Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

Centrul National de Sănătate Publică

GHID NAȚIONAL
PRIVIND SUPRAVEGHEREA FACTORILOR DE RISC
PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

Chișinău 2018
 Aprobat la ședința Consiliului de experți al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale al Republicii Moldova din 18 aprilie 2018, proces verbal nr. 2

Aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova nr. 745 din 14.06.2018 Cu privire la aprobarea
Ghidului național privind supravegherea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile
Elaborat de colectivul de autori:
Elena Raevschi dr. șt. med., conf. univ., catedra de Medicină Socială și Management
Sanitar, USMF „Nicolae Testemițanu”
Galina Obreja dr. șt. med., conf. univ., catedra de Medicină Socială și Management
Sanitar, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Om Emerit
Ion Ababii dr. hab. șt. med., academician AȘM, prof. univ., rector, USMF ”Nicolae
Testemițanu”
Aliona Serbulenco dr. șt. med., secretar de stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale
Nelea Tabuncic șef secție, Centrul Național de Sănătate Publică
Recenzenți oficiali:
Larisa Spinei dr. hab. șt. med., prof.univ., șef catedră de Management și Psihologie, USMF
„Nicolae Testemițanu”
Olga Penina dr. șt. med, conf.univ., catedra de Medicină Socială și Management Sanitar
”Nicolae Testemițanu”, USMF „Nicolae Testemițanu”
Ghidul a fost discutat și aprobat de:
Denumirea Persoana responsabilă –
semnătura
Catedra de Medicină Socială și Management Sanitar, USMF
„Nicolae Testemiţanu”
Consiliul științific al Centrului Național de Sănătate Publică

Consiliul de experți al MSMPS al Republicii Moldova

Utilizatorii:
 Agenția Națională pentru Sănătate Publică (medicii, asistenții acestora și alți specialiști
responsabili de supravegherea bolilor netransmisibile și a factorilor lor de risc).
 Centrele de Sănătate Publică teritoriale (medicii, asistenții acestora și alți specialiști
responsabili de supravegherea bolilor netransmisibile și a factorilor lor de risc).
 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” (studenți, medici
rezidenți, cadre didactice).
Notă: Ghidul, la necesitate, poate fi utilizat și de către alți specialiști.

Scopul ghidului: asistarea/ghidarea instituțiilor de sănătate publică și a specialiștilor acestora în

organizarea și efectuarea supravegherii factorilor de risc pentru bolile netransmisibile.
Elaborat: 2018
Revizuire: 2023

Mulțumiri
Colectarea datelor în cadrul studiului-pilot a fost efectuată de studenții anului IV (2016) de la
facultatea de Medicină nr.1 a Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”.

1
Autorii sunt recunoscători membrilor grupului de lucru instituit prin dispoziția Ministerului
Sănătății nr. 403-d din 05.06.2017 pentru comentariile valoroase.

2
 CUPRINS
LISTA DE ABREVIERI ........................................................................................................... 5
PREFAȚĂ .................................................................................................................................6
CUVÂNT-ÎNAINTE ................................................................................................................. 7
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 9
CAPITOLUL I. CONTEXTUL .............................................................................................. 11
1.1 Bunele practici internaţionale privind supravegherea factorilor de risc comportamentali
pentru bolile netransmisibile ..................................................................................................... 11
1.2 Abordarea OMS de supraveghere în trepte a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile
(STEPS).................................................................................................................................... 12
1.3 Oportunităţi privind supravegherea continuă a factorilor de risc comportamentali pentru
bolile netransmisibile: de la studii periodice la supraveghere continuă şi integrată ..................... 12
1.3.1 Studii de prevalență periodice și continui .................................................................. 21
1.3.2 Comportamental vs metabolic (biologic) .................................................................. 21
1.3.3 Autoevaluare vs măsurare directă ............................................................................. 21
1.4 Studiu pilot privind monitorizarea factorilor de risc comportamentali pentru bolile
netransmisibile prin interviu telefonic al adulţilor din municipiul Chişinău, 2016 ...................... 13
CAPITOLUL II. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND SISTEMUL DE
SUPRAVEGHERE A FACTORILOR DE RISC COMPORTAMENTALI ........................ 18
2.1 Definiţia .......................................................................................................................... 18
2.2 Scopul și obiectivele ........................................................................................................ 18
2.3 Evenimentele de sănătate supuse supravegherii ............................................................... 18
2.4 Integrarea în sistemul național de sănătate ....................................................................... 18
2.5 Diagrama de flux conceptual privind supravegherea standardizată a factorilor de risc
comportamentali pentru bolile netransmisibile ........................ Error! Bookmark not defined.
2.6 Componentele sistemului de supraveghere a factorilor de risc ......................................... 20
2.6.1 Populaţia eligibilă ..................................................................................................... 20
2.6.2 Periodicitatea colectării datelor ................................................................................. 20
2.6.3 Colectarea datelor ..................................................................................................... 20
2.6.4 Managementul datelor .............................................................................................. 20
2.7 Atributele sistemului de supraveghere a factorilor de risc comportamentali ..................... 20
CAPITOLUL III. PROTOCULUL STUDIULUI: ABORDĂRI GENERALE ................... 24
CAPITOLUL IV. RESURSELE UMANE ............................................................................. 25
4.1 Gestionarea ..................................................................................................................... 25
4.1.1 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale ...................................................... 21
4.1.2 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” ...................... 21

3
 4.1.3 Agenția Națională de Sănătate Publică ...................................................................... 21
4.1.4 Centrele de Sănătate Publică (subdiviziuni teritoriale ale ANSP) .............................. 21
4.1.4.1 Abilitățile și responsabilitățile supervizorului din CSP ....................................... 21
4.1.4.2 Abilitățile și responsabilitățile intervievatorului din CSP .................................... 21
4.1.4.3 Procesarea datelor .............................................................................................. 21
4.2 Rolurile şi responsabilităţile ............................................................................................ 29
4.2.1 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale ...................................................... 21
4.2.2 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” ...................... 21
4.2.3 Agenția Națională de Sănătate Publică ...................................................................... 21
4.2.4 Centrele de Sănătate Publică (subdiviziuni teritoriale ale ANSP) .............................. 21
4.2.5 Grupul de lucru al SSFRC ........................................................................................ 30
CAPITOLUL V. CHESTIONARUL: ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ ............................ 31
CAPITOLUL VI. METODOLOGIA STUDIULUI ............................................................... 32
6.1 Integritatea datelor........................................................................................................... 32
6.2 Designul eșantionului ...................................................................................................... 32
6.3 Volumul eșantionului ...................................................................................................... 32
6.4 Sursele de erori................................................................................................................ 33
6.5 Ponderarea datelor ........................................................................................................... 35
CAPITOLUL VII. COLECTAREA ȘI MANAGEMENTUL DATELOR ........................... 36
7.1 Personalul necesar ........................................................................................................... 36
7.2 Programul interviurilor .................................................................................................... 36
7.3 Formarea eșantionului de intervievare ............................................................................. 36
7.4 Selectarea respondenților din gospodăria eligibilă ........................................................... 36
7.5 Atribuirea statutului cazului (chestionarului) ................................................................... 37
7.6 Refuzul intervievării ........................................................................................................ 37
7.7 Confidențialitatea ............................................................................................................ 38
CAPITOLUL VIII. ASIGURAREA CALITĂȚII ................................................................. 40
8.1 Monitorizarea interviurilor .............................................................................................. 40
8.2 Apelurile inverse de verificare ......................................................................................... 40
8.2.1 Procedurile de discrepanță ........................................................................................ 41
8.3 Analiza performanței intervievatorilor ............................................................................. 42
8.4 Editarea, corectarea și transmiterea datelor ...................................................................... 43
8.5 Sursele de erori................................................................................................................ 43
CAPITOLUL IX. UTILIZAREA DATELOR DE SUPRAVEGHERE ................................ 45
CAPITOLUL X. CONFIDENȚIALITATEA ȘI SECURITATEA DATELOR .................. 45

4
REFERINȚE ........................................................................................................................... 46
ANEXE .................................................................................................................................... 49
Anexa nr.1 Dispoziţia Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.403-d din 05.06.2017
„Cu privire la instituirea grupului de lucru” ......................................................................... 49
Anexa nr.2 Formularul de informare şi acceptare a interviului telefonic privind starea de
sănătate (modelul utilizat în studiul pilot) .............................................................................. 50
Anexa nr.3 Chestionarul privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile în Republica
Moldova (modelul utilizat în studiul pilot) ............................................................................ 51

5
 LISTA DE ABREVIERI
ANSP Agenția Națională pentru Sănătate Publică
BNT Boli netransmisibile
BRFSS Behavioural Risk Factor Surveillance System
CDC Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

CSP Centrul de Sănătate Publică, subdiviziune a ANSP

IMS AMP Instituție Medico-Sanitară de Asistență Medicală Primară
MSMPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
OMS Organizația Mondială a Sănătății
PASSI Progressi delle Aziende Sanitarie per la Salute in Italia
SIA AMP Sistemul Informațional Automatizat Asistență Medicală Primară

SIS Sistemul Informațional în domeniul Sănătății

SSFRC Sistemul de supraveghere a factorilor de risc comportamentali
STEPS Studiu de supraveghere în trepte a factorilor de risc pentru BNT
SUA Statele Unite ale Americii
USMF Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”
IÎ interval de încredere

min. minimal
max. maximal
vs. versus

6
 PREFAȚĂ

Bolile netransmisibile și factorii lor de risc principali constituie o povară considerabilă pentru
dezvoltarea socioeconomică a majorității statelor de pe glob. Conștientizând impactul, statele-
membre s-au angajat sub egida Națiunilor Unite și a Organizației Mondiale a Sănătății să reducă
această povară. O serie de 9 ținte voluntare, care urmează să fie atinse către 2025, a fost elaborată
și convenită la nivel internațional. De asemenea, au fost elaborați și indicatorii de monitorizare a
progresului.
Și Republica Moldova s-a angajat să reducă povara bolilor netransmisibile, adoptând strategii,
programe și planuri de acțiuni, fiecare conținând obiective specifice și acțiuni de realizare a acestor
obiective. Măsurarea progresului cu privire la realizarea obiectivelor trasate, evaluarea eficienței
intervențiilor implementate sau deciderea unor intervenții noi, implică existența și funcționarea
unui sistem de supraveghere a sănătății populației, care să furnizeze date viabile factorilor de
decizie.
Funcția de supraveghere a stării de sănătate a populației și a factorilor ei de risc este una din
funcțiile de bază ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, stipulate în Legea
nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice. Sistemul
informațional medical actual asigură colectarea, analiza și difuzarea datelor cu privire la
morbiditate și mortalitate în statistica curentă. Datele colectate nu conțin însă toate caracteristicile
necesare și nu sunt dezintegrate pentru a identifica inechitățile de sănătate și a elabora intervenții
direcționate spre diminuarea lor. Datele privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile nu se
colectează sistematic, iar cele existente sunt incomplete și reflectă doar o parte din probleme. În
aceste condiții, obiectivul specific nr.1, stipulat în Strategia Națională de Sănătate Publică (2013)
prevede ”eficientizarea și consolidarea sistemelor de supraveghere a sănătății populației în vederea
identificării problemelor de sănătate și furnizării de informații relevante, veridice și în timp util
pentru decizii și acțiuni în domeniul sănătății publice”.
Prezentul Ghid național privind supravegherea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile
vine cu recomandări de organizare și efectuare a supravegherii continue a factorilor de risc pentru
bolile netransmisibile. Astfel, Agenția Națională de Sănătate Publică, care are ca și funcție
supravegherea factorilor ce determină starea de sănătate a populației, va dispune de un instrument
standardizat de organizare, colectare continuă, analiză, interpretare și difuzare a datelor, iar
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de dovezi, care să fundamenteze adoptarea
politicilor de sănătate publică și să evalueze eficiența politicilor publice implementate.
Instrumentul propus a fost elaborat în baza experiențelor internaționale și rezultatelor pilotării în
mun. Chișinău. Ghidul menționat prevede verificarea calității datelor pentru a asigura
comparabilitatea la nivel național și internațional.

Aliona Serbulenco
Secretar de Stat

7
 CUVÂNT-ÎNAINTE

Bolile netransmisibile sunt responsabile de circa 80% din toate decesele înregistrate în
Europa. Povara bolilor netransmisibile crește la nivel global, afectând cei mai productivi ani ai
vieții. În acest context crește și preocuparea cu privire la efectele acestor boli nu numai asupra
sănătății, dar și asupra dezvoltării durabile. În conformitate cu Declarația Politică cu privire la
prevenirea și controlul bolilor netransmisibile adoptată de Asambleea Generală a Națiunilor Unite
în 2011, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat Planul global de acțiuni de prevenire și control
al bolilor netransmisibile pentru anii 2013-2020. Pentru a facilita evaluarea acțiunilor decise în
vederea implementării acestui plan, a fost elaborat un cadru de monitorizare, care cuprinde un set
din 9 ținte voluntare și 25 de indicatori cu privire la starea de sănătate, factorii de risc și capacitatea
și răspunsul sistemului de sănătate.
Peste 80% din toate decesele înregistrate în Republica Moldova se datorează bolilor
netransmisibile, iar majoritatea dintre ele au loc la vârsta aptă de muncă. Conștientizând povara în
creștere, Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în lupta împotriva bolilor netransmisibile și a
factorilor lor de risc, adoptând Strategia de prevenire și control al bolilor netransmisibile (2012) și
Planul de acțiuni la această Strategie (2016). Concomitent, au fost aprobate țintele propuse spre a
fi atinse către anul 2020 și indicatorii de monitorizare a lor. Monitorizarea progresului cu privire
la realizarea obiectivelor Planului de acțiuni, și respectiv, a țintelor implică instituirea și asigurarea
funcționării unui sistem eficient de monitorizare și supraveghere.
Trebuie de menționat că ”eficientizarea și consolidarea sistemelor de supraveghere a sănătății
populației în vederea identificării problemelor de sănătate și furnizării de informații relevante,
veridice și în timp util pentru decizii și acțiuni în domeniul sănătății publice” este obiectivul
specific nr. 1 al Strategiei Naționale de Sănătate Publică (2013).
Cercetarea de postdoctorat la tema ”Managementul supravegherii factorilor de risc în
reducerea mortalității cardiovasculare premature a populației Republicii Moldova”, realizată la
Catedra de medicină socială și management sanitar a Universității de Stat de Medicină și Farmacie
”Nicolae Testemițanu” vine cu un aport la acest capitol. Prezentul Ghid național privind
supravegherea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile a fost elaborat în baza cercetărilor
documentare, analizei experienței altor țări și a studiului pilot desfășurat în mun. Chișinău (2016).
Chestionarul studiului a fost aplicat telefonic pe un eșantion de circa 800 de persoane adulte (18-
69 ani) selectate aleatoriu. Selecția gospodăriilor a fost făcută în baza numerelor de telefonie fixă.
Ghidul este destinat pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în
cadrul sistemului de sănătate publică.
Ghidul conține 10 capitole.
Capitolul 1 descrie contextul internațional și național în vederea supravegherii factorilor de
risc pentru bolile netransmisibile și prezintă oportunitățile cu privire la supravegherea continuă a
factorilor de risc. Tot aici sunt prezentate rezultatele și concluziile studiului pilot privind
monitorizarea factorilor de risc comportamentali pentru bolile netransmisibile efectuat în mun.
Chișinău în anul 2016.
În capitolul 2 sunt descrise abordările conceptuale privind sistemul de supraveghere a
factorilor de risc modificabili, este arătat scopul și obiectivele, sunt specificate evenimentele de
sănătate supuse supravegherii și sunt descrise componentele sistemului și atributele acestuia.
Capitolul 3 prezintă abordările generale referitor la protocolul studiului, iar capitolul 4
descrie succint modul de gestionare a resurselor umane, rolurile și responsabilitățile.
În capitolul 5 este descris chestionarul și posibilitățile de îmbunătățire continuă a acestuia.
8
 Capitolul 6 descrie metodologia studiului, cuprinzând informații despre designul și volumul
eșantionului, sursele de erori și necesitatea ponderării datelor.
Capitolul 7 descrie procedurile de colectare și management al datelor din studiu, iar capitolul
8 – procedurile de asigurare a calității datelor.
În capitolul 9 sunt prezentate posibilele utilizări ale datelor, iar în capitolul 10 este specificată
necesitatea asigurării confidențialității și securității datelor.

Autorii

9
 INTRODUCERE

La nivel global, bolile netransmisibile (BNT) sunt responsabile pentru mai multe decese, decât
toate celelalte cauze luate împreună (82%), având un pronostic de creștere de la 38 milioane până
la 52 milioane de decese în perioada anilor 2012-2030 [1]. Din cele 38 milioane de decese cauzate
de BNT în anul 2012, circa 42% au fost decese premature, care au afectat populația cu vârsta de
până la 70 ani. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), diminuarea
productivității economice cauzată de decesele premature și costurile individuale și naționale cu
referire la bolile netransmisibile constituie o barieră importantă în reducerea sărăciei și dezvoltarea
durabilă a unei țări, în special în țările cu venit mic și mediu [1]. Astfel, importanța reducerii
mortalității premature cauzate de BNT este incontestabilă, fiind stabilită și ca ținta globală nr.1 din
cele noua ținte de monitorizare a Planului global de acțiuni de prevenire și control al bolilor
netransmisibile [2]. În acest context, documentul nominalizat prevede o reducere relativă cu 25%
a mortalității premature cauzate de bolile cardiovasculare, cancer, bronhopneumopatiile
obstructive cronice și diabet către anul 2025, denumit în consecință ca obiectiv „25x25”.
Realizarea acestui obiectiv este atribuită, în mare parte, reducerii relative a prevalenței factorilor
de risc, după cum urmează: consumului nociv de alcool - cu 10%, activității fizice insuficiente -
cu 10%, consumului de sodiu/sare - cu 30%, consumului de tutun – cu 30%, tensiunii arteriale
ridicate - cu 25% și stopării tendinței de creștere a diabetului și obezității [1]. Astfel, prevenția și
controlul factorilor de risc constituie o componentă majoră pentru diminuarea poverii BNT.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat, că o mare parte a bolilor cardiovasculare și a celorlalte
BNT este evitabilă, apariția lor fiind atribuită măsurilor de prevenție inadecvate [3,4].
Factorii de risc principali pentru BNT sunt bine cunoscuți, dar sunt necesare mai multe
informații cu privire la prevalența acestora printre diferite grupuri de populație. Sursele tradiționale
de informație prezintă provocări referitor la oferirea datelor de calitate necesare pentru luarea
deciziilor, elaborarea și monitorizarea programelor în timp util. Astfel, sunt explorate alte surse de
date.
În Republica Moldova, BNT recunoscute prioritare la nivel global, constituie de asemenea o
pondere majoră în structura mortalității generale (85,5%), după cum urmează: bolile
cardiovasculare – 58%, tumorile maligne - 15,2%, bolile aparatului digestiv – 9,5%, bolile
respiratorii cronice – 2,0% și diabetul zaharat – 0,8% [5]. Astfel, problematica bolilor
cardiovasculare este actuală și în Republica Moldova, având o cotă de deces stabil superioară de
55% pe parcursul ultimului deceniu și mai mult. În 2015, în Republica Moldova, probabilitatea
necondiționată de deces prin BNT printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 70 de ani a
constituit 31%, fiind unul din cele mai mari nivele din lume [6].
Recunoscând povara economică și socială pe care o comportă BNT și factorii lor de risc,
Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în lupta împotriva acestor boli, aprobând acțiuni de
prevenție și control [7,8,9,10,11,12,13]. Datele de supraveghere sunt cruciale pentru monitorizarea
progresului și a succeselor în combaterea BNT. Monitorizarea și evaluarea BNT și a factorilor lor
de risc trebuie să fie integrată în sistemul informațional general de sănătate pentru a sprijini
legătura și durabilitatea și pentru a permite măsurarea pe termen lung a impactului și distribuției
impactului intervențiilor asupra BNT.
Studierea și evaluarea complexă a problemelor de sănătate cu elaborarea măsurilor adecvate
de prevenire și control este una din funcțiile de bază ale Serviciului de Supraveghere de Stat a
Sănătății Publice, stipulate în Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat
a sănătății publice [14].
10
 Trebuie de menționat, că în anul 2013, a fost aprobată Strategia Națională de Sănătate Publică,
iar operațiunea de supraveghere a sănătății populației este prima în lista operațiunilor de sănătate
publică [15]. Supravegherea este esențială pentru prestarea serviciilor de bază de sănătate publică:
prevenirea bolilor, promovarea sănătății și protecția sănătății. Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale (MSMPS) a realizat de-a lungul anilor studii de prevalență a factorilor de risc,
atât printre populația adultă, cât și printre copii. Aceste studii au stat la baza determinării situației
inițiale și a tendințelor în timp.
Prezentul Ghid vine cu un instrument de supraveghere a factorilor de risc comportamentali
pentru BNT. În cadrul Sistemului de supraveghere a factorilor de risc comportamentali (SSFRC)
urmează să fie colectate date cu privire la prevalența factorilor de risc comportamentali și a
practicilor preventive de sănătate.
SSFRC este un studiu telefonic transversal care urmează a fi efectuat în cadrul sistemului de
sănătate publică cu asistența metodologică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie (USMF)
”Nicolae Testemițanu”. Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) va efectua supravegherea
telefonică lunar, utilizând un chestionar standardizat pentru determinarea distribuției
comportamentelor de risc și a practicilor de sănătate printre adulți.
Sistemul de supraveghere a fost elaborat la Catedra de medicină socială și management sanitar
”Nicolae Testemițanu” a USMF ”Nicolae Testemițanu” în cadrul temei de cercetare
”Managementul supravegherii factorilor de risc în reducerea mortalității cardiovasculare
premature a populației Republicii Moldova” și a fost pilotat în anul 2016 în mun. Chișinău.
Datele obținute din chestionare vor asigura ANSP, MSMPS și alți factori de decizie cu
informație actualizată și în timp util cu privire la factorii de risc comportamentali pentru bolile
netransmisibile. Împreună cu datele privind mortalitatea și morbiditatea, această informație va
permite MSMPS să prioritizeze și să elaboreze politici publice de sănătate și să inițieze și să
evalueze strategiile de promovare a sănătății.

11
 CAPITOLUL I
CONTEXTUL

1.1 Bunele practici internaționale de supraveghere a factorilor de risc

comportamentali pentru bolile netransmisibile

Monitorizarea prevalenței factorilor de risc și a BNT în populația generală este necesară pentru
a influența în mod eficient luarea deciziilor privind politica de sănătate publică. De asemenea, este
important ca sistemul de monitorizare în acest scop să permită dezagregarea informației pe regiuni
mai mici în interiorul țării pentru a identifica disparitățile regionale.
Sistemul de supraveghere a factorilor de risc comportamentali (BRFSS) al SUA este unul din
primele și cel mai longeviv sistem. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) a instituit
BRFSS în anul 1984 pentru a dezvolta și efectua studii de monitorizare cu privire la prevalența
factorilor de risc comportamentali principali printre populația adultă, asociați cu morbiditatea și
mortalitatea prematură (consumul de tutun, activitatea fizică și utilizarea centurii de siguranță) la
nivel de state. Premisa era de a colecta date despre comportamentele reale, și nu despre atitudini
și cunoștințe, care ar fi deosebit de utile pentru planificarea, inițierea, susținerea și evaluarea
programelor de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor. BRFSS este administrat și sprijinit
de Centrul Național de Prevenire a Bolilor Cronice și Promovare a Sănătății (o subdiviziune a
CDC), fiind un program de colectare continuă a datelor. Datele din studiu sunt dezagregate pentru
fiecare stat în parte [16].
Urmând exemplul SUA, sisteme de supraveghere similare, având o funcționalitate testată în
timp, s-au dezvoltat în Canada (RRFSS – Rapid Risk Factors Surveillance System, 1999) [18],
Italia (PASSI – Progressi delle Aziende Sanitarie per la Salute in Italia 2007) [19,20] și alte țări
(Australia, Brazilia, China, Egipt, Iordania, Korea de Sud, Mexic, Vietnam).
În Italia, PASSI este un sistem de supraveghere comunitară multifuncțional în curs de
desfășurare, administrat de sistemul de sănătate publică cu resurse umane și financiare limitate.
Acesta este susținut de Ministerul Sănătății, coordonat de Institutul Național de Sănătate și
implementat de unitățile locale de sănătate și autoritățile regionale de sănătate. Interviurile
telefonice se efectuează lunar pe un eșantion reprezentativ de persoane adulte neinstituționalizate
cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani din toate regiunile Italiei, asigurând estimări ale prevalenței
factorilor de risc pentru BNT, informații privind aderența la măsurile preventive și accesul la
măsurile preventive, ceea ce permite evaluarea diferențelor geografice și a tendințelor în timp.
Datele codificate sunt transmise prin internet în baza de date națională. Calitatea datelor este
monitorizată de rutină, iar funcționarea sistemului este supervizată de la nivelul central.
Interviurile sunt efectuate de către lucrătorii medicali din instituțiile de sănătate locale. Aceste
interviuri servesc atât ca instrument de evaluare, cât și ca bază pentru stabilirea obiectivelor de
sănătate în planurile de prevenție naționale și regionale.
Continuitatea supravegherii factorilor de risc în sistemele existente este asigurată printr-o
proximitate “suficientă” dintre observații: studii telefonice repetate prin aplicarea chestionarului
standardizat pe eșantioane independente, bazate în esență pe un sistem informațional automatizat
integrat și complex.

12
 1.2 Abordarea OMS de supraveghere în trepte a factorilor de risc pentru bolile
netransmisibile (STEPS)

Abordarea OMS privind supravegherea în trepte a factorilor de risc pentru bolile

netransmisibile (STEPS) este o metodă simplă, standardizată de colectare, analiză și diseminare a
datelor. La baza sistemului de supraveghere a factorilor de risc STEPS stau studiile transversale
repetate (o dată la 3-5 ani) la nivel populațional în bază de gospodării [21]. Astfel, perspectivele
sprijinului tehnic al OMS țin de crearea bazelor de date la nivel de populație, comparabile în
vederea evaluării în dinamică a factorilor de risc pentru BNT la nivel global și de elaborare de
politici și strategii bazate pe dovezi.
Studiul STEPS, ca și conținut, acoperă dimensiunea comportamentală și cea biologică a
factorilor de risc, fiind un studiu în trepte format din trei pași consecutivi: pasul 1 constă din
interviul respondenților despre starea sociodemografică și factorii de risc comportamentali, la
pasul 2 sunt efectuate măsurătorile fizice (greutatea, înălțimea și tensiunea arterială), iar la pasul
3, măsurătorile biochimice (conținutul de glucoză și de lipide în sânge, conținutul de sodiu în
urină).
Republica Moldova a folosit pentru prima dată metodologia STEPS în anul 2013 [22].
Obiectivul studiului STEPS a fost evaluarea prevalenței principalilor factori de risc pentru BNT
pentru a permite planificarea mai eficientă a politicilor și activităților de prevenire și control al
BNT. Studiul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de populație, cu dezagregarea datelor în
funcție de gen, vârstă și mediul de rezidență. Acest studiu a constituit punctul de pornire pentru
Republica Moldova pentru sistemul de supraveghere și control a bolilor cronice netransmisibile și
de colectare a datelor standardizate despre principalii factori de risc: consumul de tutun, regimul
alimentar, activitatea fizică, consumul de alcool, hipertensiunea arterială, etc. Dovezile din studiul
STEPS au fost utilizate la fundamentarea Planului național de prevenire și control al BNT pentru
anii 2016-2020 și a programelor naționale de prevenire și control al factorilor de risc pentru BNT,
precum și la stabilirea țintelor naționale de monitorizare a progresului în domeniul controlului
BNT.

1.3 Oportunități privind supravegherea factorilor de risc comportamentali pentru

bolile netransmisibile prin studii continue

1.3.1 Studii de prevalență periodice și continui

Studiile periodice pe eșantioane reprezentative de populație pot asigura informație utilă cu
privire la prevalența factorilor de risc comportamentali, utilizarea măsurilor de prevenție, expunere
ș.a. Beneficiul eșantionării constă în faptul, că informația culeasă de la un grup relativ mic de
respondenți asigură estimări precise pentru populația generală. Studiile repetate pot fi clasificate
ca supraveghere.
Studiile continui oferă informații legate de timp, care sunt foarte utile pentru evaluarea
impactului evenimentelor sau al intervențiilor specifice. Supravegherea continuă integrată la nivel
național oferă flexibilitate în obținerea dovezilor necesare pentru optimizarea și elaborarea
politicilor și strategiilor de sănătate din țară. Colectarea continuă a datelor permite înțelegerea unor
aspecte care nu pot fi percepute altfel (cum ar fi tendințele sau schimbările rapide ale unor variabile
în legătură cu acțiunile de sănătate publică, evenimentele naturale etc.)

13
 1.3.2 Comportamental vs. metabolic (biologic)
Datele OMS și cele din literatură confirmă faptul, că componenta comportamentală a
expunerii la risc determină în mare parte componenta biologică (fig.1).

Factorii de risc Bolile

•Globalizarea comportamentali • Tensiuneaa arterială ridicată cardiovasculare
• Obesitatea
•Urbanizarea • Consumul de tutun • Hiperglicemia • Boala ischemică a inimii
•Îmbătrânirea • Regimul alimentar nesănătos • Hipercolesterolemia • Boala cerebrovasculară
•Venitul • Activitatea fizică insuficientă
• Cardiopatia hipertensivă
• Consumul abuziv de alcool
•Educaţia

Determinantele Factorii de risc

sociale metabolici

Figura 1. Factorii de risc și relația lor cu apariția evenimentelor cardiovasculare

Sursa: [1]

Astfel, supravegherea continuă a factorilor de risc pe dimensiunea comportamentală oferă un

plus de siguranță în prevenirea și controlul factorilor principali pe ambele componente:
comportamentală și biologică (metabolică).

1.3.3 Autoevaluare vs. măsurare directă

În cazul componentei comportamentale, metoda de identificare prin autoevaluare a factorilor
de risc aferenți este identică atât pentru intervievarea directă (intervievare „face-to-face”), cât și
cea indirectă (intervievare telefonică). În același timp, măsurarea directă în cazul componentei
biologice (metabolice) a factorilor de risc aferenți este de o precizie superioară în comparație cu
autoevaluarea folosită ca metodă de identificare la intervievare (directă sau indirectă).
Astfel, supravegherea prin studii continue de intervievare telefonică centrată pe componenta
comportamentală în comun cu studiile periodice prin măsurarea directă oferă, în ansamblu
sistemului de supraveghere a factorilor de risc pentru BNT, pe lângă precizie și o flexibilitate
necesară și oportunități de control și prevenție continuă pe ambele componente (direct pentru
comportamental și indirect pentru metabolic).

1.4 Studiul pilot privind monitorizarea factorilor de risc pentru bolile

netransmisibile prin interviu telefonic în municipiul Chișinău, 2016

Proiectul pilot a fost implementat de catedra de Medicină Socială și Management Sanitar

„Nicolae Testemiţanu” a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în
cadrul cercetării de postdoctorat la tema „Managementul factorilor de risc în reducerea mortalității
cardiovasculare premature în Republica Moldova” [23,24]. Protocolul și standardele BRFSS
(SUA) au fost utilizate în cardul studiului telefonic pilotat în mun. Chișinău [25,26,29,30].
Colectarea datelor a avut loc în perioada aprilie-iunie 2016 pe un eșantion de 800 de unități
de observație selectate randomizat [31].
Eșantionarea. Pentru selectarea eșantionului a fost aplicată metoda de eșantionare
randomizată sistematică, după modelul american “Random digit dialing”. Lista oficială integrală

14
a numerelor de telefonie fixă a persoanelor fizice din municipiul Chișinău pentru anul 2016 a fost
utilizată ca bază pentru eșantionarea gospodăriilor. Persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 18
și 69 de ani au constituit populația de studiu. Interviurile au fost realizate cu o singură persoană
din fiecare gospodărie, prima persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani, care a răspuns la
apel, a fost considerată eligibilă pentru intervievare.
Instrumentul de colectare a datelor. Respondenții au fost intervievați la telefon în baza unui
chestionar standardizat compus din 33 de întrebări ponderate, care au cuprins culegerea de
informații sociodemografice și despre factorii de risc comportamental principali pentru BNT
(consumul de tutun, regimul alimentar, consumul de alcool și activitatea fizică).
Controlul calității datelor a fost realizat prin adaptarea chestionarului la standardele BRFSS
(SUA), instruirea intervievatorilor și controlul intervievării.
Realizarea practică a studiului. Intervievarea a fost efectuată de către o echipă de
intervievatori special instruiți (8 persoane), studenți ai anului 4 a facultății de Medicină nr.1 a
USMF ”Nicolae Testemiţanu” (2016). Activitatea intervievatorilor a fost dirijată și monitorizată
de investigatorii proiectului, colaboratori ai catedrei de Medicină socială și management sanitar
”Nicolae Testemiţanu”.
Intervievarea a implicat prezența la domiciliu a respondentului (telefon disponibil) și a
cuprins:
a) explicarea succintă a scopului și obiectivelor studiului;
b) obținerea consimțământului oral pentru participare la studiu, anterior aplicării
chestionarului;
c) aplicarea și completarea chestionarului;
d) după completarea și verificarea definitivă a tuturor chestionarelor prevăzute pentru
intervievarea persoanelor din subeșantionul atribuit, intervievatorul le-a prezentat investigatorului
principal pe suport de hârtie și în format electronic ca bază de date integrată.
Indicatorii de calitate a studiului pilot. Datele studiului pilot telefonic realizat în municipiul
Chișinău (tab.1) au fost procesate conform protocolului de calitate al BRFSS SUA [26], cu
calcularea unui set standardizat de indicatori de performanță a aplicării interviului telefonic în
teritoriu, după cum urmează:
rata de rezoluție – numărul de cazuri cu eligibilitatea stabilită (respondenți eligibili și
neeligibili) raportat la numărul total al apelurilor efectuate (%);
rata de finalizare a interviurilor – numărul total de interviuri complete și parțial complete
raportat la numărul total de interviuri complete, parțial complete, refuzuri din start și pe parcurs
(%);
rata de cooperare – numărul total de interviuri complete și parțial complete raportat la
numărul total de persoane eligibile contactate (%);
rata de refuz – numărul cazurilor de refuz de a fi intervievat raportat la numărul de cazuri
eligibile, ajustat (E) la eligibilitatea estimată (%)
𝑛𝑟. 𝐸𝐿𝐼𝐺𝐼𝐵𝐼𝐿𝐼
E (coeficientul de ajustare) = 𝑛𝑟. ;
𝐸𝐿𝐼𝐺𝐼𝐵𝐼𝐿𝐼+𝑛𝑟. 𝐸𝐿𝐼𝐺𝐼𝐵𝐼𝐿𝐼𝑇𝐴𝑇𝐸 𝑁𝐸𝐶𝑈𝑁𝑂𝑆𝐶𝑈𝑇Ă
rata de răspuns – numărul de cazuri al interviurilor complete și parțial complete raportat la
numărul de cazuri eligibile, ajustat (E) la eligibilitatea estimată (%).

15
 Tabelul 1
Ratele indicatorilor de calitate privind apelurile telefonice efectuate în cadrul studiului
pilot din municipiul Chișinău, 18-69 ani, 2016*
Indicatorii de calitate a interviului telefonic % IÎ 95%
Rata de rezoluție 37,5 34,21% - 40,91%
Rata de finalizare interviurilor 95,1 91,8% - 97,1%
Rata de cooperare 95,1 91,8% - 97,1%
Rata de refuz 1,8 1,1% - 3,1%
Rata de răspuns 35,6 32,2% - 39,2%
*Publicat în: International Journal of Humanities and Social Sciences (IJHSS). ISSN (P): 2319-393X;
ISSN(E):2319-3948 Vol.5, Issue 6, Oct – Nov 2016, p.73-80. IASET [23],
http://www.iaset.us/view_archives.php?year=2016&id=72&jtype=2&page=7

Trebuie de menționat, că spre deosebire de țările unde există de mai mult timp sisteme
funcționale de supraveghere a factorilor de risc, populația din Republica Moldova este mai puțin
sensibilizată sub aspect informațional de participare la asemenea studii. Ținând cont de acest fapt,
rezultatele studiului pilot din municipiul Chișinău sunt încurajatoare, deoarece rata de răspuns de
35,6%, se situează în amplitudinea variației (min. 24,7% - max. 65,4%) valorilor ratelor de răspuns
similare raportate în sistemul de supraveghere a factorilor de risc din SUA în funcție de state (tab.
2).
Tabelul 2
Rata de răspuns la apelurile telefonice în cadrul studiului pilot realizat în municipiul
Chișinău (2016) și sistemelor de supraveghere existente în lume

Indicatorul Sistemele de supraveghere existente Studiul pilot

SUA* în funcție Italia Canada Municipiul
de state Chișinău

Rata de răspuns, %
Min 24,7 - - -
Max 65,4 - - -
Mediana 47,7 - - -
Media 46,5% 89,8% 69,0% 35,6%
*
Sursa: [26,27,28]

Experiența țărilor, precum Italia, care a dezvoltat Sistemul de supraveghere a factorilor de risc
(PASSI) în baza standardelor BRFSS americane, ajustându-l la necesitățile locale, demonstrează
o rată de răspuns mult mai înaltă (de circa 89,8%), determinată de o abordare a procesului diferită
de cea din SUA. Sistemul de supraveghere a factorilor de risc comportamentali italian (PASSI)
utilizează în calitate de bază de eșantionare listele persoanelor înregistrate la medicul de familie
[19], în timp ce modelul american utilizează în același scop lista numerelor de telefoane oficial
înregistrate în teritoriul dat (Random digit dialing).
Una din cele mai importante trăsături a PASSI este faptul că acesta este realizat de sistemul
de sănătate publică la nivel local, în cooperare cu asistența medicală primară din teritoriu, care
pare să aibă multe avantaje. Astfel, conform constatărilor grupului coordonator al PASSI,
implicarea autorităților locale de sănătate în managementul supravegherii factorilor de risc, atât
sub aspect de contribuție la crearea eșantionului de respondenți, cât și sub aspect de oportunitate

16
de formare a atitudinilor pozitive către intervievare, este una din cele mai importante pârghii în
asigurarea unei rate de răspuns înalte.
La rândul său, coparticiparea în supravegherea factorilor de risc din teritoriu oferă instituțiilor
de sănătate publică și IMS AMP, oportunități de identificare și monitorizare a necesităților
populației deservite și a percepției acesteia cu privire la asistența de prevenție oferită [32].
Concluzii și recomandări
1. Studiul pilot de colectare a datelor prin interviu telefonic al adulților din municipiul
Chișinău, efectuat conform protocolului și standardelor BRFSS american, a cuprins întrebări
referitoare la factorii de risc pentru bolile netransmisibile, considerați prioritari în strategiile și
programele naționale de sănătate.
2. Colectarea datelor a fost supravegheată de colaboratorii catedrei de Medicină Socială și
Management Sanitar ”Nicolae Testemițanu” a USMF ”Nicolae Testemițanu”. Chestionarul
standardizat a fost aplicat pentru interviul telefonic. Gospodăriile selectate au fost telefonate în
orele de seară.
3. Informația colectată este utilă pentru evaluarea programelor naționale de reducere a
impactului factorilor de risc comportamentali asupra sănătății populației și fundamentarea de noi
intervenții.
4. Analiza calității datelor a identificat și anumite limitări:
a) o rata de rezoluție, care, fiind încurajatoare, se constată a fi relativ scăzută (37,5%,)
determinată de un număr crescut de cazuri nesoluționate, de eligibilitate nestabilită, ceea ce
constituie o dovadă de obstacol pentru primul contact cu populația sub aspect de accesibilitate și
receptivitate. Cazurile nesoluționate sunt atribuite următoarelor categorii: apeluri nepreluate
(44,4% [IÎ 95%: 40,1% - 48,78%]), probleme de conexiune (19,2% [IÎ 95%: 15,99% - 22,88%]),
apeluri preluate cu eligibilitate nestabilită (36% [IÎ 95%: 31,91% - 40,3%]) și impedimente fizice
(0,4% [IÎ 95%: 0,1% - 1,4%]);
b) o rata de răspuns relativ scăzută (35,6%) determinată în mare parte și de numărul crescut
de apeluri preluate cu eligibilitate nestabilită, care rezultă din lipsa formării de atitudini pozitive
pentru intervievare prin telefon în rândul populației din Republica Moldova. Formarea atitudinilor
pozitive va fi contributivă la evitarea barierelor privind primul contact cu populația sub aspect de
receptivitate.
4. Eșantionarea în baza listelor persoanelor înscrise pe lista medicului de familie, care deține
date mai actualizate despre populația deservită, va asigura diminuarea numărului de cazuri
nesoluționate (necesar pentru sporirea ratei de rezoluție: sporirea accesibilității) și va contribui la
sporirea oportunităților de formare a atitudinilor pozitive pentru participare la interviu (necesar
pentru sporirea ratei de răspuns: sporirea receptivității).

17
 CAPITOLUL II
ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE
A FACTORILOR DE RISC COMPORTAMENTALI

2.1 Definiția

Supravegherea este un sistem de colectare continuă și sistematică, analiză, interpretare și

difuzare a datelor despre starea de sănătate a populației și factorii care o determină pentru
planificarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de sănătate publică.

2.2 Scopul și obiectivele

Scopul sistemului de supraveghere este estimarea frecvenței factorilor de risc

comportamentali pentru BNT printre populația adultă și a tendințelor acestora.
Sistemul de supraveghere a factorilor de risc comportamentali (SSFRC) pentru BNT are
următoarele obiective:
1) Instituirea si consolidarea unui sistem de supraveghere continuă a factorilor de risc
comportamentali printre populația adultă cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani în comparație cu
intervențiile de prevenție a bolilor și promovare a sănătății decise/propuse.
2) Asistarea specialiștilor din domeniul sănătății publice la elaborarea și punerea în aplicare a
sistemului de supraveghere, analiză și raportare a datelor și crearea condițiilor de actualizare a
programelor de sănătate în raport cu rezultatele monitorizării.
3) Realizarea unui sistem de supraveghere, standardizat metodologic, care să permită
compararea datelor între diferite regiuni ale țării, precum și cu alte țări.
4) Furnizarea de dovezi pentru autoritățile administrației publice centrale și locale cu privire
la situația și evoluția frecvenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în vederea
direcționării intervențiilor de prevenție.

2.3 Evenimentele de sănătate supuse supravegherii

În cadrul SSFRC sunt supuși supravegherii (prin autoraportare) următorii factori de risc pentru
BNT:

Comportamentali: Biologici (Metabolici):

consumul de tutun tensiunea arterială
regimul alimentar glicemia
activitatea fizică colesterolemia
consumul de alcool supragreutatea / obezitatea

Sistemul de supraveghere poate fi utilizat și pentru supravegherea altor factori de risc sau
evenimente de sănătate, precum și pentru evaluarea accesibilității și aderenței la măsurile de
prevenție.

18
 2.4 Integrarea în sistemul de sănătate al țării

Supravegherea stării de sănătate a populației și a factorilor care o determină este operațiunea

(funcția) nr.1 din cele 10 operațiuni de sănătate publică puse spre realizare Serviciului de
supraveghere de stat a sănătății publice. În acest context sistemul de supraveghere continuă a
factorilor de risc comportamentali pentru BNT vine să asigure metodic și metodologic serviciul
de sănătate publică cu instrumentul necesar realizării funcției.
Din punct de vedere organizatoric, ghidul prevede cooperarea multidimensională dintre
structurile și instituțiile existente, cum ar fi MSMPS, ANSP și USMF “Nicolae Testemiţanu” în
coparticipare cu serviciul de asistență medicală primară.
Sistemul informațional al studiului se înscrie în sistemul informațional în domeniul sănătății
(SIS) existent în Republica Moldova.

19
 2.5 Diagrama de flux conceptual privind supravegherea factorilor de risc
comportamentali pentru bolile netransmisibile

Figura 2. Diagrama de flux în cadrul sistemului de supraveghere a factorilor de risc

comportamentali pentru BNT

20
 2.6 Componentele sistemului de supraveghere a factorilor de risc

2.6.1 Populația eligibilă

Populație eligibilă se consideră populația adultă cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani,
rezidentă în Republica Moldova, neinstituționalizată.

2.6.2 Periodicitatea colectării datelor

Datele sunt colectate anual, repartizat pe luni, cu menținerea culegerii datelor la minimul
necesar.

2.6.3 Colectarea datelor

Colectarea datelor se realizează prin intermediul interviurilor telefonice de către
intervievatori, în conformitate cu protocolul studiului. În calitate de bază de date pentru
eșantionarea randomizată poate servi sistemul informațional „Registrul persoanelor înregistrate la
medicul de familie din cadrul instituției medico-sanitare ce prestează asistență medicală primară
în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală” [33]. Oferta interviului, care reprezintă
lista numerelor de telefoane depersonalizate, este formată din listele persoanelor înregistrate la
medicul de familie din IMSP AMP, respectând numărul necesar de cazuri spre intervievare, stabilit
pentru asigurarea reprezentativității atât națională, cât și regională a datelor colectate. Eșantionul
se stratifică în funcție de gen, vârstă (18-29, 30-44, 45-59, 60-69) și mediul de rezidență
(rural/urban).

2.6.4 Managementul datelor

Introducerea datelor se efectuează de către intervievatorul din CSP pe suport de hârtie în
timpul interviului. După verificarea chestionarului de către persoana responsabilă de monitorizarea
interviului, datele se introduc în formatul electronic stabilit de ANSP (la nivel central).
Verificarea internă constă în monitorizarea permanentă și directă a efectuării interviurilor din
partea persoanelor responsabile, iar cea externă se efectuează prin apeluri repetate de control,
folosind selecția la întâmplare.
Transferul datelor se efectuează lunar de către persoana responsabilă de monitorizarea
interviului din CSP către ANSP conform protocolului stabilit.
Editarea, curățarea, stocarea și salvarea datelor este asigurată de ANSP (la nivel central).
Analiza datelor și generarea rapoartelor. Datele sunt analizate anual. ANSP (la nivel central)
analizează anual datele prezentate de CSP și produce tabele, pe care le pune la dispoziția CSP
teritoriale din care provin datele, în vederea utilizării la nivel teritorial. ANSP (la nivel central)
elaborează raportul național anual cu privire la supravegherea factorilor de risc pentru BNT.
Diseminarea rapoartelor. ANSP organizează anual, în luna martie, o conferința, la care
prezintă rezultatele supravegherii factorilor de risc comportamentali pentru BNT. Rapoartele
anuale sunt plasate pe pagina web a ANSP.

2.7 Atributele sistemului de supraveghere a factorilor de risc

Pentru evaluarea performanței sistemului de supraveghere sunt folosite următoarele atribute

(tab.3). Aceste atribute influențează relevanța, eficacitatea și impactul sistemului de supraveghere.

21

Atributele sistemului de supraveghere a factorilor de risc comportamentali pentru bolile
netransmisibile și conceptele de implementare în vederea asigurării calității datelor
Atributul Definiția
Acceptabilitatea Acceptabilitatea reprezintă
acordul de participare a
persoanelor în sistemul de
supraveghere. Astfel,
acceptabilitatea este un atribut
extrem de subiectiv, ce presupune
bunăvoința persoanelor de care
depinde performanța sistemului.
Calitatea datelor Calitatea datelor este determinată
preponderent de validitatea și
completitudinea datelor
înregistrate. Astfel, indicatorii
principali de măsurare a calității
datelor sunt ponderea cazurilor
nesoluționate și incomplete.
Tabelul 3
Conceptul de implementare
pentru asigurarea calității
datelor
Este punctul de interacțiune dintre
sistem și participanți. De aceea,
este importantă formarea
atitudinilor pozitive a populației
privind participarea la interviu,
având ca și componente:
promovarea prin mass-media
(promovarea importanței
supravegherii factorilor de risc
pentru BNT și participării la
interviu, exprimarea recunoștinței
pentru atitudinea de cetățean,
explicarea destinației rezultatelor
obținute, asigurarea privind
respectarea confidențialității, etc.),
promovarea participării prin IMSP
AMP, scrisori de informare
prealabilă despre interviul
preconizat, etc.
Pentru a diminua ponderea
cazurilor nesoluționate este
important de a utiliza baza de
eșantionare cea mai actualizată
posibilă: listele persoanelor
înregistrate la medicul de familie
din IMSP AMP, care vor contribui
la creșterea nivelului accesibilității
și acceptabilității interviului la
telefon. Determinarea procedurii de
substituire a cazurilor nesoluționate
va asigura colectarea datelor în
volumul minim necesar.
Împreună cu cele menționate,
calitatea datelor este determinată și
de corectitudinea elaborării și
aplicării metodologiei studiului, de
nivelul de instruire a personalului
implicat și de asigurarea tehnică a
sistemului.
22
Flexibilitatea Flexibilitatea sistemului
presupune capacitatea de adaptare
la schimbarea nevoilor de
informație (noi provocări de
sănătate) sau a condițiilor de
funcționare cu puțin timp,
personal și fonduri alocate
suplimentar. Bunele practici
internaționale demonstrează, că
sistemul de supraveghere a
factorilor de risc comportamentali
pentru BNT este aplicat cu succes
în cazul bolilor transmisibile,
vaccinărilor și altor evenimente
de sănătate considerate ca
probleme pentru sistemul de
sănătate din țară.
Promptitudinea Promptitudinea reprezintă
rapiditatea în executarea
proceselor prevăzute de sistemul
de supraveghere.
Reprezentativitatea Reprezentativitatea înseamnă în
esență acuratețea extrapolării
datelor dintr-un studiu selectiv
pentru totalitatea generală și este
determinată, în măsură egală, de
aspectul cantitativ (precizia) și
calitativ (reprezentativitatea
propriu-zisă).
Sensibilitatea Sensibilitatea sistemului de
supraveghere reprezintă cota
cazurilor adevărat pozitive din
numărul total de cazuri
supravegheate cu eveniment real
prezent (estimarea cazurilor fals-
negative) și este structurată
pentru două nivele. Primul - la
nivel de caz (abilitatea de a
detecta evenimentul în
supraveghere) și al doilea – la
nivel de sistem (abilitatea de a
monitoriza în timp fenomenele în
supraveghere).
Optimizarea rezonabilă a
simplității organizatorice și
procedurale cu posibilități de
îmbunătățire continuă a sistemului.
Este un atribut care depinde de
calitatea realizării celorlalte
atribute ale sistemului, cum ar fi
simplitatea, flexibilitatea, calitatea
datelor, acceptabilitatea,
sensibilitatea, valoarea predictivă
pozitivă și reprezentativitatea.
Determinarea volumului și
aplicarea procedeelor de ponderare
a eșantionului conform cerințelor
metodologiei cercetării științifice.
Asigurarea unui nivel de
conștientizare mai mare a
populației cu privire la propria
sănătate în vederea formării
abilității de înțelegere corectă a
întrebărilor adresate și determinării
adecvate a statutului său de
sănătate contribuie la creșterea
numărului cazurilor adevărat
pozitive.
De rând cu cele menționate,
sensibilitatea sistemului de
supraveghere prin intervievare la
telefon este determinată și de
23

Simplitatea Simplitatea sistemului este
determinată atât de structura sa,
cât și de ușurința de operare,
rezonabil cât mai simple în
aplicare pentru a asigura
realizarea obiectivelor propuse.
Stabilitatea Stabilitatea reprezintă fiabilitatea
(abilitatea de a colecta, analiza și
disemina datele fără eșecuri) și
disponibilitatea (abilitatea de a fi
operațional la necesitate)
sistemului de supraveghere a
factorilor de risc.
Valoarea Valoarea predictivă pozitivă a
predictivă pozitivă sistemului de supraveghere
reprezintă cota cazurilor adevărat
pozitive din numărul total de
cazuri raportate ca pozitive
(estimarea cazurilor fals-pozitive),
constituind o posibilitate de
evaluare a calității aspectului
operațional al sistemului.
bunăvoința persoanelor de a
participa la interviu, precum și de
posesia unui telefon.
Două nivele de organizare prin
optimizarea structurilor existente și
aplicarea proceselor standardizate
(Fig. nr. 2).
Abordarea conceptuală prin
îmbunătățirea continuă și
progresele de performanță sunt
cruciale pentru asigurarea
viabilității sistemului.
Luând în calcul, că detectarea
directă de către sistem a cazurilor
de raportare fals-pozitive în cazul
intervievării la telefon privind
factorii de risc comportamentali ai
respondentului este tehnic puțin
probabilă, asigurarea nivelului
adecvat de conștientizare a
populației cu privire la propria
sănătate în vederea formării
abilității de înțelegere corectă a
întrebărilor adresate și determinării
adecvate a statutului său de sănătate
rămâne să fie punctul cheie, ca și în
cazul asigurării specificității, dat
fiind faptul, că ambele atribute țin
de evaluarea cotei cazurilor
adevărat pozitive, însă cu aspecte
diferite, respectiv, supra- și sub-
estimarea fenomenului.
24
 CAPITOLUL III
PROTOCOLUL STUDIULUI: ABORDĂRI GENERALE

În cadrul SSFRC se aplică următoarele cerințe.

1) Studiul anual telefonic are un caracter sistematic de aplicare și este însoțit de monitorizare
și evaluare complexă, integrată în SIS. Monitorizarea sistematică și discontinuă este o activitate
de rutină și integrată a procedurilor lunare de studiu pentru toți intervievatorii.
2) Chestionarul nu poate fi modificat și/sau completat la nivel de CSP. Întrebările adresate
participanților la studiu în cadrul interviului trebuie să corespundă fără nici o modificare
formulărilor din chestionarul standardizat.
3) Gospodărie eligibilă se consideră gospodăria, care are o intrare separată, în care membrii
gospodăriei au un buget comun, mănâncă împreună, și este ocupată ca loc principal de reședință.
Gospodării neeligibile se consideră următoarele: casele de vacanță, instituțiile medico-sociale,
unitățile militare și altele similare. Căminele studențești se consideră eligibile pentru studiu, o
cameră din cămin fiind considerată o gospodărie.
4) Membri eligibili pentru interviu ai gospodăriei se consideră toți adulții cu vârsta cuprinsă
între 18 și 69 de ani, care locuiesc în această gospodărie, indiferent de legăturile de rudenie și
indiferent de faptul dacă sunt acasă sau nu la momentul apelului telefonic. Membrii gospodăriei
stabiliți provizoriu cu traiul în altă parte nu se consideră membri ai gospodăriei. Un singur membru
al gospodăriei este considerat eligibil, acesta fiind, de regulă, primul membru al gospodăriei, din
categoria celor eligibili, care a răspuns la apelul telefonic.
5) Interviurile împuternicite nu se admit.
6) Un interviu este considerat complet, dacă au fost colectate datele pentru toate variabilele
incluse în chestionar.
7) În vederea asigurării calității datelor colectate, procesul de intervievare este însoțit de
verificarea internă (monitorizarea permanentă și directă a intervievatorilor de către persoanele
responsabile/supraveghetori) și externă (apeluri repetate de control pe un eșantion de 5% selectat
la întâmplare din eșantionul recent intervievat).
8) Persoanele eligibile care inițial au refuzat interviul (cu excepția respondenților verbal
abuzivi) sunt contactate adițional, cel puțin o dată, pentru a li se oferi oportunitatea de a participa
la interviu. De preferință, contactarea repetată va fi efectuată de persoanele responsabile de
procesul de intervievare/supraveghetori sau de un alt intervievator, diferit de primul.
9) Încercările de apel telefonic pentru toate categoriile de apeluri (apeluri primare, apeluri
repetate la reprogramare, apeluri repetate la refuz, apeluri repetate în vederea verificării externe)
se efectuează în limitele timpului stabilit pentru colectarea datelor în studiu (1 lună). Dacă totuși
rămân situații nerezolvate pană la sfârșitul lunii, apelurile telefonice trebuie continuate până la
atribuirea codului de statut fiecărei componente, conform regulilor SSFRC.

25
 CAPITOLUL IV
RESURSELE UMANE

4.1 Gestionarea

4.1.1 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este responsabil de organizarea generală a
sistemului de supraveghere, asigurarea cu resurse și utilizarea datelor din studiu în vederea luării
deciziilor în bază de dovezi.

4.1.2 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

USMF ”Nicolae Testemițanu” asigură formarea continuă a personalului implicat în SSFRC,
cercetare și suport metodic ANSP la implementarea SSFRC pentru BNT.

4.1.3 Agenția Naționala de Sănătate Publică

ANSP administrează SSFRC, fiind coordonatorul acestuia și în această calitate este
responsabila de administrarea generală a protocolului și chestionarului SSFRC și asigurarea
integrității datelor la toate etapele procesului SSFRC. În acest scop, ANSP are următoarele
responsabilități:
1) Gestionarea și asigurarea cu resurse umane:
- selectarea personalului corespunzător pentru îndeplinirea funcțiilor necesare;
- monitorizarea performanței personalului angajat;
- asigurarea, în colaborare cu USMF ”Nicolae Testemițanu”, instruirii și reinstruirii
adecvate pentru tot personalul implicat în SSFRC;
2) Elaborarea protocolului:
- elaborarea protocolului și modificarea sau completarea, după caz, a acestuia;
- asigurarea aderenței la protocol;
3) Elaborarea chestionarului:
- elaborarea inițială a chestionarului;
- colectarea anuală a propunerilor de modificare și completare a chestionarului;
- introducerea modificărilor și completărilor în chestionar în baza propunerilor acumulate;
4) Metodologia studiului:
- elaborarea designului studiului și asigurarea respectării prevederilor prezentului Ghid la
elaborarea și implementarea acestuia;
- eșantionarea la prima treaptă (selectarea sectoarelor medicilor de familie);
5) Colectarea datelor:
- supravegherea colectării și gestionării datelor;
- editarea și curățarea datelor transmise de CSP
- monitorizarea respectării indicatorilor și a procedurilor de asigurare a calității;
6) Analiza, utilizarea și promovarea datelor:
- efectuarea analizei datelor;
- respectarea procedurilor de asigurare a calității;
- promovarea utilizării datelor SSFRC la fundamentarea și evaluarea politicilor de sănătate
publică;

26
 - încurajarea utilizării datelor pentru elaborarea politicilor, planificarea și evaluarea
programelor, stabilirea priorităților, proiectarea intervențiilor, evaluarea tendințelor și identificarea
grupurilor de risc.

4.1.4 Centrele de Sănătate Publică (subdiviziuni teritoriale ale ANSP)

CSP au următoarele responsabilități în cadrul SSFRC:
1) Gestionarea resurselor umane:
- selectarea și numirea personalului responsabil de implementarea SSFRC;
- monitorizarea performanței personalului implicat în SSFRC;
- gestionarea personalului implicat în SSFRC;
2) Chestionarul și metodologia studiului:
- asigurarea utilizării chestionarului valid și respectarea întocmai a metodologiei
studiului;
3) Colectarea datelor:
- asigurarea efectuării interviurilor în conformitate cu protocolul;
- trimiterea la timp a datelor colectate către ANSP;
- respectarea procedurilor de asigurare a calității;
- asigurarea confidențialității respondenților;
4) Analiza, utilizarea și promovarea utilizării datelor la nivel teritorial:
- promovarea utilizării datelor în politicile de sănătate publică;
- utilizarea datelor în politicile de sănătate publică;
- încurajarea utilizării datelor pentru stabilirea priorităților, elaborarea programelor și a
planurilor de acțiuni și pentru evaluarea tendințelor.

4.1.4.1 Abilitățile și responsabilitățile supervizorului din CSP

Supervizorul din CSP este responsabil de administrarea operațiunilor zilnice în cadrul
studiului. Supervizorul supraveghează activitățile zilnice de colectare a datelor, fiind responsabil
de asigurarea calității interviurilor, monitorizarea concordanței și preciziei acestora și de aderența
la protocol. În scopul gestionării eșantionului, supervizorul distribuie numerele de telefon
intervievatorilor, urmărește notificările făcute pentru finalizarea studiului și atribuirea codurilor de
statut corespunzătoare interviurilor.
Supervizorul trebuie să dețină următoarele abilități:
a) abilități organizaționale și manageriale;
b) competență/experiență de utilizare a calculatorului;
c) de respectare a instrucțiunilor detaliate;
d) automotivare;
e) conduită bună a telefonului;
f) abilitate adecvată de lucru cu publicul.
Supervizorul are următoarele obligațiuni și responsabilități:
1) eșantionarea randomizată în baza listelor persoanelor înscrise pe lista medicului de familie
(la treapta a 2-a);
2) preluarea și introducerea eșantionului;
3) reprogramarea notificărilor omise;
4) supravegherea derulării studiului:
a) trimiterea scrisorilor de informare către persoanele selectate;
b) programarea activităților de colectare a datelor;
27
 c) programarea apelurilor repetate și apelurilor de notificare;
d) asigurarea respectării procedurilor și protocoalelor scrise;
e) atribuirea conversațiilor refuzate;
f) luarea deciziilor cu privire la răspunsurile neobișnuite sau problemele de codificare;
g) asigurarea menținerii confidențialității respondenților de către intervievatori;
5) Asigurarea calității:
a) monitorizarea interviurilor și evaluarea performanțelor intervievatorilor;
b) efectuarea apelurilor repetate de verificare;
c) evaluarea indicatorilor de intervievare;
d) evaluarea frecvenței întrebare-răspuns;
e) evaluarea indicatorilor de asigurare a calității.
6) Asigurarea aderenței la proceduri:
a) respectarea regulilor de înlocuire;
b) atribuirea codurilor de statut și regulile de apel;
c) selectarea respondenților;
d) administrarea chestionarului;
e) respectarea secvenței apelurilor;
f) redistribuirea numerelor de telefon;
g) convertirea interviurilor refuzate în interviuri completate.

4.1.4.2 Abilitățile și responsabilitățile intervievatorului din CSP

Intervievatorii constituie personalul de bază al SSFRC, fiind o componentă esențială a
studiului. Intervievatorii SSFRC constituie unica legătură dintre persoanele supravegheate și
personalul de sănătate publică care utilizează datele. Un intervievator competent contribuie la
asigurarea integrității datelor. Intervievatorul trebuie să respecte protocolul și să efectueze
interviurile onest și precis.
Intervievatorii trebuie să dețină următoarele abilități:
a) abilități sociale, interpersonale și de comunicare;
b) competență/experiență de utilizare a calculatorului;
c) de respectare a instrucțiunilor detaliate;
d) automotivare;
e) conduită bună a telefonului;
f) abilitate adecvată de lucru cu publicul;
Intervievatorii au următoarele obligațiuni și responsabilități:
a) înțelegerea naturii și conținutului întrebărilor;
b) asigurarea confidențialității respondenților;
c) înregistrarea răspunsurilor în mod corespunzător;
d) asigurarea intervievării respondenților corespunzători;
e) considerarea calității ca prioritate în cadrul interviului și respectarea protocolului SSFRC;
f) abordarea corespunzătoare a problemelor de interviu;
g) stăruirea asupra transformării refuzurilor în interviuri complete.

4.1.4.3 Procesarea datelor

Toate datele colectate se transmit lunar la ANSP (la nivelul central), care asigură procesarea
corespunzătoare (editarea și corectarea) anual, după recepționarea tuturor datelor de la CSP.

28
 4.2 Rolurile și responsabilitățile

Sistemul de supraveghere a factorilor de risc pentru BNT presupune cooperarea

multidimensională și implicarea mai multor instituții (tab. 4).
Tabelul 4
Rolurile și responsabilitățile instituțiilor în cadrul SSFRC

Nivelul de Rolul de
Instituțiile Responsabilitățile
coordonare coordonare atribuit
Ministerul Leadership Coordonarea generală a
Sănătății, Muncii și activităților de sănătate publică;
Protecției Sociale Luarea deciziilor informate.

USMF “Nicolae Consultativ-metodic Cercetare, îmbunătățire continuă a

Testemiţanu” proceselor metodologice, formare
continuă a personalului implicat,
consultare.
Agenția Naționala Coordonarea Asigurarea:
Național
de Sănătate Publică sistemului de - fluxului organizator-metodic de
supraveghere, aplicare în practică a metodologiei
organizator-metodic și protocolului studiului;
- fluxului informațional și
stabilității sistemului de colectare
și raportare;
- reprezentativității sondajului
(volumul și ponderarea
eșantionului).
- colectarea datelor conform
Centrele de
Organizator-metodic protocolului stabilit.
Sănătate Publică
Formarea ofertei pentru sondaj:
Sursa: Sistemul informațional
”Registrul persoanelor înregistrate
la medicul de familie din cadrul
Teritorial
IMS ce prestează servicii AMP”
Feedback: Sesizarea
IMS AMP Criterii: stabilite de ANMS
către necesitățile
Responsabil: persoana determinată
locale
prin ordin de către administrația
IMS AMP, responsabilă de
procesul de înregistrare a
populației la medicul de familie
[31]

29
 4.2.1 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este coordonatorul general al activităților de
sănătate publică și utilizatorul informației colectate în cadrul SSFRC pentru argumentarea și
evaluarea politicilor de sănătate publică.

4.2.2 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

USMF ”Nicolae Testemițanu” asigură educația medicală continuă a personalului implicat în
SSFRC pentru BNT, cercetare și suport metodic.

4.2.3 Agenția Naționala de Sănătate Publică

ANSP organizează SSFRC și acordă asistență tehnică și metodologică CSP în efectuarea
studiului anual, inclusiv în domeniul instruirii, eșantionării, colectării și procesării datelor,
utilizării, analizei și promovării datelor, monitorizării indicatorilor de asigurare a calității,
asistenței tehnice și managementului datelor.
ANSP are următoarele responsabilități în cadrul SSFRC:
a) administrarea SSFRC la nivel național;
b) elaborarea protocolului studiului și actualizarea acestuia, după caz;
c) elaborarea și actualizarea anuală a chestionarului;
d) transmiterea chestionarului actualizat CSP;
e) eșantionarea: determinarea designului și volumului eșantionului;
f) eșantionarea la prima treaptă (a sectoarelor medicilor de familie) și transmiterea informației
către CSP;
g) elaborarea metodologiei de eșantionare la treapta a doua (selectarea telefoanelor
gospodăriilor) și de colectare a datelor;
h) planificarea activităților de colectare a datelor;
i) coordonarea managementului, procesarea și analiza datelor;
j) instruirea personalului implicat în SSFRC pentru BNT;
k) evaluarea și soluționarea problemelor de asigurare a calității;
l) elaborarea și distribuirea către CSP a tabelelor standard specifice teritoriului și sumarului
național referitor la răspunsuri și estimările prevalenței factorilor de risc;
m) calcularea ponderilor pe teritorii;
n) elaborarea raportului anual al studiului și diseminarea acestuia;
o) organizarea anuală a unei conferințe de diseminare a datelor.

4.2.4 Centrele de Sănătate Publică (subdiviziunile teritoriale ale ANSP)

CSP teritoriale au următoarele responsabilități în cadrul SSFRC pentru BNT:
a) administrarea SSFRC pentru BNT la nivel teritorial;
b) elaborarea propunerilor de modificare și completare a chestionarului și transmiterea
acestora către ANSP conform procedurii stabilite;
c) eșantionarea la treapta a doua (selectarea gospodăriilor);
d) colectarea datelor conform protocolului stabilit de ANSP;
e) transmiterea lunară a datelor colectate către ANSP;
f) promovarea utilizării datelor la nivel teritorial.

30
 4.2.5 Grupul de lucru al SSFRC
ANSP instituie un grup de lucru al SSFRC. Acest grup de lucru asigură consultanță cu privire
la menținerea și dezvoltarea SSFRC. Grupul de lucru este format din reprezentanți ai MSMPS,
USMF ”Nicolae Testemițanu”, ANSP, inclusiv CSP si IMSP AMP.

31
 CAPITOLUL V
CHESTIONARUL: ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ

5.1 În cadrul SSFRC se folosește un chestionar standardizat (vezi modelul în anexa nr.3. Acest
chestionar a fost utilizat în cadrul studiului pilot desfășurat în mun. Chișinău în anul 2016).
Chestionarul conține 3 tipuri de întrebări:
a) de bază, întrebări utilizate la fiecare studiu;
b) intermitente, întrebări utilizate în studiu la anumite intervale de timp;
c) emergente, întrebări utilizate în cazul apariției problemelor emergente.
5.2 La elaborarea chestionarului se iau în considerare următoarele:
a) întrebările standardizate se formulează de către specialiștii ANSP și se validează de grupul
de lucru al SSFRC;
b) CSP au dreptul să propună întrebări noi pentru a fi incluse în chestionar și modificări la
întrebările existente, respectând procedura stabilită în prezentul Ghid cu privire la propuneri și
modificări;
c) întrebările noi pot fi propuse pentru a fi incluse la toate cele 3 compartimente;
d) la formularea întrebărilor se va ține cont de cerințele metodologiei cercetării științifice
privind elaborarea chestionarului.
5.3 Conținutul chestionarului trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a) întrebările se formulează rezonabil concis;
b) întrebările sunt destinate pentru a oferi informație despre comportamentul personal al
respondentului și nu despre cel al altor membri ai gospodăriei;
c) conținutul întrebării trebuie să fie aferent stării de sănătate. Întrebările cu caracter
demografic, de opinie, atitudini, ș.a. sunt incluse numai pentru a asigura înțelegerea mai profundă
a aspectelor ce țin de comportamentele de sănătate și pentru a evidenția disparitățile în sănătate;
d) conținutul întrebărilor trebuie să răspundă provocărilor sistemului de sănătate: principalele
cauze ale mortalității, în special a celei premature, morbidității și dizabilității din Republica
Moldova;
e) întrebările trebuie să fie relevante pentru strategiile, politica și programele naționale de
sănătate;
f) se va ține cont de sensibilitatea subiectelor abordate pentru a nu distorsiona răspunsurile;
g) întrebările sunt formulate în contextul asigurării evaluării în timp a evoluției fenomenelor.
5.4 Lungimea chestionarului va fi una rezonabilă. Deși nu există o limită de timp absolută
pentru un interviu telefonic, interviurile mai lungi cresc costurile colectării datelor și riscul ca
respondenții să termine interviul înaintea ultimei întrebări. De aceea, la selectarea întrebărilor se
vor evita chestionarele lungi. Chestionarele lungi pot avea ca și consecință pierderea datelor pentru
întrebările plasate mai spre sfârșitul chestionarului, dacă respondenții se întrerup înainte de sfârșit.

32
 CAPITOLUL VI
METODOLOGIA STUDIULUI

6.1 Integritatea datelor

Modificările neautorizate a studiului la orice etapă a fluxului operațional pot avea efecte
nefaste asupra integrității interne a datelor și cuprind:
a) informația incompletă sau incorectă survenită de la nivel național și, respectiv, teritorial;
b) aplicarea incorectă a cerințelor prevăzute de designul studiului pe parcursul colectării
datelor;
c) orice modificări ale designului studiului necoordonate cu ANSP.

6.2 Designul eșantionului

Procedura de eșantionare (strategia de eșantionare sau metoda de eșantionare) se referă la

metoda aplicată pentru a efectua selecția respondenților pentru interviu. Metoda de alegere a
numerelor de telefon trebuie să fie statistic validă. Eșantionul studiului trebuie să fie rezultat al
unei eșantionări probabilistice și ponderate, astfel încât rezultatele obținute în baza eșantionului să
fie reprezentative pentru populația generală.

Eșantioanele care participă la studiu sunt obligatoriu rezultat al unei eșantionări

probabilistice și ponderate, în care fiecare gospodărie cu telefon are aceiași șansă de a fi
inclusă în studiu.
Extragerea eșantioanelor se efectuează din baza de date ”Registrul persoanelor înregistrate
la medicul de familie din cadrul IMS ce prestează servicii de Asistență Medicală Primară.”

6.3 Volumul eșantionului

Volumul eșantionului se referă la numărul de numere de telefon care trebuie să fie apelate
într-un anumit interval de timp în cadrul studiului. Pentru a asigura un studiu cost-eficace, este
necesar de a stabili precizia maximal posibilă a studiului prin aplicarea unui eșantion minimal
posibil (mai puțin nu se poate, mai mult nu este necesar).
Volumul eșantionului pentru studiu se stabilește de ANSP.
Printre factorii care influențează volumul eșantionului se numără:
a) costul. Costul este, de obicei, principalul considerent la determinarea volumului
eșantionului, deoarece colectarea și procesarea datelor într-un studiu este costisitoare. De obicei,
cu cât este mai mare volumul eșantionului, cu atât este mai mare costul;
b) numărul și mărimea populației pentru care se vor face estimările. La calcularea volumului
eșantionului trebuie să fie luată în considerare necesitatea obținerii estimărilor pentru subpopulații
la nivel de teritorii (gen, grup de vârstă, mediu de rezidență). În general, supraeșantionarea
subpopulațiilor implică creșterea volumului eșantionului pentru întreaga populație;
c) nivelul de încredere dorit în estimări. În termeni generali, un eșantion mai mare crește
precizia statistică a datelor din studiu, dar crește și costurile.

33
 6.4 Sursele de erori

Colectarea datelor despre factorii de risc pentru BNT prin metoda autoevaluării creează
posibilități de erori. Diminuarea erorilor este determinată de acuratețea interviurilor (tab. 5).
Astfel, instruirea echipelor de intervievatori și verificarea (internă și externă) interviurilor sunt în
special importante pentru a reduce posibilitățile de erori la etapa colectării datelor. Concomitent
cu aceasta, este importantă și etapa de proiectare a supravegherii, dată fiind posibilitatea creării
erorilor de sistem, care afectează substanțial calitatea studiului.
Tabelul 5
Erorile potențiale a procesului de supraveghere a factorilor de risc pentru BNT
Etapa Erorile Cauza Sursa Categoria Oportunitățile
procesului potențiale erorii de evitare
Designul Neacoperi Limitele intervievării Lista de Sistemati Stratificarea
re telefonice: intervievare că
1) persoane care nu
locuiesc conform
reședinței (de ex.,
spitale, unități
militare);
2) gospodării fără
telefon.
Eșantiona Limitele unui studiu Protocolul Sistemati Asigurarea
re selectiv că preciziei și
reprezentativității
Colectare Non- Există două nivele de Protocolul Sistemati Asigurarea:
a datelor răspuns non-răspuns: /Responden că - accesibilității;
cantitativ: tul /randomiza - acceptabilității.
respondentul nu este tă
disponibil sau refuză
să participe;
calitativ: respondentul Respondent Randomiza - Nivelul de
refuză să răspundă sau ul tă conștientizare al
nu răspunde sincer la Intervievato populației.
întrebările specifice, rul - Organizarea
având ca și cauze: adecvată a
1) întrebare procesului de
considerată prea intervievare
delicată;
2) nu cunoaște sau nu
poate formula adecvat
răspunsul;
3) intervievatorul a
omis întrebarea sau a
neglijat înregistrarea
răspunsului

34
 Chestiona
Durata interviului Sistemati
rul
că
Formularea întrebării Chestiona Sistemati
- Formulare
rul că concisă și
inteligentă a
întrebării
Selecția Ignorarea Intervievato Randomiza - Instruire de
respondent protocolului: rul tă calitate.
ului procedura de selecție - Verificare.
a respondentului din
gospodăria eligibilă
Recall Poziționarea întrebării Chestiona Sistemati - Structura
error rul că chestionarului
metodologic
adecvată
Răspunde eronat din Respondent Randomiza - Nivelul de
cauza nivelului jos de ul tă conștientizare al
conștientizare populației
Direcționare eronată Intervievato Randomiza Instruire de
rul tă calitate
Codificare Agregarea incorectă Intervievato Randomiza - Instruire de
a rul tă calitate.
- Verificare.
Codurile propuse nu Chestionaru Sistematic - Structura
acoperă toate l ă chestionarului
variantele posibile de metodologic
răspunsuri adecvată
Administr - Întrebare sonorizată Intervievato Randomiza - Instruire de
area incorect; rul tă calitate.
- înregistrare - Verificare
incorectă;
- ignorarea
protocolului.
Introducer Intervievato Randomiza - Instruire de
ea datelor rul tă calitate
- Verificare
Procesato Sistemati - Asigurarea
rul de date că fluxului
informațional și
stabilității
sistemului de
colectare a
datelor și
raportare

35
 6.5 Ponderarea datelor

În mod ideal eșantionul este o miniatură a populației din care a fost selectat. Acest fapt ar
trebui să se reflecte în eșantionul care este reprezentativ pentru toate variabilele măsurate în studiu.
Deseori, însă, nu este așa, una dintre probleme fiind non-răspunsul. Din această cauză unele
grupuri de populație ar putea fi suprareprezentate, iar altele subreprezentate, făcând incredibile
concluziile studiului.
Pentru a corecta această problemă de reprezentativitate se aplică ponderarea. Fiecărui
respondent din studiu i se aplică o pondere de ajustare. Metodologia de ponderare în cadrul SSFRC
poate fi divizată în două părți: ponderea designului, care ajustează probabilitatea de selecție a
respondentului în baza factorilor legați de procesul de eșantionare și ajustarea în baza factorilor
demografici (post-stratificare). Ajustarea post-stratificare poate fi făcută în funcție de mediul de
rezidență, gen sau grup de vârstă sau eventual și alte variabile.
Ponderarea datelor este efectuată de ANSP.

36
 CAPITOLUL VII
COLECTAREA ȘI MANAGEMENTUL DATELOR

7.1 Personalul necesar

Necesitățile de personal (ca și competențe) la nivelul ANSP (central/național) cuprind:

a) coordonator general al sistemului de supraveghere;
b) epidemiolog;
b) statistician;
c) specialist IT.
Necesitățile de personal (ca și competențe) la nivelul CSP cuprind:
a) supervizor;
b) intervievator/i.

7.2 Programul interviurilor

Programul de interviuri este planificat de ANSP și distribuit către CSP. CSP trebuie să
respecte programul transmis de ANSP. Toate apelurile prevăzute pentru o anumită lună trebuie
efectuate pe parcursul acelei luni.
Pentru asigurarea unei rate de răspuns mai mari, se recomandă ca interviurile să fie efectuate
prioritar în afara orelor de muncă și în zilele de weekend.
Apelurile repetate se vor programa în afara programului de bază, de regulă, pentru zile de
lucru.

7.3 Formarea eșantionului de intervievare

Eșantionul pentru intervievare sau oferta pentru studiu reprezintă o listă de telefoane (date
depersonalizate) a gospodăriilor eligibile (în cazul telefoanelor fixe) sau a respondenților (în cazul
telefoanelor mobile), selectate randomizat care corespunde numeric volumului eșantionului
stabilit în conformitate cu cerințele protocolului, cu posibilitatea de înlocuire a cazurilor de refuz
(lista adițională elaborată inițial sau pe parcurs, după caz).
Registrul persoanelor înregistrate la medicul de familie din cadrul IMS AMP este utilizat ca
bază de date pentru eșantionare.
ANSP cooperează cu Compania Națională de Asigurări în Medicină pentru obținerea listei
sectoarelor de asistență medicală primară și IMS AMP în vederea obținerii listelor persoanelor
înscrise pe lista medicului de familie.
ANSP asigură eșantionarea la prima treaptă, a sectoarelor medicilor de familie, care urmează
să fie parte la SSFRC și prezintă listele sectoarelor medicilor de familie selectate CSP.

7.4 Selectarea respondentului din gospodăria eligibilă

În cazul telefoanelor fixe, lista gospodăriilor eligibile reprezintă oferta pentru studiu.
Selectarea respondentului din gospodărie se efectuează conform următoarei proceduri:

37
 Respondentul este membru  Adult cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani, care consideră
al gospodăriei această gospodărie ca loc permanent de trai;
 Nu se includ membrii familiei care sunt plecați pentru o perioadă
mai mare de 30 zile (studii, serviciu militar, penitenciar,
emigrare, etc.).
Respondentul este adult cu Prima întrebare la apelul preluat este despre vârstă;
vârsta cuprinsă între18 și 69 Primul membru al gospodăriei cu vârsta cuprinsă între 18 și 69
de ani de ani care a fost de acord să participe la interviu.

7.5. Atribuirea statutului cazului (chestionarului)

Fiecare caz din lista eșantionului de intervievare obține un cod în funcție de faptul cum a fost
soluționat cazul [26]. Lista codurilor de statut se specifică în protocolul studiului.
Codul de statut este atribuit de supervizor.
Apel nepreluat al unui număr de telefon din lista eșantionului de intervievare se consideră a fi
în cazul unui număr de încercări repetate de apel de până la 10.

7.6 Refuzul intervievării

Oricât de bine nu ar fi instruit și pregătit un intervievator, vor fi cazuri când respondenții pot
refuza să participe la interviu. Printre factorii care pot contribui la refuz în momentul lansării
primului apel, sunt și factori ce țin de intervievator. Cea mai bună protecție împotriva descurajării,
este conștientizarea faptului că refuzul este, de obicei, o expresie a propriei frici sau rezistențe a
respondentului și nu o judecată negativă despre competența intervievatorului.
Referitor la refuzuri, trebuie să se ia în considerare următoarele:
a) refuzul inițial trebuie documentat, deoarece această informație poate ajuta la transformarea
unui interviu refuzat într-un interviu completat;
b) respondenții pot fi uneori nepoliticoși sau chiar ostili. În loc să reacționeze personal,
intervievatorul trebuie să încerce să abordeze obiecțiile respondentului;
c) dacă un respondent este dispus să participe la interviu, dar este preocupat de legitimitatea
acestuia, intervievatorul trebuie să empatizeze și să explice scopul studiului. De asemenea, trebuie
să se facă trimitere la pagina web a studiului/ANSP. Dacă acest lucru nu este suficient,
intervievatorul trebuie să ofere numărul de telefon al CSP și să informeze respondentul că poate
telefona pe parcursul orelor de lucru pentru a verifica numărul. Numărul oferit trebuie să fie un
număr, de la care se telefonează sau un număr al superiorilor săi (supervizor, șef de subdiviziune,
șef de CSP). Atunci când respondentului i se oferă un număr de telefon, intervievatorul trebuie să
se asigure că persoana este în cunoștință de cauză și este disponibilă să răspundă la solicitare.
Persoana dată trebuie să fie informată despre posibilitatea survenirii unei solicitări de la un
respondent;
d) în cazul când respondentul solicită să fie apelat altă dată, intervievatorul va codifica
încercarea ca o notificare și va face o programare pentru o altă zi și oră.
Dacă respondentul nu este disponibil în momentul apelului să completeze interviul,
intervievatorul trebuie să convină o altă programare.
Alte sfaturi utile privind reducerea refuzurilor sunt prezentate în boxa 1.

38
 Boxa 1. Sfaturi utile în cazul închiderii telefonului sau refuzului:
 În cazul închiderii telefonului, reveniți cu un telefon în câteva minute și cereți-vă scuze
spunând: ”Îmi pare rău, dar am fost deconectați, și acum a-și vrea să continui.” Subliniați
importanța studiului și că interviul va dura numai câteva minute.
 Utilizați informația raportată despre primul interviu refuzat pentru a pregăti răspunsuri
specifice pentru următorul apel.
 Proiectați o manieră de încredere și liniștitoare în timp ce transmiteți un interes real față
de respondent. De exemplu, dacă respondentul este la mijlocul pregătirii cinei, cereți-vă scuze
pentru apelul la momentul nepotrivit/incomod și oferiți-vă să telefonați mai târziu. Aceasta va
transmite disponibilitatea intervievatorului de a se acomoda la respondent și o înțelegere a
importanței timpului respondentului. O asemenea atitudine ar putea transforma un interviu
refuzat într-un interviu completat.
 Nu vă fie frică să fiți insistenți cu respondenții care ezită; utilizați toate puterile de
persuasiune pentru a obține interviul. Rețineți, că acum este mai bine decât mai târziu. Cu
excepția cazului, când este clar un moment nepotrivit, intervievatorul trebuie să încerce
întotdeauna să convingă respondentul să facă interviul în acel moment.
 Utilizați următoarea afirmație/exprimare atunci când apelați un respondent care a refuzat
să participe: ”Îmi dau seama că noi v-am telefonat deja de la CSP, dar eu doresc să vă ofer mai
multă informație, pentru că ne dorim ca toată lumea să aibă șansa de a participa. Studiul este
proiectat pentru a determina numărul persoanelor care se află la risc pentru principalele cauze
de deces prematur și dizabilitate, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul. Datele
vor fi utilizate pentru îmbunătățirea programelor de promovare a reducerii acestor boli.”

Toate cazurile din lista eșantionului de intervievare:

a) care primar au refuzat să participe, vor fi apelate repetat de către supervizor sau un
intervievator cu experiență pentru a oferi respondentului oportunitatea de participare la studiu.
b) care au refuzat definitiv să participe vor fi înlocuite cu altele noi, obținute prin selecție
randomizată suplimentară, până la obținerea numărului necesar de interviuri conform protocolului
studiului.
Toate cazurile de apeluri prin atribuire de statut vor fi analizate în vederea evaluării
indicatorilor de performanță a SSFRC pentru BNT.

7.7 Confidențialitatea

Asigurarea confidențialității tuturor respondenților în procesul SSFRC este vitală.

Coordonatorul și supervizorii sunt responsabili să asigure că tot personalul SSFRC, în special
intervievatorii respectă următoarele cerințe în vederea asigurării confidențialității datelor:
a) respectarea confidențialității;
b) instruirea privind importanța confidențialității;
c) evitarea detaliilor interviurilor în discuții în afara mediului de muncă;
d) semnarea acordului privind respectarea confidențialității;
e) asigurarea respondenților în vederea protecției confidențialității.
Pentru a asigura confidențialitatea respondentului, trebuie să se respecte următoarele măsuri:
a) accesul limitat la datele personale: supervizorul și intervievatorii lucrează cu lista
eșantionului, care conține date depersonalizate;
b) nici un identificator al respondenților nu se păstrează în înregistrările interviului;
39
 c) monitorizarea interviurilor privind evitarea, în discuție, a detaliilor neautorizate de
protocol;
d) datele respondenților sunt combinate, iar rapoartele citează numai cifre agregate;
e) dacă intervievatorul cunoaște respondentul, interviul trebuie reprogramat și transmis unui
alt intervievator.

40
 CAPITOLUL VIII
ASIGURAREA CALITĂȚII

Asigurarea calității este un aspect esențial al activității fiecărei persoane implicate în

supravegherea factorilor de risc prin intervievare la telefon. Asigurarea colectării datelor conform
cerințelor metodologiei cercetării științifice este importantă atât pentru acuratețea informației, cât
și pentru integritatea datelor. Fără asigurarea activităților, care contribuie la îmbunătățirea continuă
a proceselor, datele studiilor pot deveni mai puțin valide și, ca urmare, vor avea o credibilitate mai
scăzută.
Există o serie de verificări care ajută la captarea problemelor de calitate, iar responsabilii
(coordonatorul și supervizorii) trebuie să fie vigilenți pentru a le capta și corecta.

8.1 Monitorizarea intervievatorilor

Monitorizarea intervievatorilor are drept scop asigurarea faptului, că intervievatorul nu

introduce în mod involuntar greșeli în studiu prin tonul vocii, necitirea întrebării așa cum este
scrisă sau necompletarea întrebării/ răspunsului.
Monitorizarea este un instrument valoros pentru instruirea continuă a intervievatorilor și
obținerea unei administrări uniforme a chestionarelor. Intervievatorii trebuie monitorizați pentru a
asigura respectarea procedurilor stabilite, conduitei profesionale și eficacității și pentru a identifica
domeniile care trebuie îmbunătățite. Monitorizarea este efectuată de supervizori.
Monitorizarea trebuie documentată pentru a fi împărtășită cu intervievatorul și utilizată la
evaluarea performanțelor. În timpul monitorizării, supraveghetorul trebuie:
a) să se asigure că toate întrebările sunt puse așa cum sunt scrise și în ordine corectă;
b) să acorde o atenție deosebită codării exacte a răspunsurilor;
c) să asculte pentru o atitudine profesională și o voce pozitivă;
d) să observe modul în care reacționează respondenții.

8.2 Apelurile inverse de verificare

Scopul apelurilor inverse de verificare este de a asigura că studiul captează răspunsuri

consecvente. Aceasta este o procedură importantă de control care măsoară integritatea colectării
datelor (boxa 2).
Apelurile inverse de verificare sunt efectuate, de obicei, de supraveghetor sau de un
intervievator experimentat. Înregistrările apelurilor inverse de verificare trebuie menținute pentru
a sprijini și documenta rigurozitatea științifică în care se desfășoară ancheta.
Monitorizarea intervievatorilor și apelurile inverse de verificare sunt activități separate, și nu
trebuie efectuate una în locul celeilalte. Cu toate acestea, efectuarea apelurilor inverse de verificare
ar putea detecta o scădere în performanța intervievatorului.

Boxa 2. Procedura apelului invers de verificare

Fiecare apel invers de verificare necesită aproximativ 10 minute.
1) Selectați randomizat 5% din toate interviurile realizate reușit pentru apel invers de
verificare.
2) Utilizați formularul apelului invers de verificare pentru a documenta activitatea și a
menține consecvența în efectuarea apelurilor inverse de verificare.
41
 3) Vorbiți numai cu persoana care a fost inițial intervievată.
4) Întrebați vârsta și genul pentru a asigura identitatea respondentului.
5) Întrebați dacă intervievatorul inițial a fost politicos, profesional și ușor de înțeles.
6) Întrebați trei sau patru întrebări pentru a verifica acuratețea datelor. Întrebările
recomandate urmează să se refere la:
a) informația demografică pentru care vă puteți aștepta în mod rezonabil să obțineți un
răspuns consistent;
b) întrebări referitor la masa corporală (în special dacă aceasta a fost obținută în interviul
inițial);
c) exemple de întrebări din secțiuni precum fumatul, în care interviul poate fi scurtat prin
înregistrarea falsă a răspunsului ”Nu” la prima întrebare.
7) Înregistrați răspunsurile și apoi mulțumiți respondentului.
8) Înregistrați răspunsurile în raportul lunar al apelurilor inverse de verificare; păstrați-le
pentru referință și utilizare la viitoarele evaluări ale performanței.
Discutați apelurile inverse de verificare cu intervievatorul respectiv.

Înregistrările lunare ale apelurilor inverse de verificare trebuie să fie păstrate. Raportul de
progres trebuie să includă ”un raport cantitativ al activităților de colectare a datelor, inclusiv a
măsurilor de control a calității, precum și amploarea și rezultatele monitorizării și apelurilor
inverse de verificare.” Scopul este de a documenta atât performanța intervievatorului, cât și
complianța cu protocolul. Înregistrările apelurilor inverse de verificare trebuie să cuprindă:
numărul apelurilor de verificare efectuate; itemii verificați și discrepanțele găsite.

8.2.1 Procedurile de discrepanță

Răspunsurile diferite la apelurile inverse de verificare în comparație cu cele din interviul inițial
nu indică neapărat că intervievatorul a lucrat prost. S-ar putea ca respondentul să nu fi înțeles
întrebarea sau să fi indus intenționat în eroare intervievatorul.
Dacă se constată discrepanțe care se repetă sau sunt semnificative între interviul inițial și
apelul invers de verificare, trebuie luată o decizie cu privire la cel mai bun mod de acțiune pentru
a îmbunătăți performanța intervievatorului.
Dacă informația obținută în apelul invers de verificare este diferită de cea din chestionar,
atunci:
a) datele din chestionarul SSFRC NU se actualizează ca rezultat al apelului invers de
verificare, dacă răspunsurile sunt diferite. Discrepanța de comparare cu răspunsurile apelurilor
inverse de verificare din alte interviuri se documentează;
b) chestionarul se actualizează prin includerea informației demografice noi (în special datele
privind masa corporală), dacă aceasta nu a fost obținută pe parcursul interviului inițial.
În cazul unor discrepanțe substanțiale ale apelurilor inverse de verificare se recomandă să se
procedeze după cum urmează:
a) dacă un intervievator a produs erori multiple sau discrepanțe semnificative, se vor verifica
mai multe interviuri completate de acest intervievator;
b) dacă discrepanțele se datorează erorilor de codare, toate interviurile completate de acest
intervievator trebuie revizuite cu atenție și manipulate corespunzător. Intervievatorul trebuie să fie
instruit suplimentar și monitorizat îndeaproape până când problema este depășită;
c) dacă datele au fost falsificate intenționat, toate interviurile acestui intervievator trebuie
revizuite referitor la autenticitate și determinată posibilitatea recuperării. Toate interviurile
42
suspecte trebuie să fie eliminate din baza de date (dar reținute ca documentație pentru acțiuni
disciplinare). Intervievarea repetată nu se face. Aceste date se consideră pierdute.

8.3 Analiza performanței intervievatorului

Analiza performanței intervievatorului trebuie folosită ca instrument de monitorizare și

îmbunătățire a tehnicilor de colectare a datelor. Indicatorii statistici se utilizează pentru a compara
performanța intervievatorilor pentru o anumită perioadă de timp și pentru a compara performanța
aceluiași intervievator în dinamică (tab. 6). Schimbările semnificative ale indicatorilor arată
deficiențe sau îmbunătățiri referitor la colectarea datelor.
Tabelul 6
Indicatorii de performanță privind colectarea datelor
Indicatorul Descrierea
statistic
Rata de răspuns Rata de răspuns indică numărul interviurilor completate în comparație cu
numărul estimat al gospodăriilor din eșantion. Calcularea ratei de răspuns
este importantă, deoarece aceasta măsoară eroarea potențială a datelor. O
rată de răspuns înaltă indică o eroare potențial joasă.
Eficiența studiului 1. Eficiența studiului pentru SSFRC este procentul numerelor de telefon
din eșantion care s-au soldat cu interviuri completate. Acest indicator este
afectat de:
a) - procentul numerelor de telefon din eșantion care sunt atribuite
gospodăriilor;
b) - gradul în care intervievatorii respectă procedurile de supraveghere;
c) - măsura în care intervievatorii câștigă cooperarea respondenților.
2. Eficiența studiului într-un teritoriu rămâne constantă, cu excepția
cazurilor când:
a) - compania de telefonie schimbă atribuirea numerelor de telefon în zona
de supraveghere;
b) - a fost modificat designul eșantionului;
c) - apare o modificare evidentă în performanța intervievatorului.
Distribuția Acest indicator statistic arată aderența la protocolul de selecție a
respondenților după respondenților. Eșantioanele de studiu cu o distribuție a respondenților în
gen funcție de gen care diferă substanțial de cea a populației poate produce
date eronate.
De regulă, procentul femeilor este cu aproximativ 3-10 puncte
procentuale mai mare decât valoarea populațională.
Distribuția Acest indicator statistic poate indica aderența la protocolul de selecție al
respondenților după respondenților. Eșantioanele de studiu cu o distribuție a respondenților
vârstă după vârstă care diferă substanțial de cea a populației poate produce date
eronate.
Non-răspunsul Acest calcul se bazează pe numărul răspunsurilor codate ca ”lipsă” sau
după itemi ”refuz”.

43
 8.4 Editarea, corectarea și transmiterea datelor

Pe lângă faptul, că editarea datelor este esențială, ea joacă și un rol important în asigurarea
calității. În timpul editării datelor se evidențiază răspunsurile neobișnuite. Erorile semnificative
sau cele care se repetă, codate de același intervievator, pot indica necesitatea monitorizării
intervievatorului pentru identificarea problemei sau pentru o nouă instruire.
Editarea datelor poate indica probleme referitor la procedurile de colectare a datelor, cum ar
fi erori de programare, intervievatori care nu respectă protocolul și probleme legate de întrebările
formulate incorect. Editarea datelor permite identificarea problemelor de colectare a datelor și
corectarea acestora.
Datele colectate se transmit lunar la ANSP în termen de cel mult 15 de zile după sfârșitul lunii
de colectare a datelor, iar editarea și corectarea se efectuează anual de către ANSP, după
recepționarea tuturor datelor pentru anul precedent.

8.5 Sursele de erori

În procesul de colectare și procesare a datelor pot apărea erori. Cele mai răspândite erori sunt
prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7
Cele mai răspândite erori ce apar în procesul de colectare și procesare a datelor
Tipul erorii Descrierea
Eroare introdusă de Lipsa instruirii aprofundate și a experienței intervievării ar putea
intervievator determina intervievatorul să inducă în eroare respondentul în legătură cu
intenția întrebării.
Eroare de codare Intervievatorul interpretează greșit răspunsul respondentului și
marchează un cod incorect de răspuns.
Non-răspunsul Respondentul selectat nu este disponibil sau refuză să participe la studiu.
unității / De aceea, apelurile inverse de verificare și conversațiile de refuz sunt
respondentului foarte importante.
Deși această eroare provine din lipsa de bunăvoință a respondentului de
a răspunde la întrebări, ea este legată de abilitățile și străduința
intervievatorului de a influența respondentul să răspundă la cât mai
multe întrebări posibil fără a afecta tonul interviului.
Non-răspunsul Intervievatorul ignoră o întrebare sau neglijează înregistrarea
itemului răspunsului în chestionar.
Eroare de măsurare Intervievatorul nu respectă formularea întrebării din chestionar.
Tehnica de Intervievatorul nu utilizează tonalitatea adecvată a vocii sau ritmului sau
intervievare slabă nu poate să mențină obiectivitatea științifică.
Administrarea slabă Intervievatorul poate pune o întrebare incorectă, poate înregistra un
a chestionarului răspuns incorect sau nu reușește să urmeze instrucțiunile de omitere.
Erori de intrare a Corectarea imprecisă a unui răspuns în timpul editării datelor.
datelor

Experiențele internaționale demonstrează, că la asigurarea calității supravegherii factorilor de

risc prin studiu telefonic contribuie existența unei serii de evaluări pe parcursul proceselor. În acest
context, trebuie menționată utilitatea rapoartelor de control al calității.
44
 Evaluarea internă în vederea controlului calității se realizează prin completarea rapoartelor
săptămânale de control al calității introducerii datelor și de evaluare a performanțelor fiecărui
intervievator (sau a unui număr minim selectat randomizat) privind numărul de apeluri efectuate,
numărul de interviuri complete și alți indicatori aferenți. În baza acestei informații supervizorul
determină riscurile și decide despre necesitatea acțiunilor corective sau preventive pentru
îmbunătățirea procesului de intervievare efectuat de fiecare intervievator în parte și a procesului
la general.
Verificarea externă în vederea controlului calității se realizează în baza apelurilor repetate de
control prin selecție la întâmplare (5%) din eșantionul recent intervievat. Evaluarea rezultatelor
obținute se efectuează prin aplicarea procedurii de discrepanță stabilită de protocol și în baza
raportului de erori a bazei de date aplicate spre procesare. Raportul de erori a bazei de date aplicate
spre procesare contribuie la depistarea problemelor ce țin de erori de programare, de designul
metodologic al sondajului și de nerespectarea protocolului stabilit.

Asigurarea calității
Colectarea / managementul datelor / feedback și diseminarea
Procedură de sistem Procedură de proces
( pe verticală) (pe orizontală)
Responsabil
Metodic / organizațional / tehnologii informaționale și comunicații
Coordonatorul Coordonatorul
Supervizorul
Intervievatorul / operatorul TIC
Abordări: îmbunătățire continuă
Evaluarea și monitorizarea sistematică a procedurii de supraveghere: aplicarea rapoartelor de
control al calității (forme tipizate) pentru fiecare participant la proces
Perspective
Aplicarea standardelor de calitate ISO 2001-2015

Figura 3. Responsabilitățile și abordările

45
 CAPITOLUL IX
UTILIZAREA DATELOR DE SUPRAVEGHERE

Specialiștii din domeniul sănătății publice pot utiliza datele de supraveghere pentru a urmări
tendințele în timp, a evalua disparitățile dintre diferite regiuni, la elaborarea și evaluarea politicilor
și a programelor de sănătate și pentru a influența politicile altor sectoare. Utilizarea eficientă a
datelor de supraveghere implică difuzarea acestora către diferite părți interesate: factorii de
decizie, populația generală, feedback către furnizorii de date, etc.
Există 2 categorii de utilizare a datelor din SSFRC:
a) conceptuală: datele sunt utilizate pentru înțelegerea relației dintre factorii de risc și boală;
b) aplicativă: datele sunt utilizate în calitate de dovezi pentru deciziile privind politicile de
sănătate.

CAPITOLUL X
CONFIDENȚIALITATEA ȘI SECURITATEA DATELOR

Colectarea și analiza datelor și diseminarea informației în cadrul SSFRC pentru BNT se

efectuează cu respectarea tuturor prevederilor legislației în vigoare ce reglementează protecția și
prelucrarea datelor cu caracter personal.

46
 REFERINȚE

1. World Health Organization. Global status report on noncommunicable diseases 2014.

Geneva, 2014. http://www.who.int/nmh/publications/ncd-status-report-2014/en/ (accesat la
27.02.2018).
2. World Health Organization. Global action plan for the prevention and control of
noncommunicable diseases 2013-2020. Geneva, 2013.
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/94384/1/9789241506236_eng.pdf (accesat la
27.02.2018).
3. Smith S.C., Collins A., Ferrati R. et al. Our time: a call to save preventable deaths from
cardiovascular disease (heart disease and stroke). În: Circulation, 2012, 126: 2769-2775.
4. World Health Organization. Global Atlas on cardiovascular disease prevention and
control. Geneva, 2011. http://www.who.int/cardiovascular_diseases/publications/atlas_cvd/en/
(accesat la 03.03.2018).
5. Anuarul statistic al Ministerului Sănătății (www.cnms.md, accesat la 09.03.2018).
6. Raevschi Elena. Mortalitatea cardiovasculară prematură în Republica Moldova. Chișinău,
2017, 162 p.
7. Hotărârea Parlamentului nr.82 din 12 aprilie2012 pentru aprobarea Strategiei naționale de
prevenire și control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2012, nr.126-129, art. 412.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343682 (accesat la
27.02.2018).
8. Hotărârea Guvernului nr. 403 din 6 aprilie 2016 cu privire la aprobarea Planului național
de acțiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei naționale de prevenire și control
al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016,
nr.100-105, art. 464. http://monitorul.md/monitor/v-154-v/ (accesat la 27.02.2018).
9. Hotărârea Guvernului nr.300 din 24 aprilie 2014 cu privire la aprobarea Programului
național de prevenire și control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. In: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.104-109, art. 327.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352739 (accesat la
27.02.2018)
10. Hotărârea Guvernului nr.100 din 16 decembrie 2012 cu privire la aprobarea Programului
național privind controlul tutunului pentru anii 2012-2016. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2012, nr. 42-45, art. 142.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=342337 (accesat la 27.03.2018)
11. Hotărârea Guvernului nr.360 din 06 iunie 2012 cu privire la aprobarea Programului
național privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2012, nr.120-125, art. 419. http://lex.justice.md/md/343538/ (acesat la 27.03.2018).
12. Hotărârea Guvernului nr.730 din 08 septembrie 2014 cu privire la aprobarea Programului
național în domeniul alimentației și nutriției pentru anii 2014-2020 și Planului de acțiuni pentru
anii 2014-2016 privind implementarea Programului național. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2014, nr.270-274, art. 779.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=354645 (accesat
27.02.2018).
13. Hotărârea Guvernului nr.1000 din 23 august 2016 cu privire la aprobarea Programului
național de promovare a sănătății pentru anii 2016-2020. În: Monitorul Oficial al Republicii
47
Moldova, 2016, nr.277-287, art. 1086.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366387 (accesat la
28.02.2018).
14. Legea nr.10 din 9 februarie 2009 cu privire la supravegherea de stat a sănătății publice.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67 art. 183.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=331169 (accesat la
07.03.2018).
15. Hotărârea Guvernului nr.1032 din 20 decembrie 2013 cu privire la aprobarea Strategiei
naționale de sănătate publică pentru anii 2014-2020. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2013, nr.304-310, art.1139.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350833 (accesat la
04.03.2018).
16. Behavioural Risk Factor Surveillance System (U.S. BRFSS).
https://www.cdc.gov/brfss/index.html (accesat la 27.02.2018).
17. Health Survey for England: Health, social care and lifestyles
http://content.digital.nhs.uk/healthsurveyengland (accesat la 27.02.2018).
18. Rapid Risk Factors Surveillance System (Canada). http://www.rrfss.ca/ (accesat la
10.03.2018).
19. EpiCentro PASSI. http://www.epicentro.iss.it/passi/en/surveillance_system.asp (accesat
la 28.01.2018).
20. WHO (2015). Integrated surveillance of Noncommunicable diseases (iNCD). A
European Union – WHO project. World Health Organization, Regional Office for Europe.
http://ec.europa.eu/health/indicators/docs/incd_en.pdf (accesat la 27.02.2018).
21. WHO. The WHO STEPwise approach to noncommunicable disease risk factors
surveillance. WHO STEPS surveillance manual, updated 26 january 2017.
http://www.who.int/ncds/surveillance/steps/STEPS_Manual.pdf?ua=1 (accesat la 09.02.2018).
22. WHO (2014). Prevalence of Noncommunicable disease risk factors in the Republic of
Moldova: STEPS 2013, World Health Organization, Regional Office for Europe. Retrieved from:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/252774/PREVALENCE-OF-
NONCOMMUNICABLE-DISEASE-RISK-FACTORS-IN-THE-REPUBLIC-OF-MOLDOVA-
STEPS-2013.pdf (accesat la 02.03.2018).
23. Ababii I., Eleonora Vataman, Elena Raevschi, Linda Pautz. Pilot cross-sectional
telephone survey test mainly based on the U.S. BRFSS’s protocol conducted in the Republic of
Moldova: Challenges of the surveillance quality. International Journal of Humanities and Social
Sciences, Volume 5, Issue 6, Oct-Nov 2016, 73-80.
24. Pautz L., Raevschi E., Patel A., Ciubotaru E. (2016). Development of Behavioral Risk
Factor Surveillance System Management in the Republic of Moldova based on the U.S. BRFSS
Standards. International Journal of Business and Management Invention, Volume 5, Issue 7, 33-
36.
25. CDC (BRFSS). Behavioural Risk Factor Surveillance System Operational and User’s
Guide. Version 3.0, March 4, 2005. Centers for Disease Control and Prevention. Retrieved from:
http://www.cdc.gov/brfss/pdf/userguide.pdf (accesat la 27.02.2018).
26. CDC (BRFSS). Summary Data Quality Report (7/29/2015). Centers for Disease Control
and Prevention. https://www.cdc.gov/brfss/annual_data/2014/pdf/2014_dqr.pdf (accesat la
27.01.2018).

48
 27. CDC BRFSS 2016. Behavioural Risk Factor Surveillance System. Summary Data
Quality Report June 29, 2017. https://www.cdc.gov/brfss/annual_data/2016/pdf/2016-sdqr.pdf,
(accesat la 13.03.2018).
28. Epicentro PASSI. Progressi delle Aziende Sanitarie per la Salute in Italia. Sistema di
sorveglianza Passi. Rapporto Aziendale quadriennio 2013-2016. http://www.epicentro.iss.it/passi/
(accesat la 13.03.2018).
29. CDC. Updated Guidelines for Evaluating Surveillance Systems. Centers for Disease
Control and Prevention. MMWR. Recommendations and Reports. July, 27, 2001, 50 (RR13); 1-
35. https://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/rr5013a1.htm (accesat la 27.01.2018).
30. CDC (BRFSS). The BRFSS Data User Guide. Centers for Disease Control and
Prevention August 15, 2013.
https://www.cdc.gov/brfss/data_documentation/pdf/userguidejune2013.pdf (accesat la
27.01.2018).
31. Naing L., WinnT., Rusli B.N. (2006). Practical issues in calculating the sample size
for prevalence studies. Archives of Orofacial Sciences, 1:9-14.
32. Baldissera S, Campostrini S, Binkin N, Minardi V, Minelli G, Ferrante G, et al. (2011).
Features and initial assessment of the Italian Behavioural Risk Factor Surveillance System
(PASSI), 2007-2008. Prev. Chronic Dis. 8(1):A24. Retrieved from:
http://www.cdc.gov/pcd/issues/2011/jan/10_0030.htm (accesat la 02.03.2018).
33. Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și al Companiei Naționale de
Asigurări în Medicină nr.1087/721A din 30 decembrie 2016 „ Despre aprobarea Regulamentului
privind înregistrarea persoanei la medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează
asistență medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală.”
34. Danniel V.V. (1999). Biostatistics: A Foundation for Analyses in the Health Sciences.
th
7 edition. New York: John Wiley & Sons.

49
 ANEXE
Anexa nr.1
la Ghidul național privind supravegherea
factorilor de risc pentru bolile netransmisibile

Dispoziția Ministerului Sănătății nr.403d din 05.06.2017

Cu privire la instituirea grupului de lucru”

50
 Anexa nr.2
la Ghidul național privind supravegherea
factorilor de risc pentru bolile netransmisibile

Formular de informare și acceptare a interviului telefonic

privind starea de sănătate
(modelul utilizat în studiul pilot)

Bună ziua! Mă numesc/îmi spune/numele meu este ____________

Eu sunt reprezentantul/eu reprezint Universitatea de Medicină din Chișinău. Intenționăm să
va adresăm câteva întrebări referitor la sănătatea Dvs. Lucrul acesta este necesar pentru
îmbunătățirea sistemului de sănătate. Numărul Dvs. de telefon a fost extras prin tragere la sorț din
lista persoanelor din Chișinău ce urmează a fi chestionate.
Vreau să concretizez dacă telefonul Dvs. este ____________

Dacă răspunsul este „Nu’’

Mulțumesc. Posibil numărul a fost format incorect. „Mulțumesc, scuzați”. STOP

Dacă răspunsul este „Da’’

Spuneți-mi, vă rog, ce vârsta aveți/ câți ani aveți? _ _

Dacă vârsta persoanei audiate/chestionate este între 18-69 ani, atunci citiți explicațiile*
*Acest chestionar/sondaj este anonim. Toată informația primita de la Dvs. va fi utilizată
pentru evaluarea și îmbunătățirea activității instituțiilor de sănătate și elaborarea unor
propuneri/recomandări. Aveți dreptul să nu răspundeți la întrebarea la care nu puteți da un răspuns.
La dorința Dvs. puteți întrerupe interviul. Dvs. puteți solicita un număr de telefon de contact pentru
a primi o informație mai vastă.
(Treceți la întrebarea nr.1 din chestionar)

Dacă răspunsul este „Nu” (negativ), atunci veți urma discuția: „Noi punem întrebări
privind sănătatea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani. În gospodăria Dvs.
sunt persoane de această vârstă?”
Da ____________
Nu ____________

Dacă răspunsul este „Da”(pozitiv) atunci: „Aș dori să vorbesc/discut, dacă este posibil,
cu una din ele”.
În caz dacă persoana invitată acceptă convorbirea la telefon, atunci începem cu
cuvintele: „Bună ziua”.
Prezentați-vă și nu concretizați încă o dată telefonul, după întrebarea „Câți ani aveți?”
citiți explicațiile* și treceți la întrebarea nr.1 din chestionar.

Dacă răspunsul este „Nu’’, atunci: „Mulțumesc, scuzați de deranj”.

Dacă astfel de persoane locuiesc aici, dar la moment nu sunt acasă, atunci concretizați
când puteți telefona/ puteți reveni din nou cu un telefon.
51
 Anexa nr.3
la Ghidul național privind supravegherea
factorilor de risc pentru bolile netransmisibile

Chestionar
privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova
(modelul utilizat în studiul pilot privind aplicarea sondajului telefonic ca instrument de
monitorizare al factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare)

Cod/respondent

Cod/semnătura intervievator
Semnătura

Nr. telefon
apelat

Data Ora

Data si ora apelului telefonic 1

10

Data si ora interviului telefonic

Nr. de apeluri

(max. 10)

52
Nr.
Întrebarea Răspunsul
d/o
Câți ani aveți? ___ ani
Eligibilitatea pentru interviu (vârsta 18-69 ani) DA 1
NU 2
Refuz din start DA 1
NU 2
Cauza refuzului Insuficiență de timp 1
Lipsă de credibilitate 2
Fără motive întemeiate 3
Apel telefonic fără 4
răspuns (max.10)

I. DATE GENERALE DESPRE SĂNĂTATE

1. Cum apreciați starea DVS de sănătate? / Bună 1
Как Вы оцениваете свое состояние здоровья? (хорошее)
(Citiți primele 3 opțiuni) Satisfăcătoare 2
(удовлетворительное)
Nesatisfăcătoare 3
(неудовлетворительное)
Nu știu/ nu sunt sigur 999
Refuz 99
II. ACCESIBILITATEA ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE
2. În ultimele 12 luni, de câte ori ați vizitat medicul de Număr vizite ___
familie pe motiv de boală? Nu știu/ nu sunt sigur 999
За последние 12 месяцев, сколько раз Вы посетили Refuz 99
семейного врача в связи с заболеванием?
3 În ultimele 12 luni, de câte ori ați vizitat medicul de Număr vizite ___
familie pentru un examen medical profilactic Nu știu/ nu sunt sigur Refuz 999
За последние 12 месяцев, сколько раз Вы посетили 99
семейного врача для профилактического
медицинского осмотра?
4. În ultimele 12 luni, de câte ori v-a invitat medicul de DA 1
familie (sau asistenta medicală) la examenul NU 2
medical profilactic? Nu știu/ nu sunt sigur 999
За последние 12 месяцев сколько раз Вас Refuz 99
приглашал семейный врач для профилактического
осмотра?
5. În ultimele 12 luni ați vizitat cabinetul de triaj (din DA 1
policlinică)? NU 2
За последние 12 месяцев, обращались ли Вы в Nu știu/ nu sunt sigur 999
профилактичекий кабинет медицинского Refuz 99
учреждения?
III. INFORMAȚII GENERALE
6. Ce studii ați terminat? Gimnaziale (cl. 1-9) 1
Какое у Вас законченное образование? (Гимназий)
(citiți primele 5 opțiuni Liceale (cl. 10-12) 2
(лицей)
Medii speciale 3
(среднее специальное)
Superioare 4
(высшее)
Primare sau fără studii
5
Начальное или без образования)
99
Refuz
53
7. Care dintre următoarele descrie cel mai bine Muncitor 1
ocupația Dvs? (рабочий)
Что из перечисленных характеризует лучше Вашу Agricultor 2
деятельность? (Сельскохозяйственный рабочий)
(citiți primele 9 opțiuni) Funcționar 3
(служащий)
Student 4
(студент)
Pensionar
5
(пенсионер)
Afacere proprie
6
(собственное предприятие)
Neangajat în câmpul muncii
(безработный) 7
Casnic/ă 8
(домохозяйка)
Invalid neangajat în câmpul 9
muncii
(инвалид неработающий)
Refuz 99
8. Ce înălțime aveți? cm ___
Какой у Вас рост? Nu știu/ nu sunt sigur 999
Refuz 99
9. Ce greutate aveți? kg ___
Какой у вас вес? Nu știu/ nu sunt sigur 999
Refuz 99
10. Genul Masculin 1
(în baza observației) Feminin 2
IV. CONSUMUL DE TUTUN
11. Fumați produse din tutun (în prezent)? DA, dacă DA treceți la 1
Курите ли Вы табачные изделия (в настоящее întrebarea 12
время)? NU, dar a fumat /renunțat la 2
fumat în ultimele 12 luni
NU, niciodată sau a renunțat 3
mai mult de 12 luni în urmă
Refuz 99
V. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
12. Ce tensiune arterială sistolică aveți? mmHg ___
Какое у Вас систолическое артериальное давление Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
13. Ce tensiune arterială diastolică aveți? mmHg ___
Какое у Вас диастолическое артериальное Nu știu / nu sunt sigur 999
давление Refuz 99
14. Ați primit medicamente pentru tensiunea arterială DA 1
crescută în ultimele 2 săptămâni? NU 2
Принимали ли Вы лекарства в связи с повышенным Nu știu / nu sunt sigur 999
артериальным давлением за последние 2 недели Refuz 99
VI. ACTIVITATEA FIZICĂ
15. Mergeți pe jos sau la sala de fitness/sport DA 1
Ходиту ли Вы пешком или в спортзал/ фитнесс клуб NU 2
16. Care este, de obicei, durata (maximă) unei ocazii Minute ___
de mers pe jos continuu pe zi? Nu știu / nu sunt sigur 999
Какова продолжительность одного приема Refuz 99
непрерывной ходьбы пешком в день?
VII. REGIMUL ALIMENTAR
17. Consumați 4-5 fructe și legume sau mai mult pe zi? DA 1
54
 Употребляете ли Вы 4-5 фруктов и овощей и более NU 2
в день? Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
18. Consumați pește de 2 ori sau mai mult pe DA 1
săptămână? NU 2
Употребляете ли Вы рыбу 2 раза и более в Nu știu / nu sunt sigur 999
неделю? Refuz - 99 99
19. Consumați terci din cereale de 3 ori sau mai mult DA 1
pe săptămână? NU 2
Употребляете ли Вы кашу из злаковых 3 раза в Nu știu / nu sunt sigur 999
неделю и более? Refuz 99
20. Adăugați sare la gătitul bucatelor sau la masă DA 1
înainte de consum? NU 2
Добавляете ли Вы соль при приготовлении пищи Nu știu / nu sunt sigur 999
или за столом перед ее приемом? Refuz 99
21. Câte lingurițe de zahăr consumați pe zi? Lingurițe ___
Сколько чайных ложечек сахара потребляете в
день?
VIII. CONSUMUL DE ALCOOL
22. Consumați băuturi alcoolice? DA 1
Употребляете ли Вы алкогольные напитки? Uneori 2
Niciodată 3
Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
23. Cât de des consumați băuturi alcoolice? O dată pe zi 1
Как часто Вы употребляете алкогольные напитки? O dată pe săptămână 2
O dată pe lună 3
O dată pe an 4
Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
24. Ce tip de băuturi alcoolice preferați? Bere 1
Какой вид алкогольных напитков Вы (пиво)
предпочитаете? Vin 2
(вино)
Băuturi tari 3
(крепкие напитки)
Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
25. Cât alcool consumați, de obicei, la o ocazie? ml ___
Сколько алкоголя Вы употребляете обычно за один Nu știu /nu sunt sigur 999
прием? Refuz 999
IX. COLESTEROLUL
26. Știți că trebuie să verificați conținutul de colesterol DA 1
în sânge după vârsta de 40 de ani? NU 2
Знаете ли Вы о необходимости контроля Nu știu / nu sunt sigur 999
содержания холестерина в крови после 40 лет? Refuz 99
27. Verificați periodic conținutul de colesterol în DA 1
sânge? NU 2
Проходите ли Вы периодические проверки на Nu știu / nu sunt sigur 999
содержание холестерина в крови? Refuz 99
28. Care a fost conținutul de colesterol total la ultima mmol/l ___
verificare? Nu-mi aduc aminte 1
Каково было содержание общего холестерина в Nu știu / nu sunt sigur 999
крови при последней проверке? Refuz 99
X. BOLILE CARDIOVASCULARE
55
29. Ați fost diagnosticat/ă cu boală de inimă? DA 1
Были ли Вам установлен диагноз болезни сердца NU 2
Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
30. Ați fost diagnosticat/ă cu insult? DA 1
Был ли Вам установлен диагноз инсульта NU 2
Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
31. Ați fost diagnosticat/ă cu boală hipertensivă? DA 1
Был ли Вам установлен диагноз гипертонической NU 2
болезни Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
XI. DIABETUL
32. Ați fost diagnosticat/ă cu diabet zaharat? DA 1
Были ли Вам установлен диагноз сахарного NU 2
диабета? Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
33. Verificați periodic conținutul de zahăr în sânge? DA 1
Проверяете ли Вы периодически содержание NU 2
сахара в крови? Nu știu / nu sunt sigur 999
Refuz 99
34. Care a fost conținutul de zahăr în sânge la ultima mmol/l ___
verificare? Nu-mi aduc aminte 1
Каково было содержание сахара в крови при Nu știu / nu sunt sigur 999
последней проверке? Refuz 99

Refuz pe parcursul chestionării de a continua interviul DA 1

NU 2

Interviu oprit la întrebarea nr.

Durata interviului minute ___

__

56