tendința de creștere la
nivelul macroeconomic, după trei ani de declin, ca urmare, îndeosebi, a sporirii
producției agricole și a relansării activității într-o serie de ramuri ale industriei și
în construcții. Sectorul privat a contribuit cu 34,8% la formarea PIB, față de
26% în anul 1992. Cu toate acestea, rata inflației s-a situat la un nivel de circa
300% în 1993, blocajul financiar continuând să producă perturbații în relațiile
dintre agenții economici. Volumul investițiilor s-a menținut la un nivel scăzut,
fiind aproximativ egal cu cel din anul precedent.
În 1994, pentru al doilea an consecutiv, s-a confirmat depășirea vârfului de
criză a economiei românești, intrarea într-o fază de stabilitate macroeconomică
și chiar de redresare ușoară a producției. PIB, estimat la circa 49.773,2 miliarde
lei, a fost, în termeni reali, mai mare cu 3,9% față de anul 1993, datorită
creșterilor de producție realizate în industrie, construcții și agricultură. Sectorul
privat a contribuit cu circa 39% la formarea PIB.
Tendința de redresare a economiei a continuat în 1995, PIB a fost estimat
la 72.135,5 miliarde lei, fiind mai mare, în termeni reali, cu 7,1% față de 1994.
Aceast a însemnat o creștere cumulată de 12,5% în intervalul 1993-1995. În
acest an, contribuții semnificative la creșterea PIB au avut următoarele ramuri
ale economiei: industria (5,6% față de 1994), construcțiile (6,7%) și agricultura
(4,6%). Sectorul privat a contribuit cu 43,3% la formarea PIB. 5
Începând cu 1997, economia românească, din cauze diverse, a intrat pe o
pantă descendentă comparativ cu perioada anterioară. În anul 1997, PIB a fost
estimat la 252.925,7 miliarde lei, fiind mai redus cu 6,1% față de anul 1996. 6
Investițiile realizate în economie în acest an au însumat 38.364,9 miliarde
lei, fiind în scădere, în termini reali cu 19%, comparative cu 1996. Producția
industrial a înregistrat o scădere cu 5,9% față de annul 1996. 7
În anul 1998, PIB a atins valoarea de 373.798,2 miliarde lei, scăzând, în
termini reali, cu 4,8% față de annul 1997, îndeosebi că urmare a reducerii
volumului de activitate, care a determinat scăderea valorii adăugate brute în
industrie cu 10,5% și în construcții cu 11,5%.8

4
I. Talpeș, op.cit., p.13.
5
Ibidem, p. 15.
6
Ibidem, p.16
7
I.D.Adumitrăcesei, E. Niculescu, E.G. Niculescu., Economie politică. Teorie și politica economică pentru
Romînia, Polirom, Iași, 1998, p. 63.
8
I. Talpeș, op.cit., p.13.
 În anul 1999, PIB a fost de 545.730,2 miliarde lei, cu 1,2% mai mic decât
cel realizat în 1998. Aportul agenților economici private la formarea PIB a
înregistrat o creștere de 65,5%.
După 1999 s-a înregistrat o tendință de redresare susținută. În anul 2000,
PIB a fost estimat la 803.773,1 miliarde lei, în creștere, în termini reali, cu 2,1%
față de anul precedent. 9Creșterea a fost determinate de sporirea valorii adăugate
brute din industrie, construcții, care, împreună, au reprezentat 79% din PIB.
Producția industrial realizată în anul 2000 a fost mai mare cu 7,1% față de
1999.10
În anul 2001, pe baza consumului privat și al investițiilor, PIB a
înregistrat o creștere cu 5,7% în termini reali față de anul 2000. 11
Anul 2002 a însemnat pentru România al treilea an consecutiv de relansare
economică, cu un ritm de creștere reală a PIB de 4,9%, în pofida unei
conjuncturi internațional nefavorabile, în condițiile în care PIB-ul realizat în UE
a înregistrat o creștere reală de numai 1,1%. Principalele component care au
susținut creșterea economică au fost exportul, orientat cu precădere spre țările
dezvoltate și investițiile.
În anul 2003, economia României a marcat o nouă și semnificativă
creștere, ritmul fiind mai accelerat decat in economiile altor țări central și est
europene. Această creștere s-a bazat, în special , pe consumul intern și majorarea
volumului exporturilor. 12
În perioada 2001-2004, economia românească a înregistrat o creștere
apreciabilă, cu un ritm mediu anual de 5,8%, fapt ce a permis o creștere a PIB de
25,2%. Practic, în anul 2004 s-a realizat un PIB egal cu cel din 1989, dar în
condițiile în care economia din România a trecut printr-o reorganizare masivă,
ceea ce a modificat structură pe ramuri și subramuri. Ca urmare a acestor
schimbări profunde, România a obținut statutul de economie de piață
funcțională, ceea ce creează premise pentru o mai accelerate apropiere de UE.
În ansamblu, economia românească a făcut în acești ani un salt către
standardele de performanțe ale statelor membre ale UE.
Schimbarea regimului comunist în cel democratic a însemnat pentru ţara
noastră, în primul rând, schimbarea mentalităţii, de organizare, de implementare
şi implicare a oamenilor publici către cetăţeni, iar in ce privește economia
Romaniei, aceasta a marcat o curbă ascendentă, dar si descendentă, cu momente
ce evidențiau un declin continuu.

9
I. Talpeș, op.cit., p.16.
10
P. Hardwick, J. Langmead, B. Khan, Introducere în economia politică mordernă, Polirom, Iași,
2002, p. 533.
11
Talpeș, op.cit., p.17.
12
Ibidem, p. 18.
 Rolul statului in economie. Politică economică si obiectivele
sale.

Interventia statului in economie este extrem de complexa in perioada

contemporana. Evolutiile economice, sociale, curentele de gandire economica au
antrenat profunde transformari in ceea ce priveste rolul statului in economie.13
Crizele economice, razboaiele, precum si necesitatea sustinerii unor lucrari
de mari proportii in domeniul infrastructurii au facut necesara reconsiderarea
rolului statului. Aceasta a constat in sprijinirea dezvoltarii industriei, protectia
economiei nationale, dezvoltarea comertului exterior etc. Dupa primul razboi
mondial, statul se implica tot mai mult in economie, la inceput sprijina
reconstructia, apoi sustine diverse programe, ceea ce conduce la sporirea
cheltuielilor publice.
Prin politica economică se intelege ansamblul masurilor pe care le ia statul
pentru a influenta viata economica. Aceste masuri pot fi elaborate de puterea
centrala (guvern, parlament) si au o actiune de obicei la scara macroeconomica
(pe ansamblu economiei), cu efecte la acest nivel sau pot apartine administratiilor
locale si in acest caz se refera la activitatea de pe un teritoriu mai restrans, bine
definit.14
Obiectivele politicii economice se refera la urmatoarele aspecte: controlul
inflatiei si asigurarea unei stabilitati a preturilor; controlul somajului si realizarea
unei piete a muncii dinamice si echilibrate; realizarea unei balante de plati
echilibrate; realizarea unui buget de stat echilibrat; distribuirea echilibrata a
veniturilor si redistribuirea acestora; protejarea mediului inconjurator.
Majoritatea guvernelor au drept obiectiv prioritar o rată înaltă de creștere
economică, și aceasta din urmatoarele motive:
a) Conduce la un nivel de trai ridicat. Întrucat creșterea economică are
drept rezultt o creștere a venitului real pe cap de locuitor, înseamnă că la
dispoziția consumatorilor va exista o cantitate mai mare de bunuri și sevicii de o
calitate mai bună.15
b) Poate elimina săracia. Punctul de vedere conform căruia creșterea
economică face posibilă eliminarea sărăciei este controversat și depinde de natura
sărăciei, dacă aceasta este relativă sau absolută. Dacă este relativă, ea va exista
intotdeauna, indiferent dacă apare sa nu creșterea economică.

13
https://biblioteca.regielive.ro/referate/sociologie/rolul-statului-in-economiea-de-piata-functiile-
economice-si-sociale-ale-statului-377571.html, accesat in 12.01.2018
14
A. Profiroiu, M.Hogye, B.A. Moldovan, Economie si finante publice.Management financiar, Editura
Accent, Cluj-Napoca, 2009.
15
P. Hardwick, J. Langmead, B. Khan, Introducere în economia politică mordernă, Polirom, Iași,
2002, p. 554.
 De exemplu, dacă fiecare va beneficia de o creștere a venituli cu 10%, atunci
un individ sărac va rămîne pe exact aceeași poziție relativă de dinainte, prin
urmare va fi tot sărac.
c) Poate redistribui venitul fără a inrăutăți situația cuiva. Este posibil ca
atunci cînd o creștere economică se produce, să se realizeze și o modificare a
distribuției venitului în incercarea de a asigura o mai mare exhitate, fără a
înrăutăți situația nimănui in termeni absoluți.16
Statul reprezintă organizaţia politică ce deţine pe un anumit teritoriu
monopolul impozitării şi al legislaţiei pe calea utilizării puterii politicii prin
organismespecializate în acest sens, cum ar fi poliţia şi armata. Statul este
organizaţia politică ce are drept caracteristică esenţială puterea de
constrângere.Chiar dacă nu suntem întotdeauna conştienţi de implicarea statului
în viaţa economică şi socială, această implicare există şi se manifestă permanent,
continuuşi sub aspect dublu. Pe de o parte, statul asigură furnizarea unor
prestaţii foarte importante pentru societate, securitate, apărare, asigurări
medicale, educaţie, cercetare, iar pe de altă parte, intervine în reglarea şi
corectarea funcţionării economiei de piaţă prin intermediul unor
metode financiare sau dereglementare.17

Bibliografie selectivă

16
P. Hardwick, J. Langmead, B. Khan, Introducere în economia politică mordernă, Polirom, Iași,
2002, p. 554.
17
https://www.coursehero.com/file/p52b0h/3-O-firm%C4%83-care-ac%C5%A3i-onea-z%C4%83-pe-o-
pia%C5%A3%C4%83-cu-concu/, accesat in 12.01.2018.
 Adumitrăcesei, I.D., Niculescu, E., Niculescu, N.G., Economie politică. Teorie si politică
economică pentru Romania, Polirom, Iași, 1998.
Hardwick, P., Langmead, J., Khan, B., Introducere in economia politică modernă, Polirom,
Iași,2002.
Talpeș, I., Economia Romaniei în fața integrării europene. Evolușii si tendințe, Ministerul
Apărării Naționale, București, 2004.

Surse internet:
http://www.librariejuridica.ro/module.php?
ModuleName=com.summercart.news&NewsID=35, accesat in 10.01.2018.
https://biblioteca.regielive.ro/referate/sociologie/rolul-statului-in-economiea-de-piata-
functiile-economice-si-sociale-ale-statului-377571.html, accesat in 12.01.2018.
https://www.coursehero.com/file/p52b0h/3-O-firm%C4%83-care-ac%C5%A3i-onea-z%C4%83-
pe-o-pia%C5%A3%C4%83-cu-concu/, accesat in 12.01.2018.