Tema 1. Structura general de conducere cu ntreprinderea, structura si funciile Contabilitii.

Repartizarea lucrului ntre secii si lucrtorii contabilitii.

I. Regulamentul de Activitate a Centrului Naional de Management n Sntate
DISPOZIII GENERALE
Prezentul Regulament, a fost elaborat n baza Hotrrii Guvernului al Republicii Moldova nr. 1247 din
16 noiembrie 2007 ,,Cu privire la Centrul Naional de Management n Sntate" (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2007, nr. 188-191, art. 1340). (Anexa 1,2)
1. Centrul Naional de Management n Sntate (CNMS) este o instituie public, organizat n
subordinea Ministerului Sntaii al Republicii Moldova.
2. CNMS activeaz n baza prevederilor legislaiei n vigoare, actelor normative ale Guvernului,
Ministerului Sntii, altor acte normative, tratatelor Internaionale la care Republica Moldova este
parte, precum i n baza prevederilor prezentului Regulament.
3. Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale CNMS se asigur din sursele bugetului de stat. Pentru
desfurarea activitii, CNMS poate folosi mijioace materiale i bneti obinute n baza contractelor,
din prestarea serviciilor, realizarea proiectelor, acte de binefacere, sponsorizri, etc., n condiiile legii.
4. CNMS dispune de bilan propriu, conturi trezoreriale i bancare (inclusiv n valut strain), stampil
cu Stema de Stat, sigiliile necesare, formulare, blanchete i alte forme de documente.
5. CNMS n activitatea sa, colaboreaz cu organele centrale de specialitate ale autoritilor administraiei
publice i dupa caz, cu cele ale autoritil administraiei publice locale, CLI organizaiile obteti i alte
organisme neguvemamentale interesate n protecia, ocrotirea i fortificarea sntii populaiei.
6. Sediul CNMS se afl n municipiul Chiinau, str.A.Cozmescu 3, MD-2009.(Anexa 3)
SCOPUL, ATRIBUII, COMPETENTE I METODE DE REALIZARE
7. CNMS are ca scop implementarea politicii Statutului n domeniul managementului n sntate,
auditului medical, statisticii medicale i bazelor de date ale sistemului naional de sntate, dispozitivelor
medicale, formrii sistemului informaional medical integrat.
8. Funciile i atribuiile CNMS sunt:
n domeniul managementului i integrrii serviciilor medicale:
a. determinarea bazei practice i teoretice a tehnologiilor avansate, aplicate n procesul de perfectare a
managementului din sistemul de sntate;
b. coordonarea cercetarilor n domeniul sntii, economiei n sntate i managementului sanitar;
c. participarea la stabilirea rolurilor, obiectivelor i procedurilor presttorilor de servicii medicale de
diferit nivel;

d. participarea la elaborarea i revederea periodic a standardelor (medicale, de calitate, de dotare, etc.),

precum i a indicatorilor de activitate a presttorilor de servicii medico-sanitare;
e. colaborarea internaional cu organizaii i instituii din domeniul n vederea schimbului de experiena;
f. promovarea metodelor noi n organizarea, planificarea i prestarea asistenei medicale la diferite
nivele;
g. studierea i naintarea propunerilor referitor la structura funcional, principiile de organizare i
funcionare a instituiilor medicale primare din mediul rural i urban;
h. planificarea i efectuarea studiilor n scopul analizei impactului serviciilor medico- sanitare prestate
populaiei asupra indicatorilor sntii publice;
i. activiti ndreptate spre cuantificarea variaiei performanelor sistemului de sntate i identificarea
factorilor ce o influeneaz;
j. inaintarea propunerilor pentru efectuarea schimbrilor structurale n sistemul sntii;
k. analiza configuraiei caracteristicilor i particulritilor strii de sntate a populaiei din teritorii i
inaintarea recomandrilor specifice;
l. planificarea i efectuarea studiilor / cercetrilor orientate spre analiza factorilor de impact ce
condiioneaz maladii, inclusiv cu caracter social:
m. convocarea consfatuirilor, sesiunilor tiinifice, conferinelor, simpozioanelor i altor ntruniri pe
problemele de profil.
n domeniul auditului serviciilor de sntate:
a. elaborarea propunerilor orientate spre perfecionarea metodelor i formelor de analiz medicoeconomic a activitii prestrilor de servicii medicale;
b. implementarea n practic naionale a auditului medical prin stabilirea standardelor profesionale i
mecanismelor de evaluarea a performanelor presttorilor de servicii medicale;
c. ntreprinderea msurilor spre promovarea celor mai bune practici agreate, cu identificarea i
prezentarea propunerilor de rezolvare a problemelor presttorilor de servicii medicale;
d. colaborarea intenaional cu organizaii i nstituii din domeniul n vederea schimbului de experien;
e. analiza comparativ a standardelor de eficient din sistemele ngrijirilor primare, secundare i teriare
de sntate ale rilor membre a Uniunii Europene;
f. analiza i generalizarea experienei internaionale n organizarea, funcionarea i gestionarea sistemelor
de sntate cu inaintarea ulterioar a propunerilor de ajustare a sistemului naional de sntate
exigenilor contemporane;
g. activiti orientate spre dezvoltarea, implementarea i asigurarea bunei funcionri a sistemului de
management al calitii;
h. monitorizarea utilizrii eficiente a fondurilor de pturi din sectorul spitalicesc i naintarea
propunerilor pentru sporirea cost-eficienei i calitii serviciilor prestate;
2

i. studierea experienei internaionale indeosebi la capitolul standardelor de calitate;

j. efectuarea, n comun cu sectorul neguvernamental a studiilor privind satisfacia consumatorilor de
servicii medicale;

k. ntreprinderea activitilor

orientate spre implicarea larg a pacienilor i a organizaiilor de pacieni la elaborarea politicilor n

domeniul calitii i securitii serviciilor medicale.
n domeniul statisticii medicale i bazelor de date ale sistemului naional de sanatate:
a. meninerea i gestionarea bazei naionale de date statistice n sntate;
b. coordonarea colectrii, generalizarea, prelucrarea i analiza informaiei statistice privind sntatea
populaiei i rezultatele de activitate a instituiilor medico - sanitare publice, instituiilor medicale
departamentale i private;
c. inaintarea propunerilor pentru ajustarea indicatorilor de sntate la standardele Uniunii Europene
(UE), Organizaiei Mondiale a Snttii (QMS) i Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare
Economic (OCDE);
d. organizarea colectrii informaiei privind situaia medico-demografic, elaborarea programelor de
studiere a proceselor demografice i a mortabilitii populaiei;
e. pregtirea datelor agregate (tabele si diagrame) i elaborarea rapoartelor privind situaia demografic
n Republica Moldova (mortalitatea generala a populaiei, mortalitatea infantil, nr nscuti, decedai,
sporul natural) i prezentarea acestora Ministerului Sntii, Parlamentului Republicii Moldova,
Aparatului Preedintelui Republicii Moldova, Aparatului Guvernului Republicii Moldova, spitalelor
raionale, municipale i altor instituii;
f. coordonarea activitilor de elaborare, proiectare, modelare, implementare i gestionare a sistemului
informaional medical integrat la nivel naional;
g. naintarea propunerilor privind revizuirea formularelor de inregistrare primar a evenimentului
statistic i a drilor de seam lunare i trimestriale, n contextul implementrii sistemului informaional
medical integrat i standardelor UE, OMS i OCDE;
h. asigurarea prezentrii n Biroul European al OMS a indicatorilor de baz ai ocrotirii sntii
populaiei Republicii Moldova n conformitate cu programul ,,Sntatea pentru toi" i analizei
computerizate privind mortalitatea populaiei Republicii Moldova;
i. asigurarea editrii centralizatorului indicilor ,,Sntatea Publica n Moldova";
j. dezvoltarea i implementarea sistemelor de monitorizare i evaluare a programelor naionale de
sntate i altor intervenii i activiti;
k. participarea la colectarea, procesarea, analiza i interpretarea datelor relevante pentru monitorizarea i
evaluarea programelor naionale de sntate i altor intervenii i activiti;
l. desfurarea studiilor comportamentale, de santinela, operaionale i tiinifice relevante pentru
evaluarea programelor naionale i altor intervenii i activiti;
3

m. elaborarea i prezentarea rapoartelor periodice despre rezultatele monitorizrii i evalurii

implementrii programelor naionale i altor intervenii i activiti;
n. dezvoltarea, implementarea i meninerea sistemelor de monitorizare informaional electronic n
cadrul programelor naionale de sntate i altor intervenii i activiti att n cadrul CNMS, ct i n
cadrul altor instituii medicale implicate n colectarea i analiza datelor;
o. perfectarea i ajustarea la necesitate a componentelor sistemelor de monitorizare i evaluare
(instrumente de colectare a datelor, flux infornaional, programe automatizate, etc.) pentru programele
naionale de sntate i alte intervenii i activiti;
p. acordarea asistenei specialitilor i instituiilor medicale implicate n colectarea i analiza datelor, n
utilizarea noilor tehnologii informaionale (cursuri periodice, consultaii permanente).
n domeniul evalurii, expertizi, standardizrii, supravegherii calitii dispozitivelor medicale:
a. evaluarea conformitii dispozitivelor medicale autohtone i de import;
b. expertizarea i evaluarea incidentelor n utilizarea dispozitivelor medicale, dispozitivelor medicale
pentru diagnostic n vitro i dispozitivelor medicale implantabile active;
c. realizarea aciunilor n vederea promovrii conceptului de asigurare a caliti; dispozitivelor medicale;
d. efectuarea cercetrilor i verificrilor pentru dispozitivele medicale, dispozitivele medicale pentru
diagnostic n vitro, dispozitive medicale implantabile active privind performanele i sigurana n
funcionare;
e. contribuirea la dezvoltarea industriei naionale a dispozitivelor medicale prin elaborarea i aplicarea n
practic a standardelor contemporane, realizarea investigaiilor pe baz de contract;
f. participarea n cadrul comitetelor tehnice ale Serviciului Standardizate i Metrologie la elaborarea i
adoptarea de standarde aplicabile n domeniul su de activitate;
g. aplicarea sanciunilor i msurilor de prevenire a prezenei pe pia a dispozitivelor medicale nesupuse
evalurii conformitii, far documente de origine, cu termen de valabilitate expirat, a celor contrafcute
i importate n mod ilegal;
h. participarea la instruirea perfecionarea i atestarea lucrtorilor medicali, utilizatori de dispozitive
medicale;

i. colaborarea cu

Serviciul Standardizare i Metrologie pentru evaluarea conformitii performanelor metrologice pentru

dispozitivele medicale, dispozitivele medicale pentru diagnostic n vitro i dispozitivele implantabile
active cu funcie de masurare i pentru asigurarea incercrii metrologice ale acestora;
j. organizarea i realizarea controlului programat i nopinat al activitii n domeniul dispozitivelor
medicale, n conformitate cu legislaia n vigoare;
k. verificarea respectrii condiiilor de desfurare a activitilor din domeniul dispozitivelor medicale;
1. ntocmirea drilor de seam despre activitatea de inspectare i control, elaborarea i prezentarea
rapoartelor despre rezultatele controalelor tematice, cu informarea trimestrial a Ministerului Sntii;
4

m. stabilirea i coordonarea cu Ministerul Sntii necesitile sistemului de sntate n dispozitive

medicale;
n. organizarea i efectuarea achiziiilor centralizate de dispozitive medicale, n conformitate cu legislaia
n vigoare;
o. autorizarea importului i exportului dispozitivelor medicale, precum i importului dispozitivelor
medicale mostre n conformitate cu prevederile actelor normative;
p. coordonarea i supravegherea, recepionarea, pstrarea i distribuia dispozitivelo medicale acordate
trii n calitate de ajutor umanitar, cu informarea Ministerului Sntii;
q. monitorizarea i analiza preurilor pentru dispozitivele medicale prezente pe piat, asigurand
transparena i accesibilitatea economic;
r. autorizarea plasrii pe piat, monitorizarea i coordonarea procesului de aprovizionare cu tehnic,
dispozitive i consum-abile medicale la nivel naional.
n domeniul sistemelor informaionale medicale:
a. elaborarea produselor de program pentru gestionarea bazelor de date ale centrului;
b. participarea la ajustarea standardelor n domeniul informaticii medicale n conformitate cu standardele
internaionale i europene;
c. elaborarea, n colaborare cu alte instituii din sistemul ocrotirii sntii, a sistemului de eviden
electronica primar a documentaiei statistice. inclusiv de uz intern, stabilirea metodologiei de culegere,
inregistrare i prelucrare a datelor;
d. participarea la elaborarea politicilor n domeniul sistemelor informaionale medicale;
e redementarea elaborarea i meninerea n form electronic a nomenclatoarelor domeniului
informaional medical, utilizate n aplicaiile din sistemul ocrotirii sntii inclusiv sincronizarea ,,in
direct";
f. elaborea i implementarea tehnologiilor WEB pentru promovarea politicilor, srategiilor si altor
documente de importan major pentru sistemul sntii,
g particip la elaborarea i realizarea programelor naionale n domemul sistemelor informaionale i
comunicaionale.
h. utilizarea mijloacelor electronice moderne de comunicare n scopul informrii populaiei despre
programele din sistemul ocrotirii sntii;
i. conlucrarea cu autoritile publice din domeniul i instituiile abilitate,. Inclusiv instituiile medicosanitare n domeniul sistemelor informaionale;
j. implementarea aplicaiilor pentru luarea deciziilor la nivel naional;
k. asigurarea instruirii medicilor i personalului medical n utilizarea tehnologiilor informaionale i
sistemelor informaionale medicale, biomedicale;
5

l. elaborarea rapoartelor statistice ce in de tehnologiile i sistemele informaionale n ocrotirea sntii;

m -participarea la elaborarea Strategiilor Naionale de informatizare;
n. furnizarea serviciilor publice prin mijloace electronice pentru sistemul ocrotirii sntii ctre
sistemele informaionale de importan statal (inclusiv servicii telemedicale);
o. organizarea suportului tehnic, tehnologic i informaional Ministerului Sntii;
p. implementarea avansat i multi disciplinar a tehnologiilor informaionale i de comunicaii n cadrul
CNMS i naintarea acestora spre implementarea lor n sistemul ocrotirii sntii;
q. administrarea bazelor de date i a reetelor informaionale din instituiile subordonate Ministerului
Sntii.
n domeniul cercetrilor tiinifice:
a. coordonarea cercetrilor tiinifice n domeniul sntii publice, economiei i managementului
sanitar;
b. studierea strii sntii populaiei, a factorilor determinani i participarea la elaborarea msurilor de
ameliorare a sntii, inclusiv a Programelor Naionale;
c. argumentarea tiinific a direciilor noi de organizare a serviciilor medicale, de dirijare, finanare i
generare a resurselor;
d. studierea eficienei economice, eficacitii i cost-beneficiilor serviciilor de sntate;
e. publicarea rezultatelor cercetrilor tiinifice i implementarea lor n practic;
f. realizarea colaborrii tiinifice cu alte instituii similare din ar i de peste hotare, participarea la
simpozioane tiinifice;
g. colaborarea cu catedrele de profil ale Universitii de Stat de Medicin i Farmacie ,.Nicolae
Testemieanu".
9. CNMS este investit cu urmtoarele competene:
a. examineaz i soluioneaz problemele de competen prevzute de prezentul Regulament;
b. determin direciile i modalitile de utilizare a patrimoniului remis n administrarea sa.;
c. nainteaz Ministerului Sntii propuneri referitor la perfecionarea structurii reelei instituiilor
medico- sanitare de toate nivelele (asisten medical primar, asisten medical secundar I teriar i
de reabilitare), precum i direciile principale i principiile de consolidare a bazei tehnico - materiale a
instituiilor medico - sanitare publice;
d. solicit de la Instituiile Medico - Sanitare Publice, departamentale i private informaii, calcule, date
statistice, precum i alte materiale necesare exercitrii funciilor i atributiilor CNMS;
e. stabilete, n condiiile legii, relaii de colaborare n domeniul managementului sanitar cu orice
parteneri, inclusiv de peste hotarele rii; .
f. ncheie contracte cu privire la cercetri, arend, prestare a serviciilor, lucrri experimentale i alte
contracte economice;
6

g. cere recuperarea pagubelor, produse prin aciunile neligitime ale organelor i organizaiilor de stat,
autoritilor administraiei publice i persoanelor responsabile.
10. Competenele ce revin CNMS 'sunt realizate de director, directori-adjunci i alte persoane oficiale
din conducerea CNMS, conform obligaiilor de serviciu, stabilite de prezentul Regulament, iar n
cazurile prevzute de legislaia n vigoare, de comun acord sau cu participarea colectivului de munc.
11. CNMS i desfoar activitatea n baia urmtoarelor principii:
a. implementarea politicilor i strategiilor elaborate de Ministerul Sntii;
b. psttareai folosirea raional a patrimoniul remis n administrarea sa;
c. prezentarea n modul stabilit a bilanului contabil, dri lor de seam statistice i a altor forme de
eviden;
d. remunerarea muncii lucrtorilor n modul stabilit de legislaia n vigoare;
e. asigurarea,condiiilor de munc corespunztoare, respectarea tehnicii securitii, normelor de
ptoducere i sanitare, securitatea antiincendiar i ocrotirea mediului nconjurtor;
f. realizarea procedurilor de autorizare, certificare i acreditare n modul stabilit de legislaie.
ORGANIZAREA I FUNCIONAREA CNMS
12. CNMS funcioneaz potrivit organogramei aprobate prin ordin al ministrului sntii.
Seciunea l-a Conducerea CNMS
A. Directorul General (Anexa 4)
13. CNMS este condus de Directorul general, numit n funcie i revocat din funcie, n condiiile legii,
prin ordin al ministrului sntii.
14. Directorul general n limitele competenei administrativ-juridice are urmtoarele funcii:
a. realizeaz managementulCNMS i asigur funcionarea lui eficient;
b. elibereaz procuri, e:cnite ordine, dispoziii, instruciuni. obligatorii pentru t0i colaboratorii i
subdiviziunile CNMS;
c. asigur executarea legislaiei, a hotrrilor i deciziilor Ministerului Sntii;
d. angajeaz i elibereaz din funcie, aplic sanciuni disciplinare, stimuleaz moral i material
personalul CNMS, n conformitate cu legislaia n vigoare;
e. organizeaz concursuri pentru ocuparea posturilor vacante) atestarea personalului din sfera tiinei;
f. ncheie contracte privind efectuarea lucrrilor necesare funcionrii CNMS;
g. reprezint interesele CNMS n toate instanele, de toate nivelurile;
h. organizeaz procesul de ntocmire i efectueaz controlul asupra ndeplinirii planurilor de lucru
aprobate, discut n modul stabilit darea de seam a activitii tiinifico - practice a subdiviziunilor,
grupelor de cercetri, colaboratorilor;

i. organizeaz. lucrul de coordonare a activitii CNMS cu alte instituii i organizaii tiinifice din ar
i de pe peste hotare;
j. efectueaz activitatea orientat spre asigurarea CNMS cu cadre calificate, finanare, dezvoltarea
bazeitehnico - materiale, precum i perfecionarea cadrelor;
k. examineaz periodic (conform planului) drile de seam despre activitatea direciilor i serviciilor,
prezentnd informaia Ministerului Sntii;
l. ncheie contracte, deschide conturi bancare i prezint devizul de cheltuieli al CNMS spre aprobare n
modul stabilit;
m. administreaz procesul de ntocmire a proiectelor planurilor de activitate, finanare i asigurare
tehnico-material a CNMS, alte planuri, prezint Ministerului Sntii proiectele n cauz pentru
aprobare;
n. organizeaz controlul asupra ndeplinirii planurilor aprobate, verific drile de seam despre
activitatea de reglementare i control ale subdiviziunilor i a colaboratorilor; o. pune n discuie, la
adunarea colectivului de munc, raportul anul de activitate al CNMS; p. prezint, n modul stabilit,
rapoartele privind rezultatele activitii CNMS, precum i gestiunea contabil, financiar referitor la
activitatea economico-financiar a CNMS, Consiliului colegial al Ministerului Sntii despre
rezultatele i msurile de perfecionare a activitii tiinifico - practice;
q. prezint spre aprobare Ministerului Sntii documentele de trecere la pierderi a valorilor
materialeconsumate sau inutilizabile, metalelor preioase, utilajului, aparatelor, materialelor, etc., n
conformitate cu legislaia n vigoare;
r. aprob documentele interne care asigur securitatea muncii i antiincendiar, etc.;
s. este responsabil de eficiena activitiiCNMS, de buna administrare a resurselor umane, materiale i
financiare, conform legislaiei n vigoare.
15. Dup coordonarea cu ministrul sntii, n scopul realizrii atribuiilor sale, directorul general poate
delega prin decizie, competenele ce i revin, precum i dreptul de semntur, prim-directorului -adj
unct.
16. Directorul general aprob prin decizie, normele de munc aplicabile n activitatea specific i
regulamentul intern, dup consultarea reprezentanilor salariailor.
B. Directorii-adjunci
17. n activitatea sa, directorul general este ajutat de directori-adjunci, inclusiv un prim-directoradjunct,
potrivit organigramei aprobate prin ordin al ministrului sntii.
18. Prim-directorul-adjunct i directorii-adjunci sunt numii n funcie i revocai din funcie, n
condiiile legii, prin ordin al directorului general, coordonat cu ministrul sntii i.asigur n principal:
a. organizarea, coordonarea i supravegherea activitii specifice direciei pe care o conduc;
b. respectarea i punerea n practic a deciziilor ce le sunt aplicabile, emise de directorul general;
8

c. ndeplinirea la termen a obligaiilor i a sarcinilor pe care le primesc;

d. coordonarea activitii de specialitate, desfurat de personalul din seciile din subordine;
e. ntocmirea fiei postului pentru fiecare salariat subordonat;
f. participarea la ntocmirea planurilor anuale i de perspectiv a CNMS;
g. informarea corect a directorului general cu privire la problemele specifice i la eventualele
disfuncionaliti constatate n cadrul direciei pe care o conduc;
h. asigurarea informrii celorlalte direcii i servicii din cadrul CNMS, cu privire la activitatea proprie i
la implicaiile acesteia asupra ntregii activiti; i. organizarea pregtirii materialelor pentru diferite
expoziii de specialitate; j. iniierea aciunilor de instruire a personalului de specialitate din subordine;
k. ndeplinesc orice alte atribuii stabilite de directorul general, specifice domeniului de activitate;
1. organizeaz activitatea direciei privind elaborarea i realizarea planului de cercetri tiinifice i
experimentale, sunt responsabili de calitatea lucrrilor executate i particip nemijlocit la activitatea din
sfera tiinei i inovrii (n cazul Direciei tiin); .
m. nlocuiete i exercit atribuiile directorului general n absena sa, sau prin delegare, potrivit pct.
16 din prezentul Regulament (n cazul prim-directorului-adjunct).
C. Secretarul tiinific
19. Secretarul tiinific n cadrul CNMS este numit n funcie, n baz de concurs, prin ordin al
directorului general, dup coordonarea cu Academia de tiine a Moldovei, pe un termen de 4 (patru)
ani.
20. Secretarul tiinific ndeplinete urmtoarele atribuii:
a. acord asisten direCtorului general n organizarea activitii tiinifice i tiinificoorganizatorice;
b. efectueaz controlul asupra ndeplinirii planului de cercetri tiinifice i a hotrrilor Ministerului
Sntii i Academiei de tiine a Moldovei;
c. coordoneaz lucrrile de secretariat;
d. i destoar activitatea n conformitate cu prezentul Regulament, Regulamentul de Ordine Interioar
i fiei postului.
D. Consiliul tiinific
21. Consiliul tiinific este organ consultativ, ales, prin vot secret, de adunarea personalului scriptic al
CNMS pe un termen de 4 (patru) ani, din rndurile cercettorilor tiinifici cu grad i titlu tiinific ai
CNMS.
22. Numrul reprezentailor personalului de conducere al CNMS n cadrul Consiliului tiinific nu
trebuie s depeasc o treime din numrul total al membrilor acestuia.
23. Consiliul tiinific include membri titulari i membri corespondeni ai Academiei de tiine a
Moldovei care activeaz n CNMS, precum i preedintele sindicatelor CNMS. La edinele Consiliului

tiinific pot participa ca invitai reprezentani ai organului ierarhic superior, precum i alte persoane din
alte organizaii din sfera tiinei i inovrii.
24. Calitatea de preedinte al Consiliului tiinific i revine directorului general.
25. Consiliul tiinific se ntrunete la convocarea i sub conducerea directorului general, iar n lipsa
acestuia, sub convocarea i conducerea secretarului tiinific.
26. Consiliului tiinific sunt stabilite urmtoarele atribuii:
a. stabilete direciile strategice i de perspectiv n sfera tiinei;
b. organizeaz evaluarea tematicii activitii CNMS, a rezultatelor activitii desturate de
subdiviziunile tiinifice, de fiecare cercettor tiinific, aprob raportul de activitate a CNMS;
c. alege n funcie cercettorii tiinifici, n baz de concurs;
d. elaboreaz i aprob planurile n sfera tiinei, n funcie de direciile strategice naionale i de
tendinele dezvoltrii tiinei mondiale;
e. aprob rezultatele atestrii cercettorilor tiinifici;
f. examineaz probleme privind colaborarea tiinific cu organizaii similare naionale i internaionale;
g. alege redactorul-ef i colegiul de redacia al ediiilor tiinifice, fondate de CNMS.
Seciunea a 2-a
Alte organe de conducere n cadrul CNMS
A. efii de Serviciu
27. efii de Serviciu din cadrul CNMS, sunt numii n funcie prin ordin al directorului general i au
urmtoarele atribuii:
a. stabilesc responsabilitile i atribuiile personalului din subordine i le repartizeaz lucrrile;
b. rspund de realizarea calitativ i n termen a lucrrilor repartizate n cadrul serviciului pe care l
conduc;
c. realizeaz efectiv o parte din lucrrile repartizate serviciului;
d. avizeaz toate documentele care angajeaz activitatea serviciului pe care l conduc;
e. ndeplinesc orice alte sarcini primite de la directorul general n legtur cu activitatea serviciului pe
care l conduc.
B. efii de Secie
28. efii de Secie din cadrul Direciilor CNMS, sunt numii n funcie prin ordin al directorului general
la propunerea directorilor-adjunci i au urmtoarele atribuii:
a. stabilesc responsabilitile i atribuiile personalului din subordine i le repartizeaz lucrrile;
b. particip i rspund de realizarea calitativ i n termen a lucrrilor repartizate;
c. realizeaz efectiv o parte din lucrrile repartizate seciei;
d. prezint i susin la conducerea direciei, lucrrile i corespondena elaborat n cadrul seciei;

10

e. ndeplinesc orice alte sarcini primite pe linie ierarhic n legtur cu activitatea secie pe care o
conduc.
PATRIMONIUL CNMS
29. CNMS se folosete de patrimoniul gestionat, care include fondurile de baz, mijloace circulante, alte
bunuri, valoarea crora este reflectat n bilanul contabil al CNMS.
30. Patrimoniul CNMS se formeaz din:
a. mijloacele bugetare;
b. mijloacele speciale obinute n urma prestrii serviciilor;
c. credite bancare;
d. venituri provenite din realizarea cercetrilor, studiilor, n baz de contract;
e. mijloace obinute din urma donaii lor, sponsorizrilor i alte venituri provenite din
colaborarea (cooperarea) internaional, de la diverse societi, asociaii profesionale, precum i de la
persoane fizice.
31. Patrimoniul CNMS este destinat pentru realizarea activitilor stipulate de prezentul Regulament,
precum i pentru acoperirea cheltuielilor legate de prestarea servicii, ntreinerea CNMS, stimulrii
materiale a salariailor i dezvoltrii tehnico-tiinifice i sociale.
Structura Centrului Naional de Management n Sntate
Conducerea
Director general
Prim-director-adjunct
Director-adjunct
Secretar tiinific
Administratia
Serviciu secretariat
Secia juridic . ..
Sectia relatii exteme
Serviciu resurse umane
Serviciul relaii cu publicul
Secia economie, finane i eviden contabil
Direcia "Managementul serviciilor de sntate"
Secia management i integrare a serviciilor de sntate
Secia evaluare economic i tarife medicale
Secia norme i nomlative
11

Secia asigurri medicale i contractri

Direcia "Audit al serviciilor de sntate"
Sectia audit financiar
Sectia audit medical
Secia managementul calitii serviciilor medicale
Secia protecia drepturilor consumatorilor serviciilor medicale.
Direcia "Statistica Medical i Monitorizare"
Secia procese demografice
Secia asisten medical spitaliceasc i specializat
Secia asisten medical primar i de urgen
Secia cadre i instituii de nvmnt
Secia monitorizarea i evaluarea programelor naionale:
Sectorul Procesarea datelor
Sectorul Studii comportamentale
Sectorul Observatorul Naional asupra drogurilor
Direcia "Managementul dispozitivelor medicale"
Sectia lucrri de secretariat
Secia nregistrare i omologare a dispozitivelor medicale Secia de monitorizare i vigilen a
dispozitivelor medicale Secia achiziii i ajutoare umanitare
Secia import - export i marketing
Centrul de referin diagnostic in vitro
Direcia "Tehnologii informaionale n sntate"
Secia "Mednet"
Sectia baza de date
Secia politici informaionale
Secia asigurare informaional (telemedicina)
Secia exploatarea reelelor informaionale corporative Secia produse de program
Direcia "tiin"
Laborator politici i programe de sntate
Laborator planificarea i organizarea serviciilor de sntate Laborator de cercetri epidemilogice
Secia multiplicare i servicii tipografice
Secia exploatarea edificiilor i transport auto
Tema 2: Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
12

Activele materiale pe termen lung sunt activele care imbrac o forma fizica natural cu durata de
funcionare util mai mare de un an care pot fi utilizate n activitatea ntreprinderii prntru a obine
profitul sau care se afl in procesul crerii si nu sunt destinate vnzarii. Ele se clasific:
(I)Dup compoziie si omogenitate:
--Active materiale in curs de execuie-cheltuieli privind achiziionarea si creterea activelor materiale la
bineficiarul construciei n decursul unui proces indelungat.
--teritoriile-un gen special de imobil care cere o durat de utilizare nelimitat n desfurarea activitaii
ntreprinderii sau poate fi destinat inchirierii.
--mijloace fixe-sunt mijloace de munc al cror pre unitar depaete plafonul stabilit de legislaie
planificat pentru utilizarea n activitatea de producie comercial in prestarea serviciilor mai mult de un
an si sunt destinate inchirierii sau in scopuri administrative. Mijloacele se clasific n grupe: cldirii,
construcii speciale, instalaii de transmitere , maini i utilaje , mijloace de transport , animale de
producie si reproducia plantaiei terene i alte mijloace .
--Resurse naturale-partea activelor materiale pe termen lung care au forma natural concret de rezerve
de petrol , gaze , nisip , prundi , piatr de var , materiale lemnoase etc.
(II) n raport cu particularitile utilizrii n activitatea ntrepriderii .
--Active materiale uzurabile active materiale pe termen lung cu o durat de utilizare limitat pe
parcursul cruia se calculeaz uzura.
--Active materiale neuzurabile-active care au o durat de utilizare de lung durat sau se afl n proces
de creare .Ele se refer la activele materiale n curs de execuie si terenurile .
(III) n funcie de apartenen
--Active materiale pe termen lung proprii-care aparin ntreprinderii cu dreptul de proprietate i se afl n
patrimoniul acestuia . (Anexa 5,6)
--Active materiale pe termen lung inchiriate-aparin persoanelor juridice sau fizice dar temporar sunt
folosite de ntreprinderea dat n conformitate cu contractul de chirie .
La procurarea mijloacelor fixe ce necesit o perioad ndelungat pn la punerea n funcie de cheltuieli
aceasta se reflect in contul 121 Active materiale in curs de execuie . Acest cont este destinat pentru
generalizarea informaiei referitoare la cheltuielile privind mijloacele fixe in decursul unui proces
ndelungat . Acestui cont i se deschid urmatoarele subconturi :
121 1-Constructii n curs de execuie cheltuieli aferente lucrrilor de construcie efectuate n regie
proprie sau de antreprenor.
121 2-Utilaj destinat instalrii reflect operaiunile de achiziionare a mainilor , utilajelor ,
instalaiilor ,valoarea de procurare si cheltuielile de transport aprovizionare
121 3-Utilaj si alte obiecte pn la punerea in funciune evideniaz obiectele care nu necesit montaj
nsa momentul punerii n exploatare nu corespunde cu momentul achiziionrii
13

121 4-Investiii capitale ulterioare toate cheltuielile de reparaie indiferent de tipul acestuia n cazul
cnd obiectul procurat nu poate fi utilizat far a fi reparat .de asemenea aici se reflect cheltuielile de
modernizare de nlturare a lipsurilor n vii , livezi , n cazul capitalizrii acestora .
n coponena activelor materiale n curs de execuie se includ :
1.Cheltuielile privind construcia cldirilor , drumurilor.
2.Mainile , utilajele si instaliile tehnice care necesit cheltuieli de montare , instalare i toate cheltuielile
de procurare.
3.Active materiale procurate n cazul cnd nu coincide momentul procurrii cu momentul punerii n
funciune a acestora.
4.Cheltuieli de reparaie a obiectelor procurate la pregtirea acestora pentru utilizare.
5.Cheltuieli de reparaie capital a mijloacelor fixe utilizate n cazul cnd lucrrile de reparaie se
efectuiaz la locul de exploatare a acestora i acestea vor fi supuse contabilizrii.
6.Cheltuieli de sdire a viilor , livezilor , creterea si ngrarea animalelor pn la punerea acestora n
utilizare.
7.Cheltuieli pentru restabilirea proprietiilor mijloacelor fixe n cazul avariilor , incendiilor , inundaiilor
, alunecrilor de teren .
Documente primare centralizatoare si registre de evident n baza crora se ine contabilitatea
activelor materiale n curs de execuie:
a)Factura fiscal
b)Factura de expediie (Anexa 7)
c)Dispoziia de plat i/sau chitanele de achitare a taxelor vamale (Anexa 8,9)
d)Fia de lucru n acord pentru salarii in cazul efecturii lucrrilor de reparaie, construcie, montaj ,
modernizare .(Anexa 10)
e)Fia limitat de livrare a materialelor /bonul de consum
f)Borderoul de repartizare a materialelor consumate /raportul privind consumul materialelor de
construcie n compoziie cu normele de producere
g)Borderoul de repartizare a consumurilor privind ntreinerea si exploatarea mainilor i mecanismelor
de construcie.
n baza datelor din documentele enumerate se fac nregistrri n registrele de evident analitic si
cheltuielilor indicate pentru fiecare obiect care se construiete , reparar sau pentru fiecare obiect de
mijloc fix achiziionat .
Contabilitatea cheltuielilor de construcie a cldirilor , construciilor speciale.
I n cazul cnd lucrrile de construcie sunt efectuate n antrepriz
1.Se reflect valoarea lucrrilor de construcie efectuate de antreprenori
a) la valoarea far TVA DT 121 1

CT 521
14

b) la valoarea TVA DT 534 2

CT 521

2.Se inregistreaz achitarea datoriilor fa de antreprenor

DT 521

CT 241 242

II n cazul achitrii anticipate fa de antreprenori pentru lucrrile de construcie efectuate

1.Se livrez antreprenorilor mijloace bneti pentru construcii
DT 136 224

CT 241 242

2.Se inregistreaz lucrrile de construcie

a) far TVA DT 121 1
b) cu TVA DT 534 2

CT 521 224
CT 521 224

3.Se reflect conpensarea datoriilor fa de antreprenori prin avansurile acordate anterior

521

DT

CT 224 136
III Efectuarea lucrrilor de montare , instalare n regie proprie .

1.Sau consumat materiale pentru construcia cldirii , construcii speciale .

DT 121 1

CT 211

2.S-a calculat salariul lucrtorilor incadrai n construcia cldirilor

DT 211 1

CT 531

3.Se reflect contribuiile la asigurrile sociale si medicale

DT 121 1

CT 533

4.Se inregistreaz consumurile aferente activitii anterioare

DT 121 1

CT 812

5.La finalizarea lucrrilor de construcie s-a reflectat darea n exploatare a cldirilor sau mijloacelor fixe
DT 123

CT 812
Contabilitatea de montare a utilajului instalaiilor n cazul cnd necesit montaj.

1.Se inregistreaz valoarea utilajului primit

a)de la furnizori

DT 121 2

b)de la ali creditori

CT 521 522

DT 121 2

CT 539

2.Se reflect TVA aferente documentelor de plat pentru utilajul primit

DT 534 2

CT 521 522 539

3.S-a efectuat achitarea faa de furnizori /fa de creditori

DT 521 522 539

CT 242

4.Se reflect cheltuielile de transport

a)propriu
b)strin

DT 121 2
DT 121 2

CT 812
CT 521 522 539

5.Se reflect predarea utilajului la montaj la costul efectuat

DT 121 1

CT 121 2

15

Dac s-au constatat deteriorri la transportarea utilajului sau altor obiecte, cheltuielile pentru nlturarea
lor sunt incluse n valoarea de intrare .Aceste cheltuieli se refer la consumurile de reparaie tinnduse
cont de destinaia viitoare de utilizare a utilajului .Acest mod nu permite majorarea valorii de ntoarcere.
1.Se reflect consumul de piese necesare pentru nlturarea deteriorrilor
DT 813

CT 211

2.n cas s-au pltit serviciile specialistului pentru nlaturarea defectelor

DT 813

CT 214
Contabilitatea importului de utilaj

Pentru operaiile de import a utilajului se ntocmesc urmtoarele documente

-Contractul este ncheiat cu exportatorul
-Srisoarea (factur ) de transport
-Certificatul de origine
-Declaraia vamal la impozit
-Declaraia reprezentantului ntreprinderii de a efectua plata i serviciile vamale .
Dup sosirea utilajului , importatorul declar marfa organului teritorial ntocmind declaraia vamal i
ncheind toate taxele si impozitele n bugetul statului.n componena valorii vamale se includ :
1Valoarea utilajului importat recalculat conform cursului stabilit de Banca National a Moldovei la data
ntocmirii declaraiei vamale.
2.Cheltuielile de asigurare a utilajului, costul transportului.
3.Costul ncrcrii i descrcrii comisioanelor.
1.Se reflect achitarea n avans a utilajului importat si a taxei procedurii vamale
DT 229

CT 242

2.Achitarea n avans a TVA DT 229

CT 242

3.Se nregistreaz acordarea avansului titularilor

DT 227 2

CT 241

4.Se nregistreaz trecerea la intrri a utilajului importat la valoarea determinat n declaraia vamal
DT 121 2

CT 521 522 539

5.S-a acceptat factura organizaiei de transport aferent utilajului importat

DT 121 2

CT 521 522 539

6.Se reflect achitarea primei pentru asigurarea utilajului DT 121 2

CT 243

7.Se reflect includerea taxelor vamale si a taxei pentru procedurile vamale achitate n avans n costul
utilajului DT 121 2

CT 229

8.Se reflect trecerea n cont a sumei TVA

a)pltita n avans

DT 534 2

CT 229

b)la suma diferenei dintre TVA platit n avans i suma indicat n indicaia vamal
DT 534 2

CT 227
16

9.S-a efectuat achitarea fa de furnizori i organizaia de transport

DT 521 522 539

CT 243

10.Totodat se nregistreaz diferena de curs valutar aferent utilajului importat

DT 722 3

CT 521 522 539

11.Se reflect restituirea avansului neutilizat de la titular

DT 241

CT 227 2

Contabilitatea utilajului i a altor obiecte care nu necesit montaj.

Utilajele instalate si alte obiecte ce nu necesit montaj sau instalarea n cazul cnd momentul
achizitionrii nu coincide cu momentul punerii n funciune se inregistreaz n contabilitate astfel:
a)Se procur utilaje ,instalaii de la furnizori DT121 3 CT521 522 539
b)se reflect TVA a utilajelor procurate

DT534 2

CT521 522 539

C)Se reflect cheltuielile de transport

Propriu DT121 3

Strin DT121 3

CT812
CT521 522 539

d)Se reflect punerea n funciune a utilajului

DT123

CT121 3

Conform teoriei unitile teritoriale sunt anumite valori i ele trebuie s fie contabilizate i incluse n
componena elementelor patrimoniale ale ntreprinderii. n compoziia terenurilor intr:

Terenuri cu destinaie agricol

Terenuri ocupate de drumuri

Terenuri cu zcminte subterane

Terenuri cu cldirii, construcii speciale la ntreprindere.

Terenurile sunt recunoscute drept activ n baza acelorai criterii generale pentru toate activele materiale
pe termen lung, totui snt unele particulariti. n cazul procurrii terenurilor pe care se afl o cladire,
sau alt construcie aceasta se identific i se recunoate n contabilitate drept dou elemente separate n
componena activelor materiale pe termen lung. Adic terenurile ca activ material neuzurabil, iar
cldirea sau construcia ca activ material uzurabil. Majoritatea valorii terenurilor la procurare (cheltuieli
legate de pregtirea acestuia spre utilizare) nu afecteaz valoarea de intrare respectiv uzurabil a cladirii
i invers. Dac pe teren i cldire sa pltit o sum unic, valoarea fiecruia se determin dup cum este
explicat mai sus.
Nu snt tratate ca activ separat terenurile i cldirea n cazul cnd acestea snt contabilizate drept
proprietate investiional pe termen lung.
Terenurile se evaluiaz la costul efectiv care constituie valoarea lor de inrare. Evaluarea se efectuiaz n
dependen de destinaia de utilizare. De exemplu dac terenul se planific de utilizat dup procurarea
17

pentru cultivarea plantelor, atunci valoarea acestuia va fi stabilit la preul de pia pentru terenuri
agricole .n cazul procurrii terenurilor pentru a construi ceva atunci valoarea lui va fi stabilit la preul de
pia, care va corespunde acestei destinaii, iar la utilizarea terenului n scopul vnzrii sau pstrarea
pentru vnzarea ulterioar - la valoarea venal.
Deci n funcie de destinaia de utilizare, acel teren va avea valoare diferit. Dac ntreprinderea
dispune de un teren care se contabilizeaz n componenta investiiilor, impozitele , asigurrile i alte
cheltuieli directe aferente acestuia se capitalizeaz deoarece veniturile din investiii nc nu sunt obinute.
n cazul cnd terenul este predat n arend n perioada de gestiune, acesta va aduce venit i cheltuielile
menionate nu vor fi capitalizate i recunosute drept cheltuieli. Evidena sintetic a terenurilor se ine la
contul 122 terenurile n cadrul cruia sunt prevzute subconturile:
122 1-terenuri far construcii
122 2-terenuri cu construcii
122 3-terenuri cu zcminte
122 4-ternuri arendate pe termen lung
Terenurile pot fi nregistrate la intrarii fiind cumparate, primite cu titlu gratuit, sub form de schimb etc.
la fel ca i mijloacele fixe. Contabilitatea operaiilor de ieire a terenurilor de asemenea nu difer de
contabilitatea mijloacelor fixe n funcie de cazul ieirii acestia: vnzarea , schimbul , predrii cu titlu
gratuit , investirea sub form de aport n capitalul statutar. Totui este necesar de luat n consideraie
urmtoarele particularitti, terenurile nu pot fi scoase din utilizare din cauza uzurii ca si mijloacele fixe
deoarece acestea fac parte din activele materiale pe termen lung neuzurabile.
Evidena analitic a terenurilor, se ine n fie, borderouri sau mainograme pe subconturi enunate pe
fiecare lot indicnd aria, fertilitatea, valoarea de intrare sau valoarea de ieire i locul pentru amplasare.
Modul de contabilizare a intrrii mijloacelor fixe este prevzut de SNC16 Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung. Mijloacele fixe pot intra la ntreprindere prin procurare, primite cu titlu
gratuit, primite ca acord in capitalul statutar, n urma constatrii plusurilor de mijloace fixe la
inventariere i prin schimb.
Pentru evidena mijloarelor fixe este destinat contul 123-mijloace fixe. Ele fiind procurate sunt
reflectate in contabilitate astfel:
1.Cnd mijloacele fixe nu necesit montaj i data punerii n funciune coincide cu data procurrii
evidena sintetica se ine la contul 123
2.n cazul intrrii mijloacelor fixe ce necesit montaj evidena sintetic este identificat ca
corespondena conturilor prezentate la121 1
Contabilitatea nregistrri mijloacelor fixe sub forma de aport in capitalul

statutar.

Sub form de aporturi ale fondurilor n capitalul statutar pot intra atit mijloace fixe noi ct i parial uzate.
La intrare mijloacele fixe parial uzate de la furnizori este necesar concretizarea valorii acestora.
18

Mijloacele fixe parial uzate se nregistreaz la valoarea negociat ntre furnizor i conductorul
ntreprinderii. Suma uzurii calculate n cursul perioadei utilizrii obiectului de ctre fondatori reflectat
n contabilitate.
1. Se reflect intrarea mijloacelor fixe care nacesit montaj precum i a celor ce nu necesit montaj
DT121 2 121 3

CT313

2. Toate cheltuielile aferente montrii obiectelor primite se acumuleaz la

DT121

CT211 213 214 531 533 812

3. Se nregistreaz punerea n funciune a mijloacelor fixe

DT123

CT121

4. Dac obiectele de mijloace fixe nu necesit cheltuieli de montare, instalare si momentul punerii n
funciune coincide cu momentul achiziionrii acestuia. DT123

CT313

Reflectarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit

1. Se inregistreaz primirea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe ce nu necesit cheltuieli de utilizare
ulterioar

DT121 3

CT622 4

2. Se reflect primirea mijloacelor fixe ce necesit cheltuieli de montare, instalare.

DT121 2

CT622 4

3. Se reflect cheltuielile de transport

Transport propriu DT121 2
Strin
TVA

DT121 2
DT534 2

CT812

CT521, 539
CT521, 539

4.Se reflect costul efectiv al utilajului transmis spre montare

DT121 1

CT121 2

5.Se reflect acumularea tuturor cheltuielilor de instalare, montare

Dt121 2

CT211 213 214 531 533 812

6.Se reflect punerea n funciune a mijloacelor fixe

DT123

CT121 1

7.Reflectarea plusurilorde mijloace fixe constatate la inventariere DT123

CT621 2

Evidena analitic a mijloacelor fixe se ine pe fiecare obiect n fie de inventariere n care se ine:
--denumirea ntreprinderii
--denumirea obiectului de mijolace fixe
--furnizorul
--data cumprrii sau data construirii
--terenul de exploatoare
--numrul de inventar valoarea i norma uzurii
Dac au aprut modificri aferente valorilor se indic n fiele de inventar. Valoarea corect, reevaluat
a mijloacelor fixe, cheltuieli de capitalizare, suma casrii pariale a obiectului sau aducerea la valoarea
de recuperare. Pe baza fielor de inventar se ntocmesc borderouri fielor de inventar, dac contabilitatea
19

la ntreprindere este computerizat evidena analitic se ine n mainograme la contul 123-mijloace

fixe. Dac are loc transferarea mijloacelor fixe n cadrul ntrepriderii atunci se ntocmete bonul de
transfer n dou exemplare:
1. Transmis n contabilitate
2. Ramne n secia n care a fost transferat obiectul.
Durata de functionare util a unui obiect sau a unei grupe de obiecte omogene este determinat de
ntreprindere n mod independent la momentul primirii acestuia n funciune durata de funcionare util
constituie:
--Perioada pe parcursul cruia ntreprinderea, prevede utilizarea activului.
--Cantitatea de uniti de productie sau volumul de servicii pe care ntreprinderea prevede s le obin
din utilizarea obiectului.
Perioada de uzur fizic o constituie perioada de funcionare a obiectului pna cnd acesta nu mai poate
fi utilizat i este determinat de intensitatea utilizrii acestora.
Durata de utilizare util a utilajelor unicate, scumpe i mai ales a celor electronice, i electrothnice, e
determinat ntr-o mare msur de uzura moral. Lund n considerare uzura fizic i moral durata de
funcionare util o constituie perioada n decursul creia obiectul poate fi util la ntreprindere. Dac
obiectul fizic poate servi nca intreprinderii, dar este inutil atunci durata de exploatare util este expirat
i obiectul trebuie s fie casat (decontat).
Uzura mijloaceror fixe-reprezint repartizarea sistematic a valorii uzurabile (Valoarea iniial-valoarea
probabila ramas) a mijloacelor fixe pe parcursul duratei de exploatare util.
Concomitent cu determinarea duratei de funcionare util ntreprinderea mai determin i valoarea
probabil rmas pe care ntreprinderea planific s le obin din decontare(demontarea mijloacelor fixe
la expirarea duratei acesteia).
Dac valoarea probabil rmasa nu este suficient ea se consider zero. Atunci cnd valoarea probabil
rmas este esenial ea se scade din valoarea iniial (de intrare) i se ia n considerare la determinarea
uzurii mijloacelor fixe. n scopuri fiscale valoarea probabil rmas nu se determin. Uzura mijloacelor
fixe se determin i se contabilizeaz de toate ntreprinderile, asupra mijloacelor fixe aflate n exploatare,
reparaie, rezerv i n timpul staionrii. Nu se calculeaz uzura pentru fondurile bibliotecilor, valorile
muzeilor, i de art, uzura cladirilor si construciilor sociale considerate monumente de arhitectur i
art, animale productive i de munc (cu excepia cailor si ciinilor de paza) a plantelor terene neroditoare
a mijloacelor fixe aflate n conserve i a activelor materiale n curs de execuie.
Uzura mijloacelor fixe se calculeaz lunar n conformitate cu cerinele SNC 16
Contabilitatea activelor materiale pe termen lung care recomand urmatoarele metode de calcul a
uzurii mijloacelor fixe:
--metoda liniar sau uniform (Anexa 11)
20

--n raport cu volumul de produse fabricate sau servicii prestate

--metoda degresiv cu rat descrescatoare sau cumulativ
--metoda soldului degresiv
I Metoda liniara sau uniform- se determin din valoarea uzurabil a obiectului de mijloace fixe care se
raporteaz uniform pe toat durata de exploatare util, suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizrii
activului i se determin ca raport dintre valuarea uzurabil i numrul anilor a duratei de utilizare util:
II Metoda de producie- Uzura se determin innd cont de volumul de producie sau articolele
fabricate, piesele produse, chilometrajul parcurs etc.
Formula ne demonstreaz c uzura este determinat n conformitate cu volumul de produse fabricate sau
servicii prestate din luna gestionar. Mrimea uzurii acumulate variaz n raport cu modidicarea valorii
de producie, iar valoarea de bilan se va micora pn se va egala cu valoarea probabil rmas. Aceast
metod poate fi aplicat la calcularea uzurii utilajelor tehnologice care particip n procesul de producie.
III Metoda degresiv cu rat descresctoare (cumulativ).
Uzura este determinat prin produsul unui coificient i a valorii uzurabile.
IV Metoda soldului degresiv conform acestei metode se calculeaz n baza normei de uzur
prevzut dup metoda liniar majorat nu mai mult de 2 ori. Utilajul are norma de uzur 20%.
Admitem c ntreprinderea a majorat (dublat) norma de uzur (egal cu 40%). Metoda n cauz are
urmtoarele particulariti:
Uzura se calculeaz din valoarea de intrare sau reevaluat, corectat numai c n ultimul an de
funcionare se ia n consideraie valoarea probabil rmasPentru susinerea mijloacelor fixe n condiii
normale de funcionare personalul corespunztor deservete obiectele mijloacelor fixe iar n caz de
necesitate le repar.
(I)In funcie de complexitate, volumul i periodicitatea executrii de reparaie distingem:
--Reparaii curente-schimbul unor piese neeseniale, lichidarea deteriorrilor fr demontarea mainii
sau utilajului sau vopsirea, vruirea cldirilor. (Anexa 12)
--Reparaii medii-efectuate periodic pna la un an i aparine reparaiei curente.
--Reparaie capital- schimbul pieselor eseniale cu descompletarea total a utilajului mijloacelor fixe
de transport, nbuntirea posibilitii de exploatare a obiectelor reparate.
(II)Lucrrile de reparaie pot fi ndeplinite n:
--n regie proprie-cu forele proprii ale ntreprinderii. La executarea lucrrilor de reparaie n regie
proprie n contabilitate se nregistreaz toate cheltuielile de reparaie inclusiv:

Costul mrfurilor consumate

Costul pieselor de schimb utilizate (Anexa 13 )

Calculul retribuiei lucrtorilor ncadrai n reparaie

Contribuiile de asigurrile sociale

21

Costul serviciilor proprii sau prestate de alte organizaii.

--n antrepriz de ntreprinderea specializat ndeplinirea lucrriilor n antrepriz prevede c ntre

client si antreprenor s fie ncheat un contract pentru executarea lucrarilor de reparatie. Antreprenorul
scrie o factur fiscal pentru plat ce cuprinde:

Costul lucrrilor de reparaie

Suma TVA
Contabilitatea sintetica a reparaiilor curente

I Unitatea economic nu creaz rezerve pentru a reflecta uniform consumurile i cheltuielile de

reparaie .
1.Contabilitatea cheltuielilor de reparaii n regie proprie
1.1Lucrrile de reparaie se efectuiaz n secia de reparaie
Toate cheltuielile de reparaie a mijloacelor fixe se acumuleaz n contul 812 Active auxiliare.
Reeind din documentele primare
--Ordinul de lucrul n acord
--Fia limit sau borderourile de consum a materialelor, pieselor de schimb i documentele centralizate:

Tabele i borderouri

Borderouri i repartizarea pieselor de schimb

Ulterior cheltuielile acumulate se caseaz i se includ n consumurile si cheltuielile perioadei curente, n

funcie de destinaia obiectelor cumprate .
a) S-au consumat materiale, piese de schimb pentru reparaia curent a mijloacelor fixe
DT 812

CT 211

b) S-a calculat salariul lucrtorilor ncadrai n reparaia curent a mijloacelor fixe

DT 812

CT 531
c) S-a calculat cotribuiile la asigurrile sociale

DT 812

CT 533

d) Se reflect costul serviciilor prestate de ctre alte activitii auxiliare, secii de reparaii
DT 812

CT 812

e) Cheltuieli de reparaie acumulate se repartizeaz n funcie de destinaia folosirii obiectelor reparate

- Obiecte cu destinaie general

DT 713 1

CT 812

- Pentru maini, utilaje ale seciilor din producia de baz sau auxiliar DT 813 1 CT 812
f) Dac la sfritul lunii pentru unele obiecte nu au fost finisate lucrrile de reparaie atunci cheltuielile
acumulate pentru lucrrile acumulate vor fi efectuate DT 215

CT 812

g) La nceputul lunii viitoare se restabilete formula invers DT 812

CT 215

22

I 1.2 Lucrrile de reparaie sunt efectuate la locul evalurii a mijloacelor fixe, suma cheltuielilor
efective privind reparaia curent a mijloacelor fixe se efectuiaz n DT acelor conturi n care aceste
cheltuieli se evediniaz n funcie de destinaia de deservire n activitatea de producere i administraiei
ntreprinderei.
712Cheltuieli comerciale- utilizate la reparaia obiectelor mijloacelor fixe ce deservesc procesul de
desfacere a mrfurilor.
713Cheltuieli generale si administrative la reparaia mijloacelor fixe cu destinaie generala ale
ntreprinderii.
813Consumuri indirecte de producie- se utilizeaz pentru reparaia mijloacelor fixe din
subdiviziunile ntreprinderii.
--Se nregistreaz valoarea material a pieselor de schimb consumate
DT712 713 813

CT211

--Se reflect calcularea salariilor muncitorilor la repararea obiectele de mijloace fixe

DT712 713 813 CT531
--Sa calculat contribuiile organelor de asigurare social de 27% din salariul calculat
DT712 713 813

CT 533

I 2 Contabilitatea cheltuielilor de reparaie efectuate n antrepriza.

--Se nregistreaz valoarea cheltuielilor de reparaie efectuate n antrepriz far TVA
DT712 713 813

CT521 522

--Se inregistreaz TVA

DT534 2

CT 521 522

--Sa efectuat achitarea, fa de anteprenor privind lucrrile de reparaie efectuate

DT521 522

CT241 242
II ntreprinderea costitue o rezerv pentru efectuarea i reflectarea uniform a consumurilor de reparaie
a mijloacelor fixe n anul de gestiune.
II 1 Efectuarea lucrrilor de reparaie n regie proprie. Lucrrile de reparaie pentru ca s fie repartizate
uniform ntreprinderea constituie lunar n marime de 1/12 din suma anual a cheltuielilor sau
consumurilor planificate.

DT712 713 813 CT538

II 1.1 Lucrrile de reparaie sunt efectuate n secia de reparaie:

--n prealabil valoarea cheltuielilor de reparaie se acumuleaz n contul 812
DT812

CT211 531 533 813

--se repareaz valoarea consumurilor acumulate din costul rezerzelor interior create

DT538

CT812
II 1.2 Lucrrile de reparaie sunt efectute la locurile de utilizare a mijloacelor fixe . Cheltuielile sau
consumurile de reparaie sunt repartizate direct din contul rezervei create

DT538

CT211 531 533 812

23

II 2 Efectuarea lucrrilor de reparaie n antrepriz constituirea rezervei are loc i n cazul efecturii
reparaiei cu forele proprii ale ntreprinderii

DT538

CT211 531 533 812

-- Se reflect valoarea contractual a lucrrilor de reparaie efectuate de antreprenor:

Far TVA

La suma TVA

DT538

CT521 522

DT534 2

CT521 522

-- Se efectueaz achitarea fa de antreprenor pentru lucrrile de reparaie

DT521 522

CT241 242

La sfritul anului de gestiune rezervele sunt supuse inventarierii:

a) Se nregistreaz valoarea rezervelor n plus constituite la inventatiere

Trecerea rezultatelor la venituri

Stocarea rezervelor n plus constatate

DT538

CT612

DT713

CT538

Despre rezerve si fiscalitate

Conform regulii fiscale rezervele nu se constat se are n vedere soldul rezervelor constituite si
neutilizate la finele anului de gestiune. Suma constituit n majorarea artificial a activului i pasivului
acest neajuns poate fi lichidat numai prin stornarea nu numi a rezervelor constituite n plus, dar i a celor
aferente consumurilor i cheltuielilor nesuportate sau i a soldului rezervelor prin ardere n bilan n
contul 538 nu trebuie s fie nici un sold. Acesta la rndul lui va corespunde principiului de a nu
majora activul i pasivul unitailor economice.
Contabilitatea reparaiei capitale a ntreprinderii
Cheltuielile de reparaie capital a mijloacelor fixe se contabilizeaz n dependen de contribuia
reparaiei la obinerea unui avantaj economic suplimentar fat de volumul calculat la punerea obiectului
n funciune. Dac reparaia capital e efectiv cu scopul susinerii obiectului n stare normal de lucrul
rezult c ea a fost luat n consideraie la determinarea duratei de funcionare. Prin urmare acest tip de
reparaie, capital nu duce la majorarea duratei de funcionare a obiectului i nu mrete volumul
avantajului economic destinat anterior la punerea lui n funciune. Aceste cheltuieli privind reparaia
capital se contabilizeaz n tocmai ca i cheltuielile de reparaie curent. Dac reparaia capital a
obiectului de mijloace fixe na fost luat n consideraie la documentarea duratei de funcionare util
atunci ntreprinderea va obine profit suplimentar fa de acea mrime, care a fost daterminat la punerea
lui n funcionare. Cheltuielile menionate vor fi copitalizate adic trecute la majorarea valorii obiectului
reparat.

24

Capitalizrii i se supun i cheltuielile reparaiei de restabilire a mijloacelor fixe, care se nfptuiete cu

scopul restabilirii proprietiilor de a fabrica produse sau de a presta servicii. La efectuarea reparaiei
capitale a mijloacelor fixe cheltuelile supuse capitalizarii se vor evidenia astfel:
1) dac reparaia se efectuiaz n secia de reparaie
DT 812

CT211 213 214 531 533 812 521 522

2) dac lucrrile de reparaie se efectuiaz cu forele proprii ale ntreprinderii la locul de utilizare a
mijloacelor fixe. DT212

CT211 213 214 531 533 812 521 522

3) dac lucrrile efectuate n antrepriz i dupa reparaie obiectul nu necesit cheltuieli suplimentare de
montaj. DT123

CT211 213 214 531 533 812 521 522

4) cheltuelile acumulate n conturile 812, 121 vor fi capitalizate i se vor reflecta:

DT 123

CT121 812

Reparaia mijloacelor fixe e perfectat prin documentele primare respectiv pna la nceputul anului de
gestiune pentru obiectele care trebuie s fie reparate se ntocmete un borderou de constatare a defectelor
n care sa indica lista pieselor ce trebuie schimbate dac reparaia se nfptuiete n regie proprie.
Livrarea pieselor de schimb de la depozit se nregistreaz n fisa de limit de consum sau bonul de
consum .Salariile calculate ale muncitorilor implicai n reparaie se perfecteaz prin ordinul de lucrri
in acord .
Contribuiile pentru organele de asigurare sociale se perfecioneaz n tabelele de repartizare a
salariilor, cheltuielilor se reflect n raport privind consumul de energie electric sau facturile, calculul
uzurii mijloacelor fixe, etc.
Dac reparaia este efectuat de antreprenor documentele primare de eviden sau contabilizarea
cheltuielilor servete contractul. Indiferent de metoda nfaptuirii lucrriilor la finisarea reparaiilor
capitale pentru fiecare obiect reparat sau reconstruit n parte se ntocmete procesul verbal de primirepredare a lucrrilor executate. Evidena analitic a cheltuielelor de reparaie a mijloacelor fixe se ine n
registre de eviden a cheltuielilor de ntreinere i exploatare borderoul , mainogramele respective si
jurnalul ordin.
Investiiile capitale ulterioare, cheltuielile privind ameliorarea strii mijloacelor fixe se consider:
--modernizarea mainii, utilajelor, unelte ce contribuie la sporirea trsturilor constructive a
productivitii obiectului, indicii tehnico-economici de utilaj a obiectului.
--Extinderea i reconstruirea ntreprinderii cu scopul majorrii duratei de funcionare util a mijloacelor
fixe.
Perfectarea documentelor a investiiilor capitale e similar perfectrii documentare a reparaiei
mijloacelor fixe.
1.Se nregistreaz efectuarea lucrrilor de modernizare a constructiei obiectelor de mijloace fixe
DT 812

CT 211 533 531 812

25

2.La finisarea lucrrilor cu condiia c aceste lucrri au contribuit la majorarea avantajului economic
consumurile acumulate se vor reflecta DT 123

CT 812

3. n cazul ndeplinirii lucrrilor privind investiiile capitale ulterioare cu forele proprii ale
ntreprinderii la locul de utilizare ale mijloacelor fixe, se va reflecta
DT 121

CT 211 531 533 812

4. Ulterior aceste cheltuieli se vor capitaliza

DT 123

CT 121

5. Lucrrile nfptuite de organizaiile tere n contabilitate se vor nregistra astfel:

-la valoarea fr TVA DT 123
-la suma TVA

DT 534 2

CT 521 522

CT 521 522

6. Se reflect achitarea datoriei fa de ntreprinderea ter

DT 521 522

CT 242 241 243

7. Indiferent de modul de nfptuire a lucrrilor aferente investiiilor capitale ulterioare, cheltuielile

acumulate se trec la consumuri sau la cheltuieli ale perioadei de gestiune dac ntreprinderea nu va
obine avantaj economic

DT 813 713

CT 812 121 521 522

Investiiile capitale ulterioare la fel ca i cheltuielile reparaiei capitale n cazul de obinere a unui profit
suplimentar se capitalizeaz n limita valorii de recuperare a sumei ce depete aceast valoare ce se
trece n contul 712 Cheltuieli ale activitaii de investiie
Dup capitalizarea investiiilor capitale ulterioare se recalculeaz pentru determinarea uzurii dup
ameliorarea obiectului respectiv lund n considerare durata de funcionare util reexaminat prin
urmarea valorii de recuperare nu permite exagerarea evalurii activelor materiale pe termen lung ce
rezult din principiul prudenei .
n procesul desfaurrii activitii economice mijloacele fixe sunt scoase din funciune din cauza :
-uzurii totale (Anexa 14)
-comercializrii
-transmiterii cu titlu gratuit
-transmiterii pe calea schimbului
-retragerea cotei fondatorului din capitalul statutar
-n rezultatul calamitilor naturale
-lipsuri de mijloace fixe stabilite la inventariere
La casarea mijloacelor fixe din cauza uzurii totale ct i n rezultatul calamitilor naturale se ntocmesc
procese verbale de lichidare a mijloacelor fixe dac are loc transmiterea cu titlu gratuit, schimbul de
mijloace fixe sau comercializarea lor se ntocmesc procesele verbale de primire-predare a obiectelor de
mijloace fixe.
Contabilitatea sintetic a scoaterii din uzura mijloacelor fixe din cauza uzurii complete
26

1. Se caseaz uzura calculat aferente obiectelor de mijloace fixe ieite DT 124

CT 123

2. Se nregistrez cheltuielile efective suportate la scoaterea din uzur a mijloacelor fixe

-la suma salariului calculat

DT 721 2

CT 531

-la calcularea contribuiei la organele de asigurare social DT 721 2 CT 533

-se reflect valoarea serviciilor auxiliare

DT 721 2

CT 812

3. Se nregistreaz la intrari valoarea materialelor

-la valoarea rmas la punerea n funciune a obiectelor DT 211

CT 123

-la suma ce depaete valoarea materialelor efectiv primite asupra valorii rmase posibile
DT 211

CT 621 2

4. Dac valoarea materialelor primite la scoaterea din uzur a mijloacelor fixe primite este mai mic
dect valoarea rmas probabil, diferena se constituie ca cheltuieli:
-la valoarea materiei efectiv primite

DT 211

CT 123

-la valoarea ce depete valoarea ramas probabil asupra materiei efectiv primite

DT 721 2

CT 123
5. Dac ntreprinderea a considerat c valoarea rmas probabil la punerea n funciune a obiectului
este egal cu zero, iar n urma lichidrii s-au obinut materiale, suma aceasta se nregistrez ca venit
DT 211

CT 621 2

6. ntreprinderea poate s constituie rezerve pentru casarea uniform a mijloacelor fixe la scoaterea din
uzur

DT 721 2

CT 538

7. Cheltuieli efectiv suportate la casarea mijloacelor fixe din cauza uzurii totale vor fi reflectate
-la suma salariului calculat

DT 538

CT 531

-la suma contribuiilor la asigurrile sociale

-la valoarea serviciilor auxiliare

DT 538

DT 538

CT 533

CT 812

8. Dac rezerva constituit nu este suficient pentru acoperirea cheltuielilor de scoatere din uzur a
mijloacelor fixe ntreprinderea constituie suplimentar aceast rezerv
DT 721 2

CT 538

9. n caz contrar dac rezerva curent nu a fost utilizat concret diferena se trece la venituri

DT 538

CT 621 2
Contabilitatea predrii cu titlu gratuit a mijloacelor fixe
Operaiile de predare a mijloacelor fixe cu titlu gratuit sunt reflectate n conformitate cu cerinele
codului fiscal art. 102 i a scrisorii inspeciei fiscale principale de stat a R.M. Modul de aplicare a TVA
privind mijloacele fixe i a activelor nemateriale sub nr. 25 din 6 august 1998. Mijloacele fixe i
activele nemateriale puse n funciune pna n 1994 i dup 1 iulie 1998 nu includ TVA 94-98 , 1 iulie
includ TVA .

27

Predarea cu titlu gratuit a obiectelor de mijloace fixe prezint livrarea impozabil cu TVA. Se consider
c are loc transmiterea dreptului de patrimoniu asupra valorii predate din aceast cauz ntreprinderea
care pred obiectul de mijloc fix scrie o factura fiscal n care include suma TVA. Ulterior acest sum e
livrat bugetului .
ntreprinderea care primete obiectul de mijloc fix cu titlu gratuit n-are dreptul la trecerea n cont a TVA
1. Se caseaz uzura acumulat pn la momentul predrii mijloacelor fixe cu titlu gratuit

DT 124

CT 123
2. Se caseaz valoarea de bilan a obiectului predat cu titlu gratuit i dac el include TVA se reflect 2
formule
-la valoarea far TVA
-cu TVA

DT 534 2

DT 721 2

CT 123

CT 123

3. Se casez suma TVA din valoarea obiectului predat cu titlu gratuit

DT 713 2

CT 534 2

Aceste operatii n perioada 94-1 iulei 98

Dac nu n perioda 94-1 iulei 98 operaiile sunt
1.

DT 124

CT 123

2.

DT 721

CT 123

3.

DT 713

CT 534 2

4.

DT534 2

CT 242

Contabilitatea vinzrii mijloacelor fixe

Dac pe parcursul duratei de utilizare a mijloacelor fixe unele obiecte nu se folosesc ele pot fi vndute .
Preul de vnzare se negociaz de ambele pri ns el se stabilete la nivelul celui de pia lunduse n
considerare cererea si oferta. Vnzarea mijloacelor fixe se perfecioneaz printr-o factur fiscal n care
se indic preul de vnzare i suma TVA. Facturile fiscale se nregistreaz n registrul de eviden a
vnzrilor. De asemanea la documentele de livrare pot fi anexate i documentele tehnice, paaportul
obiectului, instruciunea privind regulile de exploatare, instruciunea cu privire la montarea mijlocului
fix .
Dac mijloacele fixe care se vnd au fost reflectate la valoarea de intrare inclusiv TVA la punerea n
funciune i vnzatorul dispune de documentele respective n care au fost reflectate suma TVA, atunci la
vnzare se nregistrez trecerea n cont a TVA aferent preului de vnzare. Suma TVA aferent preului
de vnzare se nregistreaz la datorie fa de buget n cazul cnd preul de vnzare a obiectului ce se vinde
nu conine TVA. Suma respectiv nu se trece n cont atunci vnztorul reflect TVA, ca datorie fa de
buget. Mijloacele fixe pot fi vndute, cumprate la preul egal, mai mic sau mai mare dect valoarea de
bilant.
n funcie de aceasta ntreprinderea-vnztor nu v-a avea n:
28

I caz nici venit, nici pierdere

II caz v-a obine pierderi
III caz v-a obine venit
1. Se caseaz uzura mijloacelor fixe pna la momentul vnzrii

DT 124

CT 123

2. Se anuleaz valoarea de bilan a mijloacelor fixe vndute

a) cu TVA DT 721 2
DT 534 2

CT 123
CT 123

b) nu conine TVA DT 721 2

CT 123

3. Se inregistreaz vnzarea obiectelor de mijloace fixe cu achitare nemijlocit

a) far TVA
b) cu TVA

DT 241 242 243

DT 241 242 243

CT 621 2
CT 534 2

4. S-a vndut mijloace fixe cu achitare ulterioar (se reflect creana cumprat )
a) la vnzarea fr TVA

DT 221 223 229

b) la suma TVA DT 221 223 229

CT 621 2

CT 534 2

5. nregistrm incasarea mijloacelor bneti n vederea achitrii creanei cumprate

DT 241 242 243

CT 221 223 229

ntreprinderea-vinzator de mijloace fixe nregistreaz suma TVA trecut n contul n registrul de

eviden a cumparatorilor, iar TVA spre plata bugetului n registrul de eviden a vnzrilor conform
facturii fiscale. La sfiritul lunii gestionare vnzatorul reflect sumele TVA astfel:
6. Dac preul de vnzare a obiectului de mijloace fixe e mai mic dect valoarea de bilan atunci i suma
TVA trecut n cont e mai mare dect TVA spre plata la buget.
DT225

CT534 2

7. La suma diferenei dintre TVA spre plata i TVA trecut n cont se emite o dispoziie de plat n
baza creia are loc virarea datoriei la buget

DT534 2

CT242

n raportul privind rezultatele financiare trimestriale se reflect i se compar rulajele debitoare din
contul 721 i rulajele creditoare din contul 621. Aceste conturi n decursul anului nu se nchid. La
sfritul anului de gestiune rulajele acumulate n aceste conturi se reflect la contul 351 Rezultatul
financiar total i se fac n registre.
8. a) la suma de venituri:

DT621 2

CT351

b) la suma cheltuielilor

DT351

CT721 2

9. Se determin rezultatele financiare obinute din comercializarea mijloacelor fixe:

a) sub form de profit
b) pierdere

DT333 2

DT351

CT333 1

CT351

Contabilitatea schimbului de mijloace fixe

29

Mijloacele fixe pot fi schimbate pe alte obiecte de mijloace fixe, terenuri, active nemateriale, resurse
naturale, investiii, active curente i invers. n funcie de acordul comun dintre prile independente
valoarea obiectului oferit n schimb este =, >, < dect valoarea obiectului primit n schimb. Se deosebecs:
--schmb deplin (integral)
--schimb parial
Deoarece schimbul de mijloace fixe se efectuiaz n baza valorii venale a obiectului oferit sau
achiziionat n schimb se utilizeaz termenul de rabat de compensare.
Rabat de compensare- valoarea obiectelor evaluat la valoarea venal sau la valoarea negociat de
ambele pri n compensarea valorii obiectului primit n schimb. Acest rabat poate s difere de valoarea
de bilan a obiectului transmis n schimb.
Schimb deplin- schimbul n care rabatul de compensare a obiectelor acordat n schimb e cu valoarea de
bilan a obiectului primit n schimb. n acest caz mijloacele bneti nu particip deoarece valorile sunt
egale.
Schimb parial schimbul la care rabatul de compensare a obiectelor acordate n schimb este mai mare
sau mai mic dect valoarea venal a obiectului primit n schimb. Dup destinaia folosirii obiectelor de
mijloace fixe ce se schimb:
-schimbul neidentic schimbul obiectelor de diferite genuri sau acelai gen dar de diferit destinaie
de utilizat.
-schimbul identic- schimbul activelor care au aceeai destinaie sau fabricat, unul i acelai tip de
produs.
Raportul de compensare preul negociat de prile a obiectului acordat n schimb pentru acoperirea
total sau parial a obiectelor n schimb.
(I)Acordarea obiectului de mijloace fixe n schimb a precedat primirea mijloacelor fixe n schimb.
Acordarea:
1. Se caseaz uzura obiectului oferit schimbului.

DT124

CT123

2. Se anuleaz valoarea de la bilan a mijloacelor fixe n schimb.

a) fr TVA
b) la suma TVA

DT721 2

CT123

DT534 2

CT123

3. Se nregistreaz creana cumprat aferente bunurilor oferite n schimb:

a) la suma venitului constatat = rabat de compensare (-TVA)
DT221 223 229
b) la suma TVA

CT621 2

DT221 223 229

CT534 2

Primirea:
1. Se nregistreaz primirea obiectului de mijloace fixe n schimb:
a) la valoarea obiectului primit n schimb (-TVA)
30

DT121 123

CT521 522 539

b) la suma TVA DT534 2

CT521 522 539

2. Se reflect compensarea datoriei fa de furnizori prin creana cumparat

DT521 522 539

CT221 223 229

3. Se vireaz diferena dintre valoarea venal a obiectului n schimb i a celui oferit.

DT521 522 539

CT242 243 244

4. Se nregistreaz suma diferenei dintre TVA datorit bugetului
a) in cazul cnd TVA trecut n contul mai mare de ct TVA datorit bugetului
DT225

CT534 2

b) invers (TVA n cont < TVA datorit bugetului)

DT534 2

CT242

(II) Primirea obiectelor de mijloace fixe precedat de oferirea mijloacelor fixe in schimb:
1. Se inregistreaz primirea obiectelor de mijloace fixe n schimb:
a) la valoarea venala < TVA

DT121 123

b) la suma TVA DT534 2

CT521 522 539

CT521 522 539

2. Se caseaz uzura obiectului oferit n schimb

DT124

CT123

3. Se anuleaz valoarea de bilan a mijloacelor oferit n schimb:

a) far TVA

DT721 2

CT123

b)la suma TVA DT534 2

CT123

4. Se reflect constatarea venitului obinut din operaiile de schimb:

a) fr TVA

DT521 522 539

b) la suma TVA

CT534 2

DT521 522 539

CT534 2

5. Se nregistreaz virarea mijloacelor bneti n caz c nu coincide valoarea obiectului primit n

schimb cu valoarea obiectului oferit n schimb
DT521 522 539

CT242 243 244

6. Se nregistreaz suma diferenei dintre TVA datorit bugetului

a) n cazul cnd TVA trecut n contul mai mare de ct TVA datorit bugetului
DT225

CT534 2

b) invers (TVA n cont < TVA datorit bugetului)

DT534 2

CT242

Documentele n care se nregistreaz schimbul obiectului de mijloace fixe:

registrul de eviden a cumparaturilor
registrul de eviden a vnzrilor
factura fiscal
procesul verbal de primire-predare (Anexa 15)

31

Contabilitatea predrii mijloacelor fixe n achitarea cotei, n capitalul statutar al fondatorilor

(achiziionar).
n conformitate cu legislaia n vigoare fondatorii pot s-i retrag cota parte din capitalul statutar al
ntrepriderii. Retragerea cotei nu se consider livrarea impozibil cu TVA de aceea n contabilitate nu vor
face nregistrri privind operatiile cu TVA.
1. Se caseaz uzura mijloacelor fixe aferent obiectului retras DT124
2. Se anuleaz valoarea de bilan a obiectului mijloace fixe DT712 2
3. Se nregistreaz constatarea venitului

DT 229

CT123
CT123

CT 621 2

4. Se nregistrez primirea activelor pe termen lung n vederea achitrii creanei

Dt 131 132

CT 229

Reflectarea mijloacelor fixe constatate ca lips cu ocazia inventarierii

Inventarierea mijloacelor fixe e nfptuit i documentar perfectat n conformitate cu regulamentul
privind inventarierea structurilor patrimoniale (Anexa 16). Mijloacele fixe constatate lips sunt casate n
perioada n care au fost depistate conform hotrrii conducerii ntreprinderii ntocminduse procese
verbale privind rezultatele inventarierii. Sumele care trebuie s fie recuperate de ctre persoanele
culpabile, adic vinovate. Se constat venit numai n cazul cnd ntreprinderea dispune de o certitudine
argumentat ca daun materiala procurat va fi recuperat, adic exist:
-cererea de a recupera dauna material
-hotrrea organelor juridice sau a altor organe
1. Se deconteaz uzura acumulat DT 124

CT 123

2. Se caseaz valoarea de bilan a obiectului constatat lips

3. Se reflect TVA aferent obiectului constatat lips

DT 721 CT 123

DT 713

CT 534 2

Obiectul constatat lips nu poate fi calificat in limita daunelor de perisabilitate natural deoarece nu face
parte din valorile materiale pentru care exist norme de perisabilitate .
Reflectarea creanei persoanei vinovate se face la preul de pia .Daca termenul de recuperare a daunei
materiale se prevede sa fie mai mare de 1 an creana persoanei vinovate va fi inregistata prin urmatoarele
formule contabile:
4. Se nregistreaz creana i venitul privind dauna material:
a) la suma venitului fr TVA
b) la suma TVA

DT 534

DT 124

CT 422

CT 426

5. Se reflect trecerea creanelor pe termen lung n categoria creanelor pe termen scurt

227 4

DT

CT 124

6. Totodata se reflect constatarea venitului aferent perioadei de gestiune n marimea daunei recuperate
a) la suma venitului far TVA
b) la suma TVA

DT 426

DT 422

CT 515

CT 535
32

7. Se incaseaz mijloace bneti n vederea recuperrii daunei materiale

a) n numerar DT 241

CT 227 4

b) prin reinerea din salariu

DT 531

CT 227 4

8. Totodat la achitarea sumelor respective se constat venitul aferent perioadei gestionare curente
a) la suma venit

DT 515

CT 621 2

b) la suma TVA DT 525

CT 534 2

Dac termenul de recuperare a daunei materiale nu depete 1 an, atunci la depistarea mijloacelor fixe
datoria vinovatului va fi reflectat:
1. Se reflect creanta curent venitului aferent recuperrii daunei materiale
a) la suma venitului

DT 227 4

b) la suma TVA DT 227 4

CT 515
CT 535

2. Se recupereaz dauna material de persoana culpabila

a) n numerar

DT 241

CT 227 4

b) prin reinerea din salariu DT 531

CT 227 4

3. Totodat se constat venitul aferent persoanei gestionare la suma recuperat

a) fr TVA

DT 515

b) la suma TVA

DT 535

CT 621
CT 534 2

Dac recuperarea daunei materiale nu e posibila din cauza insolvabilitii persoanei vinovate atunci
creana nregistrat va fi trecut la cheltuieli prin
DT 721 2

CT 227 4 134

Resursele naturale se evaluiaz la valoarea de intare care cuprinde valoarea de cumprare + cheltuielile
de achizitionare. Evaluarea ulterioar a resurselor naturale e similar ca la mijloacele fixe.
Resursele naturale se contabilizez pe fiecare fel de resurse sau sector de extracie. Contabilitatea
resurselor naturale, trecerea la intrri i la ieiri e identic mijloacelor fixe ce necesit montaj.
Evidena sintetic i analitic se tine ntr-un borderou de eviden a toturor activelor materiale pe
termen lung pe fiecare fel de resurse naturale .Pe masura valorificrii valoarea resurselor naturale treptat
se diminuiaz. Aceast diminuare e numit epuizare repartizarea valorii epuizabile in raport cu
volumul efectiv al produselor extrase.
La achitarea unui tip de rezerve naturale se determin indicatorul capacitaii n unitaile de masur
respective (tone , m3) .Apoi se calcul preul unei uniti prin raportul dintre valoarea de ntrare far
valoarea probabil ramas i cantitatea de uniti a resurselor naturale rmase .n scopul calculrii
epuizrii resurselor naturale se aplica metoda de producie, adic n raport cu volumul produciei
extrase .Mrimea epuizrii resurselor naturale = cu preul unei uniti de nmulit cu volumul efectiv
extras de uniti de materie prim , volumul fiecrui tip de resurse naturale si de termen de specialiti
competeni (geologi )
33

1. Se calculeaz epuizarea resurselor naturale

a) n cazul extragerii unui tip de resurse naturale

DT 821

CT 126

b) n cazul extragerii mai multor feluri de resurse naturale DT 813

CT 126

2. Se anuleaz epuizarea resurselor naturale la ieirea acestora sau epuizarea lor

DT 126

CT 125

3. Se anuleaz valoarea de bilan a resurselor naturale ieite DT 721 2

CT 125

n cazul cnd volumul efectiv al resursei naturale depete mrimea celui determinat la momentul
achiziionrii dupa ce suma epuizrii cumulate a atins valoarea epuizabil, iar lucrrile de extragere se
prelungesc, calcularea epuizrii se suspendeaz. Resursele naturale extrase i nevndute sunt reflectate n
bilan ca produse finite.
Tema 3: Contabilitatea activeleor nemateriale
Active nemateriale reprezint active nepecuniare (nebneti) identificat care nu mbrac o
form material, sunt controlate de ctre ntreprindere, pot fi utilizate pe o perioad mai mare de
un an n activitatea de producie, comer sau n altele tipuri de activiti, precum i n scopuri
administrative sau sunt destinate pentru a fi predate n folosina (nchiriate) persoanelor juridice
i/sau fizice.
Activele nemateriale cuprind cele mai diverse elemente patrimoniale. n componena lor intr:
1) Cheltuielile de constituire (de organizare) reprezint cheltuielile ocazionate de construirea
ntreprinderii pn la momentul cnd acesta este n stare s-i nceap activitatea statutar (este
nregistrat, sunt deschise conturi la bnci, dispune de licena de activitate etc.)
2) Goodwill-ul (fondul comercial) reprezint suma cu care valoarea ntreprinderii ce se
cumpr depete valoarea activelor acesteia la preul de pia n cazul n care acestea ar fi fost
procurate separat, diminuat cu suma datoriilor.
3) Drepturile ce rezult din brevete, certificate i alte titluri de protecie iclud: brevetele,
mrcile, desenele i modelele industriale, know-how-urile care aparin posesorului de drepturi
etc.
4) Brevetele reprezint drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse, utilizarea sau
comercializarea unui produs specific garantate de ctre stat pe o anumit perioad.
5) Mrcile produse i de deservire reprezint nite simboluri (denumiri) nregistrate i
protejate de stat, cu drepturi exclusive de utilizare a acestora pentru delimitarea mrfurilor,
serviciilor unor persoane juridice i fizice de mrfurile i serviciile identice ale altor persoane
juridice i fizice.

34

6) Denumirea de origine reprezint denumirea rii, regiunii sau a localitiilor, precum i

denumirile istorice utilizate pentru a nsemna marfa, nsuirile, proprietile specifice pe care o
determin exclusiv, fiind caracteristice pentru zona geografic respectiv prin factori naturali
i/sau etnografici.
7) Desenele i modelele industriale reprezint un nou tip de articol nregistrat cu funcie
utilitar care acord deintorului titlului de protecie dreptul exclusiv de utilizare a articolului.
8) Know-how-urile sunt cunotine tehnico-tiinifice, tehnologice, comerciale, financiare,
organizaionale, de management, biotehnice i de alt natur cumulate de ctre ntreprindere,
care constituie secret comercial i aduc avantaj economic (profit).
9) Drepturi ce rezult din contractele de licen sunt drepturilede folosire temporar, pe un
termen anumit, a brevetelor de invenie, mrcilor, desenelor i modelelor industriale, a
elementelelor know-how etc. n baza contractului de licen.
10) Drepturile ce rezult din licene de activitate sunt reprezentate de drepturile perfectate din
punct de vedere juridic pentru practicarea unui gen de activitate.
11) Copyright reprezint drepturile de autor garantate de stat pentru publicare, editarea,
vnzarea operelor literare, muzicale, video, tele- i de cinema, precum i a altor opere de art pe
ntreaga perioad prevzut de legislaie.
12) Programe informatice sunt un set de documente tehnice i de exploatare, precum i un
complex de programe pentru sistemul de prelucrare a informaiei.
13) Francize reprezint drepturile acordate de o ntreprindere (titularul de drept) altei persoane
juridice i/sau fizice pentru utilizarea unei anumite formule a unui produs sau tehnologii de
fabricare a produsului respectiv pentru un comision stabilit.
14) Drepturi de folosire a activelor materiale pe termen lung sunt drepturile de utilizare a
teranurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale investite de fondator sub form de aport n
capitalul statutar al unei ntreprinderi.
15) Alte active nemateriale reprezint drepturile de utilizare i nregistrare a locului de broker,
drepturile de marketing, drepturile de utilizare a locului unde este este instalat panoul de reclam
etc.
Activele nemateriale pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:
1) Protecia de ctre stat
2) Separabilitatea de activele materiale
3) Natura economic
4) Aparetnen
5) Limitarea duratei de utilizare
Lund n consideraie criteriul proteciei de stat, distingem active nemateriale:
35

protejate de stat

neprotejate de stat

Sub aspectul separabilitii activelor nemateriale de cele materiale se desting:

-

active namateriale separabile

active nemateriale inseparabile

Dup natura economic activele nemateriale se subdiveaz n:

-

proprietatea intelectual

drepturi patrimoniale

drepturi asupra know-how-urilor i francize

alte active nemateriale

n funcie de limitarea duratei de utlizare, se desting active nemateriale:

-

amortizabile

neamortizabile.

Activul nematerial se recunoate ca activ n cazul n care n care:

1) Exist o certitudine intemeiat c ntreprinderea va obine avantaj economic (profit) ca
urmare a utilizrii acestuia.
2) Valoarea activului nematerial poate fi estimat cu un nalt grad de certitudine.
Dac aceste condiii nu pot fi ndeplinite consumurile aferente procurrii sau crerii activului
nematerial se constat ca cheltuieli ale perioadei de gestiune. De asemenea se admite constatarea
unor asemenea consumuri ca cheltuieli.
Conform S.N.C 13 Contabilitatea activelor nemateriale deosebim 2 tipuri de evaluri a
activelor nemateriale:
I) Evaluare iniial a activelelor nemateriale
Activele nemateriale recunoscute se evalueaz la valoarea de intrare care este egal cu:
1) n cazul cumprrii este egal cu valoarea de cumprare plus impozitele, taxele prevzute
de legislaie, plus cheltuielile privind dobndirea drepturilor patrimoniale la activele
nemateriale i pregtirea acestora pentru utilizarea conform destinaiei achitrii serviciilor
de evaluare a activelor nemateriale procurate rabatul i scontul.
2) n cazul operaiei din fuziunea ntreprinderii atunci valoarea activelor nemateriale este
egal cu valoarea venal a acestora determinat n conformitate cu S.N.C. 22 Asocierea
ntreprinderii.
3) n cazul crerii de nsi ntreprinderea se evalueaz la costul efectiv spre consumurile de
materiale:
-

obiecte de mic valoare i scurt durat;

consumurile privind retribuirea muncii;

36

contribuia pentru asigurrile sociale;

consumurile indirecte de producie care in direct de crearea i pregtirea activelor

nematerialespre utilizare, precum i sumele cheltuielilor de mprumut la capitalizarea acestora.
4) n cazul primirii sub form de subvenii de stat i cu titlu gratuit valoarea de intrare este
egal cu valoarea venal (de pia ). Dac nu exist valoarea de pia real confirmat atunci
valoarea de intrare se determin de o expertiz indiferent sau la valoarea de bilan, sau n baza
documentelor de primire predare a nematerialelor, plus cheltuielile necesare pentru pregtirea
acestora spre utilizare.
5) Primirea activului spre calea schimbului valoarea de intrare e coordonat de prile
independente i determinate de acestea la valoarea venal sau la valoarea de bilan sau activelor
nemateriale primit n schimb sau supus schimbului.
6) n cazul arendrii pe termen lung valoarea de intrare este egal cu valoarea negociat ntre
arendator i arenda.
II) Evaluarea ulterioar de constatare iniial dup constatarea iniial se pot aplica dou
metode de evaluare ulterioar a acestora:
1) Metoda recomandat de SNC-13 care prevede c activele nemateriale se
contabilizeazla valoarea de intrare diminuat cu suma amortizrii acumulate n cazul n
care valoarea de bilan a activului nematerial depete valoarea de recuperare, aceasta
trebuie s fie redus pn la valoarea de recuperare a activului.
2) Metoda alternativ admisibil dup constatarea iniial inerprinderea contabilizeaz
activele nemateriale la valoarea reevaluat a acestora calculat n baza valorii venale
diminuat cu suma amortizrii acumulat.Interprinderea efectueaz reevaluarea a
activelor nemateriale regulat pentru a nu permite discordane mari ntre valoarea de bilan
i cea venal
Activele nemateriale pot fi nregistrate la intrri prin diferite ci:
-

crearea de ctre intreprindere cu forele proprii sau n baz de contract privind efectuarea
unor lucrri de cercetare proiectare ncheiat cu o unitate specializat;

procurarea de la liceniar ( obiectele proprietii intelectuale ) n baza contractului de

licen;

primirea cu titlu gratuit, sub form de aport n capitalul statutar al ntreprinderii, n

shcimb etc. ( activele nemateriale separabile i inseparabile de cele materiale) n baza
contractului de licen, contractului de transmitere a dreptului de autor i/sau contractului
de locaiune, contractului de constituire etc.

37

Pentru contabilizarea activelor nemateriale n curs de execuie i aflate n utilizarea sunt

destinate repstectiv conturile 112 Active nemateriale n curs de execuie i 111 Actie
nemateriale.

Contul 111 este destinat genreralizrii informaiilor privind existena i micarea activelor
neamateriale aflate n patrimoniul ntreprinderii i arendate pe termen lung. Contul 111 este un
cont de activ n debitul cruia se reflect valoarea de intrare sau valoarea reevaluat a activelor
nemateriale procurate de la teri (alte ntreprinderi) sau create de ntreprindere. n creditul
contului 111 se nregistreaza valoarea de bilan a activelor nemateriale ieite i casarea
amortizrii calculate la ieirea acestora. Soldul este debitor i reprezint valoarea activelor
nemateriale la finele perioadei de gestiune.
Contul 112 este destinat generalizrii informaiilor referitoare la cheltuielile privind crearea de
ctre ntreprindere a activelor nemateriale. Contul este de activ, n debit se nregistreaz sumele
cheltuielilor efective privind crearea activului nematerial de ctre ntreprindere, iar n credit se
reflect n valoaea activelor create la finisarea lucrrilor. Soldul este debitor i reprezint
chletuielile acumulate de la nceputul executrii lucrrilor de creare a activelor nemateriale la
finele perioadei de gestiune.
nregistrarea activelor nemateriale create de ntreprindere.
Unitatea economic poate crea unele active nemateriale separabile de cele materiale care intr n
componena obiectelor proprietii intelectuale, elaborarea unor tehnologii aferente unui produs
sau proedeu nou, inveniilor, mrcilor de produse i servicii. Unele ntreprinderi specializate pot
elabora programe informatice.crearea acestor elemente dureaza o perioad ndelungat. Din
aceste considerente este necesar de a contabiliza cheltuielile privind crearea activelor nemateriale
n contul 112.
nregistrarea la intrri a activelor nemateriale. O bun parte din obiectele proprietii
intelectuale pot fi cumprate de la liceniari cu condiia procurrii dreptului exclusiv. La
procurare se ntocmesc urmtoarele documente:
1) Contractul de licen
2) Contractul de transmitere a dreptului de autor
3) Facturi fiscale sau de expediie .a.
nregistrarea la intrri a activelor nemateriale cu titlu gratuit. Intrrile de active
nemateriale cu titlu gratuit se nregistreaza n baza contractului de licen
De transmitere a dreptului de autor. Operaiunele acestea se contabilizeaz la conturile 111,112 n
funcie de faptul dac activul necesit sau nu unele cheltuieli de pregtiri spre utilizare.
nregistrarea la intrri a activelor nemateriale primite sub form de aport

38

la capitalul statutar. Activele nemateriale primite sub form de aport n capitalul statutar se
contabilizeaz n baza contractului de constituire a ntreprinderii, n baza procesului verbal de
evaluare a activului nematerial i n baza contractului de licen.
nregistrarea la intrri a activelor nemateriale primite sub form de subvenii. Unitatea
economic poate peimi sub form de subvenii unele active nemateriale sau mijloace bneti
necesare pentru crearea activului nematerial. Ele pot fi primite de la organele de stat sau agenii
de stat, inclusiv locale i internaionale.Operaiunele economice de primirea a subvenii sunt
contabilizate n conformitate cu SNC 20 Contabilitatea subventiilor i publicitate
informaional aferent asistenei de stat. Indiferent de tipul subveniilor acestea sunt acordate
de organele de stat n baza unor anumite condiii stricte.
ncheierea dreptului de utilizare a activelor nemateriale. Operaiunele economice aferente
ncheierii activelor nemateriale reglementate de SNC-17 Contabilitatea arendei. n majoritatea
cazurilor obiectele proprietii intelectuale pot fi predate n chirie operaional (pn la un an )
deoarece posesorul de drepturi poate s utilizeze aceste active dup destinaie numit pstrindui titlul de proprietar n acest caz arendatorul (cel care d n arend ) va calcula amortizarea
activului nematerial din valoarea activului lund n consideraie destinaia lui. Arendaul (cel care
primete n arend ) va reflecta plata pentru chiria operational a activelor primite n debitul
conturilor de consumuri i cheltuieli n funcie de destinaia de folosire. Evidena analitic a
activelor nemateriale se ine pe fiecare gen i denumire a acestora.
Consumurile sau cheltuielile ulterioare. Lund n consideraie tipurile, natura economic i
particularitile de utilizare a activelor nemateriale se desting consumuri sau cheltuieli pentru:
1) pentru meninerea n aciunea a titlurilor de protecie a obiectelor proprietii intelectuale
i industriale.
2) amiolarea i modernizarea sarii activului
3) restabilirea nsuirilor, proprietilor pierdute ale activelor nemateriale.
Amortizarea activelor nemataeriale este repartizaea sistematica a valorii activului
nematerial n decursu ntregii durate de exploatarea a acestora.
Durata de exploatare a acestora este perioada de timp n decursul creia ntreprinderea
prevede s utilizeze activul nematerial sau cantitatea de uniti de produse pe care ntreprinderea
planific s le obin de la utilizarea activului nematerial.
Amortizarea activului nematerial se determin n conformitate cu S.N.C. 13. ntreprinderea
nainte de a stabili durata de utilizare i metoda de evaluare a amortizrii ntocmete lista
activelor amortizabile i neamortizabile. La stabilirea duratei de exploatare util este necesar de a
lua n consideraie:
1) Durata previzibil de exploatare a activului n cadrul ntreprinderii.
39

2) nvechirea tehnic rezultat din modificarea i din mbuntirea produciei.

3) Restriciile juridice sau de alt caracter privind utilizarea activului nematerial legat de
expiraea termenului de arend.
4) Termenul de valabilitate a documentului de producie: a brevetului, a certificatului de
nregistrare a dreptului de autor i alte documente, desene i modele industriale.
Calcularea amortizrii ncepe cu luna urmtoare lunii primirii spre utilizare i se suspend n
luna urmtoare lunii ieirii din patrimoniu a activului din diferite motive. Conform S.N.C. 13
exist trei metode de calculare a amortizrii activului nematerial:
1) Metoda liniar/uniform const n calcularea sumelor de amortizare constante pe tot
durata.
2) Metoda soldului degresiv treptat se diminuiaz valoarea activului nematerial n decursul
duratei de exploatare util (n primii ani ea este mai mare, ulterior ea se diminuiaz).
3) Metoda de producie n acest caz mrimea valorii activului nematerial depinde de
volumul de producie fabricat sau serviciile prestate.
Pentru evidena amortizrii activelor nemateriale este destinat contul 113 care se cheam
Amortizarea activelor nemateriale. Acest cont generalizeaz informaiile privind amortizarea
activelor nemateriale aflate n patrimoniul ntreprinderi precum i acele arendate pe termen lung.
Contul este de pasiv, n credit se reflect calcularea amortizrii activelor nemateriale pe parcursul
duratei de exploatare util, iar n debit casarea amortizrii acumulate.
Activele nemateriale se caseaz din bilanul ntreprinderii la ieirea acestora sau n cazul cnd
ntreprinderea nu mai planific s obin n viitor profit din utilizarea sau vnzarea lui. Activele
nemateriale pot fi casate n rezultatul:
1) Transmiterii dreptului de utilizare a activului nematerial.
2) Transmiterii cu titlu gratuit.
3) Vnzrii activului nematerial.
4) Ieirea activului nematerial prin schimb.
5) Casarea activului nematerial ca rezultat a amortizrii complete.
Transmitearea cu titlu gratuit a activului nematerial cu pstrarea titlului de proprietate.
n acest caz liceniarul reflect n contabilitate numai suma TVA aferent valorii dreptului
transmis liceniatului deoarece aceast operaiune se calific drept livrare impozabil cu TVA.
Transmiterea de utilizare a activului nematerial contra plat. Conform legislaiei n vigoare
plata pentru vnzarea drepturilor de utilizare a obiectelor proprietii intelectuale poate fi stabilit
aplicnd diferite variante:
1) Plata imediat indicnd suma total conform facturii fiscale sau facturii de expediie, sau din
momentul cnd intr n vigoare contractul.
40

2) Plata stabilit n conformitate cu procesul verbal de primire-predare a obiectului proprietii

intelectuale.
Decontrile pot fi efectuate pe etape indicnd data achitrii pe fiecare etap n parte. n afar de
aceasta prile contractante (liceniarul i liceniatul) pot s negocieze pe parcursul termenului
contractual o plat periodic numit redeven.
Redeven este o plat regulat pentru utilizarea activului nematerial i resurselor naturale
care pot fi stabilite n raport cu:
-

valoarea produselor fabricate conform licenei;

valoarea produselor liceniate, vndute;

cu fiecare unitate de produse fabricate sau vndute exprimate n % din preul sau costul
unitar;

capacitatea de producie stabilit a utilajului brevetat;

cantitatea de materie prim brevetat i pstrat de liceniat.

La eliberarea licenei redevenele n primii ani sunt mai mari. n contractul pentru licen prile
contractante pot stabili i alte forme de recompens pentru utilizarea derptului contractelor.
Aceasta nseamn c liceniatul va aloca o parte din profitul obinut din utilizarea licenei
cumprate.
Vnzarea activului nematerial-activul nematerial care nu se utilizeaz i sunt destinate
vnzrii se evalueaz la valoarea cea mai mic dintre valoarea de bilan i valoarea net de
vnzare.
Transmiterea dreptului de utilizare a activului nematerial prin schimb. Operaiunile de
schimb cu activele nemateriale se ntlnesc foarte rar n R.M. E posibil schimbul:
1) Unui obiect al proprietii intelectuale cu alt obiect de activ nematerial.
2) Unui obiect al proprietii intelectuale cu alt acti material.
3) Unui obiect al proprietii intelectuale cu un drept de utilizare a activului material pe
termen lung.
4) Schimbul dreptului de utilizare a activului nematerial pe termen lung cu un activ material
pe termen lung.
Schimbul dreptului de folosire a obiectului proprietii intelectuale cu alte active materiale se
perfecteaz printr-un contract de licen sau n baza contractului de locaie, procesului verbal de
primire-predare, procesului verbal de evaluare a drepturilor. Schimbul obiectelor nemateriale se
efectuiaz cu respectarea cerinelor privind schimbul identic sau neidentic, parial sau complet.
La ntreprinderea activele nemateriale se folosesc mai puin de un an n fabricare,
comercializare i n alte scopuri administrative.
Preul activului nematerial la ntreprindere include:
41

1) costul activului nematerial;

2) suma impozitului;
3) cheltuieli pentru producrearea activului nematerial, care sunt
-

costul materialelor folosite;

cheltuielile pentru pltirea salariului;

cheltuieli privind asigurrile sociale;

cheltuieli auxiliare;

Tema 4: Contabilitatea stocurilor de mrfuri i materiale

42

Stocurile de mrfuri i materiale cuprinde categorii de bunurii economice aflate la dispoziia

ntreprinderii destinate pentru:
1. a fi consumat la prima lor utilizare.
2. a fi nregistrate ca produciie n curs de execuie.
3. a fi vndute n acceai stare sau dup prelucrarea lor n procesul de producie.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate la ntreprindere, stocurile i producia n
curs de execuie se carecterizeaz prin faptul c se consum la primirea lor, utilizarea n procesul
de producie i trebuie nlocuit cu altele noi. n cadrul ciclului de exploatare se parcurge mai
multe faze ale ciclului economic din ntreprindere.
Aprovizionare------------ producie---------- desfacere.
n care stocurile i schimb att forma ct i coninutul material astfel n faza de aprovizionare,
activele circulante sub form de materie prim consumabile n faza de producie stocurile, de
materie prim i materiale se transform n stocuri de semifabricate i produse, iar n faza de
satisfacere stocurile de semifabricate i produse finite sunt vndute clienilor. Grupa stocuri de
mrfuri i materiale cuprinde urmtoarele conturii:
211-materiale
212-animale la crestere si ingrasat
213-OMVSD
214-uzura OMVSD
215-productia in curs de executie
216-produse
217-marfuri
Toate aceste bunuri i servicii pot face obiectul contabilitii stocurilor i produciei n curs de
execuie numai n msura n care ele sunt proprietatea ntreprinderii, incluzndule i pe cele aflate
n custodie la prelucrare, sau consignaie, aflate la ter.
Evaluarea stocurilor de mrfuri se face respectnd cele dou momente ale evalurii.
1. Evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale n ctb. curent
2. Evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale n rapoartele financiare.
Stocurile de mrfuri i materiale se evalueaz la valoarea de intrare care poate fii:
a) Pentru bunurile achiziionate de la teri este egal cu valoarea de cumprare + cheltuieliile
aferente aprovizionrii.
b) Pentru bunurile i serviciile obinute din producia proprie i evaluarea la costul efectiv al
cheltuielelor de producie care includ:

cheltuieli directe de materiale

43

cheltuieli directe privind retribuia muncii

cheltuieli indirecte de producie

c) n cazul schimbului stocurilor n procesul operaiilor comerciale ntre prile independente

valoarea de intrare este egal cu valoarea venal a bunurilor primite sau predate n procesul
schimbului.
d) Pentru stocurile aduse ca aport la capitalul statutar obinute prin donaie sau cu titlul gratuit.
Valoarea de intrare este egal cu valoarea de utilizare a acestora.
La intrarea n patrimoniu stocurile se evaluiaz i se nregistreaz n contabilitate astfel:
1. Materialele prime i materialele obiectului de mic valoare i scurt durat, animale,
mrfuri i alte bunuri cumprate se evaluiaz la valoarea de intrare care include: (Anexa 17)
--Valoarea de cumprare a stocurilor + taxe vamale aferente stocurilor importate + cheltuieli
accesorii de achiziionare. Nu intr n valoare de intrare impozitele care ulterior urmeaz a fi
restituite de organele fiscale i raportrii.
2. Producia n curs de execuie, semifabricatele finite precum i alte bunuri fabricate de
ntrprindere sunt evaluate la costul efectiv format din consumuri directe de materiale, de
retribuire a muncii i consumuri indirecte de producie.
3. Stocurile primite pe calea schimbului snt evaluate:
--la valoarea venal a stocurilor primite n procesul schimbului corectat cu suma mijloacelor
bneti sau la echivalentul acestora.
--la valoarea de bilan a stocurilor destinate schmbului dac nu exist valoarea venal
confirmat.
--la valoarea de inelegere sau contractual.
Evaluare n rapoartele financiare
Stocurile de mrfuri i materiale se evaluiaz n rapoartele financiare la valoarea cea mai mic
dintre cost si valoarea realizabil net.
Costul stocurilor de mrfuri i materiale cuprinde cheltuieli de achiziie, cheltuieli pentru
prelucrare stocurilor de mrfuri i alte cheltuieli aferente aducerii stocurilor de mrfuri i
materiale la locul pastrrii i n starea de utilizare.
Valoarea realizabil net reprezint preul probabil de vnzare a stocurilor n procesul activitii
economice ordinare diminuat cu cheltuelile, accesorii pentru comercializarea lor.
Evaluarea stocurilor de mrfuri la valoare relizabil net se face cnd accesta este mai mare
dect costul, atunci:
-

n cazul reducerii preurilor de vnzare a stocului.

n cazul deteriorrii pariale.

44

n cazul uzrii pariale sau integrale.

n cazul majorrii cheltuielilor rmase de efectuat pentru comercializarea stocurilor.

Stocurile trebuie s fie evaluate la valoarea realizabil net cu articol sau pe grupe de articole
asemntoare n limitele unicului i aceluiai sortiment care au aceiai destinaie sau utilizare.
Evaluarea curent a stocurilor privind existena i ieirea din patrimoniu se face la urmtoarele
preuri sau costuri determinate prin metodele specifice.
1. Metoda costului normativ- se utilizeaz pentru evaluarea curent i controlul operativ al
existenei i circulaiei produciei n curs de execuie i a produselor finite.
2. Metoda vnzrii cu amnuntul- se utilizeaz pentru evaluarea unei cantiti mari de mrfuri
care au un profit relativ egal n preul vnzrii n cazul unui sortiment care variaz rapid.
3. Metoda indentificrii specifice-utilizat pentru sortimentele de produse i destinate unor
proecte speciale precum i pentru cele care nu sunt reciproc substituibile.
4. Metoda FIFO-destinat pentru stocurile cu un sortiment variat si reciproc substituibile
5. Metoda LIFO-este destinat pentru stocurile cu un sortiment variat.
6. Metoda costului mediu ponderat
C unitar =V.I+V.de intrare:Q.initiala+Q.intrata
C-costul; Q-cantitatea.
Acceste metode pot fi aplicate n dou variante:
-Actualizarea costului unitar mediu dup fiecare ntrare.
-Actualizarea periodic a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte perioade care nu
trebuie s depeeasc durata medie de pstrare.
Folosirea accestei metode este determinat de faptul c n condiiile economice de pia diferite
cantiti din acelai stoc figurez n contabilitatea la diferite preuri n raport cu sursa de
aprovionare i momentul aprovizionrii.
ntreprinderea poate cumpra mrfuri nu numai de la alte ntreprinderi ci i de la persoane fizice
i n acest caz se ntocmete un act de achiziie a mrfurilor n care se nscrie cine a procurat
mrfurile, persoana fizic, viza de reedin a acestei persoane i mrfurile procurate.
Aceste procurri de mrfuri se reflect n felul urmtor
DT 217

CT242

Toate aceste operaii legate cu mrfurile la fiecare lun se nscrie ntr-un raport universal
Contabilitatea materialelor
Pentru desfurare nentrerupt a procesului de producie este necesar ca ntreprinderea s fie
asigurat cu materiale. Materialele sunt obiectele ale muncii care se utilizeaz pentru:
45

1. Confecionarea produselor, executarea lucrrilor, prestarea serviciilor.

2. Pentru necesitile gospodreti.
3. ntreinerea utilajului, mainilor de lucru, cldirilor.
Obiectivele contabilitii resurselor materiale constau n:
a) perfectarea documentar corect i la momentul oportun a operaiilor de intrare i consum de
materiale.
b) controlul integritii resurselor materiale la locurile de pstrare.
c) determinarea i repartizare corect a cheltuelilor de transport, aprovizionare si a costului
efectiv de materiale consumate.
d) ntocmirea i prezentarea oportun a rapoartelor gestionarilor despre existena i micarea
materialelor.
I n dependen de rolul economic n procesul de producie materialele se mpart.
1) Materiile prime-bunurile care particip i ii transmit direct att valoarea ct i coninutul
material asupra produselor a cror fabricaie partcip.
2) Materialele auxiliare- care particip direct n procesul de producie dar care i transmit
numai valoarea i nu coninutul lor material.
3) Semifabricatele i articolele complexe-sunt bunurile care nu au parcurs toate fazele
procesului tehnologic urmnd s parcurg restul fazelor pentru a deveni produse finite, sau pot fi
vndute altor ntrprinderi n acceiai stare.
4) Combustibelul
5) Piesele de schimb
6) Ambalajul
7) Alte materiale-din ele fac parte
-deeurile de producie
-metal uzat
-materialele obinute din lichidarea mijloacelor fixe.
II n dependen de insusirea fizic i proprietile tehnice materialele se mpart:

Clase

Grupe

Subgrupe

Sortimentul.

n conformitate cu programa de producie i normele de consum ntreprinderea determin

necesarul de resurse materiale. Sursele principale de aprovizionare sunt:
-

Procurarea
46

Primite ca cot de participaie a capitatului statutar

Primirea gratuit

n rezultatul lichidrii mijloacelor fixe i o.m.v.s.d.

Constatarea surplusurilor la inventarierea

n vederea ndeplinirii obiectului prevzut n programul de aprovizionare ntreprinderea emite

comenzi n baza crora furnizori ntocmesc contractele economice.
n cadrul executrii comenzilor cumprtor primete de la furnizor factura fiscal de expediie.
La primirea documentelor seciei de aprovizionare le verific i le nregistreaz n jurnalul de
eviden a ncrcturilor. Recepia cantitativ i calitativ se efectuiaza de magazionier iar
rezultatele se nregistreaz n certificatul de calitate. Dac la recepie sau constatat divergene
atunci rezultatele se ntocmesc n procesul verbal de constatare a divergenelor.
Contabilitatea a intrilor de materiale
1. Sau procurat materiale de la furnizori

Achitare direct DT211

TVA

DT534 2

CT241,242,243,244.

n cazul achitrii ultrioare

TVA

DT524

CT241,242,243,244.

DT211

CT521, 522, 539.

CT521, 522, 539.

2. Se nregistreaz procurarea materialelor prin intermediul titularilor de avans:

n cazul primirii anticipate a avansurilor

Fr primirea anticipat a avansurilor

DT211
DT211

CT227 2

CT532

3. Se nregistreaz primirea cu titlu gratuit a materialelor DT211 CT622

4. S-au primit materiale ca cot de participare n capitalul statutar DT221

CT313

5. S-au obinut materiale din lichidarea mijloacelor fixe DT211 CT123

6. Se nregistreaz planurile de materiale constatate la inventariere

DT221

CT612

(Anexa 18)
7. Se nregistreaz suma cheltuielelor de transport-aprovizionare Transport propriu

DT211

CT812
Transport strin DT212 CT521,522,539. (Anexa 19)

TVA

DT534

CT521,522,539.

Cheltuieli de ncrcare, descrcare

DT211 CT521,522.

Materialele se elibereaz din depozitele ntreprinderii pentru diferite necesiti interne: (Anexa
20,21)
a)n scopuri tehnologice
47

b)Pentru necesiti gospodreti

c)Vnzare
d)Constatarea lipsurilor de materiale la inventariere.
La eliberarea materialelor n producie trebuie s fie respectate urmatoarele cerine:
-Se elaboreaz materialele dup cantitate i volum n conformitate cu normele stabilite.
-S existe lista gestionarilor care au dreptul de a primi materiale i semntura lor.
Documentele folosite pentru eliberarea materialelor sunt:
1. bonul de consum,
2. Fia limit de consum,
3. dispoziia de eliberare a materialelor,
4. bonul de transfer-restituire.
Materialele constatate lips cu ocazia inventarierii se reflect n procesul verbal privind
rezultatele inventarierii.
OBIECTUL DE MIC VALOARE I SCURT DURAT
Obiectul de mic valoare i scurt durat (OMVSD)-sunt active a cror valoare unitar este
pna la plafonul stabilit de legislaie (pna la 3000 lei) indiferent de durata de exploatare util a
acestora sau active care au o durat de deservire de pna la un an de zile, indiferent de valoarea
unitar a acestora.
Spre deosebire de celelalte active materiale ele se consum integral ntr-un ciclu de producie,
aceste obiecte se uzeaz i tansmit valoarea asupra produselor nou create participnd n mai
multe cicluri de producie. OMVSD se clasific:
(1) Dup rolul i destinaia lor:
-mbrcminte i nclminte special
-articole i obiecte de cancelarie
-utilaj de schimb
-instrumente i dispozitive cu destinaie general si special
-vesel
-mobil de oficiu
(2) Dup locul aflrii:
-OMVSD n stoc
-OMVSD n exploatare
(3) n dependen de valoarea OMVSD:
-OMVSD are valoarea unitar pna la 0,2 din plafonul stabilit de legislaie (500 lei)
-OMVSD peste 0,2
48

Pentru evidena OMVSD este destinat contul de active 213 carui i pot fi deschise urmtoarela
subconturi:
213 1- OMVSD n stocuri
213 2-OMVSD n exploatare
213 3-construcii provizorii
Evidena analitic a OMVSD se efectuiaz:

la depozite

surse de intrare

direcii de ieire pe grupe i feluri de obiecte asemenea pe gestionari

n contabilitate se efectuiaz urmatoarele nregistrri contabile:

1. Sa procurat OMVSD
-achitarea nu sa efectuat
TVA

DT213

DT534 2

CT521 522 539

-n cazul achitrii directe

TVA

DT534 2

CT521 522 539

DT213

CT241 242 243

CT241 242 243

2. Sa procurat OMVSD prin intermediu titularilor de avans

TVA

DT534

DT213 CT227 2

CT227 2 , 531 1

3. S-au utilizat OMVSD cu valoarea unitar de pna la 0.2 din plafonul stabilit de legislaie:
-Pentru crearea activelor nemateriale
-Pentru crearea activelor materiale

DT112 CT213
DT121 CT213

-Pentru procesul de comercializare a mrfurilor

-Pentru necesitile generale n ntreprindere
-Pentru necesitile generale n seciune
4. S-au predat OMVSD din depozit n exploatare
5. S-au calculat uzura OMVSD
6. Sa casat OMVSD

DT712
DT713

DT813

CT213

CT213

DT213 2

DT112 121 712 713 813

DT214

CT213

CT213 1
CT214

CT213

7. S-au obinut materiale din lichidarea OMVSD

DT211

CT213

8. La inventariere sau constatat:

-lipsuri
-venituri

DT714
DT213

CT213

CT612

9. Sa casat valoarea de bilan a OMVSD ieite

DT714

CT213.

Procurarea materialelor la ntreprinderea se efectuiaz n baza facturilor fiscale n care se

nscrie firma care a livrat materialele i firma care a procurat aceste materiale.
DT 211

CT521,522,539

49

Tema 5: Contabilitatea creanelor intreprinderii i mijloacelor baneti

Creanele sunt drepturi juridice a ntreprinderii ca creditori de a primi in terminile stabilite in
contractile incheiate in baza documentilor justificative : mijloace baneti, bunuri materiale,si alte
valori de la persoane juridice sau fizice numii debitori.
Acestea apar in cadrul relatiilor economice nregistrate intre ntreprinderi si cumparatorii
produselor si marfurilor, livrate bineficiarilor de servicii prestate privind plata impozitelor si
taxelor personalului si altor persoane fizice si juridece.
Creantele se clasifica dupa:
I.

Tip de creane:
-Creane comerciale inclusive avansuri acordate .
-creane privind decontarile cu bugetul
-creane a personalului
-creane privind veniturile calculate
-si alte creane

II.

Termin de achitare
-creane pe termen scurt(pna la un an)
-creane pe termen lung(mai mult de un an)

III.

Dupa gradul de asociere a debitorilor

-creane in parti legate
-creane in parti nelegate

VI.

Dupa valuta in care se exprima

-creane in valuta nationala
-creane in valuta straina

Creanele se constata ca active cind:

-sint controlate de ntreprindere ca rezultat a evenimentelor anterioare in baza drepturilor
juridice asupra lor.
-Exista o certitudine ca pe viitor vor aduce avantaje econonice
-valoarea lor poate fi determinate cu certitudine
Creanele se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala. Cele in valuta straina se
reflecta in rapoartele financiare in valuta nationala la data intocmirii documentelor justificative la
finele perioadei de gestiune si la data achitarii acestora .
Creanele comerciale apar in cazul cnd momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra
bunurilor livrate si serviciilor prestate nu coincide cu momentul transferarii bunurilor (achitarea

50

acestora).Creanele comerciale apar in baza urmatoarelor documente : facturi fiscale, proces

verbal de primire-predare.
Evidenta analitica consta in evidenta pe debitori, sau pe termine de formare i achitare a acestora.
Evidenta sintetica la conturile:
221-Creane pe termen scurt aferente facturii comerciale
(222)-Corectii la datorii dudioase
223-Creane pe termen scurt ale parilor legate
224-Avansuri pe termen scurt acordate
Care sint destinate pentru inregistrarea valorii contractuale a bunurilor livrate(servicii prestate)
inclusiv T.V.A. La acordarea avansurilor furnizorilor sau a ntreprenorilor in contul procurarii
ulterioare de la acestea a bunurilor se utilizeaza contul 224.In debit 224 de debiteaz(+) iar in
creditul contului 224 se crediteaz(-).
Respectarea principiului prudentei impune formarea la ntreprindere a rezervelor pentru datorii
dubioase. Contul 222 este un cont de pasiv in credit formarea rezervelor in debit utilizarea
rezervelor.
Creanele se considera datorii dubioase cind:
1. cumparatorul e considerat insolvabil , iar creana nu are acoperire garantat.
2. cnd sunt documente care permit de a considera crearea datorii (reclamatii, hotariri
judecatoresti privind falimentarea intreprinderii publicate oficial).
Decontarea(anularea) creanelor comerciale dubioase este posibila prin:
-Trecerea acestora la cheltuielile perioadei de gestiune.
-Pe seama rezervelor create anterior(acesta este mai acceptabila deoarese perderile
datoriilor dubioase se constata in perioada de gertiune in care s-a nregistrat venitul din vnzarea
bunurilor)
Evaluarea rezervelor se efectueaza prin:
-Calcularea cotei perderilor din volumul vnzarilor sau din sum creanelor comerciale
neachitate la sfiritul perioadei de gestiune .
-Gruparea creanelor comerciale dupa terminul de achitare expirat.
Calculul se face reeind din sumele prognozate in baza calculelor si analizei calculelor si analizei
perioadei precedente. n contabilitatea Macon S.A se efectuiaz urmatoarele nregistrri
contabile:
1.Se inregistreaza vnzarea marfurilor cu achitare ulterioara la valoarea acestora, inclusiv TVA
DT 221,223

CT 611,534

2.Cumparatorul se achit pentru marfurile procurate anterior

DT 241,242,243

CT 221,223
51

3.Cumparatorul acorda avansuri nainte de livrarea marfurilor. DT 241,242,243

4.Se livreaza marfurile cumparatorilor

DT 221,223

CT523

CT 611,534

5.Anularea creanei pe seama avansului acordat anterior DT221,223

DT 241,242,243

CT523

CT221,223

6.Creantele in valuta straina pot crea diferente de curs valutar ce pot fi:
a) Favorabile

DT 243

b) Nefavorabile

CT 622

DT 722

CT 243

7.Se acorda furnizorilor in contul livrarii ulterioare.

DT 224

CT 241,242,243

8.Se utilizeaza avansurile pentru stingerea datoriilor fata de furnizori.

DT 217
DT 521

CT 521
CT 224

DT 521 CT 241,242,243.
9.Se creaza rezerve privind datoriile dubioase

DT 712

CT 222.

10.Se utilizeaza rezerva pentru decontarea creanelor comerciale

DT 222

CT 221,223.

11.Daca debitorii recunoscuti anterior insolvabil(creanelor fiind decontata si au creat

disponibilitatile de a achita factura)

DT 221,223

CT 222.

12.Daca nu sunt create rezerve datoriile dubioase se deconteaza in momentul cind acesta s-a
confirmat

DT 712

CT 221,223.

Creanele fiscale apar ca urmare a diferentelor dintre sumele calculate si achtate la buget a
impozitelor si taxelor si anume:
-

Impozitul pe venit platit in plus fiind achitat in avans sau retinut in cazul platii anticipate
a dividentelor.

TVA de recuperat- accizela aferente procurarii si altor impozite si taxe republicane si

locale platite n avans sau n plus.

Suma impozitelor calculate si achitate se nregistreaza in contabilitatea n baza documentelor

primare si anume facturi fiscale, calcule si note contabile, dispozitii de plata trezoriala(buget),
ordine si decizii a unitatii economice si organelor de stat.
Evidenta analitica a creantelor fiscale se ine pe feluri de impozite si plai pe termin de
recuperare a acestora din buget.
Evidenta sintetica se tine cu ajutorul contului 225 in debit se reflecta avansurile, sumele platite
n plus in credit sumele trecute in contul pentru stingerea datoriilor.
Creane privind impozitul pe venit Conform codului fiscal persoanele fizice si juridice ce
au obtinut venit nu din munca salariata si impozitul pe venit in anul precedent a depasit 400 lei
52

sunt obligati sa achite impozitul pe venit in rate trimestriale pina la 31 Martie,30 Iunie,30
Septembrie , 30 Decembrie iar antreprinderile agricole pina la 31 Martie trebuie sa achite 1:4 si
pina la 31 Decembrie 3:4. Se reflecta ca creanta si trecerile in contul privind impozitul pe venit
care cuprinde: suma impozitului pe venit retinut la sursa de plata 5% din serviciile prestate de
catre consumator pe seama mijloacelor furnizorului calculata din valoarea serviciilor fara TVA.
n contabilitate se efectuiaz urmatoarele nregistrri contabile:
1.Se reflecta transferul in bugetula platii impazitului pe venit

DT 731

CT 535

2.La sfirsitul anului se calcula datoria curenta privind impozitul. Suma impozitului curent
calculat.

DT 731

CT 534

3.La suma impozitului pe venit calculata si platita in avans in decursul anului

DT 535 CT 731.
4. Se trece in cont suma avantajului achitat anterior

DT 534

CT 242

Creane privind TVA Acestea apar in legatura cu administrarea si contabilizarea TVA. Daca
TVA aferent procurarilor (platita) depaseste TVA aferenta livrarilor primita in perioada fiscala (o
luna) diferenta constituie creanta privind TVA.

DT 217

CT 221

Suma creantelor in cazul ca TVA platita depaseste TVA in perioada urmatoare aceasta creanta va
compensa datoria.

DT 534

CT 225

Creana privind accizele La procurarea marfurilor supuse accizelor in scopul preluarii sau
producerii altor produse suma accizelor achitate se trece in cont in cazul respectarii conditiilor
prevazute de legislatie si anume:
-trecerea in cont are loc numai la producator
-suma accizelor trecuta in cont este egala cu marimea accizelor calculate de la cantitatea
marfurilor supuse accizelor cu conditia ca suma a fost achitata in mijloace banesti si este indicate
in factura fiscala.
-data trecerii in cont constituie momentul livrarii.
Pentru suma accizelor aferenta procurarii marfurilor se intocmeste urmatoarea formula contabila:
DT 221

CT 521
DT 225

CT 521.

Evidenta sintetica a creantelor fiscale se tine in register contabile pe tipuri de impozite si la

sfirsitul perioadei din registru se trecein carte mare.
Creanele personalului sunt datorii a angajatilor intreprinderii si apar in urma:
1.acordarea avansurilor spre decontare.
53

2.procurarea de angajati a marfurilor in credit cu achitarea in rate.

3.recuperarii de gestionari a daunelor materiale si a altor datorii(pensii alimentare, serviciile
comunale).
Titularii de avans sunt angajatii inreprinderii care li se elibereaza mijloace baneti destinate
pentru acoperirea cheltuielilor ce urmeaza a fi suportate de acestea.
Cheltuielile de deplasare gospodadesti, deplasari in interes de servciu,este o detasarea
angajatului intr-o alta localitate pentru efectuerea unor lucrari in interesele inreprinderii care se
efectuiaza conform dispozitiei conducatorului. Terminul deplasarii se determina de conducatorul,
dar nu poate depasi fara a lua in calcul drumul(deplasarea consta de 40 de zile pe teritoriul
Republicii Moldava) (Anexa 22), (2 ani peste hotare) (Anexa 23). Pentru lucratorii plecatii in
deplasare in scopul executarii lucrarilor de constructii, reparatii, montaj terminul este pina la un
an.Compensarea cheltuielilor se face pentru zilele aflate efectiv in deplarare. Conform
legitimatiei de deplasare si documentelor de calatorie anexate la legislatia. In legislatie se fac
mentiuni privind plecarea, insotirea in punctele destinate si sosirea la locul de munca
permanent.Mentiunile se adeveresc cu stampilele intreprinderii corespunzatoare. Anbajatii aflati
in deplasare respecta regimul de munca si odihna la inreprinderii la care se afla acestora li se
pastreaza locul de munca salariul mediu plecarile in srainatate pe un tremin mai marede sase
luni.heltuielile de deplasare ce se cuprind:
-Cheltuieli de transport se recupereaza in baza documentelor justificative tur-retur pentru
tipurile de transport cu execeptia taxametrilor la tarifele claselor economice, daca nu se prezinta
documentele recupereaza in strainatate fara documente daca se foloseste transportul propriu se
recupereaza costul combustibilului reesind din ruta si kilometrajul parcurs in baza documentelor.
-diurnele sumele ce se achita pentru fiecare zi calindaristica aflata in deplasare conform
normelor stabilite in regulament diferentiate pe categorii:

Angajatii intreprinderii

Persoane incadrate in vizitele oficiale la invitatia organizatiei guvernamentale ale altor

tarii pentru indeplinirea dimensiunilor diplomatice.

Conducerea tarii.

Diurnele pe fiecare zi sunt stabilite in suma de 35 de lei indiferent de categorie ,pe teritoriul
Republicii Moldova peste hotare- pe categorii si tara-gazda. Pentru zilele de plecare si intoarcere
este platit cite 50% din normele stabilite. Diurnele nu se plateste pentru deplasarea de o singura
zi si in localitatea in care angajatul are posibilitatea sa se deplaseze zilnic la locul de trai.
-Cheltuielile de cazare ele se recupereaza in baza marimii stabilite de regulament reesind
din dou nivele(A si B)ale plafoanelor decazare. In nivelul A categoriile I,II in nivelul B
categoria III. Cheltuielile de cazare se confirma cu documente justificative. Daca nu se prezinta
54

se recupereaza 15 lei pe teritoriul Republicii Moldova , peste hotare 5% din norma limitata a
cheltuielilor de cazare. In baza nivelelor AB pentru fiecare noapte cu execeptia drumului.
Avansurule se acorda in valuta nationale sau staina pentru deplasarile in srainatate. Timp de 3
zile dupa revenirea din deplasare titularul de avans este oblibat sa prezinte raportul in care se
numete decont de avans cu anexarea tuturor documentelor justificative. Soldul neutilizat se
restituie. Decontul se indeplineste in valuta in care a primit avansul. Neprezentarea contului in
terminii srabiliti exclude posibilitatea eliberarii unui nou avans pentru deplasare daca sau acordat
recuperarea cheltuielilor se face in lei. Decontul se verifica in contabilitate se aproba de
conducator si se accepta spre contabilizare.Pentru evidenta data se utilizeaza contul 227Creane pe termin scurt ale personalului.
nregistrarile contabile
1.Se acorda avans lucratorului

DT 227

CT 241

2.Utilizarea avansului:
-pentru recuperarea cheltuielilor de deplasare
-pentru procurarea bunurilor materiale
TVA

DT 712, 713, 813

DT 123, 221, 217, 213

DT 534

CT 227
CT 227

CT 227

3.Suma utilizata se restitue:

-in numerar

DT 241

-se retine din salariu

CT 227
DT 531

CT 227

4.Daca cheltuielele depaseste sums avansului

5.Daca nu se elibereaza avans anticipat

DT 227

CT 241

DT 712, 713, 813, 211, 213, 217, 123

6.Se recupereaza cheltuielile suportate in baza decontului de avans

DT 532

CT 532
CT 241

Intreprinderea poate presta angajatilor servicii de intermediar ca garantie pentru achitarea

marfurilor in rate de angajat. Achitarea poate fi efectuata pe seama creditelor bancare pentru
angajati prin retinere din salariile angajatilor a sumelor spre achitare.
Inregistrarile contabile.
1.Suma creditului bancar se transforma direct magazinului

DT 227

CT 412, 512

2.Se reflecta sumele platite de angajat pe parcursul terminelor stabiliti

DT 241, 531

CT 227

3.Se ranburseaza creditul la finisarea treminului dupa ce angajatul s-a achitat

DT412,512 CT242
4.La procurarea si achitarea marfurilor prin retinere de achitare
5.Se reflecta retinerea din salariu

DT 531

DT 227

CT 539

CT 227

6.Se achita datoria fata de magazin pentru procurarea in credit(rate)

DT 539

CT 242

55

7.Crente privind recuperarea daunelor materiale ce apar cind intreprinderea i-au fost cauzate
anumite prejudicii dun vina gestionarului constatate la inventariere:
-lipsuri

DT 714

CT 211, 213, 215, 216,217

DT 721

CT 125

Se recupereaza din salariu

DT 227

CT 721

DT 241, 531
-plusuri

DT 227

CT227

CT612

Alte creane apar cu personalul cnd:

1.Se acorda servicii in scopuri personale, comunale, de transport, de tratament, pensiile
alimentare si alte plai, achitate in folosul altor persoane.
2.mprumuturile acordate angajatilor:
-valoarea serviciilor se reflecta in urmatoarele formule
-suma pensiilor alimentare si altor plati
-se achita angajatului

DT241, 531

-se achit datoria ntreprinderii

DT227

DT227

CT612

CT539

CT227

DT539

CT242

Creanele ce nu se achit de catre angajat sau de ntreprindere se trec la cheltuieli.

Veniturile calculate sunt:
-Privind arenda
-Privind redevenele, dobinzele calculate
-Privind dividentele calculate
Redeventele-sunt sumele primite de arendator de la arendasul activelor nematerile.
Aceste venituri se determina in baza contractelor comerciale de arenda, de depozit sau imprumut.
Evidenta veniturilor calculate se tine pe tipuri de venituri nregistrate pe debitori sau perioade de
incasare a creditelor.Pentru evidenta sintetic se utilizear contul 228-Creane pe termin scurt
privind veniturile calculate este un cont de activ, n debit se reflect apariia creanelor date iar n
credit anularea creanelor.
Inregistrarile contabile:
1.Se calcula veniturile aferente:
-arendei curente

DT228

CT612

-privind dobinzele si dividentele calculate

DT228

-privind redeventele si platile de arenda finantata

CT612

DT228

CT622

2.Creanele pot fi compensate printr-o datorie reciproca fata de debitor respectiv

DT521, 522, 539
3.Achitarea creanelor

CT228
DT241, 242, 243

CT228

Din categoria altor creane fac parte:

56

a)Creanele privind recuperarea pierderilor de pe urma evenimentelor excepcionale:

-de la companiile de asigurarii
-de la organele de asigurare sociala
b)Creane privind reclamatiile naintate si recunoscute.
c)Creanele bancilor comerciale (n cazul erorilor bancare sau nu sa achitat la timp) si privind
alte operatiuni.
Pentru evidenta altor creane se utilizeaz contul 229-Alte creane te termen scurt este un cont
de activ in debit se inregistreaz aparitia creanelor in credit anularea creanelor.
Inregistrarea contabila:
1.Se reflecta creanele ce urmeaza a fi primite de la companiile de asigurarii DT229 CT623
2.De la organele de asigurarii sociale

DT229

3.Privind reclamaiile

DT229

4.Stingerea creanelor

DT241, 242, 243

CT533

CT612
CT229

Evidenta contabila se tine in registre contabile pe tipuri de creane, pe debitori sau pe termin de
achitare a acetora. Informatia din registre se trece n cartea mare. Soldurile finale se utilizeaza la
intocmirea bilantului contabil.
Mijloacele baneti
Mijloacele baneti sunt valorile economice care mbraca forma sau funcia de bani. Ele sunt
activele lichide ale nrepriderii. Se clasifica dupa urmatoarele criterii:
I.Dupa valuta:
-valuta naionala
-valuta strina
II.Dupa locul de pastrare si forma de existent
-in numerar (aflate in casa)
-la conturi (fara nemerar si alte mijloace banetii)
III.In functie de posibilitatea utilizarii
-mijloace baneti nelegate (pot fi utilizate liber fara restrictii daca apartin ntreprinderii)
-mijloace baneti legate (apartin ntreprinderii cu dreptul de proprietate dar nu pot fi
utilizate pina la clarificarea mprejurimilor) conturile bancare legate, blocate sau
sechestrate contin suma soldului de comercializre unde suma minima trebuie sa existe in cont si
in casa pentru acoperirea diferitor riscurii limita este stabilita in contractul incheiat cu banca.
Pentru pastrarea numerarului si efectuarea decontarilor la orce ntreprindere exista casieria-ce
reprezinta o ncapere specializata, izolata de restul compartimentelor ntreprinderii cu sisteme de

57

semnalizare, cu instalatii, cu safeuri metalice pentru pastrarea banilor. Acesul persoanelor strine
in casierie este interzis.
Nu mai rar de o data in trimestru mijloacele baneti se supun inventarierii. Operatiunile casei
sunt efectuate de casier. Persoana cu raspundere material este responsabil pentru pastrarea
hrtiilor de valoare(depozite obligatii).
In majoritatea cazurilor banii in casa se primesc din contul curent prin intermediul casierului
in baza dispozitiilor de incasare din casa si a distozitiilor de plata-din banca. Aceste documente
nu se permite nici o corectare sumele se indica si se scriu cu cifre si cu litere. Inafara de contul
curent, banii se mai primesc si din alte surse: de la lucratorii, de la alte persoane fizice sau
juridice. Documentul ce adevereste incasarea este dispozitia de incasare cu chitanta la ea ce se
elibereaza perioadei ce a depus banii in casa. Plata banilor din casa se face pentru achitarea
salariului, avansurilor in baza dispozitiilor de plata. Daca se achita salariul lucratorilor sau alte
platii omogene se intocmeste o lista de plata (borderou) unde se include prima foaie- dispozitia
conducatorului si suma totala inclusa in lista si apoi cu drept cu numele persoanelor ce vor primi
bani se inscrie suma.
Banii in numerar se pastraz in casa timp de 3 zile. In baza listei de plata se intocmeste o
singura dispozitie de plata soldul neutilizat, inclus in lista, dupa 3 zile se restitue in contul curent.
La sfirsitul zilei lucratoare casierul calcula rulajul total determina soldul final si intocmete
raportul casierului cu anexarea documentelor justificative. In contabilitate acest raport se
prelucreaza, fiecare suma se deconteaza si se introduce datele in registrele contabile. Pentu
evidenta mijloacelor banesti in casierie se utilizeaza contul 241-casa , in debit se reflecta
intrarile de miloace banesti in credit iesirea acestora. Soldul final debitor refleca existenta
mijloacelor banesti la sfirsitul perioadei de gestiune.
Inregistrarile contabile:
1.Se incaseaza mijloare banetii din casierie, din vinzarilor marfurilor sau produselor
DT241

CT611

2.Alte venituri primite sub forma de :

-plati de arenda curenta, amenzi, penalitatii mijloacele banesti constatate plusuri la
inventariere

DT241

CT612

-sub forma de dividente, dobinzi

DT241

CT621

-plati de arenda finantata si din arenda activelor nemateriale, diferenta de curs valutar
DT241

CT622

3.De la titularul de avans in cazul restituirii sumei de avans neutilizat

DT241

CT227

4.Din casa se elibereaza plati:

-penru achitarea datoriilor

DT521, 531, 533, 534, 522, 539

CT241
58

-se acorda avans titularilor

DT227

CT241

-efectuarea achitariilor pentru bunurile procurate DT211, 217, 213, 123

- achitarea cumparaturilor in casa

DT241

CT241

CT221.

Pentru pastrarea banilor temporar liber si pentru efectuarea decontarilor prin virament
(transfer) fiecare intreprindere in banca aleasa de sine statator deschide cont de decontare(cont
curent). Prin acest cont se efectueaza toate decontarile prin transfer sumelor din contul curent al
unei intreprinderii in contul altei intreprinderii pentru deschiderea contului curent la banca
intreprinderii depune cererea ca formular special si un pachet de documente vizate notarial
(copia statutului intreprinderii si doua exemplare a fiselor cu madelul semnaturii conducatorului
intreprinderii si contabilului sef, modelul sigilelor).
Dreptul de a semna documente banesti prezentate la banca il au numai persoanele modelul
carora a semnaturilor au fost prezentate la banca. Toate operatiile economice care au loc sunt
achitate cu mijloace banesti din contul curent la banca.
Pentru a deschide cont curent inainte de inregistrarea intreprinderii cu scopul de a acumula
drepturile fondatorilor in banca se deschide un cont curent temporar, se inregistreaza
intreprinderea la camera inregistrarii de stat si la inspectoratul fiscal, se prezinta statutul
inregistrat, modelele semnaturilor adeverite notarial, se deschide contul curent permanent.
1. Intrarea mijloacelor banesti in contul curent are loc:
-din casa
-de la diferitii debitorii
-din transferuri banesti in expeditie
-primirea creditelor bancare si imprumuturi
2.Iesirea mijloacelor banesti in contul curent are loc:
-pentru achitarea datoriilor fata de furnizori, fata de buget, fata de organele asigurarii
sociale
-in casa
- fata de alti creditodii
-rambursarea creditelor si imprumuturilor
Operatiile la contul curent sunt reflectate in formularele aprobate prin regulamentul decontarilor
prin virament, aprobate la 12 iulie 1996. Principalele documente de decontare sunt:
-dispozitiile de plata (Anexa 24,25,26,27)
-cerere- distozitie de plata si in valuta straina
-dispozitia de incaso
-cecuri de numerar
-cecuri curente (de decontare)
59

-Dispozitie de plata acceptata

- Dispozitie de plata trezoreriala (Anexa 28,29,30)
Platile din contul curent se efectueaza numai cu acordul titularului insa in unele cazuri
decontarea mijloacelor banesti de pe contul curent poate avea loc fara acordul titularului in baza
dispozitiei de incaso la cererea organelor financiare bancii sau conform hotaririi arbitrajului.
Efectuarea platilor din contul curent are loc in limita mijloacelor banesti care sunt in cont. In
baza documentelor banesti si de decontare banca in termenele stabilite intocmeste si prezinta
intreprinderii extrasul bancar cu toate documentele justificative anexate.In extrasul bancar se
indica:
-data si numarul documentului
-codul documentului
-suma operatiei efectuate
-soldul la inceputul si la sfirsitul perioadei de gestiune
Soldul de la inceputul lunii trebuie sa coincida cu soddul final de pe ultimul extras bancar.
Extrasele bancare sunt verificate in contabilitate iar in cazul de constatare a erorilor
intreprinderea trebuie sa anunte banca in termen de 10 zile din momentul primirii extrasului
bancar. Evidenta mijloacelor banesti se tine la contul:
242-cont de decontare in valuta nationala caruia i se pot deschide subconturile:
242 1-mijloace baneti nelegate(care apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber).
242 2-mijloace baneti legate( apartin intreprinderii insa nu pot fi utilizate din cauza
sechestrarii sau blocarii conturilor).
Dupa functia contabila contul 242 este uncont de activ iar banca este un cont de pasiv.
Inregistrarile contabile:
1.S-au incasat mijloace baneti in contul curent:
-din casa

DT242

CT241

-din vinzarile marfurilor, produselor, prestarea serviciilor

DT242

-din amenzi, penalitati, despagubirii

DT242

CT612 3, 534

-din arenda operationala a activelor

DT242

CT612, 534

-din arenda finantata din redevente

DT242

CT622, 534

CT611, 534

2.Se inregistreaza incasarea mijloacelor baneti prin achitarea creantelor

DT242

CT134, 221, 223, 225, 227, 228, 229.

3.Se reflecta incasarea aportului in capitalul statutar

DT242

CT311, 313

4.Se inregistreaza primirea creditalor bancare si imprumuturilor pe termen lung si pe termin scurt
DT242

CT411, 412, 413, 511, 512, 513

5.Se reflecta sechestrarea, blocarea mijloacelor banetii

DT242 2

CT242 1
60

6.Sa achitat datoriile

DT521, 522, 534, 533, 539

CT242

7.S-au procurat diferite active care s-au achitat din contul curent
DT111, 121, 122, 123, 125, 131, 132, 211, 213, 216, 217, 246
DT534

CT242

CT242

8.Din contul curent s-au eliberat mijloace baneti

DT241

CT242

9.Rambursarea creditelor bancare si mprumuturilor

DT311, 412, 413, 511, 512, 513,

CT242

10.Se nregistraza achitarea amenzelor, penalitailor, despgubirelor

DT714 3

CT242

11,Din contul curent se deschide un acreditiv sau carnet de cecurii

DT244 1, 244 2 CT242
12.Se reflecta achitarea serviciilor prestate de telecomunicatii, servicii de audit, juridice s.a.
DT713

CT242

13.Sa acordat avans pe termin lung si scurt

DT136, 224

CT242

Evidena analitica a mijloacelor baneti in contul curent se tine in jurnalul-order si borderoul

nr.2cc cont curent. (Anexa 31,32)
Pentru deschiderea si efectuarea decontarilor in valut strina agentul economic si deschide
conturi valutare la banca autarizata la alegerea ntreprinderii si cu acordul bancii.
Persoanele fizice si juridice au dreptul sa efectueze plai din conturile lor in valut strain
numai in cazurile cind plaile se efectueaza in limita operatiunilor curente, internationale sau
efectueaza cu scopul de a achita datoriile in valuta straina privind importul de marfurii si
materiale, precum si rambursarea creditelor primite in valuta straina. Modul de efectuare a
operatiunilor in valuta straina este reglamentat de SNC 21 Efectele variatiilor cursurilor
valutare precun si de regulament privind reglamentarea valutara pe teritoriul Republicii
Moldova aprobat in mai 1998.
In operatiunile valutare apare necesitatea de a recalcula si evalua, valuta straina in lei.O altfel
de recalculare se face pentru toate elementele monetare in valuta straina la care se refera:
I.mijloace baneti
II.creanele
III.datorii
Evaluarea valutei strine la contul valutar sau la alt cont unde se pastreaz mijloacele in valut
are loc conform cursului oficial stabilit de banca naionala la data efectuarii operatiunilor
economice. In cazul evaluarii valutei pot aparea diferente de curs valutar.
Diferentele de curs valutar-sunt diferene dintre 2 evaluarii a activelor si pasivelor numai
elementele monetare in valuta strina calculate la diferite date. Diferenele pot fi:
-favorabile
61

-nefavorabile
Evidenta mijloacelor baneti in contul valutar se ine la contul 243-cont de decontare in valuta
straina la care i pot fi deschise subconturile:
243 1-conturi valutare in tar
243 2-conturi valutare in strinatate
243 3-mijloace valutare legate(caresunt sechestrate).
Inregistrarile contabile
1.Se inregistreaza procurarea valutei strine
a)cnd nu exista diferente dintre cursul oficial si cel bursier

DT243

CT241, 242

b)n caz ca exista diferente dintre cursul oficial si bursier, ex: cursul oficial 1=12,5.
nreprinderea procur 1000 $ :
-se reflecta livrarea banilor bancii la cursul stabilit de banca nationala
DT229

CT242

s=12500

-la data procurarii valutei, cursul bursier consta din 1=12,6 lei, se inregistreaza diferenta
dintre cursul oficial si cel bursier la data procurarii valutei straine.
DT722 3

CT242

s=100

-admitem ca cursul bursier alcatuia 1=12,3 se reflecta diferenta favoragila sau pozitiva
dintre cursul bursier si cel oficial
se inregistraza primirea valutei

DT242
DT243

CT622 3
CT229

s=200

s=12500

2.Se reflecta diferentele de curs valutar favorabil aferente mijloacelor banesti valutare
DT243

CT622 3

3.Se reflecta diferentele nefavorabile de curs valutar

DT723 2

CT243

4.se inregisreaza vinzarea mijoacelor banesti valutare:

a)la cursul oficial

DT241, 242, 229

CT243

b)la diferentele de curs

-negative

DT722 3

-pozitive

DT243

CT243
CT622 3

diferentele de curs valutar pot rezulta si din devalorizarea valutei nationale din Republica
Moldova daca aceasta devalorizare poate fi acoperita si datoriile rezultate provenite din
procurarea activelor nu pot fi achitate atunci diferentele date se reflecta prin decizia eliberata
in scris a ministerului de finante pentru fiecare intreprindere separat.
5.a)In cazul procurarii activelor nemonetare diferentele se feflecta la majorarea acestor active.
DT211, 213, 216, 217, 123, 125

CT521

b)In cazul avtivelor monetare, diferentele se trec la venituri anticipate curente sau cheltuieli
anticipante curente
62

-diferente favorabile

DT243

-diferente nefavorabile

CT515

DT251

CT243

6.In cazul creditelor bancare de catre intreprindere primirea creditelor DT243

-rambursarea creditului bancar

DT511

CT511

CT243

-in cazul de diferente nefavorabile se reflecta

DT722 3

CT511

Contabilitatea mijloacelor banesti in conturile speciale la banci se evidentiaza la contul 244conturi speciale la banci care include subcunturile:
244 1-acreditivul(diferite rambursari, credite internationale)
244 2-carnetele de cecurii cu limite de suma
244 3-mijloace pe cartea de credit si magnetice.
Inregistrarile contabile
1.Se inrebistreaza deschiderea conturilor speciale in banci
a)din contul mijloacelor banesti proprii
b)din contul creditelor bancare

DT244

DT244

CT241, 242

CT511, 411

2.Se inregistreaza achitarea datoriilor cu mijloacele speciale in bancii deschise

DT521, 522, 539

CT244

3.Se restitue soldul de mijloace banesti ramase

DT241, 242, 411, 511

CT244

4.Se reflecta cheltuielile soportate de intreprindere la procurarea carnetilor de cecurii sau la

deschiderea acreditivului

DT713

CT241, 242, 243

Evidenta analitica se tine in registre contabile-jurnal order si borderouri la contul 244 pe feluri
de mijloace banesti.
Tema 6: Capitalul propriu
Capitalul propriu reprezinta marimea ramasa in activele intrepinderii dupa scaderea datoriilor.
capitalul propriu = active datorii
Activ = capitalul propriu + datorii ; Pasiv = capitalul propriu + datorii.
Elementele care formeaza capitalul propriu sunt:
Capitalul statutar- care reprazinta aporturile fontatorilor la patrimoniul intreprinderii.
Capitalul suplimentar-apare in cazul depunerii fondatorilor la capitalul in valuta straina,
precumsi in cazul cind difera pretul nominal de cel de vinzarea activelor.
Capitalul rezerva- cuprinde rezervele stabilite de legislatie, rezerve stabilite de stat.
Profitul nerepartizat-cuprinde profitul nerepartizat al anilor precedenti si profitul net al
anului de gestiune.
Capitalul secundar-contine diferentele din reevaluarea activelor pe termin lung, subventiile
prevazute pentru intreprinderile de stat.
Elementele ce reduc marimea capitalului statutar:
63

Capitalul nevarsat-reprezinta datoria fondatorilor ce urmeaza sa fie depusa in capitalul

statutar.
Capitalul retras-sunt actiunile rescumparate de la actionarii in scopul anularilor ulterioare,
sau revinzarii acestora.
Perderea neacoperita-ce se compune din:
-pierderea neacoperita a anilor precedentii,
-pierderea neta a anului de gestiune,
-profitul utilizat a anului de gestiune ce reflecta caile de utilizare a profilului precum si
suma dividentelor intermediare achitate fondatorilor in cursul anului de gestiune.
Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de actele legislative a Republicii
Moldava si de actele de constituire a intreprinderii. Aporturile in capitalul statutar pot fi sub
forma de mijloace banestii, hirtii de valoare platite in intregime, alte bunurii inclusiv drepturile
patrimoniale sau de alte natura ce au valuarea baneasca.
In evidenta contabila a capitalului statutar se tine la contul311-capitalul statutar. La formarea
capitalului statutar inregistrarile lacontul 311 se fac numai dupa inregistrarea de stat a
intreprinderii.
Inregistrarile contabile:
1.Se reflecta suma mijloacelor banesti depusa in contul achitarii capitalului statutar
DT242, 243

CT311

2.Se reflecta valoarea bunurilor depuse ca aport la capitalul statutar

DT111, 123, 211 CT311
3.Se reflecta marimea cotei neachitate de fondatorii la momentul inregistrarii intreprinderii
DT313

CT311

Capitalul suplimentar- pentru evidenta acestuia este destinat contul312-capital suplimentar ,

unde se reflecta suma cu care valoarea actiunilor vindute depaseste valoarea nominala dupa
inregistrarea de stat DT242, 243

CT312

Daca in cursul emiterilor suplimentare actiunile sunt plasate la un pret mai mic decit valoarea lor
nominale, suma diferentei duce la micsorarea capitalului suplimentar.

DT312

CT311

La capitalul suplimentar sunt reflectate si diferentele de curs valutar aferente decontarilor cu

fondatorii in valuta sraina. Valoarea aporturilor la capitalul statutar se reevalueaza in lei la cursul
oficial a bancii nationale. La momentul incheierii contractelor de constituire daca la momentul
depunerii directe de catre fondatorii staini ca aport la capitalul statutar in companie cu data
incheierii contractelor de constituire, sa format a diferenta de curs, aceasta se reflecta in modul
urmator.

DT243, 313

CT312.
64

Daca e nefavorabila evidenta aceasta se reflecta in

DT312

CT243, 313.

Capitalul nevarsat-datoriile fondatoriilor in capitalul statutar deoarece deseori apar situatii cind
momentul de inregistrare a intreprinderii nu coincide cu momentul depunerii aporturilor in suma
deplina prevazuta in actele de constituire.Utilizarea capitalului nevarsat are un caracter limitat.
Legea privind societatea pe actiunii prevede reflectarea capitalului statutar numai inmarimea
activelor plasate. Ele se considera achitate integral de fondatorii la formarea si majorarea
capitalului statutar si altele, unde 313 nu se utilizeaza. Exceptie se face in cazul dat: perioada de
2 luni din ziua inregistrarii de stat s.a. si pina la primirea aporturilor banesti in contul achitarii
activitatiilor plasate la constituirea societatii.
Capitalul retras-prin procesul activitatii intreprinterii apar situatii in care societatea pe actiuni
rascumpara actiunile proprii, plasate anterior, deci capitalul retras reprezinta rascunpararea
actiunilor proprii de la actionarii sai a cotelor de participatie de la asociatii sai:
-rascumpararea actiunilor se efectuiaza pentru miscarea capitalului statutar prin intermediul
anularii, actiunilor rascumparate.
-revinzarea actiunilor rascumparate la un pret mai mic decit cel nominal.
-utilizarea actiunilor rascumparate pentru plata dividentelor fondatorilor.
-prevenirea tentativelor concurentului de a obtine pachetul de control.
Actiunile rascumparate nu reprezinta activele intrepinderii nu afera dreptul la vot pe ele nu se
plateste dividente. Actiunile rascumparate se contagilizeaza la valoarea lor de procurare si nu la
valoarea lor nominala.
Inregistrarile contabile
1.Rascumpararea actiunilor de la fondatori se inregistreaza astfel
2.Se anuleaza actiunile rascumparate

DT311

DT314

CT241, 242

CT314

3.Deoarece actiunile pot fi rascumparate la un pret ce difera de valoarea nominala diferentele se

reflecta la mjorarea sau diminuarea capitalului statutar
a)daca pretul de procurare depaseste volumul nominal a actiunilor
b)daca pretul de procurare depaseste valoarea nominala a actiunilor

DT312
DT314

CT314
CT312

4.Ulterior se inregistreaza revinzarea actiunilor rascumparate anterior DT241, 242 CT314

5.Se reflecta diferenta dintre pretului de vinzare-procurare a actiunilor vindute:
a) daca pretul de procurare depasestepretul de vinzare

DT312

b) daca pretul de procurare e mai mic decit pretul de vinzare

6) suma defalcarilor in rezerve din profit

DT332, 333

CT314

DT314

CT312.

CT321, 322, 323

7) se reflecta utilizarea mijloacelor din rezervelor :

65

a)pentru majorarea capitalului statutar

DT321, 322, 323

CT311

b)pentru acordarea perderilor din perioadele precedente sau curente

DT321

In componenta capitalul se include profitul(sau pierderea) net a anului de gestiune si profitul

nerepartiza sau pierdere neacoperita a anilor precedenti.
Profitul net reprezinta rezultatul financiar a perioadei de gestiune dupa impozitare. Suma
profitului anului de gestiune se determina in contul 351rezultatul financiar total este un cont de
calculatie. La finele anului in acest cont se trec veniturile si cheltuielile pe toate felurile de
activitati determininduse rezultatil financiar contabile pina la impozitare
Dupa reflectarea in acest cont se trec veniturile si cheltuielile aferente impozitului pe venit suma
diferentei dintre rulajul DT si CT a contului 351 va reprezenta rezultalul financiar net.
712, 713

CT

DT351

DT711,

S=120000
CT clasa 7

S=120000

DT241, 242

CT611, 612, 621, 622, 623

DT clasa 6

CT351

S=13000

Daca la momentul reflectarii in contul exisa decizia propritarului intreprinderii privind utilizarea
profitului net pentru crearea rezervelor

DT333

CT3321, 322, 333

deeoarece fiecare

an financiar nou trebuie sa inceapa cu soldul 0 acontului 333. La sfirsitul anului se efectuiaza
treccerea soldului la precedentii:
1)suma profitului net

DT333

2)la suma pierderii nete

DT332

CT332
CT 333

Profitul nerealizat reprezinta o parte din capitalul propriu ce nu a fost utitizata si se reflecta in
contabilitate in baza deciziei generale a propietatilor intreprinderii. Se utilizeaza profitul
nerepartizat pentru:
1) crearea rezervelor

DT332

2) pentru plata dividentelor

CT321, 322, 323

DT332

CT537

3) pentru acordarea perderilor anilor precedenti

DT 332 profit

CT332 pierdere.

Destinatia principiilor de utilizare a profitului este plata veniturilor proprietarului intreprinderii

in societate pe actiunii= dividentele in alte investitii

66

Tema 7: CONTABILITATEA DATORIILOR

Datoriile reprezint angajamente de plata a ntreprinderii fa de furnizori pentru bunurile
procurate i serviciile prestate, fa de personalul angajat, privind retribuirea muncii, faa de stat
privind plata inpozitelor i taxelor, faa de alte persoane fizice i juridice.
Clasificarea datoriilor:

In funcie de coninutul economic:

1. datorii financiare
2. datorii comerciale
3. datorii calculate

n funcie de termenul de achitare

1. datorii pe termen lung (termenul de achitare e mai mare de 1 an)
2. datorii pe termen scurt (termenul de achitare mai ic de 1 an)

n funcie de termenul de achitare:

1. datorii convertibele(prin cedarea unei parti din capitalul statutar)
2. datorii neconvertibele (care se achita prin alte mijloace i nu prevede cedarea unei
pari din capitalul statutar)

Conform legislaiei asigurarile pot fi binevole si obligatorii.Asiguratorii sunt companiile de

asigurari si organe de stat
67

Asigurari sociale este un sistem de protectie sociala a persoanelor asigurate care,consta in

acordarea de indemnizatii, ajutoare, pensii si compensatii.
Toti agenti economici indeferent de formele de proprietate, pers. fizice, fondul pentru ajutor,
personae cu contract individual depun contributii la asigurare sociale de stat, fiind inregistrate ca
platitorii de contributii la casa nationala de asigurare, care are 2 componente
1.casa nationala de asigurari sociale
2. casa nationala da asigurari medicale
Baza de calcul pentru contributii sunt
1.salariul si alte plati (Anexa 33, 34)
2.unitati de grad pe hectar de teren agricol, conform legii bugetului asigurarii sociale nr.383 din
18 decembrie 2006contributii la asigurari sociale constituie (Anexa 35)
- 26% din fondul de retribuire si alte plati calculate de agenti economici
- 2% tariff individual in fondul de pensii
- 1,7 lei annual pentru un grad/hectar de teren agricol
- 1734 lei pentru intreprindere individuala, cu exceptia cind proprietarii ntreprinderii
individuale sunt pensionarii sau invalizi
- 1374 lei pentru avocari si notari
In baza sumei de 1734 lei pentru persoanele fizice ce inchee contract individual cu casa nationala
- 1374 lei-1224lei pentru muncitorii din agricultura care inchee contract cu casa nationala
Persoanele neasigurate isi pot complecta stagiul de cotizare pentru perioadele precedente
pe un termen nu mai mare de 5 ani, pentru achitare pentru fiecare an precedent cite 1374 lei sau
1224 lei;1374 annual achita detinatorii patentelor de intreprindere cu exceptia invalizilor si
pensionarilor.
Pentru persoanele fizice angajatorii carora li se retine 2% din salariul in fondul de pensii, baza de
calcul se limiteaza cu 3 salarii medii pe economie (1385lei) adica suma maximala a contributiilor
este de 83.10 lei in fondul de pensii.
Contributii in marime de 26%-2% nu se calcula din
- ajutoare materiale
-plaile de compensare/diurnele, recuperarea daunelor materiale
-sumele platite ca concdiere
-sumele platite de intreprindere lucratorilor pentru procurarea imbracamintei, incaltamintei,lapel,
achitarea costului biletelor d etratament, bursele si altele.
Contribuabilul trebuie sa prezinte darea de seama privind calcularea, utilizarea si achitarea
contributiilor la asigurari sociale conform legii bugetului privind asigurari de stat sociale
68

Inregistrari contabile
1. se calcul salariul lucrrilor comerciale dt.712
2. dt 712

ct. 531

ct.533

3.se calculeaz ndemnizaiile pentru pierderea temporar a capacitii muncii dt.533 ct.531
(Anexa 36)
4. din cas sa achitat datoriile la asiburarii dt.533
5.se inregistraz creane fa de asigurri dt.229

ct.242
ct.533

Intreprindelile pot asigura bunurile si persoanelor contra cazurilor de risc, calcul primelor de
asigurare se face conform cotelor stabilite de companiile de asigurare si ele se clasifica dupa
fiscalitate
1. premise spre deducere se scad din venituri, si se determin la calcularea profitului
inpozitat ele pot fi de 2 tipuri:
a)obligatorii-asigurari de raspundere civila a detinatorului autovehicole,asigurari pasagerilor
transportului feroviar, aerian, fluvial, auto-publice
b)facultative-asigurari de accidente.
2.limitate nu mai mult de 3% din venitul pin la impozitare
a)asigurarile binevole a animalelor, bunurilor si incarcaturiilor sematurilor
b) asigurari de raspendere civila a organizatiilor, surselor de pericol sportive
3.nepermise spre deducere
a)asigurarea riscurilor financiare
b) asigurarea riscurilor de investitii in afara de asigurarea sociala se achita si se calcula
contributii la asigurarea medicala
cotele sunt:
2% din salariul calculate la intreprindere
2,5% se retine din salariul fiecarui lucrator aparte
Pentru evidenta se utilizeaza contul 533 datorii privind asigurarieste un cont de pasiv in dt. se
reflecta achitarea si utilizarea in ct calculareacontributiilor si primelor la asigurari sociale si
medicale.
Inragistrari contabile
1.se calcula contributii la asigurari sociale 26% din salariul
Dt.712,713,721,811,812,813

Ct.533

2.lucratorilor incadrati in procesul de creare incarcare a materialelor si in alte lucrari de a

provizionare

Dt.211,213,217

Ct.533
69

3.Platile efectuarte de intreprindere sub forma de indemnizatii pentru incaoacitatea de munca

concediu in caz de asarcinaDt.533 Ct.531
4. 2% din salariul lucratorilorDt.531

Ct.533

5.Suma spre achitare case nationale de asigurare sociala se calcula ca diferenta dintre sumele
calculate (ct533-rulaj creditor)achitate efectiv salarizatiilor(dt533-rulaj debitor)
Dt.533

Ct.242,241

6.sumale platite implus se prec la creante Dt.229

Ct.533

Sistemul fiscal alRM cuprinde o totalitate de impozite sit axe divizate in

-generale de stat(imp.pe venit)
-locale
In contabilitate calcularea si reflectatea impozitului pe venit este reglimentata de SNC 12
Pentru determinarea impzit pe venit la intreprindere se calcula venitul con.numit in raportul
financiar profit sau pierderea perioadei pina la impozitatre, care se determina trimestrial prin
calculul fara formula con.
La sfirsitul anului se determina prin contul 351-rezultat financial total
1.dt clasa a-6-a Ct351
Dt.351

Ct clasa a-7-a

Impozit pe venit se determina din venitul impozabit ce reflecta suma venitului pierderii
Contabile corectat cu suma diferentelor constatate inre regulele SNC si a Codul Fiscal deoarece
codul fiscal prevede reguli de costatare a cheltuelilor si veniturilor in scopuri fiscale iar SNC in
scopuri con. Financiare
Deacea sunt:
1-venituri si cheltuieli recunoscute comform legislatiei fiscale
Dar nerecunoscute de SNC
2-sau recunoscute de SNC dar nerecunoscute de Codul Fiscal
Din aceasta cauza apar diferente ce se include la determinarea venitului impozabil sau peerderi
fiscale.
Inragistrari contabile
1.pe parcursul trimestrului impozit pe venit se achita in rate Dt.225
Dt 731

Ct242

Ct534

2.imp.pe venit achitat in rate Dt225

Ct242

3.canstatarea datorii effective privind impozitul pe venit

4.compensarea datorii calculate pe seama creantelor
5.se transfera datoria in buget

Dt534

Dt.738

Dt534

Ct534

Ct225

Ct242

70

Suma imp.pe venit calcula si marimea venitului impozabil din care s-a calculate inregistrari in
declaratia privind imp.pe venit ce se intocmeste la sfirsitul per.de gestiune si se prezinta la
organelle fiscale pina la 31 martie a anului urmator de gestiune pina la aceasta data se achita
imp.pe venit a carui cota este de 20%
TVA-impozit general de stat , el prezinta o forma de colectare la buget a unei parti din valoarea
marfurilor livrate , serviciilor prestate precum si cele importate
Conform titlului 3 alCodul Fiscal se nimeste TVA se reflecta in contabilitate principiul
specializarii exercitiului
Cotele TVA conform Codul Fiscal sunt
a)cota standart 20%
b)cote reduse 8%
c) pine si produsele de panificatie,lactate 8%
d)gaze naturale 5%
e)exporturile de energie electrica,apa 0%
Platitorii TVA conform art.120 Codul Fiscal sunt agentii economic ice efectuiaza livrari de
marfuri in sume ce depaseste 200.000 lei anal.
Se scutesc de TVA produsele alimentare si nealimentare pentru copii .Unele pozitii tarificare
marfuri si servicii institutiilor de invatamint legate de procesul de instruire , serviiciile de
eliberare a licentiilor, serviciile medicale cu exceptia celor cosmetice, serviciile postale,camin
Procurarile si levrarile sint inregistrate chronologic in regitrele de evidenta a procurarilor in baza
carora se intocmeste declaratia lucratorilor cu TVA ce se prezinta nu mai tirziu de ultima zi a
lunei ce urmeaza dupa perioada de gestiune.
In buget se transfera de catre platitori de TVA diferenta dintre TVA primita si platita. Daca suma
TVA este mai mare decit cea platita atuci se inregistreaza datoria fata de bugetul privind TVA la
suma diferentei

Dt.225 Ct.534

Accizul-este impozit idirect de stat,ce stabileste pentru unele marfuri de consum(bauturi

alcoolice, tutun si auto turismele ) si pentru activitatile in domeniul jocurilor de noroc.
Ele se include in valoare de cump. a marfurilor, iar la vinzarea ulterioara nu se calcula
sin u se aplica.
Ele se calcula in suma absoluta la unitate de masuri. Valoarea impozabila este valoarea vamala
a marfurilor fara TVA .Valoarea in vama a marfurilor importate sau valoarea licentei pentru activ
de joc de noroc.

71

Acciz nu se achita de personae fizice ce impart marfuri de uz personal a caror valoarea nu

depasete limita stabilila de legislatie , ele nu se achita la import.marfurulor de ajutoare materiale
de catre govern .
Persoane ce precanizeaza sa se ocupe de fabricarea marfurilor supuse accizelor , este obligat sa
primeasca certificate de acciz si el este obligat sa tina registru de evidenta a marf.supuse
accizelor in baza carea se intocmeste si se prezinta pina la finele lunii urmatoare declaratia
privind achitarea accizelor , iar achitatorii primesc marci.
Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plat ale ntreprinderii fa de furnizori,
antreprenori i ali creditori pentru activele procurate, avansurile primite i serviciile de care
ntreprinderea a beneficiat.
n contabilitate evidena sintetic a datoriilor comerciale se ine pe contul de pasiv 521 ,,Datorii
pe termen scurt privind facturile comerciale. n credit se nregistreaz creterea, apariia
datoriilor comerciale, iar n debit achitarea, stingerea datoriilor. Soldul este creditor i reprezint
datoriile comerciale ale ntreprinderii la o dat anumit.
Evidena analitic a datoriilor comerciale se ine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor pe
termen de apariie i stingere. Sistemul informaional contabil permite s fie luate la eviden
toate operaiile care au fost efectuate n decursul perioadei de gestiune ntre ntreprindere i
creditor.
La prestarea serviciilor n afar de facturi fiscale este obligatoriu s fie anexat act de ndeplinire
a lucrrilor.
Datoriile privind decontrile cu bugetul
Relaiile agenilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz n procesele de calculare,
achitare i declarare a impozitelor i taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o
totalitate de impozite i taxe divizate n:
-

generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adugat, accizele, impozitul

privat, taxa vamal, taxele percepute n fondul rutier;

-

locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa pentru

amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaii locale i loterii, taxa hoteliera,
taxa pentru amplasarea publicitii, taxa pentru dreptul de a aplica simbolica local, taxa pentru
amplasarea unitilor comerciale, taxa balnear, taxa pentru dreptul de a vinde n zona vamal,
taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cltorilor etc.
Modul i termenele de achitare a impozitelor i taxelor, cotele acestora, facilitile acordate,
precum i subiecii impunerii i obiectele impunerii sunt reglementate de Codul fiscal, Legea
72

privind taxele locale nr. 186-X1II din 19.07.1994, cu modificrile i completrile ulterioare,
legea bugetului de stat pe anul respectiv i alte acte normative.
Pentru generalizarea informaiei privind datoriile fa de buget aferente impozitelor, taxelor i
sanciunilor economice este destinat contul de pasiv 534 Datorii privind decontrile cu bugetul.
n creditul acestui cont se reflect datoriile calculate fa de buget privind impozitele i taxele,
iar n debit -plile virate efectiv sau trecute n cont. Soldul este creditor i reprezint suma
datoriilor ntreprinderii privind plile datorate bugetului la sfritul perioadei de gestiune.
Evidena analitic a datoriilor privind decontrile cu bugetul se ine pe feluri de impozite i taxe.
De aceea n cadrul conturilor sintetice destinate evidenei decontrilor cu bugetul pot fi deschise
diferite subconturi i conturi analitice pentru evidena i efectuarea corect a trecerilor n cont pe
tipuri de impozite i taxe.
n cadrul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul pot fi deschise subconturi, n
funcie de tipul impozitelor sau taxelor, care au aceeai structur format la contul 225 Creane
pe termen scurt privind decontrile cu bugetul.
Planul de conturi prevede i alte conturi pentru contabilizarea decontrilor cu bugetul care au o
utilizare mai redus datorit specificului efecturii operaiunilor economice. Astfel, contul 535
Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat este destinat generalizrii informaiei privind
sumele impozitului pe venit, TVA i accizelor aferente procurrilor, calculate, dar care nu sunt
obligatorii spre plat pn la ndeplinirea condiiilor prevzute de legislaia n vigoare. La
momentul apariiei obligaiei de plat a acestor impozite, sumele lor se trec n contul 534
Datorii privind decontrile cu bugetul.
Contabilitatea impozitului pe venit
Un loc important n cadrul decontrilor cu bugetul l ocup impozitul pe veniturile persoanelor
care desfoar activitate de ntreprinztor. Modul de determinare i de eviden a impozitului pe
veniturile persoanelor care desfoar activitate de ntreprinztor se reglementeaz de S.N.C. 12
Contabilitatea impozitului pe venit i Codul fiscal.
Conform Codului fiscal i Legii bugetului de stat pe anul 2003, cota procentual a impozitului pe
veniturile persoanelor juridice este de 22 % care se aplic venitului impozabil.
n cazul determinrii impozitului pe venit, la ntreprindere se calculeaz venitul contabil care
reprezint profitul perioadei de gestiune pn la impozitare. Acest profit se determin n cursul
anului de gestiune prin calcul n Raportul privind rezultatele financiare, iar la sfritul anului - n
contul 357 Rezultat financiar total. n debitul acestui cont sunt reflectate cheltuielile acumulate
pe tipuri de activiti, iar n credit -veniturile acumulate pe tipuri de activiti. Comparnd suma

73

total a veniturilor cu suma total a cheltuielilor, se obine rezultatul financiar al perioadei pn

la impozitare.
n legislaia fiscal sunt prevzute reguli de constatare a veniturilor i cheltuielilor n scopuri
fiscale, iar n S.N.C. - reguli de calcul i constatare n scopurile contabilitii financiare. De aceea
exist:
a)

venituri i cheltuieli recunoscute conform legislaiei fiscale, dar care nu sunt

recunoscute de regulile S.N.C;

b)

venituri i cheltuieli recunoscute de S.N.C, dar care nu sunt recunoscute de

regulile legislaiei fiscale.

Acest fapt face necesar calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale.
Venitul impozabil (pierderea fiscal) reprezint venitul (pierderea) contabil al perioadei de
gestiune corectat n conformitate cu regulile stabilite de legislaia fiscal. Acesta se determin la
sfritul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mrimea
diferenelor permanente i temporare.
Modul de determinare a diferenelor permanente i temporare, de constatare a datoriilor i
activelor amnate privind impozitul pe venit i de prezentare n rapoartele financiare este
examinat n cartea Noul sistem contabil al agenilor economici din Republica Moldova.
Suma impozitului pe venit achitat n rate n cursul anului se reflect prin urmtoarea formul
contabil:

Dt 731

Ct 535

La sfritul anului suma impozitului pe venit pltit n avans se nregistreaz prin

formula contabil invers:

Dt 535

Ct 731

Concomitent, suma efectiv a impozitului pe venit se nregistreaz prin formula contabil:

Dt 731

Ct 534

n contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul se reflect suma impozitului pe venit n
mrime de 5 % din valoarea serviciilor pltit efectiv:Dt 521 522 532 539

Ct 534

Trecerea n cont a sumelor avansurilor privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune
se nregistreaz prin formula contabil: Dt 534

Ct 225

Contabilitatea datoriilor fa de buget privind taxa pe valoarea adugat

Taxa pe valoarea adugat reprezint un impozit indirect care, potrivit normelor n vigoare, se
stabilete pentru operaiunile privind transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor,
precum i prestrile de servicii. Aceasta este o tax care se aplic valorii adugate la fiecare

74

stadiu al circuitului economic. Ea se calculeaz pentru livrrile de bunuri i servicii, precum i

pentru importul de bunuri i servicii.
Conform titlului III din Codul fiscal, TVA se reflect n contabilitate n baza principiului
specializrii exerciiilor (metodei de calcul).
Livrrile de bunuri i servicii pot fi grupate n livrri impozabile cu TVA la cota standard - 20
%, cotele reduse - 5 %, 8 % i la cota zero, n funcie de tipul mrfurilor, consumatorilor i
caracterul operaiunii, i livrri scutite de TVA.
Pltitori ai taxei pe valoarea adugat sunt persoanele juridice i fizice care desfoar activitate
de ntreprinztor i efectueaz livrri impozabile pe parcursul a 12 luni consecutive n suma ce
depete plafonul stabilit de legislaie, precum i importatorii de bunuri i servicii impozabile
cu TVA.
Data obligaiei fiscale apare la momentul livrrii bunurilor sau serviciilor, fie la momentul
eliberrii facturii fiscale sau primirii plii, n funcie de faptul ce a avut loc anterior.
Livrrile impozabile cu TVA trebuie s fie nsoite de factura fiscal -document cu regim special
care justific operaiunea economic, suma TVA i atest dreptul trecerii n cont a TVA la
cumprtor, cu excepia vnzrilor cu amnuntul n numerar la respectarea condiiilor prevzute
de legislaia n vigoare, n cazul cnd eliberarea facturii nu este obligatorie. Procurrile i
livrrile sunt nregistrate cronologic, respectiv, n Registrul de eviden a procurrilor si
Registrul de eviden a livrrilor, n baza crora se ntocmete declaraia privind taxa pe valoarea
adugat.
Fiecare subiect impozabil este obligat s ntocmeasc i s prezinte declaraia privind taxa pe
valoarea adugat pentru fiecare perioad fiscal nu mai trziu de ultima zi a lunii care urmeaz
dup perioada fiscal.
Taxa pe valoarea adugat aferent livrrilor de bunuri i servicii impozabile cu TVA pe piaa intern
se reflect n creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul n coresponden cu
debitul conturilor de eviden a mijloacelor bneti sau a creanelor.
ncasarea n avans a mijloacelor contra livrrilor ulterioare genereaz apariia obligaiei de plat
a TVA calculat cu ajutorul cotei de 16,67 % i se reflect n debitul contului 225 Creane pe
termen scurt privind decontrile cu bugetul i creditul contului 534 Datorii privind decontrile
cu bugetul.
La procurarea mrfurilor n scopul desfurrii activitii de ntreprinztor pe piaa intern sau
prin import, TVA aferent se trece n cont n baza facturilor fiscale, chitanelor fiscale sau
declaraiilor vamale i se reflect n debitul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul
i creditul conturilor de eviden a datoriilor.
75

TVA aferent importului de servicii se calculeaz i se reflect ca datorie la buget i se trece la

cheltuielile perioadei.
Suma TVA de pltit Ia buget se calculeaz lunar ca diferena dintre TVA aferent vnzrilor din
creditul contului 534 Datorii privind decontrile cu bugetul i TVA aferent cumprrilor
reflectate n debitul acestui cont. n cazul obinerii unui sold debitor preliminar aferent taxei pe
valoarea adugat la contul specificat, acesta se trece la creane n baza notei contabile prin
formula contabil:

Dt 225

Ct 534

n caz cnd ntreprinderea depete suma vnzrilor de 200 000 lei devine pltitoare de tax pe
valoare adugat, n acest caz trebuie s depun cerere la Inspectorat Fiscal. Apoi cnd
ntreprinderea deja este pltitoare de TVA prezint lunar la Inpectorat Fiscal Declaraia privind
TVA i Anexa la declaraia privind tax ape valoare adugat.
n baza registrului facturilor fiscale se calculeaz datoria taxei pe valoare adugat a bugetului,
ca diferen dintre taxei pe valoare adugat aferent vnzrilor i taxei pe valoare adugat
aferent cumprrilor. Acest impozit se calculeaz lunar.
Obligatiile intreprinderii faa de stat:
1.

Declaraia privind TVA i Anexa la declaraia privind tax ape valoare adugat,

2.

Darea de seam privind suma venitului achitat i impozitul pe venit reinut din aceasta.

3.

Darea de seam la taxa pentru ap ;

4.

Darea de seam pe taxa pentru amenanjarea teritoriului

5.

Darea de seam pe taxa pentru unitile comerciale;

6.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare ;

7.

Calculul impozitului funciar

8.

Declaraia cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscal ;

9.

Declaraia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscal , scutiri

personale (Anexa 37)

10. Raport privind calcularea primelor de asigurare obligatorie ;
11. Darea de seam privind calcularea, utilizarea i transferarea contribuiilor de asigurri sociale
de stat .
Calculul impozitelor, taxelor i a altor defalcri obligatorii (cu excepia impozitului pe venit,
TVA) se reflect astfel (spre ex. taxa pentru ap): Dt 7134

Ct 5348

La stingerea datoriei fa de buget se ntocmete urmtoarea formul contabil:

Dt 5348

Ct 242

Toate aceste operaiuni se nregistreaz n raportul universal pe contul 534 ,,Datorii fa de

buget.

76

La sfritul fiecrui an fiscal, care de regul coincide cu anul calendaristic, ntreprinderii i se

prezint de ctre Inspectoratul Fiscal fia contului personal generalizat, unde este specificat
informaia despre impozitele achitate, penalitile i amenzile stabilite n cazul ntrzierii sau
neplii.
Contul 539 ,,Alte datorii pe termen scurteste destinat generalizrii informaiei privind situaia
decontrilor ntreprinderii aferente:
-

Arendei curente;

Sumelor privind riscurile transmise i acceptate pentru asigurare;

Asigurrii directe;

Preteniilor primite de la cumprtori i clieni precum i a amenzilor, penalitilor

recunoscute.

Tema 8: Contabilitatea consumurilor i cheltuielilor

Consumurile

reprezint surse utilizate pentru fabricarea produselor si prestarea

serviiciilor n scopul obinerii veniturilor. Acestea sunt legate nemijlocit de procesul de

productie, gsind ntruchiparea material n stocurile produciei finite i producia n curs
de execuie.
Consumurile

se

inregistreaza

in

contabilitate

in

baza

urmatoarelor

documente primare:
- bonul de consum al materialelor;
- fisa-limita de consum;
- foaia de parcurs;
- factura de expeditie; (Anexa 38)
77

- factura fiscala; (Anexa 39)

- bonul de lucru;
- raportul de productie;
- nota contabila etc. (Anexa 40)
Evidenta analitica a consumurilor se tine pe tipuri de produse, servicii,
locuri de efectuare, articole de calculare.
Pentru evidenta sintetica sunt destinate conturile din grupa 81 ,,Conturi ale
consumurilor de productie":
811 ,,Productia de baza",
812 ,,Activitati auxiliare",
813 ,,Consumuri indirecte de productie'".
Particularitatea conturilor specificate consta in faptul ca la finele fiecarei
perioade

de

gestiune

acestea

se

inchid

prin

conturile

contabilitatii

financiare

si

nu au sold.
Contul
privind

811

,,Productia

consumurile

serviciilor)

care

de

productiei

constituit

baza"

este

baza,

adica

de
scopul

crearii

destinat
a

generalizarii

fabricarii

intreprinderii

produselor

date.

In

informatiei
(prestarii

special,

acest

cont se utilizeaza pentru contabilitatea consumurilor intreprinderilor:

industriale si agricole privind fabricarea produselor;
de

constructie,
lucrarilor

geologice

de

si

de

constructii-montaj,

proiectari-explorari

privind

de

geologice

prospectiuni

executarea
si

de

proiectare-explorare;
de

transport

si

telecomunicatii

privind

prestarea

serviciilor

de

catre

acestia;
alimentatiei

publice

privind

fabricarea

productiei

proprii

(referitor

la

materii prime si materiale);

de intretinere si reparatie a drumurilor.
Contul

811

,,Productia

de

baza"

este

un

cont

de

calculatie.

In

cursul

perioadei de gestiune, in debitul acestui cont se reflecta consumurile materiale,

consumurile
precum

si

privind
valoarea

retribuirea
de

bilant

muncii,
a

consumurile

produselor

rebutate,

indirecte
returnate

de
pentru

productie,
remediere

in sectiile productiei de baza. In acest caz se intocmeste formula contabila:

Dt 811

Ct 211 521 522 812 531 533 538 813 2l6

78

In creditul contului 811 ,,Productia de baza" se reflecta:

1. Costul efectiv al produselor fabricate si serviciilor prestate:
Dt 216 711

Ct 811

2. Costul efectiv al rebutului definitiv constatat in sectiile productiei de baza:

Dt 714

Ct 811.

3. Costul reziduurilor si deseurilor metalice inregistrate la valoarea realizabila

neta, precum si al materialelor fabricate in sectiile intreprinderii: Dt 211

Ct 811

La finele fiecarei perioade de gestiune contul 811 ,,Productia de baza" se

inchide. In acest caz soldul productiei in curs de executie se trece in contul 215
,,Productia in curs de executie" prin formula contabila:
La

inceputul

perioadei

de

gestiune

Dt 215

urmatoare

soldul

Ct 811
productiei

executie se restabileste in contul 811 printr-o inregistrare inversa: Dt 811

Contul
informatiei

812

,,Activitati

privind

auxiliare"

consumurile

se

subdiviziunilor

foloseste
care

in

de

Ct 215

pentru

sunt

curs

generalizarea

auxiliare

(secundare)

pentru productia sau activitatea de baza a intreprinderii. In special, acest cont

se utilizeaza pentru contabilizarea consumurilor productiilor care asigura:
deservirea

sau

aprovizionarea

intreprinderii

cu

diverse

feluri

de

energie

(energie electrica si termica, abur, gaze, apa etc.); (Anexa 41,42)

productia ambalajelor pentru impachetarea produselor;
aprovizionarea

si

pastrarea

ambalajelor

de

sticla

pentru

ambalarea

produselor;
deservirea de transport;
exploatarea parcului de masini si tractoare la intreprinderile agricole;
exploatarea masinilor si mecanismelor de constructie;
reparatia mijioacelor fixe;
fabricarea

instrumentelor,

dispozitivelor

speciale,

echipamentelor

speciale, matritelor, pieselor de schimb;

fabricarea

pieselor

de

constructie

sau

imbogatirea

materialelor

de

constructie (in special, la intreprinderile de constructie);

extractia pietrei, prundisului, nisipului si altor materiale nemetalifere;
prelucrarea si taierea lemnului;
murarea,

uscarea

si

conservarea

produselor

agricole

(in

special,

in

alimentatia publica, la intreprinderile agricole si comerciale) etc.

79

In

debitul

contului

directe

legate

nemijlocit

prestarea

serviciilor,

gestiunea

activitatilor

returnate

pentru

812
de

precum

si
in

intocmeste formula contabila:

auxiliare"

se

fabricarea

produselor,

executarea

lucrarilor

si

legate

deservirea

si

consumurile

auxiliare

remediere

,,Activitatii

,si

valoarea

sectiile

indirecte
de

auxiliare

Dt 812

bilant
de

reflecta

consumurile

de

produselor

productie.

In

rebutate,

acest

caz

se

Ct 211 521 522 812 531 533 538 813

In creditul conlului 812 ,,Activitati auxiliare" se reflecta:

1. Costul efectiv al serviciilor activitatilor auxiliare prestate:
a) la achizitionarea activelor:

Dt 112 121 122 123 211 213 217

Ct 812

b) subdiviziunilor intreprinderii: Dt 712 713 714 721 723 811 812 813
c) persoanelor terte:

Dt 711

Ct 812

Ct 812

2. Costul efectiv al materialelor, instrumentelor, produselor fabricate:

Dt 211 213 216

Ct 812

3. Inregistrarea deseurilor metalice si reziduurilor la valoarea realizabila neta:

Dt 211

Ct 812

4. CostuI rebutului definitiv constatat in sectiile auxiliare de productie:

Dt 714
La

finele

Ct 812
fiecarei

perioade

de

gestiune

soldul

contului

812

,,Activitati

auxiliare" se trece in contul 215 ,,Productia in curs de executie" prin formula

contabila:

Dt 215

Ct 812

La inceputul perioadei de gestiune urmatoare soldul productiei in curs de executie se

restabileste in contul 812 prin formula contabila inversa: Dt 812

Ct 215

Contul 813 ,,Consumuri indirecte de productie" este destinat conlabilizarii consumurilor

aferente deservirii si gestiunii subdiviziunilor de productie ale intreprinderii. Acesta este un cont
de

colectare-repartizare.

in

cursul

perioadei

de

gestiune, in debilul acestui cont se acumuleaza consumurile aferente articolelor stabilite de

fiecare intreprindere, pornind de la cerintele S.N.C. 3 ,,Componenta consumurilor si
cheltuielilor intreprinderii".
In acest caz se intocmesc urmatoarele formule contabile:
1. Calcularea retribuirii muncii si contributiilor la asigurarile sociale pentru
personalul administrativ de conducere si de deservire al subdiviziunilor de productie:
80

Dt 813

Ct 531 533

2. Calcularea amortizarii activelor nemateriale, uzurii mijloacelor fixe cu

destinatie productiva si epuizarii resurselor naturale:
Dt 813

Ct 113 124 126

3. Reflectarea consumurilor pentru reparatia si intretinerea mijloacelor fixe in

stare de lucru:
a) a materialelor utilizate

Dt 813

Ct 211

b) a energiei electrice, aburului, apei consumateDt 813

Ct 812 521 522

c) a remuneratiilor calculate muncitorilor auxiliari si contributiilor pentru

asigurarile sociale:

Dt 813

Ct 531 533

4. Trecerea la consumuri a valorii de bilant a obieclelor de mica valoare si

scurta durata puse in functiune in valoare nu mai mare de 1/2 din
plafonul stabilit de legislatie pentru o unitate:

Dt 813

Ct 213

5. Calcularea uzurii obiectelor de mica valoare si scurta durata cu valoarea

unitara :

Dt 813

Ct 214

6. Calcularea platilor pentru taxa subdiviziunilor de productie:

Dt 813

Ct 539

7. Reflectarea consumurilor efectuate de titularii de avans:

a) la acordarea avansurilor:

Dt 813

Ct 227

b) fara acordarea anticipata a avansurilor: Dt 813

8. Calcularea platilor de asigurare:

Dt 813

Ct 532

Ct 533

9. Reflectarea lipsurilor si pierderilor din deteriorarea valorilor in marfuri si

materiale in limitele normelor de perisabilitate naturala: Dt 813

Ct 211 213 215

10. Crearea rezervelor pentru plata concediilor de odihna a muncitorilor si

reparatia mijloacelor fixe:

Dt 813

Ct 538

11.Trecerea unei parti a cheltuielilor anticipate pe termen lung si curente la

consumurile perioadei de gestiune:
La
contului
in

finele
813

costul

active

sau

fiecarei

perioade

,,Consumuri

produselor
se

trec

si
la

Dt 813
de

indirecte
serviciilor
cheltuielile

Ct 141 251

gestiune
de

consumurile

productie'"

activitatilor
perioadei.

de

se

acumulate

repartizeaza

baza

Repartizarea

si

in

si

auxiliare,

consumurilor

debitul

se
al

includ
altor

indirecte

de productie se reflecta prin formula contabila:

81

Dt 811 812 714 112 121 141

Ct 813

Cheltuielile
Cheltuielile-diminuarile de avantaje economice care apar in procesul desfasurarii economicofinanciare a intreprinderii.
Cheltuielile nu se include in costul produselor fabricate sau serviciilor prestate dar se reflecta in
raportul privind rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea profitului (pierderi)
net.
Cheltuielile se costata si se reflecta in con. in baza respectarii urmatoarelor principii:
1.specializarii exercitiului
2.prudenta
3.concordanta
4.neconpensarea
Cheltuielile se compenseaza ca valoarea de bilant a activelor iesite la total salariilor calculate, la
total uzutii, la total amortizarii s.a., iar venit la valoarea venala negociata
n funcie de direciile efecturii, deosebim 3 tipuri de cheltuieli:
1. cheltuieli ale activittii operationale
2. cheltuieli ale activitii neoperationale
3. cheltuieli ale activittii de investiii
Cheltuielile activitatii operationale cuprind:
1.costul vinzarilor(711)
2.cheltuieli comerciale(712)
3.chelt. generale si administrative (713)
4.alte chelt.operationale(714)
711-costul vinzarilor-include valoarea de bilant a marf.si produselor vindute, serviciilor
prestate.Dt.711

Ct.217,216,811,812.211,213.

La fiecarui trimestru, rulajul, dt. al contului 711 se reflecta in rindul 020 al raportului privind
rezultate financiare su se scade venit din vinzari la determinarea profitului brut.
712-cheltuieli comerciale-apare in procesul de vinzare a produselor, marfurilor sau la
prestarea serviciilor si se include urmatoarele cheltuieli:
-cheltuieli de ambalareDt.712

Ct.211,531,533,539

-chelt. de incarcare-descarcareDt.712 Ct.531,533,539

-cheltuieli de transportare de la deposit intreprinderii pina la sectiile comerciale
Dt.712

Ct.531,533,539,812

82

-cheltuieli de salarizare a vinz. Si a altor lucratori incadrati in cimercializarea a procesului

comertuluiDt712

Ct.531,533

-cheltuieli de reclama Dt.712

Ct.241,242,521,539

-crearea rezervelor pentru datorii dubioaseDt.712

Ct.222

Rulajul debitor al contului 712 se inregistreaza cu total cumulative de la inceput anului, se

include in rindul 040 a raportului privind rezultatele financiare.
713-cheltuieli generale si administrative
Cheltuieli aferente gestiunii si deservirii intreprinderii in ansamblu
-salarizarea personalului administrative si gospodarescDt.713 Ct.531,533
-calculul analizarii sau uzurii Dt.713 Ct.113,124,214
-cheltuieli de deplasare (Anexa 43)
Dt.713 Ct.227,532
Dt.713 Ct.227-cu acordul adausului
Dt.713 Ct.532-fara accord
-servicii bancare, juridice de audit, postale, telefonice, telegrafice
Dt.713

Ct.241,242,521,539

-plati de asigurarea a bunurilor Dt.713 Ct.533

-pentru binefacere si sponsorizare

Dt.713 Ct.241,242,211,217

-achitarea sau calcularea impozitelor cu exceptia impozitului pe venit Dt.713 Ct.534

In totalul comulativ rulajul dt.713 se reflecta in rindul 050 al raportului privind rezultate
finaciare
714-alte cheltuieli operationale
-valoare de bilant a altor active curente vindute
-cheltuieli privind creditele si imprumuturile

Dt.714 Ct.211,213,246,214

Dt.714

Ct.411,412,413,511,512,513

-rebudul difinitiv Dt.714 Ct.811

-cheltuieli de arenda

Dt.714 Ct.521,539

-calculul uzurii mijloacelor fixe, acordate in arenda curenta

Dt.714

Ct.124

-achitarea sau calcularea amenzilor,penalitatilor si dispagubii Dt.714 Ct.241.242,521,539

Rulajul Dt.al 714 se inregistreaza in totalul cumulative de la inceputul anului in rindul 060 al
raportului privind rezultatele fimamciare
Cheltuielie neoperationale se impart in 2 grupe
1. cheltuieli din active de investitii 721
2. cheltuieli din activitatea financiara 722
3. pierderi excepionale 723

83

721- Cheltuieli din activitatea investitionala reflecta cheltuieli aferente iesirii a activelor
pe ternem lung reevaluarii acestora, participantii in alte intreprinderi, operatii cu titluri de valoare
pe termen lung
In cursul perioadei de gestiune cheltuieli si venituri ale activitatii de investitii se acumuleaza
Dt.721

Ct.621

Acumularile in contul 721

1.valoarea de bilant a activitatii pe termen lung iesite
Dt.721

Ct.111.112,121,122,123,125,131,132

2.cheltuieli aferente iesirii activelor pr termen lung

Dt.721

Ct.211,521,522,531,533,539,812

3.lipsurilor si pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii

Dt.721

Ct.111,112,121,123

La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 se scade din veniturile la
determinarea indicatorului din rindul 090.
Rezultatul din activitatea de investitionala profit a raportului privind rezultate financiare
722-Cheltuieli ale activitatii financiare reflecta petru plata redeventelor arendei finantate
diferentelor nefavorabile de curs valutar
Inregistrarea contabila
1.achitatrea sau calcularea platii de arenda
2.diferenta de curs valutar

Dt.722

Dt.722

Ct.241,242,243,521,539

Ct.221,223,241,243,511,512,513,521,522

Rulajul debitor al contului 722 in rindul 100 rezulta din activ financiar se reflecta din raport
rezultate financiare
La sfinsitul perioadei de gestiune contul 722 se trece la contul 351 prin urmatoare formula
contabilitatii

Dt.351

Ct.722

Contul 723-pierderi exceptionaleCu total cumulative de la inceputul anului se reflecta:

1.valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente nimicite sau deteorate rezultate din
evenimentele exceptionale
Dt.723

Ct.111,112,121,123,211,213,215,216,217,241

2.reflecta cheltuielile de lichidare a consecintelor evenimentelor exceptionale

Dt.723

Ct.211,241,521,531,533,812

La finele anului contul 723 se inchide reflectinduse in urmatoare formula contabila

Dt.351

Ct.723

Evenimentele exceptionale sunt operatiuni rare si netipice ce nu sunt legate de activitate

economico-financiara a intreprinderii.
Aceste sun calomitatile naturale accidente,preturbari politice, modificarea legislatiei tarii.
84

Pierderile exceptionale apar in urma acestor evenimente, se reprezinta suma daunelor ce

caracterizeaza activitatea agentului economic.
Tema 9: Contabilitatea veniturilor
Veniturile-afluxuri globale de avantaje economice obtinute de intreprindere in cursul perioadei
de gestiune, sub forma de majorare a activelor sau micsorarea a datoriilor care conduc la
cresterea capitalului propriu cu exceptia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor
intreprinderii.
In functie de tipurile de activitati desfasurate veniturile se impart in:
1.operationale
2.neoperationale
-financiare
-investitionale
Veniturile sunt constatate si evaluate conform SNC18
Venituri se costata si se reflecta in con. in baza respectarii urmatoarelor principii:
1.specializarii exercitiului
2.prudenta
3.concordanta
611-venituri din vinzari include venituri din vinzarea marfii, produselor sau prestarea
serviciilor

Dt.241,242,243,221,223,229, Ct.611

-se calcula TVA acestora

Dt.241,242,243,221,223,229

Ct.534

Rulajul creditor al contului 611 in total cumulative se reflecta in raportul privind rezultate
financiare in rindul 010
Din 611, venit din vinzari se scade 711, contul vanzarilor si se determina profitul brut sau
pierderea globala.
Veniturile operaionale cuprind:
612-alte venituri operationale-venit din vinzari, altir active curente cu exceptia veniturilor din
vinzari

Dt.241,242,243,221,223,229

Ct.612

-plusurile la inventarierea, amenzile, penalitazi primate

Dt.211,213,215,216,217,241

Ct.612

-Sumele primite sau de primit sub forme de amenzile sua penalitati

Dt.241,242,221,229

Ct.612

Relajul creditor a contului 612 cu total cumulativ se reflecta in rind 017 a raportului prinind
rezultat financiar.
La sfirsitul anului are loc inchiderea contului de venituri si cheltuieli cu rezultatul financiar total
Dt.351

Ct.711,712,713,714
85

Dt.611,612

Ct.351

Veniturile neoperationale se impart in 2 grupe

1. venituri din active de investitii 621
2. venituri din activitatea financiara 622
621-Venituri din activitatea financiara reflecta sume obtinute din iesirea si revaluarea
activelor pr trmen lung a intreprinderii (suma incasarii din vinzarea activelor nemateriale, teren,
dobinda, devidentelor, mijloace fixe, suma ecarturilor de evaluare )
In contabilitate contul 621 se reflecta suma venitului costului venit in cursul perioadei cu total
cumulative de la inceputul anului , iar in dt. contului 621 trecerea la finele anului de gestiune a
venitului acumulat in contul de evidenta a rezultatelor financiare.
Inregistratrea contabila
1.sumele incasate din vinzari a activelor pe trmen lung Dt.241,242,243,227,229
2.plusurile de activitate pe termen lung la invetariere

Dt.123

Ct.621

Ct.321

3.materiale rezultate la lichidare mijloacelor fixe ce depaseste valoarea probabil ramasa

Dt.211 Ct.621
4.la sfirsitul anului de gestiune contul 621 se inchide prin urmatoarea formula contabila
Dt.621 Ct.351
622-Venituri din activitaea financiara reflecta sumele rezultate din transmiterea din
arenda finantate a activelor nemateriale si materiale pe termen lung, valoarea a activitatii gratuit
diferentele favorabile de curs valutar, subvenitul de stat, premiile, suma sponsorilor, sume
primate din contractile din neantrenare de concurenta
Inregistrarea contabila
1.active primate gratuit

Dt.111,121,122,123,211,213,217 Ct.622

2.diferente de curs valutar favorabile

3.primele, premii si sponsorizarile

Dt.221,223,241,243,227,521,522

Dt.241,242.243

Ct.622

Ct.622

4.la sfirsitul anului contul 622 se inchide prin urmatoarele formule contabile
Dt.622 Ct.351
Contul 623-venituri exceptionale sunt sumele primate de la organele de stat compensatii
de asigurare intreprinderii si persoanelor fizice sub forma de recuperare a pierderilor din
calamitatii preturbari politice.
Inregistrate contabila
1.valoarea activilor si mijloacele banesti primite
Dt.211,213,217,241 Ct.623
2.suma de primit de la companii de asigurare
Dt.229

Ct.623
86

La sfirsitul anului contul 623 se inchide cu contul 351 prin urmatoarea f. c.

Dt.623

Ct.351

Rezultatul financiar se calcula la sfirsitul fiecarei perioade de gestionare ca diferenta dintre

venituri si cheltuieli inregistrate in contabilitate si care se intocmeste trimesrial prin calculul fara
formule contabile.
1.Dt. clasa 6 Ct.351
2.Dt.351 Ct. clasa 7
Apoi se cumpara rulajele
-daca avem profit Dt.351 Ct333
-daca avem pierderi Dt333 Ct.351
Contul 351 se inchide si nu se reflecta in raportul financiar sumar profitului net se reflecta
in rindul 150 al raportului financiar, profit net a anului de gestionare in bilantul contabil
Tema 10:Rapoartele financiare
Rapoartele financiare-o informatie financiara sistematizata, despre evenimente ce influienteaza
asupra activitatii intreprinderii si operatia economica efectuata de acestea.
Scopul lor este reprezentarea informatiei accesibile tuturor utilizatorilor interni si externi.
Rapoartele financiare trebuie sa cuprinda informatia privind active si passive intreprinderii,
profitul net si pierderea neta, fluxul, mijloace banesti in perioada de gestiune.
Principiile generale a rapoartelor finaciare sunt:
1. prezentarea obiectiva
2. continuitatea activitatii
3. metoda specializarii exercitiului
Ele se utilizeaza la toate rapoartele financiare cu exceptia rapoarlelor privind fluxul de mijloace
banesti, la intocmirea caruia se utilizeaza metoda de casa.
Informazia prezentata in rapoartele financiare trebuie sa corespunda prevederilor SNC5 si este
important pentru luarea deciziilor economice, oportuna, autentica, verificabila, veridical,
comparabila, clara si esentiala.
Conducerea intreprinderii poarta raspunderea integrala pentru pregatirea si reprezentarea
raportului financiar in urmatoare componenta:
1. raport annual financiar anual : bilant contabil (Anexa 44)
2. raport financiar privind rezultate financiare
3. raport privind fluxul capitalului propriu
4. raport privind fluxul mijloacelor banesti
5. raport la bilant contabil. (Anexa 45)
6. raport privind rezaltate financiare. (Anexa 46)
87

7. nata explicative ce se intocmeste in cazal cind raport financiar nu cuprinde intreaga

informatie necesara utilizatorilor pentru luarea deciziilor economice.
Deacea raport financiar anual contine informatia suplimentara care este dezvaluita cu nata
explicaiva ce cuprinde

factori principali ce determina activitatea intreprinderii.

Capacitatea de productie si resursele intreprinderii.

Modificarea informatiei in care functioneaza intreprinderea si ce influienteaza

asupra luarii deciziilor.

Raportul trimestrial .Intreprinderea mai complecteaza si prezinta trimestrial raport statistic nr. 5c
consumuri si cheltuieli ale intreprinderii. Intreprinderea prerzinta raport financiar organelor
teritoriale petru statistica, conform locului de inregistrarea intreprinderii;proprietarii
intreprinderii conform actelor de constiuire altor organe a puterii publice, bancilor creditoare si
altor utilizatori dupa necesitate.
Termenile de reprezentare sunt:

Raport trimestrial-15-25 lunii urmatoare dupa finisarea trimestrului.

Raport annual-25 ianuarie-31 mart a anului urmator dupa anul de gestiune.

Unii agenti economic ice au o imortanta strategca in tara (SA) sunt obligati sa publice raport
financiar in presa.Raport financiar se semneaza de codducatorul intreprinderii si contabil sef.
Pentu intocmirea lor la intreprindere se desfasoara o actinitate ampla de pregatire ce consta in
verificarea obiectivitatii datelor ce vor fi incluse in raport financiar si care cuprinde urmatoarele
etape
1. analiza operatiunii economice si verificarea corectitudinii inregistrate acestora, in
conturile contabile analizate.
2. verificarea corectitudinii datelor contabile analitice cu rulaj si soldurile in conturile
sintetice.
3. inventariere generala a patremoniului si reflectarea rezultatelor contabilitatii.
4. inchiderea la finele anului contelor de venit si cheltuieli
5. determinearea rezultatelor financiare
6. inchiderea registrarilor contabile pentru ultina luna a perioadei de gestiune, complectarea
cartii mari si intocmirea balantei de verificat.
Bilantul contabil reflecta situatia patrimoniala la o data anumita (ultima data a trimestruluianului)

88

Raport privind rezultate financiare- reprezinta infarmatia despre venit si cheltuieli si respectuarea
rezultatelor pentru o perioada de gestiune in total cumulative de la intreprindere anului.
Raport privind fluxul mijloacelor banesti-se intocmeste in baza metodei de casa, deoarece deseor
marimea profitului calculate in raport financiar nu coincide cu suma mijloacelor banesti primate,
poate fi ca intreprindera a incheiat periada de gestiune, incheind nu profit mare, dar dispune de
putini bani necesari pentru desfasurarea activitatii economice, deoarece cu bani se achita salariul,
dator, cheltuieli.
Pentru a crea o imagine compleza a situatiei financiare a intreprinderii, utilizatorii au nevoie de
informatie privind volumul si miscarea mijloacelor banesti, ce face necesara intocmirea
raportului privind flexul mijloacelor banesti.
Toti agenti econimici ce utilizeaza sistemul contabil, complet intocmesc si prezinta trimestrial
acest raport cu total cumulativ de la inceputul anului de gestiune utilizind metoda de casa.

Analiza
activitii
economice

89

Tema 1. Analiza programei de productie si comercializare la ntreprindere

Orice unitate de producie care dorete s se dezvlote n condiiile dure ale
economiei de pia se confrunt permanent cu cel puin 3 probleme de baz:
1. ce bunui trebuie s produc i n ce cantiti;
2. pentru cine trebuie s le produc;
3. cum trebuis s le produc.
Rezolvarea corect a acestor probleme e legat de determinarea corect a volumului
activitii de baz (a mrfurilor, lucrrilor i serviciilor). Productorul trebuie s produc marfa
care permanent este solicitat pe piaa de desfacere i poate s ~sigure un profit. Pentru a analiza
prog!"amului de producie i comercializare a unei intreprinderi snt utilizate urmtoarele surse
de informaie:
1. programul social economic de dezvoltare a ntreprinderii (planul de afaceri)
2. raportul statistic "Producia"
3. raportul statistic "Consumurile i cheltuielile ntreprinderii"
4. raportul privind rezultatele financiare
n practica analitic se utilizeaz un sistem larg de indicatori care reflect volumul
programului de producie i comercializare, ns cel mai frecvent se utilizeaz urmtorii
indicatori:
a. volumul produciei fabricate - producia destinat vnzrii;
b. volumul produciei vndute - producia livrat consumatorilor i achitat de el;
c. venitul din vnzri - suma veniturilor obinute de ntreplindere pe parcursul anului de
gestiune din vnzarea produciei activitii operaionale (din
vnzarea produciei finite, mrfurilor, prestarea serviciilor);
d. valoarea adugat - contribuia proprie, productiv a ntreprinderii pe
parcursul unei perioade de activitate. Acest indictor recunoate valoarea
adugat aferent att produciei fabricate ct i celei vndute. n primul ~az
" este vorba de valoarea adugat produs, iar n -al doilea caz - de valoarea
adugat vndut. Se cunosc dou metode dup care poate fi calculat
90

valoarea adugat:"
1) metoda sintetic
VA=VPF-C
C - consumurile i cheltuielile intermediare provenite de la teri care cuprind materiile
prime i materialele (la costul de achiziie), energia, combustibilul, apa, servicii exteme .a.
VA=VPV-C
2) metoda analitic
VA = consumurile privind retribuirea muncii + suma uzurii mijloacelor fixe cu
destinaie de producie + suma altor consumuri i cheltuieli + suma rezultatului net (profit sau
pierdere)
Toi indicatorii de volum pot avea att forma valoric ct i natural. Pentru
exprimarea indicatorilor n form valoric snt utilizate preurile care la rndullor pot fi:
. preuri constante;
. preuri curente.
Mai des snt utilizate preurile constante, deoarece indicatorii exprimai n aa preuri snt
eliberai de influena modificrii preurilor i mai exact exprim modificarea VPE preurile
curente pot fi stabilite de stat, libere, prognozate sau contractuale.
Indicatorii programului de producie i comercializare snt corelai ntre ei. Cea mai
important corelaie este corelaia dintre volumul produciei fabricate (VPF), volumul
produciei vndute (VPV), stocul produciei vndute i productia nerealizata:
Si +VPF+Ri(+)=VPV+ Ri(-)+Sr
Ri - rezultatul inventarierii produselor finite la depozitele ntreprinderii
Aprecierea general a ndeplinirii programului de producie i comercializare se
efectueaz prin compararea indicatorilor de volum efectivi cu anul precedent i cu nivelul
prognozat.
Prin sortimentul produciei se subnelege enumerarea complet a produselor fabricate,
lucrrilor executate i serviciilor prestate sau gruparea lor pe grupe omogene mari.
n practica analitic se utilizeaz mai multe metode de apreciere a programului de
producie de sortirriente:
a. pe baza evidenierii celui mai mic % la unul din produsele la care
programul n-a fost ndeplinit;
91

b. pe baza calcului coeficientului mediu pe sortimente, care se determin ca raportul

dintre VPF n limita sortimentului prognozat i VPF
prognozat.
n condiiile economiei de pia un rol seemnificativ l joac calitatea i competitivitatea
produciei fabricate.
Prin calitatea produciei se subntelege proprietile particlare ale fiecrui produs fabricat
care corespund unor cerine strict determinate de piaa de desfacere sau satisfac anumite
necesitti ale consumatorului.
Prin competitivitate se subnelege corespunderea produciei fabricate cerinelor pieei de
desfacere.
La diferite ntreprinderi calitatea produciei poate fi apreciat prin diferite
metode:
1. cu ajutorul indicatorilor de calitate
2. cu ajutorul reclamaiilor
3. cu ajutorul pierderilor din rebut
1. Indicatorul de baz cu ajutorul cruia se apreciaz calitatea produciei este %
ndeplinirii programului dup calitate care se determin dup formula:
% ndeplinirii programului dup calitate = pre efectiv / pre prognozat *100.
2. Prin reclamaii se subneleg preteniile primite de la consumatori sau clieni cu privire
la producia vndut. Aprecierea calitii produselor vndute n baza reclamaiilor se efectueaz n
comparaie cu anul precedent.
3. Metoda cu ajutorul pierderilor de rebut ntru-ct valoarea produciei rebutate nu intr
n componena produselor vndute la unitatea de producie care in evidena pierderilor din
rebuturi apare necesitatea analizei acestora. Pierderile din rebuturi reflect nu numai nivelul de
organizare i tehnologic a procesului de producie ci i pierderile reale ale volumului produciei
fabricate. De aceea pe parcursul analizei este necesar determinarea sumei produselor pierdute
din cauza rebuturilor:
Prin ritmicitate se subnelege ndeplinirea prgramului de producie conform
graficului stabilit.
De regul, acest grafic poate fi ntocmit pe diferite periode de timp:
1. n limita anului - pe trimestre;
2. n limita trimestrului - pe luni;
3. n limita lunii - pe decade;
4. n limita decadei - pe zile;
92

5. n limita zilei - pe schimburi.

n cele mai dese cazuri analiza ritmicitii produciei se efectueaz pe decade, luni i
trimestre.
Ritmicitatea produciei poate fi apreciat n baza coeficientului mediu de
ritmicitate care se detennin dup formula:
Krt = VPF n limita ritmicitii prognozate / VPF prognozat * 100
Aprecierea structurii valori adugate i a venitului din vnzri se efectueaz n
comparaie cu anul precedent .
Exist doua metiode de calcul in practica analitica a valorii adugate
1. metoda sintetica potrivit creia din valoarea produciei fabricate sau vndute se
scad consumurile i cheltuielile intermediare provenite de la teri.
VA=VPF-C
VA=VPV-C
Unde C - reprezintconsumurile i cheltuielile care cuprind materii prime i
materiale (energie, conbustibil, apa)
2. metoda analitica care prevede nsuirea elementelor componente ale valorii
adugate
VA=Crm+Umf+Ac+Rnet
Crm- consumul privind retribuirea muncii
Umf- suma uzurii mijloacelor fixe
Ac- suma altor consumuri i cheltuieli
Rnet- suma rezultatului net

93

Tema 2. Analiza asigurrii i utilizrii eficente a resurselor umane

n contextul relaiilor economice de pia, o atenie deosebit trebuie s se acorde
eficienei ulilizIii factorilor de producie deoarece, att cantitatea ct i calitatea lor,
influeneaz la rezultatele economico-financiare obinute de intreprindere n urma
activitii desfurate.
Fora de munc e unicul factor important care este capabil s produc valori noi.
Actualmente orice unitate economic de producie trebuie s asigure necesitile n
resurse umane de sinestttor, precum i utilizarea lor eficient.
Pentru a analiza asigurarea ntreprindeIii cu resurse umane snt utilizate
urmtoarele surse de informaie:
1. planul de afaceri;
2. raportul statistic "Producia";
3. raportul statistic "Munca";
4. raportul statistic "Micarea personalului i locurilor de munc existente"
Orice activitate de productie poate fi desfurat cu o eficacitate maxim numai cu
condiia c unitatea economic respectiv e asigurat cu resursele umane necesare din punct de
vedere cantitativ, calitativ i structural.
Sub aspect cantitativ asigurarea ntreprinderii cu resurse umane se efectueaz pe
categorii de personal cu ajutorul datelor luate din Raportul statistic ,,Munca" Pentru aceasta vom
utiliza urmtorul tabel analitic:

Tabelul Nr. 1 Aprecierea asigurrii ntreprinderii cu personal pe

categorii n dinamic Anexa (47,48)
Categoriile de

Anul

Anul de gestiune

Abaterea

94

progn. fat de
personal

precedent

Progno-zat efectiv

anul
precedent

1. nr. mediu de
salariati n total:
1.1 personal din
activitatea de
baz
a) personal medical
b) personal mediu
medical
c) alt personal
(econom,ingin...)
1.2 personal prin

efectiv fat de
anul precedent

efectiv fa de
valoarea
prognozat

120

151

109

+31

-11

-42

116

147

105

+31

43

58

31

+15

-12

-27

70

86

71

+16

+1

-15

-11

-42

cumul
Concluzie:
Analiznd datele din tabelul dat, observm c efectivul de personal din activitatea
de baz, la CNMS", fa de anul precedent s-a micsorat. Astfel numrul total al salariailor s-a
micsorat cu 42 persoane
Sub aspect calitativ, structura personalului din activitatea de baz se examineaz dup
vechimea n munc, gradul de calificare, studii, profesie, etc.
Dar cel mai frecvent se examineaz vechimea n munc i gradul de calificare

Tabelul Nr. 2 Date iniiale privind analiza gradului de calificare a

muncitorilor n total pe ntreprindere. Anexa (48)
Gradul de
calificare
I muncitori
II ingineri
Personal mediu
II
medical
IV economisti
V medici
Total

Coeficientul
tarifar
3-6
10,12,15

Nr. mediu de muncitori

prognozat
efectiv
22
20
33
24.5

Abaterea
-2
-8.5

12-14

10-17
16-18

31
58
147

26.5
31
105

-4.5
-27
-42
95

Concluzie:
Efectivul de muncitori corespunde convenional gradului calificrii medii.
Analiza utilizrii timpului de munc prevede descoperirea rezervelor interne legate nemijlocit
de folosirea complet a timpului de disponibil, precum i a auzelor care au provocat pierderile de
timp n zile sau ore n perioada de gestiune.
n practica analitic se aplic un ir de indicatori privind formarea i utilizarea fondului total de
timp, i anume:
a. fondul de timp calendaristic (365 zile);
b. fondul de timp maximal disponibil, care se calculeaz prin scderea din fondulde timp
calendaristica srbtorilor legale i a zilelor de odihn;
c. fondul de timp efectiv, care se calculeaz ca diferena dintre fondul de timp
maximal disponubil i timpul neutilizat n total;
d. fondul de timp neutilizat n total (concedii anuale i suplimentare, de studii, mdicale, ntrerup
ei de 1 zi, absene nemotivate).
Analiza utilizrii timpului de munc se efectueaz n baza datelor din Balana timpului
de munc", care se ntocmete n zile sau n ore, se elaboreaz i se adopt de fiecare
ntreprindere, conform unor acte normative privind formarea i utilizarea timpului de munc n
perioada de gestiune.
La modificarea fondului de timp efectiv utilizat influeneaz urmtorii 3 factori:
1) modificarea numrului de zile nlediu lucrate de 1 muncitor pe an;
2) modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor;
3) modificarea numrului mediu de muncitori.
Productivitatea muncii - o categorie economic, care determin eficiena utilizrii
resurselor umane n economia naional la diferite niveluri i-n diferite activiti.
Pn n prezent indicatorul generalizator de eficien privind uilizarea personalului
productiv este productivitatea medie a unui angajat, care se va determina dup relaia:
Ws = VPF / NS *1000 (lei)
ntru-ct de procesul de producie sunt nemijlocit legai nu toi salariaii, ci numai
categoria de muncitori, n practica analitic se utilizeaz i indicatorul intermediar de eficien
care este productivitatea medie a unui muncitor. innd cont de evidena timpului efectiv
utilizat, acest indicator poate fi repartizat n 3 subgrupe:
a) productivitatea medie anual a unui muncitor:
WM = VPF / NM *1000 (lei)
96

b) productivitatea medie pe zi a unui muncitor

Wz = VPF / Tz * 1000 (lei)
T z - fondul de timp efectiv utilizat n perioada de gestiune n om-zile
c) productivitatea medie pe or a unui muncitor
Wh = VPF / Th *1000 (lei)
Analiza productivitii muncii ncepe cu examinarea general a modificrii
productivitii anuale a unui salariat i a unui muncitor.
n procesul analizei de mai departe se examineaz factorii care duc la modificarea
productivitii medii a unui salariat i a unui muncitor.
La prima etap a analizei se examineaz factorii ce influeneaz la modificarea
produtivitii medii a unui salariat.
Aceti factori snt:
1. modificarea ponderii muncitorilor n numrul total al salariailor:
Pm=NM/NS
2. modificarea productivitii medii a unui muncitor
WM=VPF/NM
La modificarea productivitii medii a unui muncitor influeneaz urmtorii
factori:
1. modificarea numrului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an
Z = Tz / NM
2. modificarea duratei medii a zilei de lucru
H = Th / Tz
3. modificarea productivitii medii pe or a unui muncitor
Wh = VPF / Th

97

Tema 3. Analiza utilizrii eficiente a mijloacelor fixe la ntreprindere

Pentru a desfura o activitate profitabil orice unitate de producie trebuie s dispun de
un potenial tehnico-material bine argumentat.
Mijloacele fixe includ activele materiale ale cror pre unitar depete plafonul stabilit
de legislaie (3 000 lei), planificate pentru utilizarea n activitate de producie, comercial i alte
activiti cu durat de funcionare util mai mare de un an.
n componena mijloacelor fixe se includ cldirile, construcii speciale,
mainile, utilajele , instalaiile de transmisie, mijloace de transport.
Pentru a analiza asigurarea cu mijloace fixe snt utilizate urmtoarele surse de informaie:
1) planul de afacere;
2) raportul statistic "Producia";
3) bilanul contabil;
4) procesele verb ale de primire-predare a mijloacelor fixe;
5) registrele evidenei sintetice a intrrii, funcionrii i ieirii mijloacelor fixe; 6) fiele
de inventar ale evidenei analitice a mijloacelor fixe.
Analiza asigurrii cu mijloace fixe i a eficienei utilizrii acestora, de regul, se
ncepe cu examinarea:
a. structurii
b. micrii mijloacelor fixe
c. strii funcionale a mijloacelor fixe
1. La prima etap a analizei se examineaz structura mijloacelor fixe ale ntreprinderii pe
categorii i modificrile, intervenite pe parcursul anului de gestiune n dinamic.
Pentru aceasta vom utiza urmtorul tabel analitic:

Tabelul Nr.3 Aprecierea structurii mijloacelor fixe pe categorii n dinamica Anexa(49-57)

Tipul de mijloace
fixe pe
categorii
1.mijloace fixe n
total:
a.c1iri
b.Tehnica de

La finele anului precedent

La finele anului de
gestiune
Suma
%
(mii lei)

Suma
(mii lei)

6053

100

6576

4368.4
944.3

72.17
15.7

4768.5
1067.2

Abaterea
Suma
(mii lei)

100

523

72.51
16.23

400.1
122.9

0.34
0.53
98

calcul
c.automobile

740.3

12.12

740.3

11.26

-0.86

Concluzie:
Valoarea total a mijlacelor fixe pe parcursul anului de gestiune s-a majorat cu 523 mii lei.
Acest abatere a fost determinat de influena pozitiv a cladirilor cu 400.1mii lei si a tehnicii
de calcul cu122.9mii lei. Automobilile n-au influenat nici pozitiv, nici negativ, deoarece acestea
nu au suferit nici o abatere.
2.Pe parcursul perioadei de gestiune milloacele fixe ale ntreprinderii sunt n micare ceea
ce determin necesitatea calculului i examinrii urmtorilor doi indicatori relativi:

Coeficientul de renoire a mijlocelor fixe intrate intr-o anumit perioad de

gestiune i valoarea tuturor mijloacelor fixe, la sfritul acestei perioade:
Kreinoire=MFintrate / MFtotal * 100

Coeficientul de ieire a mijloacelor fixe, care se va determina ca raportul dintre

valoarea mijloacelor fixe ieite i transferate ntr+o anumit perioad de gestiune
i evaluarea tuturor mijloacelor fixe la nceputul acestei perioade:
Kieire=(MFieite+ MFtransferate) / valoarea MF tot la incep per
Se apreciaz pozitiv situaia n cazul cnd Kreinoire este mai mare ca Kiesire

3.

Pentru a analiza starea funcional a mijoacelor fixe ale ntreprinderii se folosesc

urmtorii 2 indicatori relativi:

1. coeficientul uzurii acumulate a miiloacelor fixe, care-se determin ca raportul dintre
suma uzurii acumulate la sIrritul anului de gestiune i valoarea total a mijloacelor
fixe la finele acestui an.
K uzurii = L uzurii acumulate / MF totalla sfritul anului *100
2. Coeficientul utilitatii
Kutilitii = 100% - Kuzurii
Cu ct K uzurii a mijloacelor fixe e mai mic cu att utilitatea acestora e mai
pronunat i invers.
Eficiena utilizrii mijloacelor fixe se determin ca raportul dintre mrimea
efectului obinut i mrimea efortului depus.
Eficiena utilizrii mijloacelor fixe se concretizeaz n creterea mai rapid a rezultatului
obinut fa de efortul depus i nu n reducerea valorii medii a mijloacelor de producie.
n practica analitic eficiena utilizrii mijloacelor fixe de producie poate fi
examinat cu ajutorul urmtorilor indicatori:
99

a. randamentul mijolacelor fixe - se determin ca raportul dintre vollumul produciei

fabricate i valoarea medie a mijloacelor fixe de producie. Acest indicator se determin
n lei i ne reflect ct producie fabricat revina la 1 leu mijloace fixe
Rmf= VPF/MF
b. capacitatea miloacelor fixe - indicator invers proporional RMFi reflect valarea
medie a mijloacelor fixe de producie ce revine la 1 leu producie fabricat
Cmf = MF / VPF * 100 (bani)
c. nzestrarea muncii cu mijloace fixe - reflect valoarea medie a mijloacelor fixe de
producie ce revine la un muncitor n schimbul cu durat maxim
Imf = MF / NMs *1000 (lei)
Analiza i apreciearea acestui indicator se efectueaz att n dinamic ct i
fa de nivelul prognozat

Lund n consideraie c la procesul de producie nu particip nemijlocit toate mijloacele

fixe de producie, ci numai partea lor activ, la urmtoarea etap a analizei este necesar
examinarea factorilor care itiflucliteaz la modificarea randamentului mijloacelor fixe.
O astfel de examinare se efectueaz n 2 etape:
I. se calculeaz i se examineaz factorii generali:
a. modificarea ponderii prii active a mijloacelor fixe n valoare medie total a
mijloacelor fixe de producie.
Ppa = MFa I MF * 100%
b. modificarea randamentului mijloacelor fixe active
Rmf= VPF / MFa
Se calculeaz aceti 2 factori prin metoda substituiei n lan
II. La a doua etap se calculeaz i se examineaz factorii detaliai la
modificarea Rmf
1. Modificarea ponderii prii active a mijloacelor fixe n valoarea medie
total a mijloacelor fixe de producie
Ppa = MFa/MF * 100%
2. Modificarea preului mediu a unitii de utilaj
Pu =MFa/U
100

3. Modificarea duratei medii de lucru a unei uniti de utilaj pe an

Hu = Tu/h/U
4. Moditicarea productivitii medii pe or a unei uniti / utilaj
Wh/u= VPF I Tu/h
Factorii, 1, 3i 4 sunt factori cu aciune direct iar factorul 2 - cu aciune indirect.

Tema 4. Analiza utilizrii eficiente a resurselor materiale

101

Desfurarea procesului de producie n contextul cerinelor economiei de pia prevede

necesitatea formrii i utilizrii unui sistem mobil de aprovizionare i asigurare cu materie prim
i resurse materiale la fiecare ntreprindere n parte.
Principiul fundamental al acestui sistem este cumprarea avantajoas de la furnizori a
resurselor materiale necesare pentru activitatea desfurat precum i folosirea lor cu un grad de
eficien mult mai nalt.
Pincipalele susre de informaie utilizat pentru analiza aprovizionrii i
asigurrii ntreprinderii cu resurse materiale sint:
1. programul de aprovizionare a ntreprinderii cu resurse materiale
2. raportul statistic "Producia"
3. raportul statistic "Consumurile i cheltuielile ntreprinderii"
4. situaia privind micarea valorilor materiale
5. fia de eviden a materialelor
6. calculaia planificat a materialelor
Desfurarea normal a procesului de aprovizionare a ntreprinderii cu resurse naturale nu
se poate realiza fr un program de aprovizionare, care s prevad asigurarea necesarului
respectiv n mod ritmic i operativ cel puin pentru un an.
Analiza aprovizionrii i asugurrii ntreprinderii cu resurse materiale se ncepe cu
aprecierea ndeplinirii planului de aprovizionare a ntreprinderii cu diferite feluri de materiale.
Pentru aceasta se utilizeaz urmtorul tabel analitic:

Tabelul Nr.4 Aprecierea general a ndeplinirii planului de aprovizionare a

ntreprinderii cu resurse materiale Anexa (58,59,60)
Felurile de
materiale
l.hirtie
2. mape A4
3. carnete
4. hirtie pentru
xerox

Valoarea
prognozat

Valoarea
efectiv

Abaterea

207.5
300
10

207.5
300
10

0
0
0

% ndeplinirii
planului de
aprovizionare
100
100
100

100
102

Concluzie:
Conform datelor tabelului observam ca planul de aprovizionare la CNMS se infaptuieste
100%/
n practica analitic apare necesitatea exminrii gradului de aprovizionare i de
asigurare a ntreprinderii cu resurse materiale, inind cont de modificrile stocurilor iniial i
final, data, cantitatea intrarii lor pe perioade precum i necesarul pe fiecare material n parte.
Acesta analiza se duce prin calculul urmtorilor doi indicatori:

Coeficientul de aprovizionare care se determina ca raportul dintre cantitatea intrat

a resurselor materiale i cantitatea necesar (n uniti naturale).
Kaprov = Qintr / Qneces *100

Coeficientul de asigurare care se va determina ca raportul dintre cantitatea intrat a

resurselor materiale i cantitatea necesar
Kasig =Qasig / Qneces * 100
n practica analitic eficiena utilizrii resurselor materiale poate fi examinat n

baza urmtorilor 2 indicatori:

1. randamentul resurselor materiale
Rrm = VPF I CM (lei)
2. cosumul specific de materiale
Csm = CM I VPF *100 (bani)
Calculul influieni factorilor privind aprovizionarea, asigurarea cu materiale i utilizarea acestora
la modificarea VPF pot fiefectuate att n uniti valorice ct i n uniti naturale.
De regul se recomand ambele metode:
I.

prima metoda prevede calculul i aprecierea factorilor generali privind asigurarea i

utilizarea resurselor materiale la modificarea VPF.

Acesti factori sunt:

modificarea consumului total de materiale CM

modificarea randamentului resurselor materiale consummate

Rrm=VPF/CM

II.

a doua metod prevede calculul i aprecierea factorilor de aprovizionare, asigurare i

utilizare a unui material concret la fabricare unui produs concret

Acesti factori sunt:

modificarea stocurilor de materiale la nceputul perioadei de gestiune

103

Si=

Si / NCo

NCo- norma de consum prognozat pentru o unitate de produs

modificarea intrarilor de materiale de la furnizori

I=

I / NCo

modificarea normei de consum pe unitate de produs

NCo= ( NC- Qef) / NCo

Odificarea stocului de materiale la sfritul perioadei de gestiune

Sf= Sf / NCo

Tema 5. Analiza consumurilor i cheltuielilor

n condiiile economiei de pia obinerea veniturilor maxime cu consumuri i cheltuieli
minime este scopul de baz a fiecrui agent economic.
Consumurile reprezint resursele utilizate pentru fabricarea produselor,
executarea lucrrilor i prestarea serviciilor n scopul obinerii unui profit. De regul, acestea snt
legate nemijlocit de procesul de producie i deci, apar pn la comercializarea produselor fini te,
mrfurilor i prestarea serviciilor.
Spre deosebire de consumuri, cheltuielile apar n urma activitii economico
financiare a ntreprinderii i nu sint legate nemijlocit de procesul de producie. Ele se reflect n
Raportul privind rezultatele financiare i la determinarea profitului (pierderii) perioadei de
gestiune pn la impozitare se scad din veniturile obinute din diferite activiti.
Principalele surse de inormaie utilizate pentru analiza consumurilor i
cheltuielilor ntreprinderii snt:
1. programul social-economic de dezvoltare a ntreprinderii
(compartimentul- consumurile i cheltuielile ntreprinderii)
2. datele contmilor i subconturilor contabile privind consumurile i
cheltuielile (clasa 7, 8)
3. Raportul privind rezultatele financiare
4. datele din calculaiile individuale privind produsele fabricate, lucrrile
executate, serviciile prestate.
Analiza consumurilor ntreprinderii se ncepe cu examinarea structurii costului de
producie.
Consumurile directe incluse n costul produciei cuprind urmtoarele elemente:
a. consumul de materiale
b. consumuri privind retribuirea muncii
c. consumuri indirecte de producie
104

n practica analitic aceste consumuri pot fi examinate n 2 compartimente:

1. analiza consumurilor directe de materiale
2. analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii (inclusive contribuiile la
asigurrile sociale)
Analiza consumurilor directe de materiale
Acest compartiment se efectueaz n 2 etape.
La prima etap a analizei se examineaz componena consumurilor directe de
materiale n costul produciei i tendina modificrii acestora comparativ cu nivelul
prognozat, recalculat la VPF efectiv n perioada de gestiune.
Pe fiecare element al consumurilor directe de materiale se calculeaz:
a.

abaterea absolut - ca diferena dintre consmuurile efecti ve pe fiecare

element de consum n parte i cele prognozate recalculate la VPF efectiv

b.

abaterea relativ - ca raportul dintre abaterea absolut pe fiecare

element de consum i valoarea prognozat recalculat * 100.

c.

Cota-parte a fiecrui element de consum n modificarea total a

costului produciei - ca raportul dintre abaterea absolut pe fiecare element de
consum i costul produciei prognaozat recalculat la VPF efectiv n perioada
de gestiune.
La a doua etap a analizei se calculeaz i se apreciaz factorii care influeneaz la

modificarea consumurilor directe de materiale. Acesti factori snt:

a. modificarea VPF a lucrrilor executale i serviciilor prestate.
fI = % VPF * CMo/ 100
unde:
% VPF - abatere relativ a VPF
CMo - consumuri directe de materiale prognozate
% VPF = VPF ef / VPF pr * 100 -100
b. modificarea structurii i sortimentului produciei fabricate, lucrrilr
executate i serviciilor prestate:
f2 = CMrecalculat - CMo -fI
c. modificarea nivelului de consum pe unitatea de produs:
f3 = CM ef - CM recalc.

105

Analiza consumurilor indirecte de producie n costul de producie.

Pe lng consumurile directe n costul produciei se includ i consumurile indirecte de
producie, care dup natura lor reflect consumurile aferente de~eori i gestionrii
subdiviziunilor de producie n cadrul ntreprinderii.
Aceste consumuri cuprind:
1. consumuri privind menionarea mijloacelor fixe cu destinaie de producere n stare de lucru
2. uzura mijloacelor fixe cu destinaie de producie
3. consumurile aferente perfecionrii tehnologiei
4. consumurile mrfurilor utilizate n scopul asigurrii unui process tehnologic normal
5. salariile muncitorilor auxiliari i ale personalului administrative din subdiviziunile de
producie.
n dependen de VPF , lucrrilor executate i serviciilor prestate, consumurile indirecte
pot fi di vizate n:

consumuri variabile

consumuri constante aferente produselor fabricate, lucrrilor i

serviciilor prestate

Analiza consumurilor indirecte de producie se ncepe cu aprecierea consumurilor indirecte.

106