ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

Studente: Floricică Cristina-Denisa

Fulgenu Andreea-Marina
Cristea Mădălina-Simona
Grupa 216

București 2018
Contents
Prezentarea comunității locale Brașov........................................................................................................4
Analiza D.E.S.T.E.P.......................................................................................................................................5
Factori demografici..................................................................................................................................5
Populația..............................................................................................................................................5
Structura etnică...................................................................................................................................5
Rata natalității.....................................................................................................................................5
Rata mortalității...................................................................................................................................5
Sporul..................................................................................................................................................5
Componența confesională...................................................................................................................5
Factorii economici...................................................................................................................................5
Industria..............................................................................................................................................5
Agricultura...........................................................................................................................................6
Turism..................................................................................................................................................7
IMM-uri...............................................................................................................................................8
Factorii sociali..........................................................................................................................................9
Ocuparea forței de muncă...................................................................................................................9
Șomaj...................................................................................................................................................9
Servicii sociale....................................................................................................................................10
Sistemul de sănătate.........................................................................................................................11
Sistemul educațional.........................................................................................................................12
Migrația.............................................................................................................................................14
Factorii tehnologici................................................................................................................................15
Rețele wireless...................................................................................................................................15
Softuri și licențe.................................................................................................................................15
Tehnologia informației......................................................................................................................16
Factorii ecologici....................................................................................................................................18
Aerul..................................................................................................................................................18
Apa....................................................................................................................................................20
Solul...................................................................................................................................................20
 Factori politici........................................................................................................................................21
Statutul Municipiului Brașov..............................................................................................................21
Unități funcționale.............................................................................................................................21
Accesul cetățenilor la informațiile de interes public..........................................................................22
Fonduri europene..............................................................................................................................22
Misiune, viziune și priotitățile strategice...................................................................................................23
Misiunea................................................................................................................................................23
Viziunea.................................................................................................................................................23
Priorități strategice................................................................................................................................24
Obiective și Rezultatele așteptate.............................................................................................................26
Obiective:..............................................................................................................................................26
Rezultate așteptate...............................................................................................................................27
Monitorizarea, evaluarea și actualizarea strategiei...................................................................................29
Monitorizarea........................................................................................................................................30
Evaluarea strategiei...............................................................................................................................30
Actualizarea...........................................................................................................................................30
Concluzii....................................................................................................................................................31
Bibliography...............................................................................................................................................32
Prezentarea comunității locale Brașov

4
 Analiza D.E.S.T.E.P.
Factori demografici
Populația - La 1 iulie 2016, populația Brașovului era de 624.926 locuitori, fiind urmată
de o creștere la 1 ianuarie 2018, de aproximativ 10.000 locuitori dintre care în cea mai mare
proporție este reprezentată zona urbană, cu 73,5%, în timp ce zona rurală este de doar 26,5%.
[CITATION Con11 \l 1048 ]; [CITATION Dir181 \l 1048 ]

Structura etnică - La nivelul anului 2011, din punctul de vedere al structurii etnice,
Brașovul era reprezentat de: români în proporție de 91,3%, urmat de maghiari 7,1%, apoi sași
0,5%, iar într-o proporție de 0,4% rromi, fiind prezente și alte naționalități, precum: ruși, evrei,
greci, italieni 0,7%. În comparație cu anul 2011, în anul 2016 se constantă o creștere în ceea ce
privește populația maghiară cu 0,7%, apărând și minoritatea germană cu 0.59%. [ CITATION
Wik181 \l 1048 ]

Rata natalității - Conform Direcției Județene de Statistică Brașov, în luna septembrie

2017 s-au nascut 531 de copii, comparativ cu aceeași lună din 2016, când s-au născut cu 70 de
copii mai puțin.

Rata natalității a fost de 10,2 ‰ în aceeași lună a anului 2017, rezalizându-se o scădere
față de 2016, când aceasta a reprezentat 11,8‰.[CITATION Tra18 \l 1048 ]

Rata mortalității - În ceea ce privește rata mortalității, în județul Brașov s-au înregistrat
461 de decese, reprezentand 8,9‰ , comparativ cu anul 2016, când s-au constatat 447 de decese,
adică 9,2‰. [CITATION Tra18 \l 1048 ]

Sporul natural - Având în vedere toate aceste date, sporul natural a fost pozitiv în
septembrie 2017, iar rata sporului natural a fost de 1,3‰.[CITATION Tra18 \l 1048 ]

Componența confesională - În ceea ce privește componenta confesională a județului

Brașov, în majoritate sunt ortodocșii reprezentând 85,4% urmați de romano-catolici 3,9%,
reformați 2,5%, luterani 2,6%, greco-catolici 0,8% și alte religii 4,8%. [ CITATION Wik181 \l
1048 ]

Factorii economici
Industria- Cifra de afaceri a socităților comerciale în domeniul industrial în anul 2016 a
prezentat o creștere cu 2%, adică cu 4,2 miliarde de euro față de anul 2015. Sectorul industrial al
județului Brașov a reprezentat în anul 2016 un raport de 44%, adică aproximativ jumătate, din
totalul cifrei de afaceri, ceea ce semnifică faptul că majoritatea profitului era adus de această
ramură economică, cu un efectiv de 2.357 de firme, reprezentând 10% din numărul total de firme
cu bilanț predat.[ CITATION Cam15 \l 1048 ]

5
 Tipul interprinderii Numărul de firme în anul Numărul de firme în anul
2016 2015
Microinterprinderi(până la 9
1811 1872
angajați)
Interprinderi mici(intre 10 și
349 370
49 de angajati)
Interprinderi mijlocii(între 50
160 153
și 249 de ngajați)
Interprinderi mari(între 299 și
28 30
1000 de angajați)
Interprinderi foarte mari(peste
8 6
1000 de angajați)
Față de anul 2016,cele mai importante creșteri înregistrate au fost în domeniile: repararea,
întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor( +75,5%); industria metalurgică (+54,6%);
fabricarea echipamentelor electrice (+33,5%); industria băuturilor(+22,4%); fabricarea
calculatoarelor și a produselor electronice(+17,7%); industria alimentară(16,4%); industria
produselor din cauciuc și mase plastice(+10%) industria produselor obținute pe baza
țițeiului(+15%). Însă cifra de afaceri a prezentat și o scădere în domeniul industriei
farmaceutice(-27,8%). [CITATION Biz17 \l 1048 ]

În prima jumătate a anului 2017, potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de

Statistică Brașov, comenzile pe piața externă au înregistat o creștere cu 14,5%, cea mai
importantă creștere fiind furnizată de industria metalurgică, de aproximativ 50%, urmată de
industria produselor de hârtie (+42%); industria echipamentelor electrice(30,3%) și industria
calculatoarelor (22,1%). [CITATION Biz17 \l 1048 ]

După cum se observă, județul Brașov în ultimii ani a avut parte de o înflorire rapidă a
domeniului industrial, făcându-se investiții masive în domeniile de interes la nivel județean.

Agricultura – În ceea ce privește această ramură, Brașovul are în vedere 3 domenii:

producția de sfeclă de zahăr și cartofi, dar și creșterea animalelor. La nivel național se află pe
locul 3 în cultivarea cartofilor și pe locul 4 în sfecla de zahăr și sacrificarea animalelor.
[ CITATION Con11 \l 1048 ]

Județul Brașov dispune de unpotențial agricol ce îi ajută pe cetățeni să-și extindă această
ramură. Terenurile arabile însumează 124 de mii de hectare și sunt localizate în depresiunile
Brșovului și Făgărașului. Solurile fac parte din clasa cu fertilitate medie și ridicată, ceea ce
permite cultivarea majorității cerearelor. [CITATION Age04 \p 16 \l 1048 ]

6
 În anul 2015, 34% din populația județului Brașov practica agricultura ca ocupație de
bază. Producția vegetală este componenta de bază a agriculturii județului, fiind o sursă în ceea
ce privește alimentația umană, materie primă, dar și în producția animalieră. Numărul celor care
exploatează această ramură este de 25.000 de persoane, dintre care 14.500 sunt înregistrate la
APIA (Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură).Exploatațiile comerciale reprezintă
21% din suprafața arabilă a țării, având parte de utilaje moderne și o tehnologie pentru fiecare
cultură în parte.[CITATION Dir182 \p 1-2 \l 1048 ]

Producția agricolă obținută în anul 2015 se încadreză în media ultimilor 5 ani, excepție
făcând cultura de boabe de porumb și soia care au avut de suferit din cauza lipsei de precipitații
în lunile iulie-august. Accent foarte mare s-a pus pe culturile furajere care au înregistrat pierderi
substanțiale , nemaiputându-se asigura necesarul de furaje pet imp de vară și iarnă. Astfel
Guvernul a acordat un ajutor de minimis pentru compesarea pagubelor produse culturilor
agricole de seceta verii anului 2015 [CITATION Dir182 \p 2-3 \l 1048 ]

Și producția zootehnică este esențială în ramura agricolă a județului, asigurând produse

alimentare de bază (lapte, carne, ouă ). La sfârșitul anului 2015 crescătorii de animale dețineau
peste zeci și sute de mii de capete de animale. În producțiile de carne de bovine, ovine și porcine
a aprut o plafonare în ultimii ani, la opusul lor fiind producția de carne de pasăre care a crescut
constant în ultimii 10 ani.[CITATION Dir182 \p 3 \l 1048 ]

Turism – În dezvoltarea economică, turismul joacă un rol esențial prin potențialul de

atragere de investitori. Față de acum un deceniu numărul de structuri de cazare s-a dublat, județul
Brașov plasându-se în primele locuri.Județul Brașov constituie cea mai frecventată zonă turistică
montană și o mare diversitate de obiective turistice.[ CITATION Con11 \l 1048 ]

Începând cu anul 2009 numărul vizitatorilor este în creștere, cei mai mulți turiști străini
au venit din Germania, Polonia și Israel. Conform Regiunii de Dezvoltare aproximativ 50% din
structurile turistice sunt concentrate în județul Brașov. [ CITATION Con11 \l 1048 ] de asemenea, la
nivelul anului 2016, numărul de turiști străini ajunsese la aproximativ 200.000, înregistrându-se
o creștere de 12,93% față de anul 2015, fiind totodată și pe locul doi la nivel național, după
capitala țării care avea peste 1 milion de turiști, fiind urmat de Sibiu cu aproximativ 140.000 de
turiști, dar și de Timiș (101,000) și de Cluj care avea aproximativ 100,000 turiști străini.
[CITATION Hot17 \l 1048 ]

În anul 2017 peste 1 milion de turiști au sosit în Brașov, ocupând astfel locul al treilea pe
țară după numărul de vizitatori. În perioada ianuarie-noiembrie 2017 din totalul de turiști sosiți în
Regiunea Centrală, jumătate, respectiv 1.137.714 au vizitat acest județ.Structurile de primire
turistică au înregistrat în perioada ianuarie-noiembrie 2017 o creștere de 13,7% față de perioada
corespunătoare din anul 2016.[CITATION New18 \l 1048 ]

7
 În Brașov, în anul 2017 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în
funcţiune a fost de 25,6%, în comparație cu anul 2016, acesta a crescut cu 2,4 puncte
procentuale. [CITATION New18 \l 1048 ]

Mai mult decât atât, până în luna mai a anului 2018, numărul turiștilor care au fost în
județul Brașov a fost de aproximativ 1,02 milioane, înregistrându-se o creștere de 4,3% față de
aceeași lună a anului precent. De asemenea, sosirile în structurile de primire turistică în primele 5
luni ale anului 2018 au fost de 4,05 milioane, marcându-se o creștere cu 5,4%, față de aceeași
perioadă a anului 2017. [CITATION Biz18 \l 1048 ]

Astăzi, principalele atracții turistice din zonă sunt : Castelul Bran care a fost vizitat anul
trecut de 835.116 de turiști în comparație cu anul 2016, numărul a crescut cu 100.000 de
persoane. Din punct de vedere al profitului, Castelul a încasat uriașa sumă de aproximativ 6
milioane de euro. [ CITATION Tur18 \l 1048 ]

Următorul obiectiv este Cetatea Râșnov cu 418.838 de turiști față de 406.000 în anul
2016. Biserica Neagră, cel mai popular obiectiv turistic, a fost vizitată anul trecut de 278.422,
adicăcu 7,93% mai mult decât în anul 2016. [ CITATION Tur18 \l 1048 ]

Canionul 7 scări este un alt obiectiv turistic ce merită vizitat în județul Brașov, fiind unic
în Europa de Est. Acesta este situat între localitățile Timișul de Sus și Dâmbul Morii, iar numele
lui provine de la faptul că defileul este format din 7 scări cu dimensiunea între 1,5 m și 2,5m, iar
când volumul de apă al pârâului Șapte Scări crește, acestea se transformă în cascade. Deși
numărul de vizitatori nu poate fi calculat cu exactitate, deoarece nu mulți se încumetă să facă
acest traseu, calculele făcute din vânzarea biletelor estimează un număr de aproximativ 5000 de
vizitatori pe perioada unui week-end [ CITATION Suc18 \l 1048 ];[ CITATION Suc181 \l 1048 ]

IMM-uri – Județul brașov se află pe primul loc în ceea ce privește cifra de afaceri la
nivelul IMM-urilor, cu un rulaj de 1,8 milioane de lei. [CITATION Vrâ17 \l 1048 ]

Conform Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,

Brașovul este pe locul 5 la nivel național cu 36 de astfel de companii mici și mijlocii raportate la
o mie de locuitori, fiind întrecut de București, Ilfov, Cluj și Timiș. [ CITATION Vrâ15 \l 1048 ]

O instituție care sprijină IMM-urile la nivel brașovean este Camera de Comerț și

Industrie Brașov, care reprezintă cea mai mare organizație autonomă, neguvernamentală, de
interes și utilitate publică, non-profit și apolitică, care susține și promovează afacerile din
Brașov. Mai mult decât atât, acesta reprezintă „vocea” inteprinderilor în raport cu autoritățile
publice, dar și cu organismele naționale și internaționale. [ CITATION Cam151 \l 1048 ]. De
asemenea, aceasta a lansat în luna iulie a anului 2018, un program care să sprijine aceste
întreprinderi, să se dezvolte și să se modernizeze, prin fonduri nerambursabile în valoare de până
la 250.000 lei, încurajându-i pe aceștia să achiziționeze echipamente IT, mobilier sau chiar
aparatură birotică. [ CITATION Dob18 \l 1048 ]

8
Factorii sociali
Ocuparea forței de muncă - Conform Institutului Național de Statistică (Balanțul Forței
de Muncă la 01 ianuarie 2017 pentru județul Brașov) indicatorii care au susținut forța de muncă
civilă sunt:

 Resursele de muncă:358,8 mii de persoane

 Populația în vârstă de muncă:349,4 mii de persoane
 Populația activă civilă:262,5 mii persoane
 Populția în pregătire profesională:96,3 mii de persoane
 Populația ocupată civilă:253,2 mii de persoane
 Salariații:184,9 mii de persoane. [CITATION Age03 \p 4 \l 1048 ]

Șomaj - În județul Brașov, în anul 2017, rata șomajului a înregistrat o descreștere

continuă începând cu luna iulie, când aceasta avea o valoare de 3,33% și până la finalul anului, în
luna decembrie, ajungând la 2,8%.[CITATION Age03 \p 4-5 \l 1048 ]

Începând cu luna octombrie a anului 2017, valoarea ratei șomajului se afla sub 3%, iar
această scadere s-a datorat numărului mare de angajări făcute, a indisponibilității colective
scăzute și a indisponibilității personalului individual. [CITATION Age03 \p 5 \l 1048 ]

Ultima analiză făcută a fost în anul 2018, în luna septembrie și s-a înregistrat un procentaj
de 2,31%. [CITATION Age031 \p 5 \l 1048 ]

Conform Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Brașov, numărul șomerilor

indemnizați a crescut în primele 5 luni ale anului 2017, însă în luna decembrie a fost o scădere
semnificativă, ajungându-se la 1.131 de persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a ajuns
între 6.222 și 7.797 de persoane. Astfel, ponderea șomerilor neindemnizați în totalul șomerilor
indemnizați a fost de 85% în 2017.[CITATION Age03 \p 5-6 \l 1048 ]

Distribuția șomerilor pe nivelul de instruire în anul 2017 a fost următoarea: 88% au fost
persoane fără studii medii, 8% persoane cu studii de nivel mediu și 4% persoane cu nivel de
instruire universitar. Astfel, această agenție se ocupă în mare parte de persoanele cu un profil al
studiilor redus, însă rezultatele nu sunt conforme cu așteptările, obținând un grad ridicat de
ocupare a forței de muncă din partea persoanelor cu studii superioare. [CITATION Age03 \p 7 \l
1048 ]

Totuși, prin Programul de Ocupare a Forței de Muncă și a Planului de Formare

Profesională au fost încadrate la data de 31.12.2017 3.754 de persoane dintre care 1.652 de
femei.[CITATION Age03 \p 8 \l 1048 ]

În județul Brașov, prin intermediul Agenției de Ocupare a Forței de Muncă, au fost

găsite 5.938 de locuri vacante, datorită strânsei legături cu angajatorii din județ, dar și a
existenței legislației cu privire la locurile de muncă vacante. [CITATION Age03 \p 8 \l 1048 ]

9
 Situaţia şomerilor cu studii superioare aflaţi în evidenţe, evoluţie 2005-2010

Sursa datelor: AJOFM, 2010

Conform graficului de mai sus privind situația șomerilor cu studii superioare în perioada
2005-2010, când s-au analizat trei funcții: economiști, ingineri/subingineri, dar și juriști s-a
constatat faptul că numărul cel mai mare de șomeri se află în rândul inginerilor/subinginerilor,
ajungând la 900, la nivelul anului 2009, o creștere semnificativă de 675 de șomeri față de anul
precedent. De asemenea, și numărul economiștilor fără loc de muncă a crescut exponențial, de la
90 în anul 2009, la 376 în aprilie 2010. În ceea ce privește numărul juriștilor șomeri, se constată
o creștere din anul 2008, până în anul 2009 de aproximativ 330, după care o scădere la 105
șomeri în anul 2010. Aici nu am gasit link ul pus.

Servicii sociale – Serviciile de informare și consiliere profesională au o calitate ridicată,

aflându-se într-o relație directă cu serviciile de ocupare a forței de muncă. [CITATION Age03 \p 11 \l
1033 ]

După participarea la aceste servicii de informare și consiliere,538 de perosane au fost

incluse la aceste cursuri. Pe lângă aceste persoane cu un stil de viață fără probleme și cu o
sănătate fizică ridicată, aceste servicii au adus posibilitatea și angajării unor peroane cu
dizabilități, mai exact 13 persoane dintre care 10 sunt femei, la final reușind să se angajeze 8
persoane. [CITATION Age03 \p 11-12 \l 1048 ]

Pe lângă aceste servicii, Direcția de Asistență Socială Brașov are în vedere proiecte și
parteneriate cu diferite instituții publice sau fundații cum ar fi: Fundația Motivation România
filiala Brașov, Asociația Copiii de Cristal, Asociația Rază de Speranță în intervenția și terapia
tulburărilor din spectrul autist, Asociația pentru persoanele cu dizabilități fizice Sfântul
Haralambie, Asociația Dicta și Asociația de servicii sociale SCUT.[ CITATION Dir183 \l 1048 ]

Județul Brașov dispune și de servicii sociale precum:acordarea ajutoarelor pentru

încălzirea locuințelor, numărul beneficiarilor scăzând în perioada 2006-2011, înregistrându-se

10
8.707 de cereri; catina de ajutor social cu o capacitate de 200 de locuri; căminul pentru persoane
vârstnice, în anul 2010 înregistrându-se 160 de beneficiari; Serviciul Asistență și Protecția
Socială a Copilului și Familiei, numărul de cereri pentru acordarea indemnizației de creștere a
copilului a crescut în perioada 2007-2010 cu 22%.[CITATION Pri11 \p 50-52 \l 1048 ]

Sistemul de sănătate – Accesul populației la serviciile medicale este asigurat, iar

numărul paturilor din spitale este corespunzător. Din infrastructura proprie, Județul Brașov iși
asigură 70% din serviciile medicale.[CITATION Pri11 \p 57 \l 1048 ]

La începutul anului 2011 a avut loc închiderea spitalelor din Zona Metropolitană a
Brașovului, iar infrastructura medicală a avut de suferit, cazurile simple fiind preluate de
spitalele din municipiu.[CITATION Pri11 \p 57 \l 1048 ]

Conform Institutului Național de Statistică, numărul paturilor în unitățile sanitare pe

categorii, în anul 2017, era de 3638 de locuri, comparativ cu anul 2011 când existau doar 2.582
de locuri.[CITATION Ins18 \l 1048 ]

Din anul 2011 și până în prezent s-a construit doar un spital public, numărul de atunci
fiind de 12 spitale publice. [ CITATION Ins18 \l 1048 ]

De asemenea, Brașovul dispune și de spitale private, care au o mai bună evaluare din
partea cetățenilor și un grad de tehnologie care uneori depășeste pe cea a spitalelor publice. Lista
spitalelor private raportată la cifra de afaceri este: Spitalul Sfântul Constantin, Clinicile ICCO,
Onco Card SRL, Clinicile ICCO Ortopedie SRL, Clinica Eva.[ CITATION Din17 \l 1048 ]

Mai mult decât atât, prin Programul Operațional Regional, s-a luat decizia de extindere a
serviciului de urgență, atât la nivelul județului Brașov, cât și în celelalte județe care fac parte din
Regiunea de Dezvoltare 7 Centru. Concret, s-a extins și modernizat SMURD, prin achiziționarea
a 24 de autospeciale complexe de intervenție și descarcerare, câte 6 pentru fiecare județ în parte,
dar și câte o autospeciale pentru lucrul cu apă și spumă. Pe lângă toate acestea, județul Brașov
are în dotarea sa și o autospecială de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic, radiologic).
[CITATION Pri11 \p 59-60 \l 1048 ]

De asemenea, când vine vorba de sistemul medical trebuie amintite atât partea de
ambulatorii, cât și de farmacii de la nivelul județului Brașov. Asistența medicală primară poate fi
asigurată în proporție de 80% de medicii de familie, clinicile și ambulatoriile de aici. Când vine
vorba de sectorul privat, acesta poate acoperi în proporție de 5, până la 8% din totalul de servicii
medicale. Un inconvenient care apare aici este faptul că finanțarea serviciilor private nu este
suficientă, astfel că pacienții care vor să apeleze la aceste servicii sunt nevoiși să plătească. În
ceea ce privește numărul de farmacii publice la nivelul județului, acestea au scăzut vertiginos,
ajungându-se la raportul de 11 farmacii publice la 90 farmacii private, în anul 2005. În anul
2009, proporția acestora era și mai radicală, astfel se ajunsese la 5 farmacii publice la 110
farmacii private. [CITATION Pri11 \p 60-61 \l 1048 ]

11
 La nivelul anului 2009, din cauza nivelului scăzut a salarizării se constată o migrație a
medicilor din sistemul public, în nivelul privat, către alte domenii sau chiar către alte țări. Tot în
acest an, existau 1077medici și 2269 personal mediu, iar în domeniul privat se costată o creștere
de la 16 medici în 2005, la 46 în 2009. Tot din cauza nivelului scăzut de salarizare, deși județul
Brașov are un Serviciu de Ambulanță la standarde europene, acesta funcționează cu doar 32, din
cele 43 de vehicule, adică cu 18 echipaje din cele 24 câte ar fi necesare. [ CITATION Con111 \l
1033 ]

Conform INS, durata medie a vieții în Brașov este de 77,02 ani, pe când în anul 2011
media era de 75,78 de ani. Se observă o creștere a duratei medii cu aproximativ 2 ani datorită
creșterii calității vieții în acest județ și a modificărilor survenite în toate domeniile de interes
național.[ CITATION Ins18 \l 1033 ]

Sistemul educațional - După cum bine se știe, în județul Brașov, în orașul cu același
nume a apărut Prima Școală Românească în anul 1445, care este situată în Scheii Brașovului,
care și astăzi poate fi vizitată, unde turiștii pot vedea: primul manual, primul tipar, prima biblie,
dar și primul dicționar. Aici copiii învățau cum să devină notari, profesori, dar și preoți. Un alt
fapt interesant este că aceasta, înainte să devină școală, funcționa ca biserică, iar diaconul Coresi,
între anii 1556-1588 tipărește primele cărți în limba română, după care în anul 1559, autoritatea
locală aprobă faptul că una dintre aceste cărți, denumită și Catehismul coresian, să fie folosită în
școala din Scheii Brașovului. [ CITATION Pri18 \l 1048 ]

La nivelul județului există nu mai puțin de 121 de școli generale sau licee care cuprind
clasele 5-8. Media generală obținută de cei peste 4.000 de elevi care participat la examenul de
capacitate a fost de 8,64, fiind peste media națională de 8,59, fapt ce situează județul Brașov în
topul celor mai bune rezultate din țară, școlile în care s-au întregistrat fiind Colegiul Național
“Andrei Șaguna”, Colegiul Național “Dr. Ioan Meșotă”, Școala Gimnazială Purcăreni, la polul
opus situându-se Colegiul Tehnic 'Aurel Vijoli' Fagaras, Școala Gimnazială Nr. 5 Săcele și
Școala Gimnazială Barcut. [ CITATION Med18 \l 1048 ]

În ceea ce privește rata promovabilității la examenul de Bacalaureat, aceasta a fost de

74,28%, mai mică decât cea din 2017, când a fost nu mai puțin de 80,51%. Nu a existat nicio
medie de 10, cea mai mare medie fiind de 9,96; au fost 481 de medii între 9,00 și 9,96 și 687 de
medii între 8,00 și 9,00, singurele licee care au avut rata de promovabilitate 100% au fost
Colegiul Național “Andrei Șaguna” și Colegiul Național “Dr. Ioan Meșotă”. [ CITATION Suc182 \l
1048 ]

Mai mult decât atât, în județul Brașov există 19 grădinițe și 8 școli cu predare în limba
germană, printre care se numără și Școala Gimnazială Cristian, dar și Liceul „Johannes
Honterus“, care oferă elevilor multe oportunități de dezvoltare, care au și parteneriate cu
Universități din Germania, Elveția și Austria, unde majoritatea celor care termină aceste licee
merg pentru a-și continua studiile. [ CITATION Chi16 \l 1048 ]

12
 În anul 2011, existau 30 de grădinițe cu personalitate juridică și două grădinițe pentru
copii cu nevoi speciale. Pe lângă acestea, mai există și de grădinițe care nu au personalitate
juridică proprie. Numărul de copii înscriși în aceste grădinițe a crescut de la 6600 în anii 2008-
2010, la aproimativ 7500 în anul 2011. Există 949 de persoane care se ocupă de pregătirea
preșcolarilor, dintre care doar 60% sunt cadre didactice calificate. [CITATION Pri11 \p 39 \l 1048 ]

Pe lângă liceul cu predare în limba germană, există și un liceu cu predare în limba

maghiară și anume Colegiul Naţional „Aprily Lajos”, care în anul școlar 2017-2018 are un
număr de 731 de elevi, aceasta fiind alcătuită din grădiniță, unde există 42 de copii, ciclul primar
cu 152, ciclul gimnazial cu 151 de elevi, iar restul de 382 de elevi se află în ciclul liceal, unde
există patru profiluri: Matematică-Informatică (informatică intensiv), Științe ale
Naturii(Biologie-Chimie), Economie (Comerț) și Filologie-(Maghiară – Engleză intensiv).
[ CITATION Col17 \l 1048 ]

În ceea ce privește învățământul gimnazial și liceal, aici există școli care au încheiate
parteneriate cu firme private pentru a le oferi elevilor experiențe profesionale practice. O astfel
de școală este Școala Profesională Germană Kronstadt, care oferă condiții prielnice de practică,
elevii primesc bursă lunară în valoare de 200 de lei din partea statului și 200 de lei din partea
companiei, iar după terminarea celor 3 ani de studiu aceștia au prioritate la angajare în una dintre
cele 15 firme partenere, printre care se numără și: S.C. Premium AEROTEC SRL,
SCHAEFFLER ROMÂNIA SRL, SC DTR DRAXLMAIER SISTEME TEHNICE CODLEA, în
care se angajează anual un număr de aproximativ 252 elevi.
http://www.sgk.ro/ro/distributie_locuri.php si http://www.sgk.ro/ro/index.php

De asemenea, la nivelul anului 2010, existau 5 unități pentru învățământul special,

beneficiind de aceasta un număr de aproximativ 500 de copii cu vârste cuprinse între 3-25 ani.
Școala unde se întâlnesc cei mai mulți elevi deficiențe mintale sau asociate este Colegiul Tehnic
„Aurel Vijoli”,Făgăraş (cl. I-VIII, şc. Profesională specială), unde se găsesc 136 de elevi și 94 de
cadre didactice, fiind urmat de Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Braşov, cu 118 elevi și
tot atâtea cadre didactice, dar și alte școli precum: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă de
Recuperare Hipoacuzici Braşov, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Brădet, Săcele, dar și
Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Victoria. [CITATION Con111 \p 46 \l 1048 ]

Când vine vorba de domeniul universitar, județul Brașov este unul dintre cele mai
importante centre universitare din țara noastră, având un număr de două instituții publice, adică:
Universitatea „Transilvania” Braşov, respectiv Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”
Braşov, dar și trei universități private: Universitatea „George Bariţiu”, Universitatea Creştină
„Dimitrie Cantemir” şi Universitatea „Spiru Haret”. [CITATION Pri11 \p 42 \l 1048 ]

13
 Ponderea absolvenţilor din cadrul Universităţii „Transilvania”,în funcţie de
specializare(2005-2009)

Sursa datelor: Universitatea „Transilvania” Braşov, 2010

Din acest grafic se poate observa că la nivelul anului 2010, în Universitatea

„Transilvania”, facultatea cu cea mai mare pondere a absolvenților este cea de Științe Economice
cu 16%, adică aproximativ 2200 de studenți, urmată de cea de Drept și Sociologie cu 15%, adică
2000 de absolvenți, de Facultatea de Psihologie și științele educației cu 8%, Inginerie Electrică și
știința calculatoarelor, dar și Alimentație și turism. [CITATION Con111 \p 49 \l 1048 ]

Migrația - este prezentată la nivelul județului Brașov prin schimbarea domiciliului

tinerilor din zonele rurale, pentru a avea alte oportunități în ceea ce privește atât educația, cât și
posibilele locuri de muncă. Soldul schimbărilor de domiciliu din județul Brașov reprezintă
diferența dintre cei care s-au mutat aici, schimbându-și reședința de domiciliu, caz în care apare
imigrarea. și numărul persoanelor care își mută domiciliul di acest județ în altul sau chiar ăn altă
țară, activitate denmită și emigrare.[CITATION Con111 \p 30 \l 1048 ]

14
 Poziţionarea în imediata apropiere a municipiului Braşov, accesul facil către centrul
oraşului şi posibilitatea de a construi locuinţe individuale, au reprezentat principalele avantajele
şi motivaţia pentru care populaţia a migrat spre aceste zone. Acest fapt este susţinut şi de
creşterea numărului de persoane care şi-au stabilit domiciliul în aceste localităţi (în anul 2008
faţă de anul de referinţă 2002): comuna Sânpetru (198%), comuna Hărman (113%) şi comuna
Cristian (48%). [CITATION Con111 \p 35 \l 1048 ]

Factorii tehnologici
Când vine vorba de tehnologie și de accesul la informații, ar trebui menționată în primul
rând Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, care are un număr de 1155
studenți înmatriculați la programele de licență, dar și 225 de studenți la programele de master,
care participă în mod direct la creșterea numărului de specialiști în domeniul tehnologic.
[ CITATION Opț18 \l 1048 ]

Rețele wireless - Potrivit rapoartelor furnizate de NET INDEX, țara noastră se află pe
locul 3 în lume în ceea ce privește viteza internetului, cu 55,71 Mbps. Când vine vorba de topul
pe orașe, 5 orașe provin din România, din totalul de 10 existente în top, printre care se numără și
Brașovul cu 65.83 Mbps, poziționându-se pe locul 5 la nivel internațional, după orașe precum:
Timișoara, București, Central District și Kowloon din Hong Kong, iar la nivel național pe locul 3
după cele două orașe mai sus menționate. [ CITATION Bun17 \l 1048 ]

Începând din iunie 2014, în toate cele 250 de autobuze din Brașov au fost montate
echipamente pentru internet wi-fi gratuit, utilizatorii bucurându-se de o viteză de 21 Mbps.
[ CITATION Bra14 \l 1048 ]

Un alt proiect care are drept scop wi-fi-ul gratuit în puncte de interes public este
WiFi4EU, proiect susținut de Uniunea Europeană, prin care oferă județului Brașov fonduri în
valoare de 15.000 euro nerambursabili, prin care să se achiziționeze și instaleze echipamente pe
care trebuie să le întrețină și să plătească abonamentul pe o perioadă de minim 3 ani, acestea
urmând să fie montate în Piața Sfatului, parcul Titulescu și pietonalul din Răcădău. [ CITATION
Cos18 \l 1048 ]

Softuri și licențe - În anul 2011, în Râșnov, a fost implementat programul Biblionet

Brașov, finanțat de Fundaţia „Bill &Melinda Gates, prin care 16 biblioteci din județ au primit
calculatoare, softuri și licențe. Prin aceasta, se încuraja ca toți cei care nu au posibilități de
achiziționare a calculatoarelor să utilizeze tehnologia, să îi apropie de ea, dar și de modul de a

15
avea acces la informașii mult mai ușor. Pe lângă Râșnov, au mai avut acces și alte localități
precum: Bran, Codlea, Cristian, Făgăraş, Hălchiu, Homorod, Măieruş, Moeciu, Ormeniş, Poiana
Mărului, Sânpetru, Teliu, Vama Buzăului şi Victoria. [ CITATION Ade11 \l 1048 ]

Tehnologia informației - Tot din anul 2014, a fost semnat contractul pentru
Managementul informatizat al sistemului de transport în comun în tot județul Brașov, prin care
se implementa îmbunătățirea transportului în comun prin sisteme de taxare automată, informarea
cetățenilor atât în vehiculele de călătorie, cât și în stațiile acestora, dar și sisteme de supraveghere
video. [ CITATION Uti14 \l 1048 ] De asemenea, s-au implementat 500 de validatoare de carduri și
bilete, 225 de panouri de informare interioare, 30 de automate de vânzare a biletelor, 47 de
casierii moderne, 119 stașii dotate cu carmere de supraveghere și panouri de informare în timp
real. [CITATION Sma18 \p 32 \l 1048 ]

SME Growth România este un proiect ce la 1 iunie 2018 urma a fi implementat cu

ajutorul unei companii norvegiene denumită Innovation Norway și cu ajutorul Camerei de
Comerț și Industrie Brașov, care vizează toate întreprinderile mici și mijlocii, dar și companiile
mari prin care acestea primesc fonduri nerambursabile în valoare de 50.000 euro și până la 2
milioane de euro în domenii precum: inovația în industria verde, tehnologia informației și
comunicații, tehnologii, procese și servicii inovative; dezvoltarea sustenabilă în afaceri, care are
ca principal obiectiv dezvoltarea produselor sau serviciilor prin digitalizarea proceselor
industriale. [ CITATION Cam152 \l 1048 ]

Tot de la 1 iunie 2018, un alt program ce vizeaza tehnologia este “Programul Operațional
Competitivitate (POC) 2014-2020 – Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creșterii valorii adăugate
generate de sectorul TIC”, prin care toate IMM-urile membre din clusterele IT vor putea primi
fonduri nerambursabile în valoare cuprinsă între 500.000 euro și maxim 2.500.000 euro, prin
care se vizează achiziționarea de hardware IT, achiziționarea de aplicații software, cheltuieli cu
cercetările, angajarea de tehnicieni și personal auxiliar, dar și avize, acorduri și altele. [ CITATION
Vrâ18 \l 1048 ]

Un alt proiect implement la nivelul anului 2012 este Smart Grid în Parcul Industrial
ICCO de la Ghimbav, prin care cu ajutorul unei investiții de 15 milioane de dolari, s-au montat
panouri fotovoltaice pe acoperișul unor hale de 50.000 de mp, iar energia produsă este de 4,8
MWp. Acest proiect este adus în țara noastră de ICCO Solar Energy, care a și finanțat investiția,
fiind prima de acest gen din țara noastră și care avea drept scop diminuarea emisiilor de dioxidul
de carbon. Mai mult decât atât acest proiect are rolul de a transforma simplele rețele electrice în
adevărate căi de transport, prin care se vizează economisirea banilor și protejarea mediului
înconjurător. [ CITATION Suc12 \l 1048 ]

AIDA este o asociație care își desfășoară activitatea în județ și care are drept scop să
formeze tinerii și să îi instruiască în domeniile IT, oferă programe de training pentru membrii săi,

16
dar și pentru unii elevi din liceele brașovene și de asemenea introducerea unor concepte moderne
despre ce înseamnă antreprenoriatul și managementul. [ CITATION Aso18 \l 1048 ]. O altă asociație
care are drept scop dezvoltarea tehnologiei și a domeniului IT este AgileHub, care s-a înființat în
anul 2013 și oferă în mod gratuit consultanță sub diferite forme de educație și pregătire atât în
domeniul tehnologiei, cât și în ceea ce privește proiectele desfășurate în organizație. [ CITATION
Agi18 \l 1048 ]

Petronel Bigioi este unul dintre brașovenii care fac cunoscut numele acestui județ la nivel
internațional prin faptul că acesta împreună cu alți 30 de parteneri, au înființat compania
FotoNation, care are drept scop producerea tehnologiei ca parte integrantă în majoritatea
telefoanelor mobile și a camerelor foto-video de pe piața mondială. Acestă tehnologie se referă
cu exactitate la modulele de recunoaștere a feței sau cele care corectează ochii roșii din pozele
făcute cu telefoanele mobile sau cu camerele foto-video. Circuitele integrate folosite de
FotoNation sunt livrate în jurul numărului de 450 milioane de unități pe an, iar doi dintre clienții
care fac publică această colaborare se află Fujitsu, dar și Huawei. [ CITATION Din171 \l 1048 ]

Compania Allview este și ea o companie lansată la nivelul județului Brașov la nivelul

anului 2002, care a avut ca principal scop producerea de electronice și electrocasnice care să facă
parte din casele moderne și inteligente ale românilor, prin care se dorea ca totul să fie
automatizat și controlat, fapt de unde și vine denumirea companiei. După mai multe cercetări de
piață, în anul 2004, aceștia au decis fabricarea și lansarea pe piață a primului telefon dual sim.
Procesul de fabricare a unui telefon de la zero, în care trebuiau integrate atât acest sistem dual
sim, cât și o cameră video performantă, senzori, un proces care să fie facil și ușor de utilizat, a
fost unul dificil astfel încât să poată fi competitiv cu celelalte companii care produc telefoane și,
în general, tehnologii high tech. [ CITATION All18 \l 1048 ].

Un alt fapt ce face Brașovul să fie unul dintre cele mai dezvoltate județe este acela
proiectul “inteliLIGHT”, care a fost premiat la concursul organizat de ANFP în anul 2016, prin
care s-a dezvoltat iluminatul stradal inteligent, prin punerea în funcțiune a 11500 stâlpi de
iluminat, dar și 200 de posturi de transformare. [CITATION Sma18 \p 25-26 \l 1048 ] de asemenea, la
nivelul județului Brașov există 14 stații de încărcare a mașinilor electrice, două dintre ele fiind
amplasate în Poiana Brașov, două în Predeal, una în Parcul Nicolae Titulescu și două dintre ele la
cele mari mari centre comerciale din Municipiul Brașov. [ CITATION Maș18 \l 1048 ] pe lângă
iluminatul inteligent, spații special amenajate pentru autoturismele electrice, un alt lucru
inteligent ce urmează a fi implementat este trecerea de pietoni inteligentă, care își propune
detectarea cu senzori a pietonilor angajași în trecere, care face ca nivelul iluminării să crească,
dar și sistemul de semnalizare luminoasă, mmontat pe partea carosabilă, care poate fi vizibil de
la 2 km. [CITATION Sma18 \p 36 \l 1048 ]

În ceea ce privește autoritățile locale s-a dezvoltat o nouă direcție la nivelul aparatului de
lucru al Primăriei Municipiului Brașov, denumită Direcția Tehnologii Informaționale și Servicii
Electronice, care are drept scop tehnologizarea mai multor proceduri de la nivelul primăriei, cum

17
ar fi chiar și programarea procesului de schimbare/emitere a actului de identitate, care duc la mai
multă eficiență, la o calitate mai ridicată a serviciilor oferite cetățenilor, dar și eficientizarea
comunicării interinstituționale și creșterea securității datelor. [ CITATION Pri111 \l 1048 ]

Factorii ecologici
Aerul - Poluarea aerului în judeţul Braşov rezultă, pe de o parte, din traficul rutier sau
sursele mobile, iar pe de altă parte, din sursele staţionare care sunt de fapt emisii din procesele de
producţie ale agenţilor economici, concentraţi în 4 zone: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Victoria.
[CITATION Con112 \p 163 \l 1048 ]

Pentru a măsura cât mai bine gradul de poluare, au fost amplasate cinci staţii fixe de
monitorizare a calităţii aerului, în diferite puncte strategice din județul Brașov:

 BV1 – Calea Bucureşti, care este amplasată într-o zonă cu trafic intens;

 BV2 – Str. Castanilor, care este pozitionată într-o zonă rezidențială pentru a
înregistra gradul de poluare cu care se confruntă locuitorii din zona urbană;

 BV3 – B-dul Gării, în zonă cu trafic intens şi trafic greu;

 staţia BV4 – comuna Sânpetru, care are drept obictiv măsurarea expunerii la ozon
a populației și vegetației din afara aglomerărilor urbane;

 staţia BV5 – B-dul Al. Vlahuţă, care are ca scop măsurarea influenței pe care o au

emisiile din zona industrială a Brașovului asupra gradului de poluare. [CITATION

Pri11 \p 135 \l 1048 ]

18
 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov a realizat în anul 2009 un număr de 514
măsurători plasate în principalele intersecții și pe arterele intens circulate. În punctele amplasate
în apropierea Centrului Vechi s-au constatat depășiri în 67,7% din cazuri, cu valori între 59,0 dB
– 74dB. Mai mult decât atât, cea mai mare valoare a fost înregistrată în luna mai, pe podul de la
ieșirea spre Sibiu, aceasta fiind de 78,6 dB.[CITATION Pri11 \p 139 \l 1048 ]

Principalele surse de poluare în Județul Brașov sunt:

- Activitățile industriale desfășurate pe teritoriul regiunii;

- Traficul rutier și feroviar;

- Activitățile specifice activităților umane;

- urbanizarea necontrolată

- agenţii economici care utilizează echipamente uzate şi neperformante

- arderea necontrolată a deşeurilor

- creşterea numărului de vehicule [CITATION Pri11 \p 138-139 \l 1048 ]

Măsurile care vizează îmbunătățirea calității aerului și a reducerii poluării:

- Fluidizarea traficului în zona centrală a orașului;

- O mai bună salubrizare a străzilor;

- Îmbunătățirea transportului în comun;

- Eliminarea autovehiculelor vechi din circulație;

- Întreținerea și extinderea spațiilor verzi;

- Amenajarea pistelor speciale pentru biciclete;

- Conștientizarea cetățenilor cu privire la nivelul real al calității aerului și al nivelului de

poluare;

- Realizarea de parcări subterane;

- Stimularea achiziționării de mașini hibrid sau electrice.

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Plan%20integrat%20de%20calitate%20a%20aerului
%20Brasov.pdf

19
 Apa - Poluarea apei în județul Brașov este evidențiată pe râul Timiș, în zona Brașov-
Ghimbășel, unde apa este afectată de celelalte râuri cu ape neepurate. Pe de altă parte, nivelul
poluării este crescut din cauza apei provenită de la depozitele de deșeuri menajere și de la
deversările industriale de pe malul Timișului.La fel pe canalul Vulcăniţa (tronsonul intravilan
Codlea – confluenţa Homorod), calitatea apei este afectată de evacuările apelor uzate şi
insuficient epurate provenite de la o serie de societăţi comerciale din Codlea. [ CITATION Dan12 \l
1048 ]

Solul - În ceea ce privește solul, acesta a suferit numeroase transformări de-a lungul
timpului, de la extinderea necontrolată a zonelor urbane, până la poluarea excesivă a acestuia.
Factorii care determină poluarea solului sunt de natură diversă, de la îngrășăminte chimice și
până la emisiile de la centralele mari de ardere. Mai mult decât atât, alți factori ai poluării solului
sunt reprezentați de: rezidurile zootehnice de la Fermele zootehnice mari de la Codlea şi Şercaiș
depunerea deșeurilor industriale și menajere.[CITATION Con112 \p 169 \l 1033 ]

20
 Probleme identificate la nivelul solului sunt:

- Poluarea cu metale grele a solului în zonele industriale, a depozitelor de deșeuri, a

lagunelor aferente staților de epurare a apelor uzate menajere și industrial;

- Zone afectate de pesticide și reziduri zootehnice;

- Suprafețe afectatea de lipsa rețeloelor de canalizare sau de starea de uzură a acestora ;

- Zone afectate de eroziunile de teren.

Cauzele acestor probleme sunt:

- Rezidurile menajere, industriale și zootehnice sunt depozitate în zone neamenajate;

- Evacuarea apelor uzate direct pe sol și stațiile de epurare nefuncțonale;

- Starea de uzură ridicată a rețelelor de canalizare;

- Lipsa unor spații speciale amenajate pentru pentrecerea sfârșitului de săptămână, a unor
târguri sau alte festivități de masa.[CITATION Con112 \p 169-170 \l 1048 ]

Factori politici
Statutul Municipiului Brașov - este eleborat în temeiul prevederilor Ordonanței de
Guvern nr.53/16 august 2002, privind Statutul-cadru al U.A.T.-urilor și cuprinde elemente
specific ce individualizeză municipiul Brașov de celelalte municipii din România. [ CITATION
Pri112 \l 1033 ]

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare avteritoriului

national-Secțiunea a IV-a: Rețeaua de localități, municipiul Brașov este municipiu de rangul I.
[ CITATION Pri112 \l 1033 ]

Municipiul Brașov este persoană juridică de drept public care are ca scop administarea
eficientă a resurselor comunității. [CITATION Pri112 \p 1 \l 1048 ]

Unități funcționale - Județul Brașov este grupat în jurul a trei unități funcționale:

1. Oraşul propriu-zis este împărţit în 12 cartiere: Centrul Vechi, Centrul Nou,

Bartolomeu Nord, Bartolomeu, Astra, Florilor – Craiter (Kreiter), Noua – Dârste,
Platforma Industrială Est – Zizin, Prund – Şchei, Tractorul, Triaj – Hărman, Valea
Cetăţii

2. Zona Stupini – care este al 13-lea cartier al municipiului, datorită specificului său
economic şi mai ales structurii sale urbanistice

21
 3. Zona Poiana Braşov – având un caracter total special de restul oraşului datorită
principalelor funcţiuni: turism montan de nivel international [CITATION Pri112 \p
1 \l 1048 ]

Cele trei unități funcționale constituie municipiul Brașov, în conformitate cu Legea nr.
2/1968, a împărțirii teritorial administrative a țării, aflată încă în vigoare. [ CITATION Pri112 \l
1033 ]

Misiunea principală a autorităților administrației publice locale din județul Brașov este
( Consiliul Local Brașov și Primarul) este executarea legii și prestatea de servicii în baza legii.
[ CITATION Pri112 \l 1033 ]

Organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile şi gestionarea resurselor care

aparţin municipiului Braşov, se supun principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor
publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi consultării cetăţenilor
în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit, conform prevederilor Constituţiei
României [CITATION Pri112 \p 1 \l 1048 ]

Accesul cetățenilor la informațiile de interes public - În ceea ce privește cetățenii

acestui județ, ei dispun de Centrul de Informații pentru Cetățeni și Comitete Consultative
Cetățenești, atât pentru asigurarea accesului la informații de interes public pentru adoptarea unor
acte normative ce vizează comunitatea, cât și pentru implicarea în soluționarea problemelot
comunității. [CITATION Pri112 \p 9 \l 1048 ]

Din punct de vedere administrativ-teritorial, județul Brașov există 58 de administrații

publice repartizate astfel:

-  4 municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele; 

- 6 oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav

- - 48 de comune şi 149 de sate. [ CITATION Con11 \l 1033 ]

Zona metropolitană Brașov s-a constitui în jurul municipiului reședință de județ fiind
alcătuită din 14 localități (3 municipii, 3 orașe și 8 comune), cu o populație de 400.000 de
locuitori. Această zonă metropoșitană va conduce la o dezvoltare durabilă, prin intermediul unei
dezvoltări constatnte a județului și eliminarea diferențelor de trai [ CITATION Con11 \l 1048 ]

Fonduri europene - În ceea ce privește fondurile europene, fiind cel mai dezvoltat județ
al Regiunii Centru, cu o mare experiență în domeniu, cu variate structuri și multiple posibilități
în domeniul administrativ, are mari posibilități de atragere a cestor fonduri, cum ar fi: Agenţia de
Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov, Agenţia pentru Managementul Energiei și Protecția
Mediului Braşov-ABMEE, Agenţia Metropolitană Brașov, Asociaţia pentru Promovarea și
Dezvoltarea Turismului, Asociaţia Clubul Economic German, Asociaţia Parcurilor Industriale

22
din Brașov, Asociaţia Cluster Regional Electrotehnic – ETREC, Institutul Naţional de Cercetare
Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr). [ CITATION Con11 \l 1048 ]

Misiune, viziune și priotitățile strategice

Misiunea
În ceea ce privește domeniul turismului la nivelul județului Brașov, principala misiune
este de a-și asuma responsabilitatea de a deveni liderul pieței turistice din România, având ca
principal scop oferirea de servicii de cea mai bună calitate.turismși devoltare durabilă [CITATION
Bra18 \p 2 \l 1048 ]

Viziunea
Viziunea în ceea ce privește turismul în județul Brașov se axează pe adoptarea unei
strategii de dezvoltare și promovare până în anul 2020 și să-și dobândească poziția de principală
destinație turistică prin creșterea veniturilor prin activitatea de turism și prin asigurarea unor
locuri de muncă stabile, dar și dezvoltare durabilă a județului. “Viziunea acordă un sens
activităților ce urmează a fi înterprinse la nivelul destinației turistice, în acest context viziunea
fiind o ambiție ” [CITATION Bra18 \p 2 \l 1048 ]

Viziunea și perspectivele de dezvoltare a județului sunt axate în principal pe dezvoltarea

capitalului uman, a activităților economice, realizarea infrastructurii de bază la standardele
europene de calitate, toate acestea fiind în acord cu nevoile de dezvoltare a județului Brașov.
[CITATION Age14 \p 160 \l 1048 ]

Viziunea de ansamblu a județului Brașov până în anul 2030 se regăsește în următoarele

concepte: să fie compact, mobil, turistic, cultural, ocrotitor și inovator, din care derivă
principalele sarcini ale procesului de dezvoltare strategică. [CITATION Pri11 \p 203 \l 1048 ]

1. Prima direcție de dezvoltare se regăsește prin faptul că acesta trebuie să fie compact,
în sensul că trebuie să se asigure o structură urbană durabilă în ceea ce privește

23
 protecția monumentelor și a clădirilor și la îmbunătățirea condițiilor de locuit în
vederea creșterii calității vieții locuitorilor [CITATION Pri11 \p 204 \l 1048 ]
2. Cel de-al doilea concept se referă la mobilitate și are în vedere îmbunătățirea
condițiilor transportului intra și interurban pentru buna funcționare a județului.
[CITATION Pri11 \p 204 \l 1048 ]
3. Așa cum am precizat și mai sus, partea turismului reprezintă unul dintre cele mai
importante obiective de dezvoltare, acesta cuprinzând pe lângă turism și activitatea
de marketing și dezvoltarea sectoarelor culturale. [CITATION Pri11 \p 204 \l 1048 ]
4. Cel de-al patrulea concept este legat de partea culturală a județului și constă în
satisfacerea nevoilor culturale ale cetățenilor.[CITATION Pri11 \p 204 \l 1033 ]
5. Termenul de “ocrotitor” are menirea de a implementa măsuri în ceea ce privește
dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate, de educație. [CITATION Pri11
\p 204 \l 1048 ]
6. Ultimul concept de inovare și creativitate se concentrează pe dezvoltarea inteligentă
în domeniul economic, cultural și pune accent pe protecția mediului înconjurător și
protecția climei. [CITATION Pri11 \p 204 \l 1048 ]

Priorități strategice
- Repararea, modernizarea drumurilor județene și comunale, deoarece peste 30%
din drumurile județene nu sunt asfaltate, adică dezvoltarea infrastructurii de bază
a județului, prin care să se permită dezvoltarea potențialului turistic, economic,
natural, cultural [CITATION Age14 \p 134 \l 1048 ]
- În ceea ce privește instalațiile de producere și distrubuție a energiei termice,
principala prioritate este reorganizarea și eficientizarea tuturor activităților din
cadrul CET Brașov [CITATION Age14 \p 164 \l 1048 ]
- Valorificarea potențialului turistic motan are drept priorități extinderea traseelor
montane și a domeniului schiabil [CITATION Age14 \p 165 \l 1048 ]
- Prioritatea strategică în domeniul cultural este de a crea cadrul instituțional în
care cei care dețin obiective turistice să colaboreze cu instituțiile publice, dar și
cu ONG-urile pentru a atrage fonduri pentru reabilitare, consolidare și restaurare.
[CITATION Age14 \p 166 \l 1048 ]

În prezent se află în discuție și direcțiile principale de dezvoltare care se înscriu în rândul

priorităților strategice:
- Direcția pentru dezvoltarea turismului, deși deține un trecut bogat în istorie și
cultură, județul Brașov nu a atins potențialul de a ajunge lider în destinațiile
turistice din estul Europei [CITATION Age14 \p 165 \l 1048 ]

24
- Direcția pentru consolidarea și dezvoltarea economică județeană, prin
amplificarea punctelor tari, dar și a oportunităților, cum ar fi: numărul mare de
IMM-uri , incubatoare de afaceri, dar și parcuri industriale, cadre universitare
politehnice.[CITATION Age14 \p 168 \l 1048 ].
- Direcția de dezvoltare rurală privind agricultura, deoarece mediul rural reprezintă
77% din teritoriul județului, aceasta devine o prioritate și totodată o oportunitate
de a pune în implementare o politică ce vizează oferirea unor condiții prielnice de
viață și locuire. Prin crearea unor structuri agricole se pot prelua produsele de la
micii producatori. Datorită potențialului în tradiții, obiceiuri și cultură, politica de
dezvoltarea rurală are șanse mari de a avea un succes real. [CITATION Age14 \p
178 \l 1033 ]
La nivelul agriculturii, procesarea produselor agricole, meșteșuguri, agroturismul
și ecoturismul reprezintă oportunității pentru creșterea calității vieții. [CITATION
Age14 \p 178 \l 1048 ]
- Direcția de dezvoltatre a resurselor umane care vizează îmbunătățirea sistemului
de educație, sănătate și servicii sociale: crearea unui program de învățământ
adaptat la cerințele pieței, facilitarea participării la programe de calificare,
motivarea financiară pentru medici prin creșterea salariilor pentru a nu opta
pentru migrare, valorificarea potențialului de resurse umane. [CITATION Age14 \p
175 \l 1048 ]

25
 Obiective și Rezultatele așteptate
Obiective:
- dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport prin construirea aeroportului
internațional de la Ghimbav, construcția a două mari autostrăzi: Brașov-Borș și
Brașov-București, care au ca scop conectarea județului Brașov la rețeaua
europeană de transport.
- Dezvoltarea centurii ocolitoare ale municipiului Brașov și modernizarea
drumurilor naționale și europene DN1, DN13 și DN10.
- Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și naționale care au un impact
turistic, cum ar fi DC28, care duce la Viscri, DC53 Moeciu de Sus- Moeciu de
Jos, DC59 Zărnești, DN 73 A, care are același traseu ca și cel al autostrăzii în
porțiunea Predeal-Zărnești
- Construirea de noi drumuri turistice
- Extinderea transportului în comun și în direcția zonelor rurale, care au ca scop
asigurarea de curse periodice și regulate între localități, prioritățile fiind: Rupea-
Făgăraș și Brașov-Rupea
- Realizarea spațiilor noi de parcare
- Îmbunătățirea sistemului de transport pe căile ferate, atât pentru călători, cât și
pentru marfă
- Îmbunătățirea și modernizarea rețelelor de apă și a sistemului de canalizare din
întregul județ, prioritatea având-o mediul rural, dar și a celor de distribuție și
producere a energiei termice și, de asemenea, îmbunătățirea izolării termice a
blocurilor de locuințe și introducerea de surse alternative de producer a energiei
electrice
- Creșterea calității și a siguranței cetățenilor în ceea ce privește rețeaua de
telefonie și de internet a județului Brașov

26
- Valorificarea turismului montan, prin amenajarea de pârtii de schi, trefuii alpine,
drumuri în special în Poiana Brașov și Predeal, dar și amenajarea de cabane
turistice în mai multe masive
- Conservarea și reabilitarea patrimoniului cultural al comunităților locale, dar și
promovarea cetăților Făgăraș, Rupea și Râșnov.
- Îmbunătățirea, consolidarea, extinderea tuturor bazelor sportive existente la
nivelul județului Brașov, dar și creearea unui hipodrom
- Dezvoltarea turismului și promovarea acestuia la nivel național, internațional, dar
și a activităților ce au ca scop atragerea turiștilor, dar și valorificarea tradițiilor
istorice și etnografice pentru fiecare zonă și etnie din județul Brașov
- Crearea de noi zone de agrement și modernizarea și consolidarea celor deja
existente
- Dezvoltarea parcurilor industriale, tehnologice și consolidarea și modernizarea
celor deja existente
- Dezvoltarea industriilor nepoluante și producerea de energie alternativă
- Sprijinirea cercetărilor în ceea ce privește tehnologia și rețeaua informațională
- Dezvoltarea serviciilor, în special cele din domeniul bancar
- Promovarea mediului de afaceri și a produselor realizate în diferite domenii
- Dezvoltarea parteneriatelor, atât dintre mediul de afaceri local și Universitatea
“Transilvania”, cât și cu investitorii străini [CITATION Age14 \p 161-169 \l 1048 ]
- Reducerea poluării atât cea realizată din cauza trasporturilor, cât și cea
industrială, dar și a gazelor ce au efect de seră și a poluării fonice
- Asigurarea unei calități ridicate în ceea ce privește apa potabilă
- Protejarea zonelor naturale care sunt în pericol, dar și a speciilor pe cale de
dispariție
- Protejarea pădurilor și a apelor, dar și a solurilor
- Facilitarea accesului tuturor copiilor în grădinițe și școli
- Renovarea grădinițelor și școlilor, în special cele din mediul rural
- Modernizarea școlilor cu echipamente IT și asigurarea accelului la Internet
- Încurajarea proiectelor ce țin de grupurile vulnerabile și facilitarea accesului
acestora la educație
- Modernizarea unităților sanitare din interiorul județului Brașov
- Asigurarea unor servicii medicale de calitate ridicată
- Construcția unui nou spital, adică Spitalul Clinic Universitar
- Încurajarea parteneriatelor dintre clinicile private și cele de stat

- Crearea unor condiții optime pentru persoanele defavorizate

- Îmbunătățirea serviciilor de protecție de la nivelul județulu Brașov

27
 - Dezvoltarea agriculturii, a zootehniei, sprijinirea inovațiilor din domeniul agricol
[CITATION Age14 \p 173-179 \l 1048 ]

Rezultate așteptate:
- Creșterea calității serviciilor turistice
- Creșterea numărului de turiști și implicit a gradului de ocupare a unităților
turistice din județ
- Realizarea infrastructurii turistice de calitate
- Crearea de locuri de muncă
- Îmbunătățirea marketingului turistic
- Promovarea ca destinație turistică
- Valorificarea tuturor resurselor ce țin de cultură și natură [CITATION Age14 \p
167 \l 1048 ]
- Îmbunătățirea infrastructurii rutiere duce la creșterea numărului de investititori în
zonă
- Fluidizarea traficului prin terminarea construcțiilor a drumurilor ocolitoare
- Îmbunătățirea accesului în zonele rurale
- Asigurarea unor condiții optime în ceea ce privește apa potabilă [CITATION
Age14 \p 164 \l 1048 ]
- Creșterea industriei județului Brașov
- Creșterea calității și a productivității muncii
- Stimularea creșterii parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat
- Creșterea salariilor și scăderea ratei șomajului
- Îmbunătățirea calității aerului
- Conștientizarea cetățenilor cu privire la pericolele la care sunt supuși din cauza
poluării excessive
- Crearea de noi locuri de muncă în mediul rural și creșterea veniturilor
acestora[CITATION Age14 \p 169 \l 1048 ]
- Dezvoltarea funcțiilor pădurilor și extinderea numărului de hectare împădurite la
nivelul județului Brașov[CITATION Age14 \p 180 \l 1048 ]

28
 Monitorizarea, evaluarea și actualizarea strategiei
Strategia de planificare pe termen mediu și lung este implementată cu eficiență și
eficacitatea în cadrul județului doar în momentul când aceasta se adapteză la modificările șă
evoluția mediulu înconjurător. Documentul de strategie de dezvoltare trebuie revizuit si reevaluat
periodic, iar această periodicitate este dată de factorii decizionali de la nivelul județului.
[CITATION Age14 \p 182 \l 1033 ]

Sistemul eficient de analiză și de propunere a soluțiilor în timp util pentru adaptarea

obiectivelor și măsurilor strategice se asigură prin intermediul :

1. Numirea și formarea unei structuri interinstituțională sau a unui departament de

planificare strategică și dezvoltare la nivel județean care să funcționeze în cadrul
Consiliului Judetean sau în cadrul Agenției de Dezvoltarea Durabilă a Județului Brașov
(ADDJB) și să aibă ca scop monitorizarea obiectivelor propuse în cadrul strategiei în
funcție de prioritățile esențiale stabilite.[CITATION Age14 \p 182 \l 1033 ]
2. Pregătirea resurselor umane a echipei de lucru pentru a asigura implementarea strategiei.
Se cere existența unei structuri de bază formată din 3-5 persoane care asigură activitatea
zilnică, dar și existența unui personal din cadrul instituțiilor județene care se ocupă de
direcția stretegiei, aceștia întâlnindu-se lunar și prezentând situația actuală. [CITATION
Age14 \p 182 \l 1033 ]

Acest organism creat are rolul de a evalua și supraveghea acțiunile și proiectul de

implementare pentru atingerea obiectivelor și priorităților esențiale, dar și de a oferi sprijin în
elaborarea strategiei.[CITATION Age14 \p 182 \l 1033 ]

Există două tipuri de structuri: structura de bază formată din Consiliul Județean și
ADDJB, dar și o structură amplă formată din:

- Instituția Prefectului
- Direcția Județeană de Statistică

29
 - Direcția de Agricultură și Dezvoltare Rurală
- Agenția de Mediu
- Camera de Comerț și Industrie
- Experți externi
- Asociația pentru Promovarea și Dezvoltatea Turismului Brașov. [CITATION Age14 \p 182 \l
1033 ]

Următoarea etapă după stabilirea personalului va fi prezentarea planului anual de

implementare raportat la prioritățile și obiectivele stabilite.[CITATION Age14 \p 182 \l 1033 ]

Elaborarea bugetului estimativ se va face în funcție de prioritizarea acestor obiective și

măsuri.[CITATION Age14 \p 182 \l 1033 ]

Monitorizarea
Monitorizarea are rolul de a revizui periodic rezultatele implementării strategiei,
adaptarea planului, identificarea anumitor riscuri sau prevenirea lor, dar uneori și actualizarea
unor temene. Pentru a realiza etapa de monitorizare este nevoie de următoarele instrumente:

- Calendarul de monitorizare pentru identificarea termenelor limite

- Rapoarte periodice pentru stabilirea punctului în care se află procesul de implementare
strategică
- Reuniuni de lucru, întâlnirea periodică a personalului stabilit sau a celui interesat,
conform calendarului stabilit .[CITATION Age14 \p 182 \l 1033 ]

Evaluarea strategiei prezintă:

1. Autoevaluarea care presupune modul în care se realizează rezultatele și stabilirea

indicatorilor de performanță.
2. Evaluare externă reazlizată de către experți externi și neutri. [CITATION Age14 \p 182 \l
1033 ]

Evaluarea procesului de implementare a strategiei asigură rezultatele în funcție de care

organizația acordă continuitate acestuia și evidențiază perspectiva obiectivelor strategice, ca la
final strategia să devină viabilă și fezibilă.[CITATION Age14 \p 182 \l 1033 ]

Actualizarea
În ceea ce privește actualizarea este nevoie a fi făcuta din 3 în 3 ani, dar și în cazul în care
este necesar modificarea obiectivelor, priorităților și a contextului economic. [CITATION Age14 \p
182 \l 1033 ]

30
Concluzii

31
Bibliography
1. Adevărul, 2011. Braşov: Acces gratuit la internet, în Râşnov. [Online]
Available at: https://adevarul.ro/locale/brasov/brasov-acces-gratuit-internet-rasnov-
1_50aca9717c42d5a66387dcd8/index.html
[Accessed 26 November 2018].

2. Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, 2014. Strategia de Dezvoltare a Județului

Brașov orizonturi 2013-2020-2030. [Online]
Available at: https://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf
[Accessed 22 November 2018].

3. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov, 2003. Evolutia ratei somajului in
judetul Brasov (%). [Online]
Available at: http://www.ajofm-bv.ro/site/statistica/ratasomajbv.htm
[Accessed 20 November 2018].

4. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov, 2003. Raport de activitate AJOFM
Brasov 2017. [Online]
Available at: http://www.ajofm-bv.ro/site/rapoarte/raport%20activitate%2012%20luni
%202017.pdf
[Accessed 20 November 2018].

5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, 2004. Profilul Județului Brașov-Oportunități de

dezvoltare și afaceri. [Online]
Available at: http://regio-adrcentru.ro/wp-
content/uploads/Document_Files/PORStudiiRegionale/00001243/jf6pb_Profil%20judetul
%20Brasov.pdf
[Accessed 18 November 2018].

6. Agile Hub, n.d. [Online]

Available at: https://agilehub.ro/
[Accessed 26 November 2018].

7. Allview, 2018. Despre companie. [Online]

Available at: https://www.allview.ro/despre-companie
[Accessed 26 November 2018].

32
8. Asociația de Informatică și Dezvoltare Antreprenorială, n.d. Cine suntem?. [Online]
Available at: http://aidabrasov.ro/aida/cine-suntem
[Accessed 25 November 2018].

9. Brașov Metropolitan, 2014. Wi-fi gratuit în autobuzele RAT Braşov. [Online]

Available at: https://brasovmetropolitan.ro/2014/05/wi-fi-gratuit-in-autobuzele-rat-brasov/
[Accessed 26 November 2018].

10. Brașovtourism.eu, 2018. Turism și Dezvoltare Durabilă, O strategie pentru Brașov 2020. [Online]
Available at: http://www.brasovtourism.eu/upload/files/turism_si_dezvoltare_durabila-
o_strategie_pentru_brasov.pdf
[Accessed 22 November 2018].

11. Bunghez, G., 2017. Braşovul, locul 5 în lume la viteza de internet. [Online]
Available at: http://newsbv.ro/2017/05/21/brasovul-locul-5-lume-viteza-internet/
[Accessed 25 November 2018].

12. Bunghez, G., 2018. Brașovul se menține în frunte la turism, atât în Regiunea Centru cât și la nivel
național. [Online]
Available at: http://newsbv.ro/2018/01/12/brasovul-mentine-frunte-turism-atat-regiunea-
centru-nivel-national/
[Accessed 18 November 2018].

13. Camera de Comerț și Industrie Brașov, 2014-2015. Finantări norvegiene nerambursabile, de

până la 2 milioane de euro pentru dezvoltarea firmelor Românești. [Online]
Available at: http://www.ccibv.ro/comunicate-de-presa/finantari-norvegiene-nerambursabile-
de-pana-la-2-milioane-de-euro-pentru-dezvoltarea-firmelor-romanesti/529
[Accessed 24 November 2018].

14. Camera de Comerț și Industrie Brașov, 2014-2015. POR 2014-2020- finanțări pentru IMM-uri.
[Online]
Available at: http://www.ccibv.ro/46-ccibv/servicii/informare/comunicate-de-presa/382-por-
2014-2020-finantari-pentru-imm-uri
[Accessed 24 November 2018].

15. Camera de Comerț și Industrie Brașov, 2014-2015. Sectorul industrial în economia braşoveană în
anul 2016. [Online]
Available at: http://www.ccibv.ro/desprebrasov/economia-brasovului/45-ccibv/despre-
brasov/economia-brasovului/brasovul-in-cifre/472
[Accessed 18 November 2018].

16. Chirvasă, A., 2016. 4.498 de elevi în şcolile germane. Doar 5% din neam de saşi. [Online]
Available at: http://www.bzb.ro/stire/4498-de-elevi-in-scolile-germane-doar-5-din-neam-de-

33
 sasi-a102580
[Accessed 26 November 2018].

17. Colegiul Naționa Aprily Lajos, 2017. [Online]

Available at: http://www.aprilyfogimnazium.ro/ro/
[Accessed 26 November 2018].

18. Consiliul Județean Brașov, 2011. Județul Brașov - Prezentare Generală. [Online]
Available at: https://site.judbrasov.ro/page_Jude-ul-Bra-ov_54.html
[Accessed 15 November 2018].

19. Consiliul Județean Brașov, 2011. Prorecția mediului și echipare teritorială + SWOT. [Online]
Available at: https://site.judbrasov.ro/upload/files/9_Protectia%20mediului%20si%20echiparea
%20terit%20+Swot.pdf
[Accessed 22 November 2018].

20. Consiliul Județean Brașov, 2011. Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov, Social+SWOT.
[Online]
Available at: https://site.judbrasov.ro/upload/files/6_%20SOCIAL+SWOT.pdf
[Accessed 25 November 2018].

21. Cosma, O., 2018. Puncte de acces gratuit la internet, în mai multe zone din Brașov, cu sau fără
bani de la UE. [Online]
Available at: https://brasovmetropolitan.ro/2018/09/puncte-de-acces-gratuit-la-internet-in-mai-
multe-zone-din-brasov-cu-sau-fara-bani-de-la-ue/
[Accessed 26 November 2018].

22. Dan, S., 2012. Două zone critice cu ape poluate, în Brașov. [Online]
Available at: http://newsbv.ro/2012/01/07/doua-zone-critice-ape-poluate-brasov/
[Accessed 22 November 2018].

23. Dinică, I., 2017. Tehnologia „de Brașov” din spatele a sute de milioane de telefoane vândute
anual. [Online]
Available at: http://fwdbv.ro/tehnologia-de-brasov-din-spatele-sute-de-milioane-de-telefoane-
vandute-anual/
[Accessed 25 November 2018].

24. Dinică, I., 2017. Topul spitalelor private brașovene după cifra de afaceri. [Online]
Available at: http://www.bizbrasov.ro/2017/06/12/fwdbv-11-topul-spitalelor-private-
brasovene-dupa-cifra-de-afaceri/
[Accessed 27 November 2018].

25. Direcția de Asistență Socială Brașov, 2018. [Online]

Available at: http://www.dssbv.ro/
[Accessed 20 November 2018].

34
26. Direcția Județeană de Statistică Brașov, 2018. Direcția Județeană de Statistică Brașov. [Online]
Available at: http://www.brasov.insse.ro/
[Accessed 15 November 2018].

27. Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Brașov, n.d. Raport anual privin activitatea Direcției
pentru Agricultură Județeană Brașov în anul 2015. [Online]
Available at: http://www.daj-
brasov.ro/images/rapoarte_si_studii/Raport_2015_DAJ_Brasov.pdf
[Accessed 19 November 2018].

28. Dobri, A., 2018. Brașov. Oportunități de finanțare pentru IMM-uri pentru dezvoltarea
activităţilor de comercializare a produselor și serviciilor de piață. [Online]
Available at: http://www.mytex.ro/stiri/176-economic/579842-brasov-oportunitati-de-
finantare-pentru-imm-uri-pentru-dezvoltarea-activitatilor-de-comercializare-a-produselor-si-
serviciilor-de-piata.html
[Accessed 25 November 2018].

29. Institutul Național de Statistică, 1998-2018. TEMPO ONLINE- Baze de date statistice. [Online]
Available at: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
[Accessed 20 November 2018].

30. Mașina electrică.ro, n.d. Hartă stații încărcare. [Online]

Available at: http://masinaelectrica.ro/harta-statii-incarcare/
[Accessed 24 November 2018].

31. Media Hot News, n.d. Date calitative despre școlile gimnaziale Brașov. [Online]
Available at: https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2015-02-22-19455046-0-.pdf
[Accessed 24 November 2018].

32. Opțiuni Universitare, n.d. Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor. [Online]
Available at: https://www.optiuni.ro/faculties/17
[Accessed 24 November 2018].

33. Prima Școală Românească, 2009-2018. Istoric. [Online]

Available at: http://www.primascoalaromaneasca.ro/istoric/
[Accessed 24 November 2018].

34. Primăria Municipiului Brașov , 2011. Direcția Tehnologiei Informaționale și Servicii Electronice.
[Online]
Available at: http://www.brasovcity.ro/index.php?cop=147&par=1&ck=1
[Accessed 26 November 2018].

35. Primăria Municipiului Brașov, 2011. Statutul Municioiului Brașov Extras. [Online]
Available at: http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statut-Mun-Bv-Extras.pd
[Accessed 24 November 2018].

35
36. Primăria Municipiului Brașov, 2011. Strategie de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov
2030. [Online]
Available at: http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/Strategia-
dezvoltare/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Municipiului%20Brasov.pdf
[Accessed 20 November 2018].

37. Sandu, G. & Cozmei, V., 2017. Cati turisti straini au vizitat Romania in 2016. Statistica pe fiecare
judet. [Online]
Available at: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21713676-harta-interactiva-cati-turisti-
straini-vizitat-romania-2016-statistica-fiecare-judet.htm
[Accessed 18 November 2018].

38. Smart Cities of Romania, 2018. Smart City Brașov. Brașovul pe harta smart city. De la viziune la
realitate. [Online]
Available at: http://romaniasmartcities.ro/wp-content/uploads/2017/10/3.Primaria-Brasov-
Gabriela-VLAD-ICT-Manager-%E2%80%9CBrasovul-pe-harta-Smart-Cities.-De-la-viziune-la-
realitate%E2%80%9D.pdf
[Accessed 26 November 2018].

39. Suciu, S., 2012. ICCO a adus tehnologia viitorului la Braşov. [Online]
Available at: https://adevarul.ro/locale/brasov/icco-adus-tehnologia-viitorului-brasov-
1_50ae28247c42d5a6639a1fc8/index.html
[Accessed 24 November 2018].

40. Suciu, S., 2018. Cum a ajuns Canionul 7 Scări o mare atracţie turistică. Aici puteţi testa cea mai
lungă tiroliană din ţară. [Online]
Available at: https://adevarul.ro/locale/brasov/foto-video-cuma-ajuns-canionul-7-scari-mare-
atractie-turistica-puteti-testa-cea-mailunga-tiroliana-tara-
1_5b0e5a17df52022f7592523f/index.html#
[Accessed 24 November 2018].

41. Suciu, S., 2018. Rezultate Bacalaureat 2018 pe edu.ro. Promovabilitatea a fost de 74,28% la
Braşov cu 6% mai mică decât anul trecut. Nu a fost nicio medie de 10.00. [Online]
Available at: https://adevarul.ro/locale/brasov/rezultate-bacalaureat-2018-eduro-notele-bac-
2018-brasov-1_5b3b806adf52022f75cf9c02/index.html
[Accessed 25 November 2018].

42. Suciu, S., 2018. Trei locuri pe care să nu le ratezi dacă vii în vizită în judeţul Braşov. [Online]
Available at: https://adevarul.ro/locale/brasov/trei-locuri-nu-ratezi-viiin-vizita-judetul-brasov-
1_5b08f5c6df52022f756bbfe2/index.html
[Accessed 24 November 2018].

43. Transilvania 365, 2018. Rata natalității în scădere la Brașov. Doar 4455 nou născuți în primele 9
luni ale anului. [Online]

36
 Available at: https://transilvania365.ro/rata-natalitatii-in-scadere-la-brasov-doar-4455-nou-
nascuti-in-primele-9-luni-ale-anului/
[Accessed 15 November 2018].

44. Turnul Sfatului, 2018. Primele 3 obiective turistice din Brașov au 1,5 milioane de vizitatori. Cu
50% peste Sibiu. Turnul Sfatului, 21 January.

45. Uti Grup, 2014. Locuitorii municipiului Brașov vor călători inteligent datorită sistemului
implementat de UTI. [Online]
Available at: https://www.uti.eu.com/noutati/locuitorii-municipiului-brasov-vor-calatori-
inteligent-datorita-sistemului-implementat-de-uti/
[Accessed 26 November 2018].

46. Vrânceanu, O., 2015. Brașovul are 36 de IMM-uri la mia de locuitori. [Online]
Available at: http://www.bizbrasov.ro/2015/06/02/brasovul-are-36-de-imm-uri-la-mia-de-
locuitori/
[Accessed 24 November 2018].

47. Vrânceanu, O., 2017. Afacerile din industria Brașovului au crescut cu 11,5% în primele cinci luni.
[Online]
Available at: http://www.bizbrasov.ro/2017/07/19/afacerile-din-industria-brasovului-au-
crescut-cu-115-in-primele-cinci-luni/
[Accessed 18 November 2018].

48. Vrânceanu, O., 2017. IMM-urile brașovene, pe primul loc în țară la productivitate. În medie, o
afacere mică din Brașov are un rulaj de 400.000 de euro pe an. [Online]
Available at: http://www.bizbrasov.ro/2017/08/16/imm-urile-brasovene-pe-primul-loc-tara-la-
productivitate-medie-o-afacere-mica-din-brasov/
[Accessed 18 November 2018].

49. Vrânceanu, O., 2018. Aproape 485.000 de turiști au vizitat Brașovul în primele cinci luni din
2018. [Online]
Available at: http://www.bizbrasov.ro/2018/07/04/aproape-485-000-de-turisti-au-vizitat-
brasovul-primele-cinci-luni-din-2018/
[Accessed 18 November 2018].

50. Vrânceanu, O., 2018. Un nou program de finantare pentru firmele membre in clustere IT.
[Online]
Available at: http://www.bizbrasov.ro/2018/05/30/un-nou-program-de-finantare-pentru-
firmele-membre-clustere/
[Accessed 26 November 2018].

37
51. Wikipedia, 2018. Wikipedia Județul Brașov. [Online]
Available at: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov
[Accessed 15 November 2018].

38