MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Motivaţia alegerii temei, este strâns legată de chestionarul realizat în anul 2018 de
către Tufă Laura şi Ţoc Sebastian care analizau, în acel moment, percepţia oamenilor cu
privire la transportul urban din Municipiul Bucureşti şi care sunt principalele aspecte pozitive
şi negative privind acest serviciu. În urma chestionarului realizat de către aceştia a rezultat
faptul că 51% din 1753 de intervievaţi aleg să folosească transportul subteran în majoritatea
timpului pentru a se deplasa. Din câte se poate observa, metroul este mijlocul de transport
preferat pentru deplasarea mai rapidă din interiorul municipiului şi implicit, al capitalei însă
este esenţial de analizat calitatea serviciului şi totodată siguranţa călătorilor. (Tufă & Ţoc,
2018)
În contextul actual, transportul public de persoane a devenit un domeniu necesar
evoluţiei civilizaţiei umane şi care implică îmbunătăţiri periodice pentru a satisface pe deplin
nevoile cetăţenilor.
Această motivaţie este în strânsă legătură cu scopul cercetării ştiinţifice care a fost
aleasă pentru lucrarea de finalizare a studiilor „Modernizarea şi dezvoltarea reţelei de
transport subteran la nivelul Municipiului Bucureşti, creşterea condiţiilor de siguranţă şi
calitate a seriviciilor”. Cu alte cuvinte, scopul şi motivaţia cercetării ştiinţifice îndrumă la
determinarea obiectivului principal.
Obiectivul principal al prezentei lucrări de finalizare a studiilor, constă în analizarea
condiţiilor de siguranţă şi calitate a serviciilor oferite de Metrorex bucureştenilor.
Obiectivele secundare derivă din obiectivul principal astfel că avem 6 obiective pe
care le vom analiza:
Os1) Edificarea conceptelor şi abordărilor cu privire la activitatea transportului subteran public
de persoane;
Os2) Analizarea legislaţiei în vigoare cu privire la normele de siguranţă în staţiile de metrou;
Os3) Aprofundarea noţiunilor privind siguranţa călătorilor în mijloacele de transport subteran.
Os4) Analizarea calităţii serviciului de transport subteran din perspectiva călătorilor.
Os5) Analizarea gradului de accesibilitate a transportului subteran pentru persoanele cu
handicap, femeilor însărcinate cât şi pentru mama şi copilul.
Os6) Analizarea gradului de accesibilitate către uşile de evacuare în caz de incendiu pentru
călători, incluzând persoanele cu handicap, femeile însărcinate, copii.
Ipoteze:
1.1) C ALITATEA SERVICIILOR DE TRANPORT RUTIER

DATE G E NE R AL E P R I V I N D C AL I T A T E A S ER V I C I I L O R

Pentru a se putea definii calitatea serviciilor de transport a fost nevoie de numeroase

studii însă în ultimii 20 de ani s-a căzut de acord către două noţiuni principale prin care să se
evalueze performanţele din transporturi şi anume:
 Nivelul de satisfacţie al călătorilor cu privire la serviciul oferit;
 Performanţa structurii/organizaţiei care prestează un astfel de serviciu

C A R A C T ER I S T I C I L E S ER V I C I I L O R DE TR A NS PO R T C AR E AU I NFL U E N Ţ Ă A S UP R A
C AL I T Ă Ţ I I

A. Intangibilitatea serviciilor de transport – indică faptul că acestea nu pot fi expuse,

aşadar nu poate fi simţit, atins sau văzut până în momentul în care este cumpărat.
B. Inseparabilitatea serviciului de transport – indică faptul că mai mulţi pasageri
călătoresc simultan în acelaşi mijloc de transport, autobuz, tramvai, metrou.
C. Variabilitatea serviciilor oferite – calitatea serviciului depinde, în permanenţă, de mai
mulţi factori: cine furnizeată serviciul, cum, când, unde este el prestat.
D. Lipsa de proprietate asupra serviciului de transport – Utilizatorul (pasagerul)
serviciului de transport foloseşte acest serviciu pe o perioadă limitată de timp, cum ar fi:
o rută, un bilet, abonament pe un anumit interval
E. Perisabilitatea sarcinilor de transport – această caracteristică este evidenţiată în
transportul de mărfuri când avem un număr mai mare de activităţi într-o perioadă faţă de
alta. Perisabilitatea se regăseşte şi în transportul de pasageri iar aceasta influenţează în
mod direct şi negativ calitatea serviciului şi confortul călătorilor.[ CITATION DMB11 \l 1048 ]
http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp-content/uploads/REZ-BANCIU.pdf

1.2) C LASIFICAREA TRANSPORTULUI RUTIER

În momentul în care analizăm domeniul „transporturilor” trebuie să luăm în calcul trei
categorii importante pentru a putea realiza o clasificare cât mai concisă.
A. După aria de desfăşurare avem:
 Transportul rutier naţional, acest serviciu se desfăsoară doar la nivelul
respectivei ţări fiind condiţionat de graniţe;
 Transportul rutier internaţional, acest serviciu se întinde pe o suprafaţă mai
mare fără a fi condiţionat de graniţe. [ CITATION Man17 \p 3 \l 1048 ]
 Transport rutier local acest serviciu se desfăsoară pe raza unei localităţi, oraş,
municipiu. [ CITATION Tud07 \l 1048 ]
 B. După caracterul comercial al activităţii avem:
 Transportul rutier care presupune un anumit cost (transportul în comun pentru
călători);
 Transportul rutier care se prestează în cont propriu.
C. După tipul de transport avem:
 Transportul rutier de mărfuri presupune transferul de încărcătură de la punctul
A ( punct de încărcare) la punctele B, C, D ( puncte de destinaţie) în baza unui
contract de transport;
 Transportul rutier de persoane.

În cele ce vor urma vom explora şi examina transportul pubic de persoane de la nivel
mondial, european şi naţional; iar în final îl vom analiza pe cel din Municipiul Bucureşti.

1.3) T RANSPORTUL PUBLIC DE PERSOANE LA NIVEL MONDIAL

Pentru a analiza starea actuală a transportului public urban din întreaga lume, au fost
studiate 39 de țări din diferite regiuni; SUA și Canada (America de Nord); Brazilia (America
Latină); Ucraina și Rusia (Eurasia); China, Singapore, Coreea de Sud și Japonia (Asia);
Australia și Noua Zeelandă (Oceania) și Turcia.
Pentru a înțelege mai bine sectorul de aplicare de la nivel global al proiectului,
Advancing Public Transport pune la dispoziţie o hartă cu țările implicate în studiu iar acestea
sunt evidențiate cu verde:

Sursa: [ CITATION Adv17 \l 1048 ]

În anul 2015, au fost efectuate în 39 de țări din întreaga lume peste 243 de miliarde de
călătorii pentru transportul public iar această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 18%
față de anul 2000. În urma studiului realizat de către Advancing Public Transport, douăzeci și
patru din cele treizeci şi nouă de țări implicate, au înregistrat o creștere sau cel puțin au rămas
constante utilizării transportului public în ultimii 15 ani. Acest lucru arată rolul tot mai mare
pe care îl joacă transportul public pe scena mondială.
În cadrul aceluiaşi studiu s-a efectuat o analiză cu privire la transportul public de
pasageri din „ţările mari”, mai exact orice stat cu peste 30 de milioane de locuitori. Conform
rezultatului, Japonia şi Coreea au înregistrat cele mai mari valori la nivel mondial iar
Germania la nivel european.
Următorul grafic prezintă distribuția călătoriilor pe fiecare mijloc de transport pentru toate
țările:

Sursă: [ CITATION Adv17 \l 1048 ]

Graficul ilustrează faptul că, în medie, autobuzul este modul de transport dominant în
general, cu o cotă de 63%. După autobuz, metroul și calea ferată sunt cele mai populare
moduri de a călătorii şi au o cotă de 16% fiecare. Aceste cote reprezintă media celor 39 de ţări
iar pentru fiecare stat în parte acestea pot varia considerabil [ CITATION Adv17 \l 1048 ] în funcţie
de infrastructura deţinută cât şi a politicilor din fiecare ţară.

https://www.bogdanpantoc.ro/c/destinatii/
1.4) T RANSPORTUL PUBLIC DE PERSOANE LA NIVEL EUROPEAN

Transportul şi energia constituie două dintre domeniile esenţiale pentru economia

Uniunii Europene. Comisia europeană menţionează în documentele sale faptu că: transportul
urban este indispensabil pentru integrarea socială şi comercială, pentru dezvoltarea
economică întrucât permite libera mişcare atât a persoanelor cât şi a bunurilor. [ CITATION
DMB11 \l 1048 ]

Transportul rutier este unul din principalii factorii cheie ai economiei europene cât şi
ai pieței unice deoarece permite livrarea mărfurilor oriunde în Europa într-un mod rapid,
operant, flexibil și avantajos. În Uniunea Europeană (UE), aproape 44% din transportul de
mărfuri este pe cale rutieră, fiind şi modul preferat de transport pentru călători, deoarece 73%
din traficul de pasageri se face cu mașina proprie.
Cel mai dinamic sector al economiei europene este reprezentat de transportul rutier
unde întreprinderile mari cât și grupurile mici de transport internațional lucrează cot la cot.
Transportă atât mărfuri cât și pasageri pe distanțe lungi și scurte și, datorită flexibilității sale,
conectează regiunile Uniunii Europene între ele. [ CITATION Vic12 \n \l 1048 ]
Serviciile de transportul de la nivelul Uniunii Europene cuprind o reţea complexă de
aproximativ 1,2 milioane de companii publice şi private şi care oferă aproximativ 11 milioane
de locuri de muncă. Transportul furnizează bunuri şi servicii atât pentru cetăţeni cât şi pentru
întreprinderile care funcţionează pe teritoriul Europei dar oferă, de asemenea, mobilitate
pentru europeni , susţinând libera circulaţie a persoanelor pe piaţa internă.
https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/2019-transport-in-the-eu-current-trends-and-
issues.pdf

1.5) T RANSPORTUL PUBLIC DE PERSOANE LA NIVEL NAŢIONAL

Principalul mod de transport din România este cel rutier, atât în ceea ce priveşte
traficul de mărfuri, cât şi cel de persoane.
Conform Institutului Naţional e Statistică, în anul 2007 s-au înregistrat peste 35.000 de
autobuze şi microbuze, care au drept scop transportul pasagerilor şi care are o capacitate mai
mare de nouă locuri, numărul acestor autoturisme a continuat să crească astfel că în anul 2018
avem aproximativ 52.000 de astfel de autovehicule. Cea de a doua categorie este reprezentată
de autoturismele care au o capacitate mai mică sau egală cu nouă, dacă în anul 2007
vehiculele înmatriculate erau în număr de 3,5 milioane, anul 2018 aduce o creştere
substanţială astfel că numărul se apropie de 6,5 milioane de astfel de autoturisme. [ CITATION
Ins191 \l 1048 ]
 Rezultatele cautarii - Vehicule inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe tipuri de combustibil
Ani
Anul 2007 Anul 2018
Categorii de vehicule rutiere Tipuri de combustibil
UM: Numar
Numar Numar
Autobuze si microbuze Total 35762 51802
Autoturisme Total 3554404 6452536

Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat subliniat - da
semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii 
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de vehicule,
tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Anul Anul
Categorii de vehicule Tipuri de Macroregiuni, regiuni de
2008 2018
rutiere proprietate dezvoltare si judete
UM: Numar
Numar Numar
Autobuze si microbuze Total TOTAL 41514 51802
Autoturisme Total TOTAL 4027367 6452536
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat
subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii 
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

I NFR A S TR U C T U R A T R A N SP O R T UR I L OR

Starea generală și fiabilitatea infrastructurii rutiere și feroviare rămân slabe. În ciuda

investițiilor substanțiale, starea infrastructurii rutiere rămâne precară. Autostrăzile și
drumurile naționale reprezintă puțin peste 20% din rețeaua rutieră, în timp ce aproximativ
90% din drumurile naționale au o singură bandă de circulație în fiecare direcție. The poor
state of the infrastructure affects the efficiency with which Romania can ship its goods and
connect producers with consumers compared to its main trading partners.

S I G UR A N Ț A RUTIERĂ

Rețeaua de drumuri din România include puține ocoliri, drumurile principale trecând
prin multe sate și orașe. Creșterea mare a flotei de vehicule și dezvoltarea lentă a
infrastructurii rutiere a dus la o creștere alarmantă a numărului de accidente.