GhidImunizarea2019 PDF

GHID
privind supravegherea evenimentelor

adverse post-imunizare
Chișinău
2019
CZU 615.37:614.4
G 49
Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova din 24.01.2019, proces-verbal nr. 1
Aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova
nr. 752 din 26.06.2019
Cu privire la aprobarea Ghidului „Supravegherea evenimentelor adverse post-imunizare”
Recenzenți oficiali:
Constantin Spânu – doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar,
Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Luminița Guțu – doctor în științe medicale, conferențiar universitar,
USMF ”Nicolae Testemițanu”.
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Ghid privind supravegherea evenimentelor adverse post-imunizare / Min. Sănătăţii,
Muncii şi Protecţiei Sociale al Rep. Moldova; elab.: Victoria Bucov [et al.]. – Chişinău: S. n.,
2019 (Î. S. F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 116 p.: fig., tab.
Bibliogr.: p. 113. – 3000 ex.
ISBN 978-9975-146-98-2.
Aprecieri și recunoștințe
Prezentul Ghid a fost elaborat de către membrii grupului de lucru al Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale al Republicii Moldova:
Victoria Bucov – doctor habilitat în științe medicale, profesor-cercetător, ANSP;

Laura Țurcan – doctor în științe medicale, ANSP;
Anatolie Melnic – doctor în științe medicale, ANSP;
Nicolae Furtună – director adjunct, ANSP;
Aliona Serbulenco – doctor în științe medicale, secretar de stat, MSMPS;
Ecaterina Stasii – doctor habilitat în științe medicale, profesor, USMF „Nicolae Testemițanu”;
Tatiana Culeșina – doctor în științe medicale, conferențiar universitar, alergolog, Institutul Ma-
mei și Copilului;
Maria Goțonoagă – neuropediatru, Institutul Mamei și Copilului;
Vera Oleinic – ftizioterapeut, IMSP IFP „Chiril Draganiuc”;
Rodica Ignat – asistent la catedra Medicina de familie, USMF „Nicolae Testemițanu”;
Petru Martalog – doctor în ştiinţe medicale, conferențiar universitar, Departamentul de pedi-
atrie, USMF „Nicolae Testemițanu”;
Stela Cornilova – director adjunct, Spitalul Clinic Municipal de boli contagioase pentru copii;
Elizaveta Tentiuc – secţia farmacovigilenţă şi utilizare raţională a medicamentelor, Agenția Me-
dicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
Cu participarea:
Oleg Beneș – reprezentant al Biroul regional pentru Europa a OMS;
Stela Gheorghița – doctor în științe medicale, reprezentant OMS în Republica Moldova;
Yurie Perevoshchikov – expert tehnic al Biroul regional pentru Europa a OMS.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova își exprimă recunoștința față
de Organizaţia Mondială a Sănătății pentru asistența sa tehnică la elaborarea prezentului Ghid.
3
Cuvânt înainte
Prezentul Ghid are drept scop crearea unui proces standardizat şi sistematizat de suprave-
ghere a evenimentelor adverse post-imunizare (EAPI) în Republica Moldova.
Prezentul document a fost elaborat în conformitate cu recomandările OMS, cu al patrulea

obiectiv strategic al Planului de acțiuni global privind vaccinarea pentru anii 2011-2020 și
cu Planul european de acțiuni privind vaccinarea pentru anii 2015-2020 („Sistemele solide
de imunizare sunt parte integrantă din sisteme de sănătate publică”) pentru a garanta sigu-
ranţa vaccinării, inclusiv pentru a depăşi atitudinile negative faţă de vaccinare și pentru a
spori încrederea populaţiei în siguranţa vaccinurilor. În plus, în Planul european de acțiuni
este prevăzută necesitatea creării în fiecare țară a unui grup de experţi pentru evaluarea
relației de cauzalitate a evenimentelor adverse post-imunizare (EAPI).
La baza prezentului Ghid stau ultimele evoluţii din domeniul supravegherii EAPI, prevăzu-
te în Ghidul global privind supravegherea EAPI, publicat de Comitetul consultativ global
pentru siguranţa vaccinurilor (SAV): definiţiile standard revizuite ale EAPI, metodologia de
evaluare a legăturii de cauzalitate, determinarea parametrilor principali la colectarea infor-
maţiilor, noile concepte în identificarea EAPI, ancheta, colectarea şi analiza datelor.
Ghidul este destinat lucrătorilor medicali din toate instituţiile de sănătate, care prestea-
ză servicii de imunizări, participanţi la realizarea programului de imunizări, indiferent de
apartenență şi forma de proprietate, precum şi specialiştilor medicali, membri ai autorităţii
naţionale de reglementare, altor părți interesate.
Ghidul este destinat ca material didactic pentru profesori şi studenţi, ca manual practic
la supravegherea epidemiologică a EAPI, inclusiv la ancheta epidemiologică şi calificarea
cazurilor de EAPI.
Se aşteaptă ca prezentul Ghid să servească nu doar ca o îndrumare practică, ci şi să pro-

moveze o cooperare strânsă între părțile interesate de la toate nivelurile sistemului de să-
nătate în vederea participării directe la consolidarea sistemului de supraveghere epidemio-
logică a EAPI în Republica Moldova.
6
Cuprins
Cuvânt înainte ............................................................................................................................ 6
Glosar ...................................................................................................................................... 10
Abrevieri .................................................................................................................................. 13
1. Introducere........................................................................................................................ 14
2. Conceptele de bază în domeniul imunizării și definirea evenimentelor adverse
post-imunizare (EAPI)........................................................................................................ 16
2.1. Vaccinurile................................................................................................................ 16
2.1.1. Componentele de bază ale vaccinurilor șitipurile de vaccinuri......................... 16
2.1.2. Alte componente ale vaccinurilor.................................................................... 16
2.1.3. Clasificarea vaccinurilor.................................................................................. 17
2.1.4. Contraindicații și măsuri de precauție la vaccinare.......................................... 21
2.2. Evenimentele adverse post-imunizare (EAPI)........................................................... 22
2.2.1. Reacțiile la vaccin .......................................................................................... 23
2.2.2. Reacțiile asociate cu o eroare de imunizare .................................................... 28
2.2.3. Reacţiile asociate cu teama de vaccinare........................................................ 29
2.2.4. Eveniment coincident...................................................................................... 30
2.3. Definiții standard....................................................................................................... 32
3. Prevenirea și gestionarea EAPI.......................................................................................... 33
3.1. Principiile generale ale prevenirii și gestionării EAPI................................................ 33
3.2. Prevenirea și gestionarea reacțiilor asociate cu o eroare de imunizare.................... 34
3.3. Prevenirea și gestionarea reacțiilor cauzate de teama de imunizare........................ 36
3.4. Tacticile de management în cazul suspiciunii de anafilaxie sau în caz de colaps
după administrarea vaccinului.................................................................................. 37
4. Scopurile și obiectivele supravegherii epidemiologice a EAPI .......................................... 39
4.1. Funcțiile și responsabilitățile instituțiilor medicale referitor la supravegherea
epidemiologică a EAPI.............................................................................................. 42
4.1.1. Unităţile medico-sanitare de asistență medicală primară și spitalicească,
indiferent de apartenență și forma de proprietate ........................................... 43
4.1.2. Centrul de sănătate publică și subdiviziunile lui teritoriale.............................. 44
4.1.3. Agenția Națională pentru Sănătate Publică, nivelul național............................ 46
4.1.4. Secția farmacovigilență și studii clinice a Agenției Medicamentului și
Dispozitivelor Medicale................................................................................... 47
4.1.5. Comisia națională de experți a MSMPS pentru evaluarea relației
de cauzalitate și clasificare a EAPI.................................................................. 48
7
Cuprins
4.2. Ancheta EAPI............................................................................................................ 49

4.2.1. Cazurile de EAPI supuse anchetei epidemiologice........................................... 50
4.2.2. Responsabilii de efectuarea anchetei epidemiologice a EAPI........................... 50
4.2.3. Timpul efectuării anchetei epidemiologice a EAPI........................................... 51
4.2.4. Principiile de bază pentru anchetaa epidemiologică a EAPI ............................ 51
4.2.5. Ancheta epidemiologică a clusterelor EAPI..................................................... 53
4.2.6. Ancheta epidemiologică a cazurilor de deces.................................................. 56
4.2.7. Colaborarea cu populaţia în timpul anchetei epidemiologice............................. 56
4.3. Algoritmul acţiunilor întreprinse de specialişti în cazuri de EAPI............................. 58
4.3.1. Algoritmul acțiunilor întreprinse de lucrătorul medical
al instituției medicale în caz de EAPI............................................................... 58
4.3.2. Algoritmul acțiunilor întreprinse de medicul epidemiolog de la CSP și
subdiviziunile lui teritoriale în caz de EAPI...................................................... 59
4.3.3. Algoritmul acţiunilor întreprinse de medicul epidemiolog
de la ANSP (nivel naţional).............................................................................. 63
4.3.4. Algoritmul acţiunilor întreprinse de specialistul național în domeniul
farmacovigilenței de la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale:.... 64
5. Testele de laborator........................................................................................................... 66
5.1. Testarea vaccinului, solventului instrumentelor pentru injectare............................. 66
5.2. Investigarea probelor recoltate de la oameni............................................................ 67
6. Analizarea datelor privind EAPI.......................................................................................... 70
6.1. Etapele analizei și interpretare a datelor................................................................... 72
6.2. Modul de definire a cazului....................................................................................... 76
6.3. Evaluarea eficienței sistemului de supraveghere a EAPI........................................... 76
7. Țintele și obiectivele evaluării relației de cauzalitate în caz de EAPI................................. 77
8. Activități și acțiuni ulterioare în raport cu EAPI................................................................. 78
8.1. Acțiuni ulterioare...................................................................................................... 78
8.2. Instruirea privind siguranța vaccinurilor................................................................... 79
8.3. Instruirea privind siguranța vaccinurilor................................................................... 80
8.3.1. Cursul de e-learning privind siguranța vaccinurilor.......................................... 80
9. Comunicarea...................................................................................................................... 82
9.1. Comunicarea cu partenerii........................................................................................ 83
9.2. Comunicarea cu mass-media.................................................................................... 84
8
Ghid privind supravegherea evenimentelor adverse post-imunizare
9.2.1. Recomandări suplimentare............................................................................. 87

9.3. Pregătirea mesajelor de bază.................................................................................... 87
9.3.1. Pregătirea comunicatului pentru presă............................................................ 88
9.4. Gestionarea situației de criză.................................................................................... 89
9.5. Modul de gestionare a situației de criză................................................................... 89
Anexa 1 Formular de raportare a EAPI .................................................................................. 91
Anexa 2 Lista nominală acazurilor de EAPI........................................................................... 93
Anexa 3 Formular de anchetă a cazurilor de EAPI................................................................. 94
Anexa 4 Lista EAPI care fac obiectul rapotrării și investigării............................................. 101
Anexa 5 Diagnosticul diferencial al anafilaxiei, sincopei vazovagale
și reacțiilor de steres, asociate cu imunizarea....................................................... 106
Anexa 6 Ghid standartizat pentru investigarea EAPI........................................................... 107
Anexa 7 Formular pentru evaluarea relației de cauzalitate a EAPI ..................................... 109
Literatura și resurse................................................................................................................ 113
9
Glosar
Cluster (grup de cazuri) Două sau mai multe cazuri ale aceleiaşi manifestări (eveniment) sau ale
unor manifestări similare (evenimente), unde timpul, teritoriul geografic
(locul) și/sau vaccinul administrat coincid. Grupul de cazuri (cluster) de
EAPI, de regulă, are legătură cu un anumit lucrător medical care realizea-
ză imunizarea, instituție medicală și/sau flacon cu vaccin, sau cu un lot
a ultimului.
Contraindicație Situația în care un anumit tratament sau vaccin nu trebuie administrat
din motive de siguranţă.
Contradicţiile pot fi permanente (absolute), de exemplu în cazul unei re-
acţii alergice severe cunoscute la un vaccin sau una dintre componente-
le vaccinului, sau temporare (relative), de exemplu în cazul unei maladii
acute sau stării de acutizare a unei maladii cronice cu stare febrilă.
EAPI neserios Eveniment care nu face parte din categoria „serios” și nu prezintă riscuri
potențiale asupra sănătății persoanei vaccinate.
EAPI neserioase sunt, de asemenea, monitorizate cu atenție, întrucât pot
indica o potențială problemă mult mai mare, legată de vaccinare sau de
procesul de imunizare, sau pot influența percepția vaccinării în general.
EAPI serios Eveniment care:
• cauzează deces;
• pune în pericol viaţa;
• necesită spitalizarea pacientului sau prelungirea spitalizării;
• provoacă o dizabilitate ori o incapacitate durabilă sau importantă;
• provoacă anomalii/malformaţii congenitale.
Orice eveniment, care necesită intervenţie în vederea prevenirii uneia din-
tre consecințele/rezultatele de mai sus, poate fi considerat de asemenea
EAPI serios.
Eșec de vaccinare* Incapacitatea vaccinului de a genera o reacție imunitară, care poate fi
definită în baza criteriilor finale de evaluare din studiile clinice sau a
criteriilor imunologice, acolo unde există corelații sau markeri-surogat
pentru protecția față de boală. Este necesară departajarea între eșecul
primar (de exemplu, lipsa seroconversiei sau a seroprotecției) și eșecul
secundar (imunitate scăzută). Printre cauzele care determină incapacita-
tea vaccinului de a genera o reacţie imunitară pot fi: eroare de vaccinare
(de exemplu, vaccinul nu a fost administrat în mod corespunzător) și/sau
lipsa efectului așteptat al vaccinului la persoana vaccinată.
Evaluarea relației de În cazul supravegherii EAPI, aceasta este o evaluare sistematică a date-
cauzalitate lor referitoare la cazul (cazurile) de EAPI în vederea determinării proba-
bilităţii legăturii de cauzalitate dintre eveniment și vaccinul (vaccinurile)
administrat (e).
10
Eveniment advers post- Orice răspuns nociv apărut după acțiunea de imunizare și care nu are ne-
imunizare (EAPI)* apărat legătură cauzală cu administrarea vaccinului. Evenimentul advers
poate constitui orice semn nefavorabil și nedorit din partea organismu-
lui, rezultat anormal de laborator, simptom sau boală după administrarea
vaccinului.
Eveniment declanșator Eveniment medical care apare în perioada postvaccinală și care deter-
mină luarea unor măsuri de răspuns (de obicei ancheta epidemiologică
a cazului).
Farmacovigilenţa în Ştiinţa şi activităţile desfăşurate referitoare la depistarea, evaluarea, în-
domeniul vaccinurilor ţelegerea şi comunicarea apariţiei EAPI şi a oricăror alte probleme aflate
(* în programul de în legătură cu imunizarea sau vaccinurile, precum şi la prevenirea apa-
imunizări) riţiei evenimentelor nedorite ale unui vaccin sau acţiunii de imunizare.
Imunitate Capacitatea organismului de a primi substanţe uniforme din punct de
vedere genetic cu corpul uman și de a neutraliza substanțele străine.
Această capacitate de recunoaştere protejează împotriva bolilor infecţi-
oase, întrucât majoritatea absolută a microorganismelor sunt percepute
de sistemul imunitar ca fiind străine.
Metoda injecției sigure Metode datorită cărora injectarea este însoțită de riscuri minime, indife-
rent de motivul realizării injecției sau de preparatul injectat.
Reacţie coincidentă cu EAPI a cărui apariţie nu este prezentată ca fiind asociată cu vaccinul re-
vaccinarea spectiv, defectul de calitate a vaccinului, eroarea de imunizare, teama de
imunizare, dar care este asociat temporal cu imunizarea.
Reacţie asociată cu EAPI determinat de manipularea, prescrierea sau administrarea necores-
o eroare de vaccinare punzătoare a unui vaccin şi care poate fi astfel prevenită prin propria sa
(anterior „eroare de natură.
program”)
Reacție asociată cu EAPI a cărui apariţie este cauzată sau precipitată de una sau mai mul-
un defect de calitate a te incoerențe față de calitatea corespunzătoare a vaccinului, inclusiv a
vaccinului* setului de instrumente pentru administrarea acestuia în modul în care a
fost prevăzut de producător.
Reacţie asociată cu EAPI a cărui apariţie este cauzată sau precipitată de un vaccin din cauza
vaccinul* uneia sau mai multor proprietăţi inerente ale acestuia, indiferent dacă
este vorba de componenta activă sau unul dintre celelalte componente
ale vaccinului (adjuvant, conservant sau stabilizator etc.).
Reacție la vaccin Eveniment cauzat de componenta activă sau una dintre celelalte compo-
nente a vaccinului. Aceasta poate fi asociată și cu un defect de calitate
a vaccinului.
11
Glosar
Relație de cauzalitate Relația de cauzalitate între factorul cauzal (risc) și consecință.

Evenimente care au o relaţie de cauzalitate și care sunt asociate tempo-
ral (adică apar după administrarea vaccinului). Totuşi, evenimentele aso-
ciate temporal cu imunizarea nu au întotdeauna o legătură de cauzalitate
cu administrarea vaccinului.
Semnal* (semnal de Informaţii provenite de la o singură sursă sau de la surse multiple, care
alarmă privind siguranţa sugerează existenţa unei noi sau potenţiale relații de cauzalitate sau a
vaccinului) unui nou aspect al relației deja cunoscute dintre intervenție și evenimen-
tul advers sau o serie de evenimente adverse, suficient de admisibile pen-
tru justificarea măsurilor necesare pentru ancheta lor.
Siguranța imunizării Proces care asigură siguranța tuturor componentelor procesului de imu-
nizare, inclusiv calitatea vaccinului, păstrarea și manipularea preparate-
lor vaccinale, practica administrării vaccinurilor, înlăturarea obiectelor și
instrumentelor ascuțite, colectarea, eliminarea și prelucrarea deșeurilor,
sistemul de supraveghere a EAPI.
Siguranța injecției Practici și politici de sănătate publică referitoare la diferite aspecte ale
utilizării vaccinurilor (inclusiv furnizarea unor doze suficiente, adminis-
trarea vaccinurilor, gestionarea deșeurilor), care le permit prestatorilor de
servicii și beneficiarilor să nu fie expuși evenimentelor adverse evitabile
(de exemplu, transmiterea infecțiilor hemo-transmisibile) și care nu ad-
mit generarea de deșeuri periculoase. Orice injecție, indiferent de scopul
utilizării, face obiectul acestei definiții (a se vedea definiția conceptului
de practici de injectare sigură).
Siguranța vaccinului Proces care asigură cea mai înaltă eficienţă clinică și cea mai mică pro-
babilitate de reacție adversă la administrarea vaccinului prin producerea,
păstrarea, transportarea și manipularea corespunzătoare a preparatelor
vaccinale. Siguranța vaccinului este parte integrală a siguranței imunizării.
Supravegherea Colectarea continuă a datelor, analiza lor ulterioară și distribuirea infor-
epidemiologică mațiilor persoanelor interesate în vederea aprobării și implementării mă-
surilor de protecție a sănătății publice.
Supravegherea Sistem de asigurare a siguranţei imunizării prin identificarea, înregistra-
epidemiologică pentru rea, investigarea și implementarea măsurilor corespunzătoare în cazul
siguranța imunizării apariției EAPI.
Vaccin Produs biologic care asigură formarea sau fortificarea imunității față de
o maladie. În afară de antigen conține și alte componente, proprietățile
cărora pot influința siguranța vaccinului.
* Sursa: Definiţia şi aplicarea termenilor de farmacovigilenţă în domeniul vaccinurilor. Raportul grupului de

lucrul al CIOMS/OMS în probleme de farmacovigilenţă în domeniul vaccinurilor. Geneva: Consiliul
Organizațiilor Internaționale de Științe Medicale; 2012.
12
Abrevieri
AMDM Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale
ANR Autoritatea națională de reglementare
ANSP Agenția Națională pentru Sănătate Publică
BCG Vaccin împotriva tuberculozei
CE MSMPS Comisia de experți a MSMPS pentru evaluarea finală a legăturii de cauzalitate și
clasificarea EAPI
CSPT Centru de sănătate publică teritorial
DTP Vaccin adsorbit diftero-tetano-pertussis
DTPa Vaccin adsorbit diftero-tetano-pertussis acelular
DTPc Vaccin adsorbit diftero-tetano-pertussis celular
DTP-HVB-Hib Vaccin împotriva difteriei, tetanosului, pertusei, hepatitei virale B și infecţiei cu
Haemophilus influenzae tip b
EAPI Eveniment advers post-imunizare
GCTII Grup consultativ tehnic independent privind imunizarea
IMS Instituție medico-sanitară
LCR Lichid cefalorahidian
MSMPS Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecţiei Sociale
OMS Organizația Mondială a Sănătății
PAGV Planul de acțiune global privind vaccinarea
PAVP Paralizie asociată vaccinului poliomielitic
PEI Program extins de imunizări
PNI Programul național de imunizări
Vaccin Hib Vaccin anti Haemophilus influenzae tip b
Vaccin PC Vaccin antipneumococic
Vaccin PV Vaccin pentavalent (DTP-HVB-Hib)
Vaccin VPI Vaccin poliomielitic inactivat
ROR Vaccin împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei
SAB Seringi cu auto-blocare
SMSS Sindromul morții subite la sugar
TIF Termoindicator de flacon
VHB Virusul hepatitei B
VPO Vaccin polio oral
13
1. Introducere
Milioane de vieți au fost salvate datorită imunizării, aceasta fiind una dintre cele mai efi-
ciente intervenții în sănătatea publică, protejând persoane în parte și populația în general
împotriva infecțiilor mortale ce pot fi prevenite prin vaccinare.
Vaccinul este un preparat biologic care produce formarea și fortificarea imunității faţă de
anumite boli infecțioase. Vaccinurile folosite în programul național de imunizări sunt sigure
și eficiente. Cu toate acestea, orice vaccin, ca și oricare medicament, în unele circumstan-
ţe, poate induce evenimente adverse nedorite. Evenimente adverse post-imunizare pot să
apară la anumite persoane vaccinate, iar procesul de imunizare poate servi ca o potenţială
sursă de evenimente adverse.
Chiar dacă în majoritatea cazurilor evenimentele adverse post-imunizare (EAPI) decurg

ușor și doar rareori sunt serioase, este important să se ia toate măsurile necesare pentru
supravegherea și prevenirea apariţiei lor, iar dacă este necesar – să se aplice măsuri de
reglementare corespunzătoare a vaccinurilor.
În cadrul sistemului de supraveghere a EAPI se pune accentul pe siguranța vaccinurilor și

se utilizează instrumente, principii directoare și proceduri menite să protejeze sănătatea
publică utilizând numai vaccinuri a căror siguranță a fost dovedită. Iată de ce este foarte
important ca toate EAPI identificate să fie înregistrate, raportate și investigate, iar pentru a
preveni incidente similare – să fie luate măsuri corective.
EAPI pot apărea din diferite motive. Ele pot fi reacţii asociate cu vaccinul, cu un defect de
calitate a vaccinului, cu o eroare de vaccinare, cu teama de vaccinare sau reacţii coinciden-
te cu vaccinarea.
Monitorizarea siguranței vaccinurilor și a imunizării în general au importanţă prioritară în

sistemul de sănătate al Republicii Moldova, întrucât astfel este posibilă identificarea, ges-
tionarea și prevenirea EAPI.
Un sistem funcţional și eficient de supraveghere a EAPI creşte încrederea societății și îm-

bunătăţeşte calitatea programului de imunizări.
Actualul sistem național de supraveghere epidemiologică a EAPI are nevoie de revizuire și per-
fecționare. Sistemul de raportare a EAPI din cadrul PNI trebuie integrat în sistemul de rapor-
tare a evenimentelor adverse după utilizarea medicamentelor, creând astfel un sistem comun
14
de farmacovigilență cu formulare standard de înregistrare, raportare şi investigare. Ancheta și

evaluarea legăturii de cauzalitate în caz de evenimente adverse după utilizarea vaccinului și a
preparatelor medicale trebuie desfăşurate în conformitate cu normele OMS în acest domeniu.
Este necesară racordarea sistemului național de supraveghere a EAPI la standardele globale

și introducerea de noi concepte și principii de supraveghere, cu reglementarea clară a sarci-
nilor și funcţiilor principalelor instituţii de sănătate implicate. O reexaminare structurată este
necesară pentru mecanismul de coordonare și colaborare privind schimbul de informații des-
pre EAPI, anchetă epidemiologică a cazurilor și a grupurilor de cazuri, monitorizarea și analiza
datelor, evaluarea relațiilor de cauzalitate în caz de EAPI serioase. Este necesară actualizarea
planului de răspuns și comunicare în situații de criză, legate de EAPI, integrarea acestuia în
planul pentru situațiile de urgență la toate nivelurile sistemului de sănătate.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a revizuit sistemul

existent de supraveghere a EAPI, și conform recomandărilor OMS, a adoptat un nou con-
cept al clasificării cauzale a EAPI. Prezentul Ghid poate fi util la soluţionarea problemelor
menționate și acoperă următoarele domenii principale în supravegherea EAPI:
• conceptele, termenii și definițiile de bază ale OMS în domeniul supravegherii EAPI;
• identificarea obiectivelor și a metodelor sistemului de supraveghere a EAPI;
• identificarea EAPI care sunt obiectul raportării și a definiţiilor standard ale cazurilor;
• identificarea rolurilor, responsabilităților, procedurilor și instrumentelor pentru depista-
rea, înregistrarea, raportarea, investigarea şi clasificarea cazurilor de EAPI;
• identificarea datelor și a informațiilor care trebuie colectate și prezentate, precum și a
procedurilor de prelucrare și interpretare a datelor;
• oferirea recomandărilor privind principalele proceduri de analiză a datelor și evaluare a
riscurilor;
• crearea mecanismului național și a procedurilor de evaluare a legăturii de cauzalitate a
EAPI;
• stabilirea responsabilităţii acţiunilor de răspuns privind gestionarea incidentelor/crize-
lor legate de EAPI;
• stabilirea mecanismului de retroinformare (feedback) și comunicare în caz de EAPI;
• stabilirea responsabilităților pentru consiliere/monitorizare/evaluare a sistemului de

supraveghere a EAPI.
15
2. Conceptele de bază în domeniul imunizării și
definirea evenimentelor adverse post-imunizare
(EAPI)
2.1. Vaccinurile
Vaccinul este un preparat biologic care asigură formarea și fortificarea imunității faţă de
anumite boli infecțioase. Vaccinul conține microorganisme corespunzătoare sau o parte
din ele și este creat din forme vii atenuate sau inactivate (omorâte) de microorganisme sau
toxinele acestora, din proteinele sau polizaharidele lor de suprafață, care prezintă antigene
care asigură formarea anticorpilor protectivi.
2.1.1. Componentele de bază ale vaccinurilor şi tipurile vaccinurilor

Componentele de bază ale vaccinurilor le constituie antigenele specifice respective. Vacci-
nurile pot fi monovalente sau polivalente. Vaccinul monovalent conține doar un antigen (de
ex., vaccinul împotriva rujeolei). Vaccinul polivalent conține două sau mai multe antigene
ale aceluiași agent, de ex., bVPO și IPV, vaccinurile gripale.
Vaccinurile combinate conțin două sau mai multe antigene diferite (de ex., DTP, DTP-H-
VB-Hib). Avantajele semnificative ale vaccinurilor combinate sunt reducerea costurilor de
depozitare și administrarea mai multor vaccinuri într-o singură vizită, economisirea costu-
rilor vizitelor suplimentare la instituția medicală, îmbunătățirea indicatorilor vaccinării și
promovarea aplicării noilor vaccinuri în programul de imunizări.
Combinarea antigenelor nu sporeşte riscul de evenimente adverse și poate duce la scă-

derea numărului general de EAPI. De exemplu, poate scădea numărul reacțiilor locale, po-
sibilitatea reacţiilor asociate cu o eroare de vaccinare și a reacţiilor asociate cu teama de
vaccinare.
2.1.2. Alte componente ale vaccinurilor

Pe lângă componenta principală (antigenul, antigene), vaccinurile conțin și alte substanțe,
într-o cantitate mică. Uneori, anume ele pot fi cauza EAPI. Aceste substanțe includ:
16
adjuvanții substanțe care majorează gradul și/sau durata răspunsului imun, ce

permite reducerea cantității de antigen din doza de vaccin sau a numă-
rului total de doze necesare producerii și menținerii imunității;
antibioticele substanțe utilizate la fabricarea vaccinurilor pentru a preveni contamina-

rea bacteriană a celulelor de cultură tisulară pe care se dezvoltă virușii;
conservanții substanțe chimice adăugate în vaccinurile omorâte sau subunitare

pentru a preveni infecțiile secundare grave din cauza contaminării bac-
teriene sau fungice a flacoanelor cu doze multiple;
stabilizatorii substanțe utilizate pentru menținerea eficacității vaccinului în timpul

păstrării și menţinerea calităţii și stabilităţii echilibrului acido-bazic (pH).
2.1.3. Clasificarea vaccinurilor

Există patru tipuri de vaccinuri: vii atenuate, inactivate (omorâte), subunitare (antigen puri-
ficat) și anatoxine (toxine inactivate). Caracteristicile acestor vaccinuri diferă și determină
mecanismul de acțiune al vaccinurilor (tabelul 1).
Tabelul 1. Clasificarea vaccinurilor
Vaccinuri vii atenuate Bacteriale:

BCG
Virale:
împotriva encefalitei japoneze, vaccinul poliomielitic oral,
vaccinuri împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, vaccinul
rotaviral, vaccinul împotriva febrei galbene
Vaccinuri inactivate Bacteriale:
(conțin bacterii sau viruși vaccin pertusic celular
omorâți) Virale:
vaccin împotriva encefalitei japoneze, vaccin poliomielitic
inactivat (VPI)
17
Conceptele de bază în domeniul imunizării și definirea
2 evenimentelor adverse post-imunizare (EAPI)
Vaccinuri subunitare Pe bază de proteine:

(antigene purificate) vaccin împotriva hepatitei virale B
vaccin pertusic acelular
vaccinul contra Papilomavirusului uman
Vaccinuri polizaharidice:
vaccin polizaharidic meningococic
vaccin polizaharidic pneumococic
vaccin tifoidic polizaharidic
Vaccinuri conjugate:
împotriva infecției cu Haemophilus influenzae tip b (Hib),
vaccinul conjugat împotriva meningococului tip A și B
vaccin pneumococic conjugat (PCV-7, PCV-10, PCV-13)
vaccin conjugat Vi împotriva febrei tifoide
Anatoxine Anatoxină tetanică
Anatoxină difterică
2.1.3.1. Vaccinuri vii atenuate (VVA)

Vaccinurile vii atenuate (VVA) sunt obținute folosind virusuri sau bacterii „sălbatice” care
cauzează boli. Acești viruși sau bacterii „sălbatice” sunt atenuate (sau slăbite) în condiții
de laborator, în mod tipic prin însămânțări repetate. Microorganismele vii asigură stimula-
rea antigenică pe termen lung, oferind suficient timp pentru producerea celulelor de me-
morie la cei vaccinați, având, de asemenea, capacitatea de a se reproduce în organism.
Răspunsul imun la VVA este aproape identic cu răspunsul imun la infecția naturală.
Există câteva probleme legate de siguranța și stabilitatea VVA, inclusiv capacitatea de a

restabili forma originală a agenților patogeni atenuați, ceea ce conduce la boli, în special
în rândul persoanelor cu un sistem imunitar slab1 (de exemplu la HIV infectaţi), sau cazuri
de infecție persistentă (BCG – limfadenită locală), sau erori de imunizare (reconstituirea
incorectă a vaccinului, încălcarea lanțului rece).
1
Comitetul consultativ global pentru siguranţa vaccinurilor, 3-4 Decembrie 2009Wkly Epidemiol Rec.
2010;85(5):29-36 Disponibil la http://www.who.int/vaccine_safety/committee/reports/Dec_2009/en/index.
htm, accesat pe 24 decembrie 2015.
18
Prima doză de VVA, de obicei, oferă protecție. De exemplu, 82-95% dintre persoanele care
au primit o doză de vaccin rujeolic în copilărie dezvoltă un răspuns imun.2 A doua doză este
administrată cu scopul de a menține nivelul necesar de protecție și de a oferi încă o posi-
bilitate de dezvoltare a imunităţii la persoanele care nu au reacționat la prima doză. Peste
95% dintre persoane devin imune după administrarea repetată a dozei de vaccin. După
administrarea vaccinurilor vii, imunitatea este de lungă durată, nefiind necesare revaccinări
frecvente, cu excepția VPO, care este administrat în mod repetat în vederea garantării unui
nivel înalt de protecție. VVA sunt sensibile la temperaturi ridicate și pot fi deteriorate prin
expunerea la căldură și lumină. Ele trebuie manipulate cu grijă și păstrate în mod corespun-
zător. Dintre VVA utilizate în prezent se numără vaccinurile împotriva varicelei, gripei (intra-
nazal), febrei galbene, rujeolei, oreionului, rubeolei, poliomielitei (VPO) și rotavirusului. Din-
tre vaccinurile bacteriene vii atenuate se numără vaccinul BCG și vaccinul Vi tifoidic oral.
2.1.3.2. Vaccinuri inactivate (omorâte)

Vaccinurile inactivate sunt produse prin metoda creșterii virușilor (de exemplu, vaccinul
împotriva poliomielitei) sau a bacteriilor (de exemplu, vaccinuri cu component pertusic ce-
lular) într-un mediu nutritiv, după care urmează inactivarea lor la o temperatură ridicată
sau sub influența substanțelor chimice (de obicei formaldehidă). Virușii și bacteriile astfel
inactivate nu se pot reproduce și nu pot cauza boli la introducere în organism. Vaccinurile
inactivate sunt, de obicei, mai sigure decât VVA și mult mai stabile. Spre deosebire de VVA,
anticorpii materni circulanți nu au nicio influență asupra vaccinurilor inactive, de aceea ele
generează răspunsul imun și la bebeluși.
Vaccinurile inactivate necesită întotdeauna administrarea mai multor doze. Prima doză, de
obicei, nu oferă un nivel de protecţie sistemului imunitar, ci porneşte generarea răspunsului
primar al acestuia. Doar după administrarea ulterioară a mai multor doze, persoana imunizată
este protejată. Spre deosebire de vaccinurile vii, în cazul cărora răspunsul imun seamănă cu
o infecție naturală, răspunsul la vaccinurile inactivate este în mare parte umoral, cu o parti-
cipare redusă sau lipsă totală a imunității celulare. Cu timpul, titrurile de anticorpi împotriva
antigenelor inactivate se reduc. De aceea, pentru a mări titrurile de anticorpi, poate fi nevoie
de administrarea periodică a unor doze suplimentare de vaccinuri inactivate.

2
Vaccinuri împotriva rujeolei. Document care reflectă poziția OMS. Disponibil la http://www.who.int/immunization/
WER_35_Measles_Position_paper_Russian_23Sep_09.pdf?ua=1, accesat pe 24 decembrie 2015.
19
2.1.3.3. Vaccinuri subunitare

Microorganismele sunt cultivate într-un mediu nutritiv, iar apoi prelucrate cu scopul de a
separa componentele care vor fi incluse în vaccin. Vaccinurile subunitare sunt împărțite în
trei grupe: proteice, polizaharidice și conjugate.
Vaccinurile proteice
Vaccinurile subunitare pot fi create pe bază de proteine. De exemplu, vaccinul împotriva hepa-
titei B este produs prin introducerea segmentului genei virusului hepatitei B în celule de droj-
die. Celulele de drojdie modificate produc o cantitate mare de antigen de suprafață al virusului
hepatitei B, care este apoi purificat și ulterior folosit pentru producerea vaccinului. Proprieta-
tea imunogenă a vaccinului împotriva hepatitei B recombinant este identică cu antigenul na-
tural de suprafață a virusului hepatitei B. Vaccinul, însă, nu conține ADN-ul virusului și nu este
infecțios. Vaccinurile subunitare proteice conțin doar antigenul (antigenele) unui anumit virus.
Un alt vaccin proteic este vaccinul pertusic acelular care conține toxina pertussis (proteină)
inactivă. De asemenea, acesta poate conține una sau mai multe componente ale agentului
care cauzează pertusa. Toxina pertusică este neutralizată prin tratament chimic sau prin pro-
ducerea vaccinului prin tehnologie moleculară genetică (de exemplu vaccinurile HVB, HPV).
Vaccinurile polizaharidice
Unele bacterii sunt protejate de o capsulă polizaharidică care le ferește de factorii de pro-
tecție ale organismului uman. Vaccinurile polizaharidice stimulează producerea unui răs-
puns imun împotriva acestei capsule; însă ele nu sunt suficient de imunogene și dezvoltă
un răspuns imun doar pe termen scurt, mai ales la sugari și copii mici. Ca exemplu putem
numi vaccinurile polizaharidice meningococice și pneumococice, care conțin antigene ale
membranei polizaharidice a bacteriei, purificate și deja neinfecțioase.
Vaccinurile conjugate
Sugarii și copii mici, de obicei, nu dezvoltă un răspuns imun suficient la vaccinurile poliza-
haridice, care stimulează producerea de anticorpi prin intermediul unui mecanism indepen-
dent de celulele T. Dacă antigenele polizaharidice sunt conjugate prin legături chimice cu o
proteină pe care o recunosc celulele T, atunci vaccinurile conjugate pot dezvolta un răspuns
20
imun puternic și a unei memorii imunologice la copiii mici. Vaccinurile împotriva infecției
cu Haemophilus influenzae tip b (Hib)3, infecției pneumococice (PCV-7, PCV-10, PCV-13)4 și
împotriva meningococului tip A sunt vaccinuri conjugate, utilizate pe scară largă pentru o
protecție mai îndelungată chiar și a copiilor mici.
2.1.3.4. Anatoxine
În cazul unor infecții bacteriene (de exemplu, difterie, tetanos), manifestările clinice nu sunt
determinate de bacterie, ci de toxinele pe care aceasta le emite. Anatoxinele sunt produse
prin purificarea toxinelor și transformarea lor chimică. Anatoxinele lipsite de toxicitate pot sti-
mula producerea unui răspuns imun specific, care protejează împotriva toxinelor. În vederea
întăririi răspunsul imun, anatoxina este combinată cu un adjuvant (de ex. clorură de alumi-
niu). Anatoxinele nu au o imunogenitate înaltă şi este necesară administrarea lor repetată. Ele
sunt stabile, își păstrează proprietățile mult timp și au indicatori buni de siguranță.5
2.1.4. Contraindicații și măsuri de precauție la vaccinare

Contraindicație la vaccinare – stare rareori întâlnită la persoanele eligibile, care crește ris-
cul dezvoltării unei reacții adverse grave. Una dintre cele mai grave reacții după vaccinare
este anafilaxia, care este singura contraindicație la administrarea ulterioară a aceluiași
vaccin. Majoritatea contraindicațiilor, cum ar fi bolile grave, acute (de exemplu, infecție
respiratorie acută) sau tratamentul cu medicamente ce conțin steroizi, sunt temporare și
vaccinarea trebuie amânată. Astfel de contraindicații se numesc temporare sau relative.
Măsurile de precauție nu reprezintă contraindicații, ci manifestări sau stări de care trebuie

să se țină cont atunci când se compară beneficiile și riscurile vaccinării (mai ales dacă
beneficiarul are imunitatea slabă sau este însărcinată). Măsurile de precauţie specificate în
prospectul vaccinurilor pot fi uneori interpretate greșit, iar persoanele ratează astfel şansa
de a fi vaccinate.

3
Document care reflectă poziția OMS referitor la vaccinarea împotriva infecției cu Haemophilus influenzae tip
b (Hib). Disponibil la http://www.who.int/immunization/Hib_Rus.pdf?ua=1, accesat pe 24 decembrie 2015.

4
Vaccinul pneumococic conjugat pentru imunizarea copiilor. Document care reflectă poziția OMS. Disponibil la
http://www.who.int/immunization/Pneumococcus_child_Mar07_Rus.pdf?ua =1, accesat pe 24 decembrie 2015.
5
Vaccinul împotriva tetanosului. Document care reflectă poziția OMS. Disponibil la http://www.who.int/
immunization/Tetanus_28May08_RU.pdf?ua=1, accesat la 24 decembrie 2015.
21
2.2. Evenimentele adverse post-imunizare (EAPI)

Vaccinurile folosite în Programul naţional de imunizări sunt sigure și eficiente. Totuși, ori-
ce vaccin, ca și oricare medicament, în unele circumstanţe, poate induce reacții adverse
nedorite. Evenimente adverse post-imunizare pot să apară la unele persoane imunizate și
chiar însăși procesul de imunizare poate servi ca o potenţială sursă de evenimente adverse.
EAPI reprezintă orice răspuns nociv apărut după realizarea imunizării și care nu are neapărat
legătură cauzală cu vaccinul administrat. EAPI poate constitui orice semn nefavorabil și nedorit
din partea organismului, rezultat anormal de laborator, simptom sau boală după imunizare.
Evenimentul advers post-imunizare poate fi cauzat de efectul vaccinului, de procesul de

imunizare sau de un eveniment de asociere temporală (coincidență) cu imunizarea.
Actuala clasificare a categoriilor de EAPI, în funcție de cauză, a fost revizuită de Consiliul

Organizațiilor Medicale Internaționale Științifice (CIOMS) și OMS în anul 2012, cu introdu-
cerea unui nou sistem de categorii (tabelul 2).
Tabelul 2. Categoriile de EAPI în funcție de cauză (clasificarea CIOMS/OMS, 2012)
Tipul EAPI în funcție de cauză Definiție

Reacție asociată cu vaccinul EAPI a cărui apariţie este cauzată sau precipitată de un
vaccin din cauza uneia sau mai multor proprietăţi iner-
ente ale acestuia, indiferent dacă este vorba de compo-
nenta activă sau unul dintre celelalte componente ale
vaccinului (de ex., adjuvant, conservant sau stabilizator).
Reacție asociată cu un defect EAPI a cărui apariţie este cauzată sau precipitată
de calitate a vaccinului de una sau mai multe incoerențe față de calitatea
corespunzătoare a vaccinului, inclusiv a setului de in-
strumente pentru administrarea acestuia în modul în
care a fost prevăzut de producător.
Reacţie asociată cu o eroare EAPI determinat de manipularea, prescrierea sau admin-
de vaccinare (denumită istrarea necorespunzătoare a unui vaccin şi care poate fi
anterior „eroare de program”) astfel prevenit prin propria sa natură.
22
Tipul EAPI în funcție de cauză Definiție

Reacție asociată cu teama de EAPI determinat de frica, îngrijorarea față de vaccinare,
vaccinare injecţie, lucrătorul medical.
Eveniment medical coincident EAPI a cărui apariţie nu este prezentată ca fiind asociată
cu vaccinul respectiv, defectul de calitate a vaccinului,
eroarea de imunizare, teama de imunizare, dar care este
coincident în timp cu imunizarea.
2.2.1. Reacții la vaccin

În funcţie de (A) cauza și (B) de seriozitatea și frecvenţa evenimentului, reacțiile la vaccin
pot fi clasificate în două mari categorii:
A. Reacții la vaccin în funcție de cauză:

• reacţie asociată cu vaccinul;
• reacţie asociată cu un defect de calitate a vaccinului.
B. Reacții la vaccin în funcție de seriozitate și frecvență:

• reacții frecvente sau minore;
• reacții rare sau serioase.
Noua clasificare a EAPI, în funcţie de cauza lor, este deosebit de importantă la luarea unor
decizii, referitoare la vaccinare, dat fiind faptul că în această clasificare sunt diferenţiate în
mod clar tipurile de reacții posibile, asociate cu imunizarea.
A. Reacţii la vaccinuri în funcție de cauză

Reacția asociată cu vaccinul este o reacție individuală la anumite proprietăți ale vaccinului,
chiar dacă acesta este fabricat, transportat și administrat corespunzător. Mecanismul de
reacție la vaccin deseori nu este clar. Reacția poate fi cauzată de intoleranță (de exemplu,
anafilaxie) sau de înmulţirea unui microorganism care intră în componenţa vaccinului (de
exemplu, poliomielita asociată cu vaccinul după administrarea VPO, care conține un virus
viu atenuat). Totodată, este important să menţionăm că probabilitatea apariției reacțiilor
asociate cu vaccinul este mai mare la anumite persoane cu risc sporit, însă la majoritatea
persoanelor vaccinate astfel de reacții nu se întâlnesc.
23
Reacția asociată cu un defect de calitate a vaccinului (sau a dispozitivului folosit pentru

administrarea acestuia), apărut în procesul de fabricare. Așa defecte pot influenţa răspun-
sul individual și pot crește riscul apariției de reacții adverse la vaccin. Inactivarea incom-
pletă a unei tulpini vaccinale „sălbatice” (de exemplu, virusul poliomielitei „sălbatic”) sau
contaminarea în timpul procesului de fabricare pot duce la apariția reacțiilor asociate cu
defectul de calitate a vaccinului. Reacţii serioase asociate cu un defect de calitate a vacci-
nului au fost înregistrate în primii ani de implementare a programului de imunizări. Numărul
acestora, totuși, a scăzut foarte mult după implementarea bunelor practici de fabricaţie
(BPF). Datorită faptului că la momentul de față producătorii de vaccinuri respectă princi-
piile BPF, iar Organele Naționale de Control din majoritatea țărilor și-au fortificat eforturile,
riscul potențial al acestor defecte de calitate este foarte redus.
B. Reacții la vaccinuri în funcție de seriozitate și frecvență

Majoritatea reacțiilor care apar după administrarea vaccinurilor sunt nesemnificative și trec
de la sine. Reacțiile serioase sunt foarte rare și nu duc la deces sau invaliditate (tabelul 3).
Tabelul 3. Frecvența apariției evenimentelor adverse înregistrate
Frecvența Indicatorul frecvenței Ponderea frecvenței

Foarte des ≥ 1/10 ≥ 10%
Des ≥ 1/100 și < 1/10 ≥ 1% și < 10%
Rar ≥ 1/1 000 și < 1/100 ≥ 0,1% și < 1%
Rareori ≥ 1/10 000 și < 1/1 000 ≥ 0,01% și < 0,1%
Foarte rar < 1/10.000 < 0,01%
Reacții minore comune la vaccinuri
În cadrul răspunsului imun pot apărea reacții locale (durere, roșeață, tumefiere în locul in-
jectării), stări febrile și reacții sistemice. În plus, reacțiile pot fi cauzate de unele componen-
te ale vaccinului (de adjuvanți, stabilizatori sau conservanți). Vaccinurile eficiente și sigure
permit dezvoltarea unei imunităţi înalte și reduc numărul reacțiilor la minim. Frecvenţa
diferitor evenimente, care pot apărea după administrarea celor mai larg folosite vaccinuri,
este prezentată în tabelul 4.
24
Tabelul 4. Frecvența reacțiilor minore, în funcție de antigen și tratamentul lor
Reacție adversă locală Iritare,

în locul unde a fost Stări subfebrile indispoziţie
Vaccinul
administrat vaccinul (t°>38°C) și manifestări
(durere, edem, hiperemie) sistemice
BCG1 90%-95% - -
Hib 5-15% 2%-10% -
Rujeolă/RR/ROR ~10% 5%-15% 5% (erupție
cutanată)
VPO Nu Sub 1% Sub 1%2
Hepatita B La adulți – până la 15%. 1-6% -
La copii – până la 5%
Tuse convulsivă Până la 50% Până la 50% Până la 55%
(DTPc)3
PCV ~20% ~20% ~20%
Tetanos/DT/TT ~10%4 ~10% ~25%
Tratament Comprese reci pe Consum crescut de Terapia
locul injectării și lichide, haine largi prin simptomatică
Paracetamolum * care să treacă aerul, de susținere
ștergerea cu un burete
umed și administrarea
de Paracetamolum *
1. Reacţia locală variază în funcție de tipul vaccinului, determinat de tulpina și de numărul de celule
viabile din vaccin.
2. Diaree, dureri de cap și/sau dureri musculare.
3. Comparativ cu DTPc, frecvenţa reacţiilor după administrarea DTPa este mai mică.
4. Frecvența reacțiilor locale probabil crește până la 50-85% după administrarea dozelor de rapel.
* Paracetamolum trebuie administrat în doza specificată în prospect.
25
Reacții rare, mult mai serioase la vaccinuri
Aceste manifestări sunt cauzate de reacția organismului la o anumită componentă a vac-

cinului. Terminii reacţie „serioasă” și „gravă” sunt adesea utilizați interschimbabil, însă ei
sunt diferiți.
Important: EAPI este considerat „serios” dacă:

• cauzează deces;
• pune în pericol viaţa;
• necesită spitalizarea sau prelungirea spitalizării pacientului;
• provoacă o dizabilitate durabilă sau importantă;
• provoacă anomalii/malformaţii congenitale;
• necesită intervenție pentru a preveni dizabilitatea sau daunele semnificative pen-
tru sănătate.
Terminul „grav” este folosit pentru a descrie intensitatea stării: ușoară, medie sau gravă.
Reacţia, totuşi, poate să aibă o semnificaţie medicală importantă. De exemplu, creșterea
temperaturii corporale este o condiție medicală comună și relativ ușoară, dar poate fi clasi-
ficată ca o creștere ușoară sau medie a temperaturii. Anafilaxia întotdeauna este conside-
rată un eveniment serios care pune viața în pericol.
Important: toate EAPI serioase fac obiectul înregistrării, raportării, anchetării și evaluării
relației de cauzalitate!
Frecvența apariției reacțiilor rare și serioase este prezentată în tabelul 5. La copiii cu vârsta
de până la șase luni și mai mari de șase ani sunt mai rare convulsiile febrile, deci este ne-
cesară o anchetă profundă pentru a-i determina cauza/cauzele.
26
Tabelul 5. Reacții serioase, rare la vaccin, frecvența apariției
Intervalul de Rata la un
Vaccinul Manifestări clinice
timp la care apar milion de doze
Limfadenită cu fluctuație 1-6 luni 100-1000
BCG
Osteită 1-12 luni 1-700
Infecția BCG- diseminată 1-12 luni ~1-2
HIb Nu - -
Hepatita B Anafilaxie 0-1 oră 1-2
Convulsii febrile 6-12 zile 330
Trombocitopenie 15-35 de zile 30
Rujeolă/ROR/RR
Anafilaxie 0-1 oră ~1
Encefalopatie 6-12 zile <1
Poliomielită vaccin- 4-30 de zile 0,4-3 milioane1
Poliomielitic oral
asociată
Nevrita plexului brahial 2-28 de zile 5-10
Anatoxină tetanică, DT
Anafilaxie 0-1 oră 1-6
Plâns continuu 0-24 de ore 1000-6 000
neîntrerupt (>3 ore)
Convulsii 0-3 zile 80-5702
Pertussis (DTP) Episod hipotonic, criză 0-48 de ore 30-990
hipersensibilă
Anafilaxie 0-1 oră 20
Encefalopatie 0-2 zile 0-1
1
Riscul de paralizie flacsă asociată cu vaccinul este mai mare după administrarea primei doze (1
la 750 000 în comparație cu 1 la 5,1 milioane pentru dozele ulterioare), la adulți și la persoanele
imunocompromise.
2
Convulsiile sunt, în general, febrile și depind de vârstă, fiind mai rare la sugarii de până la patru
luni.
27
2.2.2. Reacțiile asociate cu o eroare de imunizare

Reacțiile asociate cu o eroare de imunizare pot fi evitate și distrag atenția de la beneficiile
programului de imunizări (tabelul 6). Este foarte important ca aceste erori să fie identifica-
te și eliminate la timp.
Tabelul 6. Reacții asociate cu o eroare la imunizare
Erori de imunizare Reacţii aferente

Eroare la manipulare Expunerea la temperaturi Reacții sistemice sau locale
vaccinului înalte sau negative în timpul care au legătură cu modificările
transportării, păstrării sau proprietăților fizice ale vaccinului,
manipulării necorespunzătoare a de ex. aglutinarea soluţiei pe bază
vaccinului (și a solventului, dacă de aluminiu în vaccinurile sensibile
este aplicabil) la îngheț
Utilizarea preparatului după Incapacitate de a oferi protecție
expirarea termenului de valabilitate din cauza pierderii eficienței sau a
viabilității preparatului atenuat
Eroare la prescrierea Nerespectarea contraindicațiilor Anafilaxie, complicaţii VVA
vaccinului sau diseminate
nerespectarea
recomandărilor
Nerespectarea indicațiilor sau a Reacții sistemice și/sau locale,
referitoare la
prescrierii (dozele și perioada de leziuni neurologice, musculare,
utilizarea acestuia
vaccinare) vasculare, osoase cauzate de
administrarea injecției în loc
nepotrivit, de utilizarea incorectă a
echipamentului sau a tehnicii
Eroare la Utilizarea unui solvent nepotrivit Vaccinare ineficientă în urma
administrarea sau a unui alt medicament în loc utilizării unui solvent nepotrivit,
vaccinului de vaccin reacție la preparatul administrat în
locul vaccinului sau al solventului
Nerespectarea sterilității sau Infecție la locul injecţiei cu
procedura necorespunzătoare posibilitatea extinderii ei.
la utilizarea flacoanelor cu doze
multiple
28
Evenimentele cauzate de erorile de imunizare pot duce uneori la apariția unui grup de cazuri
de EAPI, care au legătură cu imunizarea. Aceste grupuri de cazuri sunt, de obicei, asociate
cu o anumită instituție medicală sau cu utilizarea de flacoane cu doze multiple de vaccin,
care au fost contaminate sau pregătite necorespunzător. De exemplu, înghețarea unui vac-
cin în timpul transportării/păstrării poate duce la creșterea numărului de reacții locale.
2.2.3. Reacţiile asociate cu teama de vaccinare

Anumite persoane sau grupuri de persoane pot fi stresate și pot reacționa negativ la ori-
ce tip de injecţie. Această reacție nu are legătură cu componentele vaccinului. Pierderea
cunoștinței (reacții vasovagale sau leșin) este destul de frecventă, mai ales la copiii mai
mari de 5 ani și la adolescenți. La unii copii, leșinul poate fi însoțit de convulsii hipoxi-
ce. Este vorba de convulsii de scurtă durată, tonico-clonice generalizate, care încetează
brusc. Totuşi, dacă ele continuă sau devin localizate, pot fi necesare cercetări suplimen-
tare. Probabilitatea de leșin trebuie luată în considerare la vaccinarea copiilor mai mari.
Ea poate fi redusă prin diminuarea stresului la copii care stau în rând la vaccinare: scurta-
rea timpului de aşteptare, asigurarea unei temperaturi confortabile în cameră, pregătirea
vaccinului așa încât pacientul să nu vadă procedura și crearea unei atmosfere benefice
în timpul vaccinării.
Hiperventilația cauzată de frica de imunizare provoacă simptome ca slăbiciune, amețeli,

furnicături în zona din jurul gurii și în mâini. Reacţii similare se întâlnesc foarte des în tim-
pul campaniilor de imunizare.
Copiii mai mici reacționează diferit, de foarte multe ori ei au vărsături, ca simptom al fricii.
De asemenea, le poate întârzia respiraţia, care poate fi însoțită de pierderea cunoștinței,
după care prima revine la normal. Copiii mici pot, de asemenea, să țipe sau să fugă pentru
a scăpa de injecție.
Aceste reacții nu sunt relevante pentru vaccin, ci reflectă atitudinea față de procedura de
administrare a vaccinului. Unele persoane se pot teme de injecții, intensificând astfel de
reacții. Atunci când imunizarea are loc în grup, este posibilă o isterie în masă, mai ales
dacă persoana vaccinată leșină sau are o reacție sub formă de mâncărime sau slăbiciu-
ne la picioare etc. În astfel de cazuri uneori este nevoie de spitalizare, iar oamenii pot să
devină îngrijorați. Explicaţiile clare despre imunizare și vaccinarea cu calm, în condiţii de
29
siguranţă, pot reduce frica față de vaccinare, iar ca urmare – reducerea probabilităţii unei
astfel de reacții.
2.2.4. Eveniment coincident

Unele evenimente pot coincide în timp cu imunizarea, iar uneori pot fi corelate în mod greșit
cu vaccinul administrat. Cu alte cuvinte, evenimentele caracterizate prin coincidenţă acci-
dentală (adică cele care apar în perioada postvaccinală) sunt considerate în mod eronat ca
fiind cauzate de imunizare. Astfel de coincidențe sunt inevitabile în timp, având în vedere
numărul mare de doze administrate, în special în campaniile de imunizare în masă.
De obicei sunt vaccinați bebelușii și copiii, luând în considerare că în acest grup de vârstă
se întâlnesc mai des diferite infecții și boli, inclusiv unele afecțiuni congenitale sau neuro-
logice de fond. Prin urmare, este posibilă apariţia unui număr semnificativ de evenimente,
inclusiv decese, care pot fi atribuite în mod greşit imunizării, din simplul fapt că a fost
efectuată cam în aceeaşi perioadă.
De exemplu, sindromul de „moarte subită a sugarilor” (SMSS) apare cel mai frecvent la
vârsta când are loc vaccinarea timpurie a copiilor. În consecință, multe cazuri ale acestui
sindrom pot apărea la copiii recent vaccinați. Cu toate acestea, rezultatele mai multor cer-
cetări efectuate au dovedit faptul că relația dintre SMSS și imunizare a fost o coincidență
în timp și nu o relație de cauzalitate.
Evenimentele adverse care coincid în timp pot fi prezise. Numărul evenimentelor preco-
nizate depinde de numărul de persoane, de morbiditatea și mortalitatea din comunitate.
Cunoscând indicatorii de fond ai morbidității și mortalității, mai ales din punctul de vedere
al vârstei, este posibil să se calculeze numărul estimat de evenimente care vor coincide în
timp cu imunizarea.
În tabelul 7 este prezentat un calcul similar pentru decesele infantile (la copiii sub 1 an)
care coincid în timp cu administrarea, în anumite țări, a vaccinului DTP sau a vaccinu-
lui pentavalent (PV). Un număr mare de decese, care au loc zilnic, săptămânal sau lunar
post-imunizare, vor fi doar coincidenţe în timp. Numărul real de decese, care coincid în timp
cu imunizarea, depinde de numărul de persoane, de rata mortalității infantile, de numărul
vaccinărilor și de acoperirea cu imunizare.
30
Tabelul 7. Numărul estimat de decese infantile, care pot coincide în timp cu imunizarea
(de ex., DTP/PV) și care sunt înregistrate lunar, săptămânal și zilnic după
vaccinare în unele țări
Numărul estimat de Numărul estimat de imunizări

infantile la 1 000 de
Numărul de nașteri
decese infantile pe* PVV/DTP*
Rata mortalității
nou-născuți vii
Ţara
săptămână
săptămână
pe an
lună
lună
zi
zi
Republica
Moldova 8,64 41 300 30 7 1 9 246 2 134 305
(2017)
Indonezia 25 4 331 000 9 023 2 082 297 950 113 219 257 31 237
Iran 21 1 255 000 2 196 507 72 276 445 63 795 9 089
Canada 5 388 000 162 37 5 86 864 20 045 2 856
China 13 16 364 000 17 728 4 091 583 3 634 035 838 624 119 475
Calcularea deceselor infantile*: 41 300 х 8,64 / 1 000 = 357 de copii decedați anual
La compararea numărului estimat de cazuri cu numărul lor real, se pot utiliza metode de
analiză statistică pentru a fi siguri că diferența nu este accidentală. În general, evenimen-
tele care coincid și care, în mod evident, nu au legătură cu imunizarea pot avea nevoie de
anumite anchete, deoarece în cazuri serioase, părinții, populația sau mass-media pot da
vina pe vaccin din cauza legăturii temporare strânse cu imunizarea, mai ales atunci când
copilul era anterior sănătos. Astfel de cazuri trebuie supuse unei anchete pentru a clarifica
temerile și pentru a păstra încrederea populaţiei. Un răspuns adecvat faţă de preocupările
populaţiei referitor la siguranţa imunizării este important pentru a păstra încrederea aces-
teia în programul de imunizări. La ancheta cazurilor de EAPI pot fi utile informaţiile privind
indicatorii de bază ai evenimentelor înregistrate care corespund în timp.
Este important de menţionat faptul că leșinul poate fi confundat cu o reacție anafilactică.

Lucrătorii medicali trebuie să poată face diferenţa între aceste două stări. De asemenea,
este nevoie de o monitorizare atentă și de o evaluare clinică.
31
2.3. Definiții standard
Eveniment advers post-imunizare (EAPI)

EAPI reprezintă orice răspuns nociv apărut după acțiunea de imunizare și care nu are ne-
apărat legătură cauzală cu administrarea vaccinului. Evenimentul advers poate constitui
orice semn nedorit din partea organismului, rezultat anormal de laborator, simptom sau
boală după administrarea vaccinului.
Cluster (grup de cazuri)

Clusterul (grupul de cazuri) reprezintă două sau mai multe cazuri cu manifestări clinice
similare, unde timpul, teritoriul, locul și/sau vaccinul administrat coincid. Grupul de cazuri
(cluster) de EAPI, de regulă, are legătură cu un anumit lucrător medical, instituție medicală
și/sau flacon cu vaccin, sau cu lot al ultimului.
Semnal (semnal de avertizare privind siguranța)

Informaţii provenite de la o singură sursă sau de la surse multiple, care sugerează existenţa
unei noi sau potenţiale relații de cauzalitate sau a unui nou aspect al relației deja cunoscute
dintre intervenție și evenimentul advers sau o serie de evenimente adverse, suficient de
plauzibile pentru justificarea măsurilor necesare inițierii unei anchete.
32
3. Prevenirea și gestionarea EAPI
3.1. Principiile generale ale prevenirii și gestionării EAPI

Contraindicațiile la vaccinare sunt foarte rare. Totuşi, pentru a evita reacţiile serioase, lu-
crătorii medicali trebuie neapărat să se asigure că nu există contraindicații. De exemplu,
vaccinarea este contraindicată dacă în anamneză este specificat că la administrarea unei
doze anterioare a unui anumit vaccin a avut loc reacţie anafilactică.
Reacția anafilactică la vaccinuri apare foarte rar. Conform recomandărilor în vigoare, însă,
toate instituţiile medicale trebuie să aibă în mod obligatoriu mijloacele necesare pentru
acordarea asistenţei medicale de urgență în caz de anafilaxie. Toți lucrătorii medicali, care
administrează vaccinuri, trebuie să urmeze cursuri de instruire corespunzătoare și să aibă
competenţele necesare pentru recunoaşterea și gestionarea anafilaxiei, având la dispoziţie
rezerve de epinefrină (adrenalină), alte medicamente și echipamente necesare.
Adăugător la instrucţiunile privind solicitarea de asistenţă medicală în caz de simptome

grave, părinţilor trebuie să li se ofere sfaturi cum să procedeze în cazul unor reacţii minore
nesemnificative. Astfel de acţiuni pot să-i ajute să aibă mai multă încredere în imunizare
și să-i pregătească să înţeleagă corect reacţiile obişnuite la administrarea vaccinului. Con-
form recomandărilor unui lucrător medical, care are dreptul să prescrie medicamente, se
pot administra medicamente antipiretice. De exemplu, pentru a gestiona reacţiile minore
nesemnificative, se poate administra paracetamol în doze conform prospectului la acest
preparat. Paracetamolul ameliorează durerea și reduce febra. Cu toate acestea, părinţii
trebuie sfătuiţi să nu administreze de fiecare dată paracetamol sau de alte medicamente
antipiretice, întrucât supradozarea cu aceste medicamente poate dăuna sănătății persoa-
nei vaccinate. Febra la un copil poate fi redusă prin ştergerea corpului cu un burete umed și
călduț și cu ajutorul unor haine care să stea liber pe el. De asemenea, este indicat consumul
mai mare de lichide. În cazul unei reacții locale, durerea poate fi atenuată prin aplicarea
unui şerveţel rece.
În cazul reacţiilor serioase la vaccin nu se recomandă auto-medicația. Viaţa și sănătatea

persoanei vaccinate pot fi puse în pericol în așa situații. Iată de ce asistența medicală
acordată la timp de către un specialist instruit va reduce la minim rezultatele nedorite și va
asigura o recuperare rapidă.
33
3 Prevenirea și gestionarea EAPI
3.2. Prevenirea și gestionarea reacțiilor asociate cu o eroare

de imunizare
După cum s-a menţionat în capitolul anterior, reacţiile asociate cu o eroare de imunizare
pot fi prevenite, iar detectarea și eliminarea lor la timp este extrem de importantă.
Până la punerea în practică a seringilor cu auto-blocare (SAB), cele mai frecvente erori de
imunizare erau infecțiile cauzate de injecţiile care deveneau nesterile în urma contaminării
flaconului cu vaccin, a solventului sau a echipamentului de injectare (seringă și/sau ac). In-
fecția se manifesta ca o reacție locală (de ex., supurație, abces) sau ca o reacție sistemică
severă (de ex. sepsis, sindromul de șoc toxic).
Identificarea simptomelor ca urmare a erorilor de imunizare poate fi utilă pentru determi-

narea cauzei potenţiale a EAPI. De exemplu, la copiii cărora li s-a administrat un vaccin
contaminat (de obicei, o infecție bacteriană cu Staphylococcus aureus), îmbolnăvirea s-a
manifestat la câteva ore după apariția reacției la locul injectării (durere localizată la atin-
gere sau apăsare, înroșire și umflare), cu simptome sistemice ulterioare (vărsături, diaree,
febră înaltă, rigiditate musculară și colaps circulator, șoc toxic). Analiza bacteriologică a
flaconului, dacă mai este disponibil, va confirma sursa originală și tipul infecției.
Abcesele sterile sunt rare (aproximativ 1 caz per 100 000 de doze) și reprezintă o reacție loca-
lă la administrarea vaccinurilor care conțin aluminiu, cum ar fi DTP. Acestea, împreună cu alte
reacţii locale, sunt cel mai probabil cauzate de neagitarea intensă a flaconului cu vaccin îna-
inte de utilizare, introducerea injecției insuficient de profund intramuscular sau administrarea
unui vaccin anterior congelat. Contaminarea unui vaccin sau a unui echipament de injectare
poate dezvolta un abces bacterian. În cazul vaccinului BCG, abcesul după injectare poate fi
consecința unei încălcări a tehnicii de injectare (în cazul injecției subcutanate).
Ignorarea contraindicațiilor poate duce la reacţii serioase în urma vaccinării, această situa-
ţie urmând să fie considerată o eroare de imunizare. Lucrătorii medicali trebuie să cunoas-
că foarte bine contraindicațiile și măsurile de precauție necesare. Orice îndoieli în acest
sens trebuie comunicate reprezentanţilor de la un nivel mai superior, și anume persona-
lului responsabil de imunizări, șefului instituției medicale. Important este și răspunsul la
preocupările legate de contraindicațiile false, întrucât acest lucru poate însemna ratarea
ocaziei de a efectua vaccinarea, scăderea nivelului de acoperire cu vaccinuri și creșterea
cazurilor de îmbolnăvire.
34
Lucrătorii medicali trebuie să cunoască foarte bine contraindicațiile și măsurile de precau-

ție. După cum s-a menționat în capitolul anterior, măsurile de precauție și contraindicațiile
nu sunt sinonime. Totuşi, în cazul în care riscul de vaccinare pune în contrast potenţialul
beneficiu al vaccinării, decizia finală referitoare la vaccinare necesită o evaluare personală a
situației. Un exemplu relevant în acest sens este utilizarea vaccinurilor vii în timpul sarcinii.
Pentru a evita/reduce erorile de imunizare, trebuie respectate următoarele reguli:

• funcționarea eficientă a lanțului rece la toate nivelurile de furnizare a vaccinurilor;
• la reconstituirea vaccinurilor să se utilizeze doar solvenții furnizați de acelaşi pro-
ducător pentru vaccinul corespunzător;
• vaccinul diluat (reconstituit) să fie păstrat în condiții corespunzătoare de tempera-
tură ale lanțului rece și utilizat în decurs de șase ore de la reconstituire;
• în frigiderul din camera unde are loc vaccinarea să se păstreze doar vaccinuri și
nicidecum alte medicamente sau substanțe;
• lucrătorii medicali, care administrează vaccinuri, trebuie să urmeze cursuri de in-
struire corespunzătoare, iar activitatea lor e necesar să fie monitorizată cu stricte-
țe de către curator pentru a garanta respectarea procedurilor prescrise;
• este necesară o anchetă epidemiologică aprofundată pentru clarificarea cauzelor
și efectuarea de ajustări la practica imunizării;
• o atenție deosebită trebuie acordată contraindicațiilor, chiar înainte de a începe
procesul de vaccinare.
Rezultatele anchetei epidemiologice trebuie să stea la baza acţiunilor succesive și corec-

tive în raport cu reacţiile rezultate în urma erorilor de imunizare. În funcție de eroarea de
imunizare, aceste acțiuni pot fi atât generale (de ex., instruirea și creşterea competenţelor
personalului), cât și specifice (de ex., consolidarea bazei materiale și tehnice a lanțului rece
în cazul în care se constată că problema identificată are legătură cu starea lanțului rece).
Monitorizarea continuă și sistemul de mentorat prin susținere pot contribui la reducerea
până la minim a numărului acestor evenimente adverse.
35
3.3. Prevenirea și gestionarea reacțiilor cauzate de teama de

imunizare
O importanță majoră o au studiile și nivelul de pregătire a personalului medical atunci când
este vorba de identificarea cazurilor relevante și organizarea adecvată a asistenței me-
dicale de urgență. În caz de leșin nu este nevoie de intervenții medicale, ci doar plasarea
pacientului într-o poziție orizontală.
Episoadele sincopale și hipoxice se manifestă prin convulsii rapide tonico-clonice gene-

ralizate, care pot fi oprite prin menținerea copilului în poziție culcată și prevenirea blocării
căilor respiratorii prin întoarcerea lui pe o parte pentru a evita aspirarea vomei, dacă apare.
Convulsiile se vor opri în mod spontan, iar dacă devin persistente sau focale – poate fi
necesară o anchetă suplimentară.
La imunizarea copiilor mai mari trebuie luată în considerare probabilitatea pierderii cunoș-
tinței. Probabilitatea apariției unor astfel de simptome poate fi redusă prin diminuarea stre-
sului la persoanele care stau în rând la vaccinare: scurtarea timpului de aşteptare, asigu-
rarea unei temperaturi confortabile în cameră, pregătirea unei doze regulate de vaccin așa
încât destinatarul să nu o vadă și crearea unei atmosfere prietenoase în timpul procedurii.
Uneori, în caz de isterie, poate fi necesară și spitalizarea, ceea ce poate provoca îngrijorarea
persoanelor. Explicaţiile clare referitoare la imunizare și un mediu calm, demn de încredere
în timpul procedurii vor reduce nivelul de teamă față de injecții, iar astfel va fi redusă și
probabilitatea isteriilor.
Este necesar să se monitorizeze îndeaproape tot ce se întâmplă în timpul imunizării și să

se efectueze o evaluare clinică a situației pentru a distinge clar cazul de anafilaxie și leșin.
Totodată, cazurile unice de administrare a unei singure doze de epinefrină (intramusculară)
persoanelor inconștiente nu le vor cauza niciun rău.
36
3.4. Tacticile de management în cazul suspiciunii la

anafilaxie sau în caz de colaps după administrarea
vaccinului
Evenimentele bruște și severe în perioada post-vaccinare, în special leșinurile, sunt deseori
înregistrate greșit ca anafilaxie. Cu toate acestea, cazurile de anafilaxie după vaccinare
sunt foarte rare, iar riscul asociat (în general) este de 1-2 cazuri per milion de doze de
vaccin administrate.
Primele semne de anafilaxie pot apărea după câteva minute (> 5 minute), și doar în cazuri
rare ele pot apărea într-un interval de până la două ore după vaccinare. Simptomele cresc
rapid, de regulă sunt implicate mai multe sisteme ale organismului, aproape întotdeauna apar
leziuni cutanate (eritem și/sau urticarie generalizată) și semne de obstrucție în tractul res-
pirator superior și/sau inferior și/sau colaps circulator. La copiii mici (cu toate că anafilaxia
apare la orice vârstă), slăbiciunea, paloarea tegumentului sau pierderea cunoștinței pot indica
hipotensiune. În general, cu cât începutul este mai brusc, cu atât reacția evoluează mai grav.
Evenimente adverse serioase apar brusc, prezicerea lor fiind imposibilă. Din acest motiv,
în instituţiile unde se administrează vaccinuri trebuie întotdeauna să fie disponibil un set
antișoc pentru acordarea de asistență medicală de urgență. Toți prestatorii de servicii me-
dicale care efectuează vaccinarea trebuie să fie familiarizați cu algoritmul de acordare a
asistenței medicale de urgență.
Setul antișoc trebuie verificat cel puțin de patru ori pe an. Se va verifica termenul de vala-
bilitate al Epinephrinum și al altor substanțe.
Este important de menţionat faptul că lucrătorii medicali pot diagnostica greşit anafilaxia în
locul stării de inconștientă, iar pentru a acorda asistența medicală de urgență vor administra
Epinephrinum. În cazul administrării intramusculare a unei doze corecte de Epinephrinum,
cu luarea în considerare a parametrilor de vârstă și greutate, pacientului nu i se va provoca
niciun rău. Pe de altă parte, administrarea pe cale intravenoasă sau direct în inimă a unei doze
prea mari de Epinephrinum, precum și administrarea repetată a acesteia – poate face rău.
Este important ca în toate cazurile în care există suspiciune la anafilaxie, lucrătorii medicali
să mențină o evidență documentată a tuturor simptomelor și semnelor. Întrucât cazurile de
anafilaxie sunt foarte rare, este important să se țină seama și de alte cauze ale simptomelor
37
bruște și severe în perioada post-vaccinare, care sunt mai frecvente în raport cu anafilaxia.
În tabelul 8 sunt enumerate stările care pot, în mod greşit, să fie confundate cu anafilaxia.
Tabelul 8. Stări care în perioada post-vaccinare pot să fie confundate cu anafilaxia
Diagnosticul Începutul: simptome și semne

Sincopă vasovagală Simptomele apar, de obicei, imediat (< 5 min.) și încep la mo-
mentul injectării. Lipsesc erupțiile cutanate, se observă bradi-
cardie, și nu tahicardie, organele respiratorii nu sunt afectate,
sincopa încetează spontan în poziție culcată.
Episod hipotonic- Începe peste 2-6 ore după vaccinare, paloare bruscă a tegumen-
hiporesponsiv telor, hipotensiune și lipsa reacției, de obicei la sugari. Lipsesc
erupțiile cutanate, tulburările respiratorii sau cardiovasculare.
Convulsii Încep de obicei peste cel puțin 6-8 de ore după administrarea
vaccinului inactivat. Lipsa bruscă a reacţiei, de regulă pe fun-
dalul convulsiilor tonico-clonice, de obicei febrile, fără tulburări
ale activității cardiovasculare, fără afectarea funcţiei respirato-
rii, exclusiv apnee sau aspirației
Aspirația unui vaccin Simptome respiratorii imediate (tuse, vărsături, stridor sau
pe cale orală (de ex., respirație șuierătoare) după administrarea vaccinului, de obi-
vaccinul VPO sau cei la sugari. Lipsesc erupțiile cutanate sau tulburările cardio-
rotaviral) vasculare.
Tulburări somatoforme Simptome respiratorii imediate sau întârziate, leșin, simptome
și simptome de neurologice fără semne respiratorii sau neurologice obiective.
conversie
Afecțiuni simultane De obicei sunt determinate de coincidența în timp a unor boli car-
grave diace congenitale neidentificate sau a unor infecții ascunse. Pot
avea loc tulburări respiratorii sau cardiovasculare, dar, de regulă,
există simptome, semne sau anchete care indică o cauză diferită.
Asociat cu o eroare de Reacție toxică imediată, cu simptome și semne inerente admi-
imunizare nistrării medicamentului. Au legătură cu erorile de imunizare
determinate de introducerea accidentală a relaxantului muscu-
lar sau a insulinei umane.
38
4. Scopurile și obiectivele supravegherii
epidemiologice a EAPI
Supravegherea epidemiologică a evenimentelor adverse post-imunizare (EAPI) este parte

integrantă a Programului naţional de imunizări (PNI). Aceasta facilitează utilizarea în si-
guranţă a tuturor vaccinurilor din țară și contribuie la menţinerea încrederii publicului în
programul de imunizări. În fig. 1 este reflectat ciclul procesului de supraveghere a EAPI.
Legătura
inversă și Depistrea
eliminarea EAPV
cauzei
Evaluarea
cauzalității Ciclul de supraveghere a EAPI Declararea
EAPV
Analiya Investigarea
Fig. 1. Ciclul de supraveghere a EAPI
Obiectivele supravegherii EAPI:

• identificarea rapidă și reacţionarea în timp util la cazurile de EAPI;
• identificarea, corectarea și prevenirea reacțiilor asociate cu o eroare de imunizare;
• evaluarea cauzalităţii EAPI;
• recunoașterea clusterelor sau a unui nivel neobișnuit de ridicat al EAPI, inclusiv cele
care, prin definiție, nu sunt serioase și/sau „așteptate”;
39
4 Scopurile și obiectivele supravegherii epidemiologice a EAPI
• identificarea potențialelor semnale la adresa siguranţei (inclusiv reacțiile anterior ne-

cunoscute la vaccinuri) și generarea de ipoteze care putea avea nevoie de studiere
ulterioară;
• pregătirea informaţiilor necesare pentru o comunicare eficientă cu părinții, publicul,
mass-media și alte părți interesate cu privire la siguranța vaccinurilor utilizate în țară.
Sarcinile principale ale sistemului de supraveghere a EAPI sunt:

• identificarea, înregistrarea, evidenţa și raportarea cazurilor de EAPI (individuale/de
grup);
• ancheta cazurilor de EAPI (individuale/de grup) și confirmarea diagnosticului;
• analiza epidemiologică a cazurilor de EAPI (după teritoriu și timp, grup de vârstă și tip
de vaccin);
• stabilirea cauzelor și a factorilor de risc în dezvoltarea EAPI;
• determinarea naturii și a frecvenței EAPI;
• elaborarea și implementarea măsurilor de prevenire a cauzelor și a factorilor de risc;
• identificarea cazurilor de grup sau a unor frecvenţe neobișnuit de ridicate ale EAPI;
• prevenirea impactului negativ asupra programului de imunizări al EAPI ce coincid în
timp;
• reacţionarea în timp util la problemele asociate cu siguranţa imunizării;
• evaluarea calității tuturor legăturilor în supravegherea EAPI (fiabilitatea, oportunitatea
și integralitatea informațiilor);
• comunicarea eficientă cu părinții, publicul, mass-media și alte părți interesate cu privi-
re la aspectele legate de siguranța imunizării.
Funcţionarea sistemului de supraveghere a EAPI

Supravegherea epidemiologică eficientă se realizează prin eforturile coordonate ale insti-
tuţiilor de sănătate de toate tipurile şi nivelele (fig. 2).
40
Toate unităţile medico-sanitare de asistență medicală primară și spitalicească
Formular de raportare a cazurilor de EAPI (anexa 1)
Centrul de Sănătate Publică și subdiviziunile lui teritoriale

Lista nominală a EAPI (anexa 2)
Formular de raportare a cazurilor de EAPI (anexa 1)

Ancheta epidemiologică EAPI (anexa 3)
Ancheta epidemiologică EAPI

Fișa-comunicare despre reacțiile adverse la (anexa 3)
medicamente/sau lipsa eficacități medicamentelor
și altor produse medicamentoase/vaccin (pacientul
comunică)
Agenția Medicamentului și Agenția Națională pentru Comisia Națională de

Dispozitivelor Medicale Sănătate Publică Experți a MSMPS pentru
Lista nominală a EAPI evaluarea relației de
(anexa 2)
cauzalitate și clasificare
a EAPI
Introducerea Ancheta epidemiologică EAPI Formularul OMS a rezultatului evaluării legăturii de

informațiilor (anexa 3) și formularul OMS a cauzalitate și clasificarea EAPI
despre EAPI rezultatului evaluării legăturii de
«on-line» cauzalitate și clasificarea EAPI Buletinul informativ trimestrial în rezultatul anchetării
epidmiologice a EAPI
Baza de date a Centrului

Ministerul Sănătății,
Internaţional de
Muncii și Protecției Sociale
Farmacovigilenţă al OMS
Fig. 2. Schema de funcționare a sistemului de supraveghere a EAPI
Lista evenimentelor adverse post-imunizare, care fac obiectul raportării și înregistrării în sis-
temul de supraveghere epidemiologică a EAPI, este prezentată în anexa 4 a prezentului Ghid.
41
4.1. Funcțiile și responsabilitățile instituțiilor medicale

referitor la supravegherea epidemiologică a EAPI
Supravegherea epidemiologică a EAPI se realizează la toate nivelurile sistemului de sănătate,
indiferent de forma de proprietate și de apartenența departamentală și este obligatorie pentru
toate persoanele fizice și juridice care prestează servicii de vaccinare, diagnostic și tratament.
Conducătorul instituţiei medicale este responsabil de integralitatea, fiabilitatea și actuali-

tatea evidenţei EAPI, precum și de transmiterea rapidă a informaţiilor despre aceste cazuri
la organele de nivel superior (fig. 3).
Toate unităţile medico-sanitare de asistență medicală primară și spitalicească
Depistarea, înregistrarea și raportarea

cazurilor EAPI
Centrul de Sănătate Publică și subdiviziunile lui teritoriale
Înregistrarea cazurilor/clasterilor și anchetarea

epidemiologică a EAPI
Monotorizarea EAPI la nivel teritorial
Raportarea cazurilor de EAPI și prezentarea Comisia Națională de
anchetelor ANSP național Experți a MSMPS pentru
evaluarea relației de
Agenția Medicamentului și Agenția Națională pentru cauzalitate și clasificare
Dispozitivelor Medicale Sănătate Publică a EAPI
Farmacovigulența Coordonarea anchetării Evaluarea legăturii

epidemiologice a cazurilor EAPI. de cauzalitate și
Monitorizarea EAPI la nivel național. clasificarea EAPI
Secretariatul Comisiei Naționale de
Experți a MSMPS pentru evaluarea
relației de cauzalitate și clasificare
a EAPI.
Baza de date a Centrului

Ministerul Sănătății,
Internaţional de
Muncii și Protecției Sociale
Farmacovigilenţă al OMS
Fig. 3. Schema de funcționare a sistemului de supraveghere a EAPI
Reieșind din schema de funcționare a sistemului de supraveghere a EAPI (fig. 3), instituțiile
de sănătate îndeplinesc următoarele funcții:
42
4.1.1. Unităţile medico-sanitare de asistență medicală primară și

spitalicească, indiferent de apartenență și forma de proprietate:
– detectarea cazurilor (clusterelor) de EAPI;
– oferirea asistenței medicale urgente pacientului, iar în caz de necesitate asigurarea
spitalizării acestuia;
– discutarea cu părinții/tutorii referitor la gestionarea ulterioară a pacientului;
– înregistrarea cazului de EAPI în Lista nominală a cazurilor de evenimente adverse
post-imunizare (Anexa 2);
– raportarea cazurilor de EAPI prin telefon și e-mail (formularul completat, anexa 1), nu
mai târziu de 24 de ore din momentul identificării la Centrul de Sănătate Publică sau
subdiviziunile lui teritoriale (se completează un formular separat pentru fiecare caz din
clusterul EAPI). În zilele de odihnă și în zilele de sărbătoare, raportarea cazurilor de
EAPI se face prin telefon sau e-mail operatorului de serviciu al Agenţiei Naţionale pen-
tru Sănătate Publică (telefon 022 574 557, telefon mobil: 062 100 308, e-mail: smasp@
ansp.md);
– participă la ancheta EAPI;
– verificarea calității serviciilor de imunizare, efectuarea de măsuri corective pentru ex-
cluderea riscului de apariție de EAPI;
– adaptarea tacticii de vaccinare suplimentară a persoanelor cu EAPI, ținând cont de
concluziile Comisiei naţionale de experți a MSMPS pentru evaluarea relației de cauza-
litate și clasificarea EAPI;
– prezentarea către MSMPS, nu mai târziu de 24 de ore (în zi lucrătoare), un raport extra-
ordinar privind cazul (cazurile) de EAPI, ghidându-se de formularul prevăzut în urmă-
toarele cazuri de EAPI:
• deces;
• grupuri de cazuri;
• plângere (informație) despre un caz serios de EAPI;
• caz de EAPI „de rezonanță” în societate (informații prezente în mass-media, pe re-
țelele de socializare).
43
Important: Înainte de finalizarea anchetei epidemiologice a oricărui caz de EAPI și constatarea

legăturii sau a lipsei de legătură dintre vaccin/vaccinare și dezvoltarea EAPI, lucrătorii medi-
cali nu vor avea dreptul să informeze părinţii copiilor (tutorii, alte rude), să ofere comentarii
pentru presă referitor la cauza (încă neidentificată) a bolii! Această măsură se ia pentru a evita
răspândirea informaţiilor neveridice publice.
4.1.2. Centrul de sănătate publică și subdiviziunile lui teritoriale:

post-imunizare (Anexa 2);
– evaluarea informațiilor primite și luarea deciziei privind ancheta EAPI (în caz de nece-
sitate se va consulta cu specialiștii de la nivel național de la Agenția Națională pentru
Sănătate Publică);
– transmiterea informaţiilor despre cazul de EAPI către secția supraveghere epidemiolo-
gică a infecțiilor prevenibile prin vaccinări, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
(anexa 1), nu mai târziu de 24 de ore de la înregistrare prin telefon și în scris (e-mail);
– efectuarea anchetei epidemiologice a cazului de EAPI: colectarea datelor necesare
conform formularului de anchetă epidemiologică a EAPI (anexa 3), anamneza pacien-
tului (părinților), examinarea circumstanţelor EAPI (vizitarea unităților medicale unde a
fost efectuată vaccinarea și unde are loc tratamentul pacientului). La ancheta epidemi-
ologică a EAPI serioase trebuie implicaţi specialişti calificaţi la nivel naţional;
– solicitarea, în caz de necesitate, a implementării măsurilor corective urgente;
– pregătirea, în caz de necesitate, a informaţiilor care să fie comunicate mass-mediei;
– prezentarea în scris (prin e-mail) a rezultatului final al anchetei EAPI și a copiilor do-
cumentelor medicale necesare, care au legătură cu ancheta epidemiologică a EAPI,
secției supravegherea epidemiologică a infecțiilor prevenibile prin vaccinări a Agenției
Naționale pentru Sănătate Publică (anexa 3), nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la
finalizarea anchetei epidemiologice. În caz de necesitate, informaţiile despre anchetă
se oferă în momentul în care sunt obţinute, cu indicarea în formularul privind ancheta
epidemiologică a EAPI: „raport iniţial” sau „raport intermediar”;
44
Important: ancheta epidemiologică a cazului de EAPI trebuie finalizată în decursul unei săp-
tămâni (șapte zile). Dacă din motive obiective acest lucru nu este posibil, epidemiologul va
prezenta un „raport intermediar”, însoţit de o notă explicativă, privind evoluția anchetei epide-
miologice și data la care este prevăzută finalizarea ei.
– identificarea și efectuarea anchetei epidemiologice a clusterelor de EAPI (se comple-

tează un formular separat de anchetă epidemiologică pentru fiecare caz din cluster);
– organizarea testării de laborator a probelor prelevate de la pacientul cu EAPI, al vaccinului
suspect și, după caz, a câte o seringă de reconstituire şi administrare a vaccinului din lotu-
rile respective; coordonarea acțiunilor cu secția supraveghere epidemiologică a infecțiilor
prevenibile prin vaccinări, Agenția Națională pentru Sănătate Publică – în caz de necesitate;
– monitorizarea și analiza EAPI în teritoriul administrativ în care au fost prestate servici-
ile, utilizând lista nominală a EAPI (anexa 2);
– oferirea de retroinformare (feedback) instituțiilor medicale referitor la rezultatele moni-
torizării și anchetei EAPI;
– verificarea implementării măsurilor corective;
– implementarea planului de măsuri anticriză pentru EAPI;
– consultarea, organizarea și desfășurarea de instruiri pentru susținerea îndrumării și
certificării personalului medical în domeniul practicilor sigure de imunizare, prevenirii
și supravegherii EAPI;
– pregătirea materialelor privind rezultatele monitorizării cazurilor de EAPI serioase;
– prezentarea către MSMPS, nu mai târziu de 24 de ore (o zi lucrătoare), a unui raport
extraordinar privind cazul (cazurile) de EAPI, ghidându-se de formularul prevăzut în
următoarele cazuri de EAPI:
• deces;
45
4.1.3. Agenția Națională pentru Sănătate Publică, nivelul național:

− înregistrarea rapoartelor despre cazurile de EAPI (formularul de raportare anexa 1),
primite de la centrele de sănătate publică teritoriale în lista nominală a EAPI (anexa 2)
și evaluarea informațiilor primite despre EAPI;
− monitorizarea realizării anchetei epidemiologice a EAPI, iar în caz de necesitate – acor-
darea de asistență consultativă, metodologică și practică specialiștilor de la centrele
de sănătate publică teritoriale referitor la ancheta epidemiologică a EAPI;
− obținerea, de la centrele de sănătate publică teritoriale, a materialelor de anchetă epi-
demiologică a cazurilor de EAPI: formularul de anchetă epidemiologică a EAPI (anexa
3) și copiile documentelor medicale relevante;
− transmiterea materialelor primite către Comisia națională de experți a MSMPS pentru
evaluarea relației de cauzalitate și clasificarea EAPI;
− transmiterea, în caz de necesitate, a unei solicitări pentru prezentarea documentelor
medicale suplimentare privind cazurile identificate de EAPI la instituțiile sanitare și
organizarea unor teste de laborator suplimentare (biochimice, histologice etc.);
− participarea la lucrările Comisiei naționale de experți a MSMPS pentru evaluarea rela-
ției de cauzalitate și clasificarea EAPI (îndeplinirea funcţiilor de secretariat), inclusiv
pregătirea documentelor pentru examinare de către comisie: formularul de anchetă
epidemiologică a EAPI (anexa 3), copiile documentelor medicale privind ancheta epi-
demiologică a EAPI);
– monitorizarea și analiza EAPI, inclusiv după teritorii administrative, utilizând lista no-
minală a EAPI (anexa 2) și alte documente;
– oferirea CSP teritoriale a concluziilor Comisiei naționale de experți a MSMPS referitor
la evaluarea cauzalității și clasificarea EAPI;
– efectuarea analizei trimestriale a datelor și pregătirea materialelor informative privind
rezultatele monitorizării EAPI și publicarea acestora pe site-ul web al Agenției Naționa-
le pentru Sănătate Publică www.аnsp.md
– pregătirea, în caz de necesitate, a informaţiilor care să fie comunicate mass-mediei;
– actualizarea și implementarea planului de măsuri anticriză pentru EAPI;
– compararea datelor privind numărul cazurilor de EAPI prezentate de CSP și subdivizi-
unile lor teritoriale în rapoartele statistice lunare „Darea de seamă privind vaccinările
efectuate”, formularul nr. 5-săn. cu lista nominală a EAPI (anexa 2);
46
– consultarea, organizarea și instruirea, participarea la atestarea personalului medical în

domeniul imunizării;
– schimbul de informații privind cazurile de EAPI cu Secția farmacovigilență a Agenției Medi-
camentului și Dispozitivelor Medicale, inclusiv comunicarea fiecărui caz de EAPI confirmat;
– cooperarea, în caz de necesitate, cu alți experți naționali și internaționali în vederea
stabilirii relației de cauzalitate a EAPI;
– prezentarea către MSMPS, nu mai târziu de 24 de ore (o zi lucrătoare), a unui raport
• deces;
4.1.4. Secția farmacovigilență și studii clinice a Agenției

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale:
− înregistrarea informațiilor privind cazurile de EAPI;
− introducerea informațiilor despre EAPI în baza de date a Centrului Internaţional de Far-
macovigilenţă al OMS (or. Uppsala, Suedia);
− schimbul de informații privind cazurile de EAPI cu Agenția Națională pentru Sănătate
Publică, inclusiv informarea despre fiecare caz de EAPI raportat de populație sau de
companiile farmaceutice;
− participarea, în caz de necesitate, a specialiştilor din cadrul Agenției Medicamentului și
Produselor Medicale la ancheta epidemiologică a cazurilor serioase de EAPI;
− adoptarea măsurilor de reglementare privind posibilitatea acceptării în continuare a
seriilor reclamate de vaccinuri care au cauzat EAPI;
− oferirea unui aviz cu privire la măsurile de reglementare adoptate de MSMPS în cazul
seriilor reclamate de vaccinuri care au cauzat EAPI.
47
4.1.5. Comisia națională de experți a MSMPS pentru evaluarea relației

de cauzalitate și clasificare a EAPI
Membrii Comisiei naţionale de experți a MSMPS pentru evaluarea relației de cauzalitate și
clasificare a EAPI au un rol important în susţinerea programului de imunizare prin evaluarea
obiectivă și calitativă a relației de cauzalitate și clasificarea corectă a EAPI.
ANSP îndeplineşte atribuțiile secretariatului național unificat al Comisiei naționale de ex-

perți, coordonează și oferă asistenţă tehnică și/sau logistică la desfăşurarea şedinţelor
(fig. 2). Conform rolului atribuit ANSP, în termen de 7 zile de la primirea rezultatelor evaluă-
rii de cauzalitate și clasificare a EAPI, le aduce la cunoștința CSP teritoriale relevante, care,
la rândul lor, transmit rezultatele către IMS cointeresate.
Funcțiile Comisiei naționale de experți a MSMPS pentru evaluarea relației de cauzalitate și

clasificare a EAPI includ:
– examinarea datelor din anchetele epidemiologice ale cazurilor de EAPI prezentate de
ANSP (formularul anchetei epidemiologice a cazurilor de EAPI, anexa 3), copiile docu-
mentației medicale legate de ancheta epidemiologică a EAPI) cu verificarea și aprecie-
rea datelor obținute;
– solicitarea, în caz de necesitate, de la IMS și alte instituții medicale a unor documente
medicale suplimentare referitoare la cazurile de EAPI investigate;
– evaluarea finală a relației de cauzalitate a EAPI în conformitate cu metodologia și crite-
riile standard, clasificarea finală a cazurilor EAPI;
– consultarea specialiștilor de la ANSP, alte instituții medico-sanitare naționale în proble-
me clinice importante pentru ancheta epidemiologică a cazului de EAPI;
– participarea, în caz de necesitate, la ancheta epidemiologică a cazurilor serioase de
EAPI (deces, proteste publice etc.);
– comunicarea, în caz de necesitate, cu reprezentanții mass-media referitor la rezultatele
anchetei EAPI și avizele experților.
48
4.2. Ancheta EAPI

Scopul principal al anchetei epidemiologice a cazului (cazurilor) de EAPI este stabilirea
cauzelor apariției acestuia și întreprinderea măsurilor de răspuns. Ancheta epidemiologică
trebuie să fie oportună, complexă și conformă metodologiei. În cadrul acesteia trebuie să
fie evidenţiate orice reacţii asociate cu o eroare de imunizare sau cu vaccinul, deoarece
acestea pot fi evitate. La identificarea evenimentelor coincidente, este important să se de-
monstreze acest fapt pentru păstrarea încrederii publicului în programul de imunizări.
Obiectivele anchetei epidemiologice a EAPI:

§ clarificarea informațiilor privind vaccinul (vaccinurile) aplicat(e) și determinarea inter-
valului de timp dintre aplicarea vaccinului și apariţia reacţiei;
§ confirmarea diagnosticului indicat în raportul primar sau stabilirea diagnosticului;
§ documentarea rezultatelor evenimentelor adverse înregistrate;
§ identificarea cauzei apariţiei EAPI;
§ determinarea faptului dacă acest eveniment este unic sau dacă face parte dintr-un
cluster (caz din grup), determinarea locului unde a fost realizată imunizarea, care a
cauzat suspiciunea și determinarea vaccinurilor utilizate;
§ verificarea elementelor operaționale ale programului de imunizări (chiar dacă s-ar pă-
rea că evenimentul este asociat cu vaccinul sau coincident cu imunizarea) și preveni-
rea erorilor aferente imunizării;
§ determinarea apariției unor evenimente similare în rândul persoanelor care nu au primit
aceleași tipuri de vaccinuri.
Termenul „anchetă epidemiologică”, utilizat în prezentul document, poate însemna efectu-

area unei evaluări simple sau a unei evaluări mai complexe a EAPI cu scopul de a determi-
na posibilele cauze ale acestora. Complexitatea anchetei epidemiologice depinde de tipul
EAPI înregistrat și de circumstanţele însoțitoare.
49
4.2.1. Cazurile de EAPI supuse anchetei epidemiologice

Efectuarea unei anchete epidemiologice nu este necesară în toate cazurile de EAPI rapor-
tate. Acestui tip de anchete vor fi supuse cazurile de EAPI care:
§ corespund definiției unui EAPI serios, cauza acestuia fiind cunoscută sau necunoscută;
§ fac parte dintr-un cluster (caz de grup) de EAPI;
§ nu s-au manifestat anterior și au probabil legătură cu un vaccin deja utilizat anterior
sau cu un vaccin nou implementat pentru prima dată;
§ sunt asociate cu creșterea numărului sau a frecvenței EAPI, cauza acestora fiind cu-
noscută;
§ cauzează suspiciunea unei erori de vaccinare;
§ provoacă multe îngrijorări în rândul părinților sau a populației, inclusiv în cazul primirii
unor petiții;
§ sunt observate în număr mare, care depășește nivelul așteptat, sau caracterizate prin
stări neobișnuit de grave;
§ au fost cauzate de un motiv neclar și au evoluat în intervalul de până la 30 de zile după
vaccinare (și nu sunt incluse în prospectul oficial al vaccinului);
§ au fost raportate de pacienți în sistemul de farmacovigilență.
Lista evenimentelor adverse post-imunizare, care fac obiectul raportării și înregistrării este
prezentată în anexa 4.
Îmbunătăţirea raportării poate determina un număr mai mare de cazuri EAPI, fără o creş-
tere reală a numărului lor, sau poate cauza preocupări legate de vaccin sau de calitatea
acestuia. Specialistul care efectuează ancheta trebuie să stabilească dacă există o crește-
re reală a frecvenței reacțiilor și care sunt cauzele acestei creșteri. De exemplu, schimbarea
producătorului sau a lotului de vaccinuri poate schimba frecvenţa reacţiilor la ele.
4.2.2. Responsabilii de efectuarea anchetei epidemiologice a EAPI

Ancheta epidemiologică a EAPI este efectuată de către medicul epidemiolog de la Centrul
de Sănătate Publică sau subdiviziunea lui teritorială, cu participarea obligatorie a medicului
de familie, care a examinat pacientul și a permis imunizarea. La necesitate sunt implicați
50
medicii specialişti (neurolog, alergolog, chirurg, ftiziopneumolog etc.). La indicaţia MSMPS,

în procesul de anchetă epidemiologică pot fi implicaţi specialiştii instituțiilor naționale.
4.2.3. Timpul efectuării anchetei epidemiologice a EAPI

Dacă în baza informațiilor preliminare se stabileşte necesitatea anchetei epidemiologice, ul-
tima trebuie să înceapă cât mai curând posibil – nu mai târziu de 24 de ore de la raportare.
4.2.4. Principiile de bază pentru ancheta epidemiologică a EAPI

Ancheta EAPI se efectuează în conformitate cu principiile standard ale anchetei epide-
miologice (tabelul 9). Este necesară colectarea de informaţii de la pacient/părinte/tutore,
lucrători medicali, nemijlocit implicați în procedura de imunizare, depistare a cazului, acor-
dării asistenței medicale etc. Informațiile colectate (ipoteze preliminare) trebuie înscrise în
formularul de anchetă epidemiologică a EAPI (anexa 3).
Cele mai frecvente EAPI sunt manifestări asociate erorilor în timpul imunizării, precum și
manifestări coincidente în timp. Astfel, pentru a determina erorile de imunizare, specialistul
care efectuează ancheta trebuie să verifice cu atenţie diagnosticul și simptomele bolii, și să
încerce să identifice orice nereguli la păstrarea, manipularea și administrarea vaccinurilor.
O atenție suplimentară trebuie acordată obţinerii unor informații mai detaliate despre o
anumită eroare pentru corectarea acesteia.
Specialistul care efectuează ancheta epidemiologică nu trebuie să dea vina pe anumiți an-
gajați, ci să încerce să identifice problemele care au loc cu regularitate. De exemplu, dacă în
urma anchetei s-a constatat că majoritatea abceselor au fost înregistrate după imunizare
într-o singură instituție medicală, și anume din cauza aplicării de către un lucrător medical
a unei tehnici greşite de vaccinare, atunci specialistul care efectuează ancheta epidemi-
ologică, în loc să-l învinuiască pe acel lucrător medical, trebuie să încerce să stabilească
cauzele din care ultimul aplică o tehnică greșită de administrare a vaccinurilor. Cauza poate
fi o eroare în sistem, cum ar fi lipsa de instruire sau lipsa de susținere din partea unui îndru-
mător. Aceste carențe trebuie eliminate.
Specialiştii din domeniul sănătății publice, care efectuează ancheta epidemiologică, tre-
buie să folosească materialele elaborate de OMS privind ancheta epidemiologică a EAPI
51
(tabelul 9). În aceste materiale sunt incluse definiţii de bază, recomandări pentru pregătirea
anchetei și o listă de verificare cu informaţii utile despre fiecare etapă a anchetei.
Tabelul 9. Etapele anchetei epidemiologice a EAPI
Confirmarea informațiilor Colectarea datelor despre Colectarea datelor despre vaccin și

din raportul primar privind pacient și manifestările serviciul de imunizare
EAPI EAPI • Condiţiile de transportare şi păstrare
• Obținerea datelor despre • Informațiile despre a (inclusiv a flacoanelor deschise),
pacient. vaccinările anterioare. distribuirea și utilizarea vaccinurilor.
• Verificarea informațiilor • Anamneza anterioară, • Păstrarea și distribuirea solventului.
despre pacient și EAPI în inclusiv reacții sau • Reconstituirea vaccinului (procesul
datele înregistrate. alergii similare. și respectarea termenelor).
• Verificarea lor cu • Apariția unor • Păstrarea seringilor și a acelor
datele din formularul manifestări similare în sterile.
de raportare a familie. • Procedura de imunizare
EAPI, completarea • Tabloul clinic al EAPI. (reconstituirea vaccinului,
informațiilor lipsă. • Datele din rezultatele extragerea vaccinului în seringă,
• Identificarea altor testelor de laborator. tehnica injectării, siguranța acelor și
cazuri posibile de EAPI • Tratamentul aplicat a seringilor, colectarea, păstrarea și
care trebuie incluse în pacientului în toate eliminarea acestora după utilizare,
anchetă. instituţiile medicale utilizarea flacoanelor deschise).
• Formularea primei implicate și rezultatul • Semne vizibile de posibilă
(primelor) ipoteze (de lor. contaminare a flacoanelor deschise,
lucru) despre cauza indicarea datei și a orei deschiderii
posibilă a EAPI. lor etc.
Finalizarea anchetei epidemiologice Testarea ipotezei
• Formularea concluziilor referitoare la starea • Determinarea dacă datele obținute coincid
lanțului rece și la procedura de imunizare. cu prima ipoteză de lucru.
• Identificarea carențelor evidențiate și • În unele cazuri pot fi de ajutor rezultatele
recomandarea acţiunilor ulterioare. testelor de laborator ale pacientului,
• Completarea anchetei epidemiologice a EAPI. vaccinului, consumabilelor
În timpul anchetei epidemiologice este necesară ghidarea de definiţiile standard de caz

EAPI (anexa 4).
O anchetă epidemiologică profesională presupune o ipoteză de lucru, formulată imediat

după primirea unor informații suficiente. Ipoteză de lucru poate fi o simplă deducere, care
leagă o posibilă cauză suspectă pentru EAPI înregistrat. De exemplu, un abces apărut în
52
urma imunizării poate fi investigat conform următoarei ipoteze de lucru: „Abcesul apărut
în urma imunizării a fost cauzat de tehnica incorectă de administrare”. Ipoteza de lucru se
poate modifica în timpul anchetei. În cadrul anchetei accentul trebuie să fie pus pe confir-
marea ipotezei de lucru.
4.2.5. Ancheta epidemiologică a clusterelor EAPI

Clusterul EAPI este definit ca două sau mai multe cazuri identice sau manifestări similare,
care coincid în timp, cu instituția în care a fost realizată imunizarea și/sau tipul vaccinului
administrat. Specialistul care efectuează ancheta epidemiologică trebuie, pe lângă verifi-
carea acestor trei factori, să clarifice apariţia EAPI în grupuri de vârstă similare, imunizate
cu același vaccin în alte instituții medicale, apariţia acelorași evenimente la persoane nei-
munizate și în grupurile de persoane care sunt predispuse genetic la această boală.
Ancheta epidemiologică a clusterului începe cu formularea definiţiei de caz EAPI și a cir-

cumstanțelor asociate lor, precum și cu identificarea tuturor cazurilor care corespund aces-
tei definiții. În cadrul anchetei trebuie să fie caracterizate cu promptitudine toate cazurile
cunoscute de EAPI, să fie identificate și studiate cazurile similare (algoritmul în fig. 4),
determinate cauzele apariţiei clusterului EAPI.
Identificarea clusterului (adică a cazurilor cu caracteristici clinice similare) se realizează

prin colectarea informațiilor (cine, când și unde), despre vaccinurile administrate. Acest
lucru se poate realiza prin colectarea și înregistrarea următoarelor date:
§ informații detaliate despre fiecare pacient;
§ date privind distribuirea, păstrarea și manipularea vaccinului etc.;
§ practica imunizării și acțiunile corespunzătoare ale lucrătorilor medicali.
Constatarea efectelor similare în rândul cazurilor raportate și identificate poate avea loc
prin examinarea:
§ tuturor datelor privind vaccinurile utilizate (denumirea, numărul lotului etc.);
§ datelor despre existența sau lipsa de cazuri similare în rândul persoanelor neimunizate
din regiunea respectivă;
§ tuturor factorilor care coincid în timp, în afară de imunizare, în rândul populației.
53
Clusterul EAPI 4
54
Sunt toate cazurile de nu Au fost toate nu Este reacția nu Aceleași manifestări nu
la aceeași instituție persoanele la vaccin și la alte persoane,
medicală? (peste tot a vaccinate cu cunoscută? cărora nu li s-a
fost utilizat aceeaşi lot acelaşi vaccin sau administrat acest
de vaccin) lot de vaccin? vaccin?
da da da da Eroare de
imunizare,
coincidență
Eroare de imunizare Coincidență sau cauză
necunoscută
(semnal)
Eroare de producător, nu Aceleași Corespunde nu Eroare de imunizare
lot cu probleme sau manifestări și la frecvența sau defect de
eroare în timpul alte persoane, reacțiilor cu calitate a vaccinului
transportării / păstrării cărora nu li s-a frecvența
administrat acest aşteptată a
vaccin? acestora?
Scopurile și obiectivele supravegherii epidemiologice a EAPI
da da
Coincidență Reacţie legată

de vaccin
Fig. 4. Determinarea cauzelor apariţiei clusterului EAPI

La identificarea unui cluster de EAPI, definiția de caz în conformitate cu o cauză specifică

oferă un algoritm pentru ancheta și evaluarea cauzalității. De obicei, se iau în considerare
două versiuni de bază: 1) un posibil defect de calitate a vaccinului sau 2) apariţia EAPI în
urma unei erori de imunizare. În cazul vaccinurilor noi sau a aplicării vaccinurilor cunoscute
unor noi grupuri ţintă de populaţie clusterul poate prezenta o reacţie, care anterior nu s-a
manifestat la acest vaccin (fig. 4). Informaţiile despre frecvenţa reacțiilor la vaccin și a
simptomelor manifestărilor înregistrate sunt importante pentru evaluarea clusterului.
Dacă în toate cazurile dintr-un cluster vaccinurile au fost administrate de acelaşi lucrător
medical sau în aceeaşi instituţie de sănătate, iar alte cazuri nu există, atunci este posibil să
fi avut loc o eroare de imunizare.
Dacă în toate cazurile dintr-un cluster s-a administrat același vaccin sau același lot de vac-
cin, iar în rândul populației nevaccinate nu au apărut cazuri similare, atunci este posibil ca
vaccinul sau lotul corespunzător a acestuia să aibă o problemă. Dacă vaccinul provoacă o
reacție cunoscută, însă cu o frecvenţă mai mare, atunci este posibil să fi avut loc o eroare
de imunizare sau vaccinul să aibă o problemă. Dacă în rândul persoanelor nevaccinate apar
astfel de cazuri cu aproximativ aceeași frecvență ca și în rândul persoanelor vaccinate pe
același teritoriu și în același grup de vârstă, atunci, cel mai probabil, evenimentul advers
coincide în timp cu vre-o anumită boală (tabelul 10).
Tabelul 10. Caracteristicile unui grup de EAPI în funcție de cauză
EAPI în funcție de cauză Caracteristicile clusterului

Reacția la vaccin (asociată În toate cazurile s-a administrat acelaşi vaccin sau aceeaşi
cu vaccinul sau cu defectul lot de vaccin, iar în rândul populației ne vaccinate nu există
calității acestuia) astfel de cazuri.
În mai multe locuri crește frecvența cazurilor.
Eroare de imunizare În toate cazurilor vaccinul a fost administrat de acelaşi
lucrător medical sau în aceeaşi instituţie medicală, iar alte
cazuri în rândul populației nu s-au înregistrat.
Coincidență Printre cazuri există persoane din același grup de vârstă, care
locuiesc în aceeași localitate, dar care nu au fost vaccinate.
Reacție asociată cu teama Cazurile frecvente de leșin post-imunizare sunt cunoscute pe
înainte de imunizare larg ca reacții asociate cu frica de imunizare, de exemplu la
imunizarea adolescentelor.
55
Dacă la analiza clusterului se depistează manifestări necunoscute anterior doar în rândul

persoanelor vaccinate – acesta poate fi un potențial semnal (dacă se exclud erorile asociate
imunizării și manifestările similare). Aceste EAPI necesită o anchetă epidemiologică aprofun-
dată și, eventual, o examinare ulterioară pentru a le determina cauza reală (algoritmul, fig. 4).
4.2.6. Ancheta epidemiologică a cazurilor de deces

În caz de deces în perioada post-imunizare și dacă sunt suspiciuni că imunizarea a cauzat
decesul, ancheta epidemiologică trebuie să înceapă imediat. Nu mai târziu de 24 de ore,
cazul de deces trebuie comunicat tuturor nivelurilor administrative relevante. Ancheta epi-
demiologică a unui astfel de caz trebuie să fie desfăşurată de către o comisie de experți din
domeniul de activitate respectiv, creat de către MSMPS. Comisia de anchetă trebuie să aibă
acces la toate informațiile și documentele medicale necesare.
În toate cazurile de deces, în care este suspectat vaccinul sau imunizarea, este obligatorie
efectuarea autopsiei. Totuși, părerea părinţilor (rudelor), aspectele religioase, culturale și
legale trebuie să fie luate în considerare atunci când se decide efectuarea autopsiei.
Specialistului care efectuează autopsia trebuie să-i fie puse la dispoziţie toate documen-
tele cu anamneza preclinică și clinică detaliată, inclusiv datele investigațiilor de laborator
și radiologice. În caz de necesitate se asigură colectarea probelor pentru investigaţii mi-
crobiologice, imunologice, histopatologice, virusologice, biochimice, toxicologice etc., în
conformitate cu instrucțiunile de colectare a probelor oferite de laboratoarele relevante.
Este important și necesar să se respecte protocolul standard de autopsie, care permite o
evaluare profundă a cauzalităţii decesului înregistrat în perioada postvaccinală.
În cazul în care autopsia nu este posibilă, trebuie adunată o anamneză detaliată în confor-
mitate cu ghidurile și protocoalele existente. O sursă utilă pot fi protocoalele OMS privind
standardele anamnezei, investigaţia verbală.
4.2.7. Colaborarea cu populaţia în timpul anchetei epidemiologice

Acțiunile privind colaborarea cu populația pe parcursul anchetei epidemiologice a cazului
(lor) de EAPI sunt expuse în tabelul 11.
56
Tabelul 11. Colaborarea cu populaţia în timpul anchetei epidemiologice
Etapa anchetei Acțiuni

Identificarea cazului • Evaluarea situaţiei și efectuarea anchetei epidemiologice
în funcţie de urgenţă.
• Evaluarea necesităţii unei posibile carantine a vaccinurilor
suspecte și a altor măsuri de răspuns (în caz de
necesitate).
• Iniţierea discuţiilor cu toate părțile interesate.
Inițierea anchetei • Punerea la dispoziţia specialiştilor care efectuează
ancheta epidemiologică a unui număr suficient de resurse,
precum și resurse suplimentare în caz de necesitate.
• Intensificarea supravegherii pentru a identifica cazuri
similare atât în teritoriu, cât și în afara lui. Uneori, pentru
colectarea unor informații/date mai detaliate este nevoie
de o supraveghere intensificată sau activă.
• Identificarea tuturor vaccinurilor suspecte.
• Asigurarea unei comunicări constante pe parcursul
anchetei cu toate părțile interesate, evitarea oricărei
ipoteze.
Elaborarea, de către • Evitarea comunicării ipotezei de lucru înainte de
specialiştii care efectuează confirmarea ei (ipoteza de lucru este valabilă doar
anchete epidemiologice, a pentru echipa de specialişti care efectuează ancheta,
unei ipoteze de lucru nu și pentru populație, pentru că în cazul în care în urma
anchetei se va constata ceva diferit de ipoteza de lucru,
acest fapt poate afecta negativ încrederea populației).
• Corectarea imediată a erorilor de program care există în
cadrul ipotezei de lucru.
• Retragerea imediată din utilizare a vaccinului în privinţa
căruia există suspiciuni.
Confirmarea ipotezei de • Informarea populaţiei despre cauză și măsurile de
lucru de către specialiştii răspuns luate.
care efectuează ancheta • Expedierea rezultatelor anchetei epidemiologice tuturor
părților interesate.
57
4.3. Algoritmul acţiunilor întreprinse de specialişti în cazuri

de EAPI
4.3.1. Algoritmul acțiunilor întreprinse de lucrătorul medical

al instituției medicale în caz de EAPI
– Identificarea cazului de EAPI în baza datelor clinice și a datelor din anamneză.
– Acordarea de asistenţă medicală, spitalizarea în caz de necesitate.
– Calmarea părinților și oferirea de recomandări.
– Înregistrarea cazului în documentația medicală relevantă: fișa de dezvoltare a copilu-
lui (formular nr. 112/e), fișa medicală a bolnavului de ambulator (formular nr. 025/e),
registrul de evidenţă a vaccinărilor (formular nr. 063/e), fișa medicală a bolnavului de
staţionar (formular nr. 003/e-2012), altele.
– Colectarea informaţiilor necesare despre pacient, inclusiv a datelor despre vaccinări (în
măsura posibilităţilor).
– Informarea conducătorului instituției medicale despre identificarea cazului/cazurilor
de EAPI.
– Verificarea dacă cazurile identificate au fost înregistrate și raportate conform crite-
riilor pentru definiția standard de caz a EAPI (anexa 4 „Lista evenimentelor adverse
post-imunizare, care fac obiectul raportării și înregistrării”).
– Întreprinderea imediată, nu mai târziu de 24 de ore, a următoarelor acţiuni în situaţia în
care cazul de EAPI este supus raportării și înregistrării:
– informarea prin telefon și prin e-mail a CSP teritorial (anexa 1 „Formular de raportare a
EAPI”). Formularul de raportare este disponibil pe site-ul web al ANSP;
post-imunizare (Anexa 2).
– Participarea la ancheta epidemiologică a cazului de EAPI.
– Asigurarea păstrării în condițiile lanțului rece a flacoanelor cu vaccinul suspect, solven-
tului utilizat, mostrelor de consumabile pentru investigații.
58
4.3.2. Algoritmul acțiunilor întreprinse de medicul epidemiolog de la

CSP și subdiviziunile lui teritoriale în caz de EAPI
– La primirea raportului privind EAPI (anexa 1) a analiza și stabili dacă cazul identifi-
cat face obiectul înregistrării conform criteriilor pentru definiția standard de caz EAPI
(anexa 4 „Lista evenimentelor adverse post-imunizare, care fac obiectul raportării și
înregistrării”), informarea conducătorului direct.
– Înregistrarea datelor despre cazul EAPI în lista nominală a EAPI (anexa 2) și stabilirea
unui număr unic de înregistrare.
– Iniţierea anchetei epidemiologice: contactarea persoanei care a făcut notificarea iniţia-
lă, consultarea specialiştilor de la nivel național ANSP, deplasarea în teritoriu (instituție
medicală, domiciliul pacientului etc.), intervievarea pacientului (părintele/tutorele), a
personalului medical, examinarea documentaţiei medicale pentru a clarifica constată-
rile și colectarea informațiilor necesare.
– Colectarea copiilor tuturor documentelor importante pentru ancheta epidemiologică:
formularele 112/e, 025/e, 063/e, 003/e-2012, a informaţiilor privind primirea și păstra-
rea vaccinurilor, a rapoartelor medicale, a protocolului autopsiei (dacă există), a rezul-
tatelor testelor de laborator ale pacientului etc.
– Selectarea, în caz de necesitate, a unor flacoane cu vaccin și solvent pentru a fi supuse
unor teste de laborator, asigurându-le păstrarea în condiții cu lanț rece, a unor mostre
de consumabile.
– Completarea formularului privind ancheta epidemiologică a EAPI (anexa 3) și expe-
dierea formularului completat către ANSP în cel mult 3 zile de la încheierea anchetei
epidemiologice.
Medicul epidemiolog, împreună cu specialiştii implicaţi în anchetă, trebuie să documenteze

toate deficiențele identificate în realizarea procesului de imunizare și să propună măsuri
corective, evitând acuzațiile împotriva unor specialiști în parte. Chiar dacă este posibil
ca cineva din personal să fie vinovat, pare mai eficient să se concentreze atenția asupra
identificării problemelor din cadrul sistemului și a procedurilor care au cauzat evenimentul
advers. Spre deosebire de căutarea sau pedepsirea celor responsabili, această modalitate
este mai eficientă pentru prevenirea unor erori similare pe viitor. O astfel de abordare este
extrem de importantă pentru facilitarea înregistrării cazurilor de EAPI – lucru care va fi
benefic în final pentru toți pacienții și pentru programul de imunizare în general. În plus, efi-
59
cienţa întregului sistem va crește. Greşelile sunt fără îndoială o posibilitate de a fi învățate
și de a crea un sistem, care să încurajeze îmbunătățirea continuă. Camuflarea lacunelor nu
va determina altceva decât comiterea de noi greşeli.
În general, înainte de a face o legătură între apariția EAPI și orice problemă asociată cu
vaccinul, specialistul care investighează cazul trebuie să excludă toate erorile potenţiale
de imunizare și evenimentele care evident coincid, deoarece anume acestea sunt cele mai
frecvent întâlnite fenomene în investigarea EAPI. Prin urmare, în timpul anchetei epidemi-
ologice, trebuie să se excludă mai întâi greşelile făcute în timpul imunizării, greşeli care au
legătură cu păstrarea, manipularea, diluarea sau administrarea vaccinurilor.
Apoi se poate atrage atenția și asupra altor manifestări. Detaliile despre manifestările care
coincid în timp cu vaccinarea pot fi clarificate examinând documentația privind adresarea/
spitalizarea pacienților din cauza unor stări similare, apărute în aceeaşi perioadă și clari-
ficarea stării de vaccinare a pacienților. O examinare succintă a structurii cazurilor de îm-
bolnăvire în condiţii similare în anii anteriori poate sugera, de asemenea, dacă evenimentul
face parte din seria de manifestări caracteristice observate în anii precedenți. Utilă poate
fi și literatura medicală, deoarece materialele publicate pot conține referinţe utile privind
frecvența diferitor stări patologice.
De la începerea anchetei epidemiologice, medicul epidemiolog din sănătatea publică este

obligat să informeze ANSP despre cursul anchetei, astfel încât specialistul de la nivel na-
țional (ANSP) să poată informa în timp util MSMPS pentru colaborarea cu mass-media și
publicul referitor la ancheta în desfăşurare, dacă este necesar.
Este important să reținem că cel mai bun rezultat se poate obține în urma unei anchete
coordonate, și nu în urma unei anchete organizate pe etape de servicii sau de specialiști
aparte. În tabelul 12 sunt descrise pe scurt principalele etape ale anchetei epidemiologice
a unui caz de EAPI.
Pentru ancheta EAPI, medicul epidemiolog poate folosi „Memoriul OMS privind ancheta
EAPI” ca ajutor metodic (anexa 8).
60
Tabelul 12. Etapele anchetei epidemiologice a cazului de EAPI
Etapa Acţiuni
1 Confirmarea • Obţinerea fișei medicale a pacientului (sau anamneza).
informaţiilor din • Verificarea informaţiilor despre pacient și a
raportul (rapoartele) evenimentelor adverse din fișa medicală, discuţii cu
primar(e) personalul medical, părinţii, tutelele; documentarea
acestor informații.
• Colectarea de informaţii suplimentare, care nu sunt
incluse în formularul de raportare a EAPI (anexa 1).
2 Iniţierea anchetei și • Istoricul vaccinărilor.
colectarea datelor • Antecedentele clinice, în care se indică o reacție similară
despre: sau alte reacții alergice.
- pacient: • Antecedentele familiale (manifestări similare în familie).
- evenimentul • Anamneza, descrierea clinică, toate rezultate relevante
advers: ale testelor de laborator care au legătură cu EAPI și
diagnosticul evenimentului advers.
• Tratamentul, spitalizările (dacă au fost) și rezultatul.
- vaccinul • Condițiile curente de păstrare a vaccinului, starea
(vaccinurile) termo-indicatorului de flacon, indicatorului de congelare
care a provocat și datele de înregistrare a temperaturii în interiorul
suspiciuni: frigiderului.
• Condițiile de păstrare a vaccinului la toate nivelurile
până la recepționarea lui în instituţia medicală.
• Numărul lotul vaccinului și al solventului pentru acesta,
producătorul produselor, d expirării.
- alte persoane: • Au existat alți beneficiari ai aceluiași vaccin?
• S-au confruntat aceștia cu o boală similară (este posibil
să fie nevoie de definiția de caz standard de lucru).
• Discutarea cu alți lucrători medicali a aspectelor legate
de practica administrării vaccinurilor.
61
Etapa Acţiuni
3 Evaluarea serviciului • Păstrarea vaccinurilor (inclusiv politica flacoanelor
de imunizare prestat. deschise), distribuirea și nimicirea acestora.
• Păstrarea și distribuirea solvenților.
• Diluarea vaccinurilor (procesul și respectarea
termenelor de valabilitate).
• Păstrarea și utilizarea seringilor și a acelor de unică
folosinţă, sterile, cu auto-blocare.
• Numărul sesiunilor de imunizare pe parcursul
săptămânii (mai mult decât de obicei?).
• Informaţii despre instruirile privind metodele de
imunizare, precum și despre ghidarea și activitatea
persoanei (persoanelor) care administrează vaccinul.
Monitorizarea • Frigiderul – ce se mai păstrează în el (atenție trebuie
procesului de acordată păstrării unor pachete similare lângă cutiile de
vaccinare. vaccin în flacoane care pot fi confundate); ce vaccinuri/
solvenți sunt păstrați împreună cu medicamentele;
există flacoane care nu au etichete pe ele.
• Procedurile de imunizare (reconstituirea, extragerea
vaccinului în seringă, tehnica de injectare, îndepărtarea
în siguranță a acelor și a seringilor, flacoanele utilizate).
• Prezenţa unor flacoane deschise, cu semne evidente de
contaminare.
4 Formularea unei • Referitoare la cauza (cauzele) probabilă (e)/posibilă (e)
ipoteze de lucru. ale evenimentului advers.
5 Testarea ipotezei de • Corespunde repartizarea cazurilor cu ipoteza de lucru?
lucru. • Testele de laborator pot fi utile (a se vedea textul).
6 Finalizarea anchetei • Formularea unei concluzii preliminare referitoare la
cauza manifestărilor.
• Completarea formularului de anchetă epidemiologică a
cazului de EAPI.
• Luarea unor măsuri corective și recomandarea unor
acţiuni ulterioare.
62
4.3.3. Algoritmul acţiunilor întreprinse de medicul epidemiolog

de la ANSP (nivel naţional)
− Înregistrarea rapoartelor despre cazurile de EAPI (formularul de raportare anexa 1), pri-
mite de la centrele de sănătate publică și subdiviziunile lor teritoriale în lista nominală
a EAPI (anexa 2) și evaluarea informațiilor primite despre EAPI.
− Analiza operativă a informaţiilor parvenite despre cazul (cazurile) de EAPI (formularul
de raportare a EAPI anexa 1), transmise din toate teritoriile țării, mai cu seamă în ace-
eași perioadă de timp, pentru identificarea/excluderea clusterelor de EAPI cu o eventu-
ală cauză comună, sau un semnal de alertă.
− Informarea urgentă a conducătorilor ANSP privind informațiile despre cazurile grave de
EAPI.
− Monitorizarea realizării anchetei epidemiologice a EAPI, acordarea de asistență consul-
tativă, metodică și practică specialiștilor de la centrele de sănătate publică teritoriale
în realizarea anchetei epidemiologice a EAPI.
− Înaintarea, în caz de necesitate, a propunerilor pentru solicitarea documentelor medi-
cale suplimentare privind cazurile identificate de EAPI de la instituțiile sanitare, organi-
zarea unor teste suplimentare de laborator (biochimice, histologice etc.);
− Organizarea și coordonarea anchetei epidemiologice a clusterelor de EAPI.
− Obținerea, de la centrele de sănătate publică teritoriale, instituțiile medicale relevante
a materialelor de anchetă epidemiologică a cazurilor de EAPI: formularul de anchetă
epidemiologică a EAPI (anexa 3) și copiile documentelor medicale relevante.
− Pregătirea și prezentarea documentelor colectate despre cazul (rile) de EAPI în timp de
3 zile după finalizarea anchetei Comisiei naționale de experți a MSMPS pentru evalua-
rea relației de cauzalitate și clasificarea EAPI.
− Participarea la lucrările Comisiei naționale de experți a MSMPS pentru evaluarea rela-
ției de cauzalitate și clasificarea EAPI (îndeplinirea funcţiilor de secretariat).
− Obţinerea de la Comisia națională de experți a MSMPS pentru evaluarea relației de
cauzalitate și clasificarea cazurilor EAPI a rezultatului evaluării și clasificării a cazului
(lor) de EAPI.
– Oferirea CSP teritoriale și IMSP a concluziilor Comisiei naționale de experți a MSMPS
referitor la evaluarea cauzalității și clasificarea EAPI.
63
– Efectuarea trimestrială a analizei datelor despre EAPI înregistrate și pregătirea materi-

alelor informative pentru publicarea pe pagina web a ANSP www.аnsp.md
– Pregătirea informaţiilor relevante pentru mass-media.
– Implementarea și actualizarea planului de măsuri anticriză pentru EAPI.
– Consultarea, organizarea și instruirea personalului medical în domeniul imunizării, su-
pravegherii EAPI și participarea la atestarea acestuia.
– Schimbul de informații privind cazurile de EAPI cu Secția farmacovigilență a Agenției
Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, inclusiv comunicarea datelor despre fiecare
caz confirmat de EAPI pentru introducerea datelor în baza de date a Centrului Interna-
ţional de Farmacovigilenţă al OMS.
– Cooperarea, în caz de necesitate, cu experți naționali și internaționali în vederea stabi-
lirii relației de cauzalitate și clasificare a EAPI.
– Prezentarea către MSMPS, nu mai târziu de 24 de ore (o zi lucrătoare), a unui raport
• deces;
4.3.4. Algoritmul acţiunilor întreprinse de specialistul național în

domeniul farmacovigilenței de la Agenția Medicamentului și
Dispozitivelor Medicale:
– Înregistrarea datelor primite de la ANSP privind rezultatele anchetei epidemiologice și cla-
sificarea cazurilor de EAPI (formularul de anchetă epidemiologică a cazului de EAPI (anexa
3) și formularul OMS privind rezultatul evaluării de cauzalitate și clasificarea EAPI).
– Verificarea plenitudinii informațiilor și introducerea datelor despre cazurile de EAPI în
baza de date a Centrului Internaţional de Farmacovigilenţă al OMS (or. Uppsala, Suedia).
64
– Prezentarea la ANSP a raportărilor primite de la pacienți privind cazurile de EAPI (for-

mularul privind reacțiile adverse la medicamente) pentru ancheta epidemiologică.
– Verificarea lunară cu ANSP, a datelor privind cazurile raportate de EAPI.
– Participarea, în caz de necesitate, la ancheta epidemioogică a EAPI serioase.
– Confiscarea, în caz de necesitate, a flacoanelor cu vaccin din lotul reclamat pentru
determinarea calității și conformității.
Secţia farmacovigilență a Agenției Medicamentului și Produselor Medicale face schimb de

informații cu privire la cazurile de EAPI cu comunitatea internațională prin intermediul ba-
zei de date globale de farmacovigilență VigiBase®, gestionată de Centrul de monitorizare
din Uppsala în cadrul Programului OMS de monitorizare internaţională a medicamentu-
lui. Numerele de identificare ale cazurilor EAPI, încărcate în baza de date VigiBase®, sunt
transmise lunar ANSP pentru asigurarea unui registru unic.
65
5. Testele de laborator recomandate pentru folosire în
cadrul anchetei epidemiologice a cazurilor de EAPI
5.1. Testarea vaccinului, solventului, instrumentelor

pentru injectare
Testul de laborator poate uneori să confirme sau să infirme o presupusă cauză a EAPI.
Cu toate acestea, investigația este indicată în cazul unei suspiciuni clare și nu în calitate
de procedură planificată; aceasta nu trebuie să se facă decât după ce a fost elaborată
o ipoteză de lucru. Testele de laborator sunt întotdeauna costisitoare. Este important de
menționat necesitatea unei rețele bune de laboratoare (inclusiv a producătorilor) care să
sprijine procesul de supraveghere a siguranței imunizării. Necesitatea realizării unor teste
de laborator depinde de ipoteza de lucru privind cauza evenimentului (tabelul 13).
Tabelul 13. Testele de laborator, în funcție de ipoteza de lucru în cadrul anchetei EAPI
Ipoteza de Probele Instituțiile care

Testele de laborator
lucru expediate desfășoară testele
Transportarea Flaconul cu vaccin Testul vizual pentru transparență, CSP teritorial
sau păstrarea prezența corpilor străini, deteriorar-
vaccinurilor ea flaconului, decolorarea sau floc-
ularea (investigaţie la microscop).
Eroare de Flacoanele cu Analiza compoziției chimice pen- ANSP și AMDM
reconstituire vaccin și/sau tru prezența unor componente
diluantul neobișnuite (de exemplu, atunci
când există suspiciuni că în locul
unui solvent se foloseşte un medi-
cament) sau cultura microbiologică
pentru contaminarea bacteriană.
Injecție Acele, seringile, Pentru sterilitate în cazul suspici- ANSP și AMDM
nesterilă flacoanele cu unii de infectare.
vaccin și diluantul
Problemă ce Flaconul cu vaccin Analiza compoziției chimice: AMDM în ca-
ține de vaccin conservanți, cantitatea adjuvantu- zul indicațiilor
lui etc. sau teste biologice pentru excepționale în co-
depistarea substanțelor străine și a laborare cu partene-
toxinelor. rii internaționali
66
În această expertiză pot fi utile Ghidurile OMS privind evaluarea non-clinică a vaccinului.6
Vaccinurile pot fi testate pentru sterilitate, toxicitate și conținutul anumitor ingrediente (de
exemplu, aluminiu); solventul – pentru sterilitate și compoziție chimică, iar acele și serin-
gile – pentru sterilitate. Este important să se monitorizeze condițiile lanțului rece în care
au fost păstrate flacoanele suspecte cu vaccin, aparte de testele de laborator ale acestor
vaccinuri.
5.2. Investigarea probelor recoltate de la oameni

În unele cazuri, testul de laborator este necesar pentru confirmarea sau infirmarea unei pre-
supuse cauze. În caz de necesitate, specialistul, care efectuează ancheta epidemiologică
a EAPI, organizează recoltarea probelor și efectuarea testelor biochimice, histopatologice,
microbiologice etc.
Data, ora recoltării și tipul fiecărei probe sunt în mod obligatoriu înregistrate împreună cu
datele investigațiilor clinice și alte informații despre caz.
Este necesară colectarea unei anamneze detaliate, în care să fie incluse maladiile supor-
tate, vaccinurile primite, date despre maladiile alergice, date clinice și de laborator etc.
Înainte de a decide care probe trebuie trimise spre investigaţie, se recomandă consultarea
medicilor care au tratat anterior acest pacient (tabelul 14). O importanţă deosebită o are
recoltarea și păstrarea probelor în urma cazurilor serioase de EAPI (de exemplu, decese, ca-
zuri de anafilaxie, sindromul șocului toxic). Prin urmare, imediat după primirea informațiilor
despre suspiciunea la EAPI, personalul medical trebuie să recolteze toate probele necesare
(sânge, urină, lichid cefalorahidian (LCR), mase vomitate, materii fecale, spută, frotiuri) și
să le trimită la laborator după completarea formularului necesar pentru trimiterea probelor
pentru teste de laborator. Dacă probele nu pot fi trimise imediat la laborator, ele trebuie
păstrate în frigider la temperatura recomandată, în funcție de tipul probei și de disponibili-
tatea condițiilor adecvate.
6
Ghidul OMS privind evaluarea non-clinică a vaccinurilor. În: Raportul nr. 54 al Comitetului de experți al OMS
privind standardizarea biologică. Geneva: Organizaţia Mondială a Sănătății; 2005, anexa 1 (Raport Tehnic al
OMS, nr. 927. Disponibil la http://www.who.int/biologicals/ publications/nonclinical_evaluation_vaccines_
nov_2003.pdf, accesat pe 13 ianuarie 2016.
67
Testele de laborator recomandate pentru folosire în cadrul anchetei epidemiologice
5 a cazurilor de EAPI
Tabelul 14. Ghid privind recoltarea probelor de la oameni în cazul anumitor EAPI
Cerințe privind
Ipoteza Proba Scopul testelor
recoltarea probelor
Suspiciune de sepsis bacterian Sânge Izolarea culturii 8-10 ml de sânge în
din cauza contaminării integral bacteriene fiecare dintre cele
flaconului cu vaccin și a acelor; 2 recipiente pentru
coincidență temporală culturi de sânge
LCR Numărarea diferențiată Container steril
a celulelor, biochimia
(disociere între celule Mediu pentru
și proteine), cultura cultivarea bacteriilor
bacteriană, PCR
Suspiciune de viremie din cauza Ser sangvin Determinarea 5-10 ml de sânge
virusului vaccinului sau a unei anticorpilor IgM și IgG
boli care coincide temporal la viruși
LCR Numărarea diferențiată Container steril
a celulelor, biochimia
(disociere între celule Mediul pentru
și proteine), cultură cultivarea virușilor
virală, PCR (HSV1/2,
enterovirus etc.)
Erupții pe Cultură virală Container steril
piele Mediul pentru
cultivarea virușilor
Suspiciune de anafilaxie Ser sangvin Triptaza în mastocite 5-10 ml de sânge
IgE specific
Suspectarea administrării Urină Analiza biochimică Container steril
prin injectarea/utilizarea unui în cazul prezenței
medicament în locul vaccinului Sânge indicatorilor (enzime 5-10 ml de sânge
din cauza unei erori de hepatice, glucoză,
program sau a unei coincidențe electroliți etc.)
temporale
Suspiciune de VAP sau de Mase fecale Cultura de Container steril
encefalită care coincide enterovirusuri sau
temporal poliovirusuri
68
Aspecte principale privind testele de laborator

Testul de laborator nu este o procedură de rutină în cazul EAPI. În unele cazuri, totuși, el
este o parte integrantă a anchetei epidemiologice. Trebuie reținute următoarele:
• testul de laborator este o procedură costisitoare și este recomandat doar în
cazul unor dovezi;
• recoltarea probelor (fiole cu vaccin, seringi, sânge etc.) este totuşi importantă
pentru o posibilă investigație ulterioară de laborator, în cazul în care la etapa
următoare a anchetei epidemiologice va apărea această necesitate;
• regulile de păstrare și de transportare a probelor trebuie respectate cu strictețe.
69
6. Analizarea datelor privind EAPI
Supravegherea epidemiologică a EAPI trebuie să includă mecanisme pentru colectarea
structurată, sistematică și continuă a datelor. Analiza epidemiologică a datelor este nece-
sară pentru evaluarea impactului vaccinurilor utilizate în PNI și pentru transmiterea rezul-
tatelor altor parteneri, inclusiv producătorilor de vaccinuri.
Numărul de EAPI legate de imunizare va crește odată cu utilizarea vaccinurilor, deci este
important să se calculeze incidența reacţiilor adverse pentru antigeni specifici (vaccinuri).
Atunci când apar probleme cu anumite loturi de vaccinuri, este important să se obțină date
cât mai precise despre numărul de doze ale vaccinului administrat (numitor). Întotdeauna
trebuie evaluată frecvenţa fenomenului, și nu numărul absolut de cazuri, în raport cu frec-
vența cunoscută a EAPI, frecvența după loturi și după producătorii de vaccinuri. Informații
mai detaliate pot fi găsite în ghidul din buletinul informativ al OMS privind rata reacţiilor
post-vaccinare.7
La analiza datelor privind EAPI, este necesară luarea în considerare a următoarelor elemente:
• sursa raportului (rapoartele privind EAPI, primite de la diferite surse, pot conține mai
multe informații);
• plenitudinea rapoartelor prezentate privind EAPI;
• verificarea și confirmarea corectitudinii datelor;
• identificarea zonelor/instituțiilor medicale în care s-a folosit același lot de vaccin și nu
sunt înregistrate EAPI, clarificarea cauzelor;
• calitatea analizei relației de cauzalitate pentru clasificarea EAPI;
• frecvența estimată a cazurilor de EAPI înregistrate, inclusiv după tipul vaccinului (nu-
mărul estimat de EAPI înregistrat și frecvența la 100, 1000, 10 000 și 100 000 de doze
administrate pentru o anumită perioadă de timp);
• compararea frecvenței observate cu evenimentele cunoscute care deja există sau care
se aşteaptă să apară, fie că este vorba de o reacție la vaccin sau de frecvența de fond
a evenimentului analizat.
7
Ghiduri pentru buletinele informative ale OMS privind ratele observate ale reacțiilor post-vaccinare.
Geneva: Organizaţia Mondială a Sănătății. Disponibil la http://www.who.int/vaccine_safety/initiative/tools/
Guide _Vaccine_rates _information_sheet_.pdf?ua=1, accesat pe 14 ianuarie 2016.
70
Analiza datelor poate fi efectuată la diferite niveluri ale sistemului de supraveghere epi-
demiologică a EAPI: CSP teritoriale și ANSP. Amploarea și obiectivele analizei pot varia la
fiecare dintre aceste niveluri. Detalii sunt prezentate în tabelul 15.
Tabelul 15. Obiectivul analizei datelor la diferite nivele ale sistemului de sănătate
Nivelul de
Datele supuse
implementare a Obiectivul analizei datelor la acest nivel
analizei
programului
CSP teritoriale Numărul de raportări Stabilirea indicatorilor de calitate a activităților
per instituție programului/supravegherii epidemiologice la fiecare
medicală, raion/oraș nivel (oportunitatea, plenitudinea raportării, calitatea
îndeplinirii).
Cazurile raportate de Determinarea posibilelor cauze ale EAPI identificarea
EAPI evenimentelor asociate cu erorile de imunizare și
eliminarea deficiențelor.
Analiza clusterelor Identificarea evenimentelor asociate cu erorile de
imunizare, coincidente în timp cu vaccinarea și
cauzate de proprietățile vaccinului.
Cazurile raportate de Identificarea reacțiilor la un anumit vaccin și a
EAPI pentru fiecare evenimentelor care coincid în timp.
vaccin în parte
ANSP (nivel Numărul de raportări Stabilirea indicatorilor de calitate a activităților
naţional) de la CSP programului/supravegherii epidemiologice
(oportunitatea, plenitudinea raportării).
Cazurile raportate de Identificarea evenimentelor asociate cu erorile de
EAPI imunizare, urmată de eliminarea deficiențelor.
Analiza clusterelor Identificarea evenimentelor asociate cu erorile de
imunizare, care coincid în timp și după tipul reacției
la vaccin.
Cazurile raportate de Identificarea reacțiilor la vaccin și a evenimentele
EAPI pentru fiecare care coincid în timp.
vaccin în parte
Întreprinderea măsurilor operaționale și strategice la
nivel național.
71
6 Analizarea datelor privind EAPI
6.1. Etapele analizei și interpretarea datelor

Prima etapă. După verificare, toate cazurile de EAPI înregistrate trebuie introduse în listă și
în baza de date. Lista nominală va fi utilă la identificarea inițială a clusterelor sau a oricăror
manifestări neobișnuite sau semnificative care necesită o analiză suplimentară (anexa 2).
A doua etapă. Datele privind EAPI trebuie să fie prezentate într-un tabel în care să se indice
locul, pacientul (vârstă, sex), ora, vaccinul și tipul evenimentului. La această etapă va fi
posibilă aranjarea EAPI conform diferitor variabile, iar personalul din cadrul PNI va putea să
planifice direcția analizei ulterioare. Tot la această etapă vor putea fi identificate erorile de
imunizare răspândite. De exemplu, creșterea numărului de abcese într-o singură instituție
medicală este provocată, cel mai probabil, de erorile de imunizare. Totodată, pentru confir-
marea relației de cauzalitate sunt necesare investigații suplimentare.
A treia etapă. Este necesară calcularea frecvenței EAPI. În calitate de numitor, la calcularea
frecvenței raportate a EAPI pentru fiecare vaccin pentru o anumită perioadă de timp (lună,
trimestru sau an), este folosit numărul de doze administrate pentru fiecare vaccin. Analiza
trebuie extinsă și să includă frecvența EAPI pentru prima, a doua sau a treia doză a vacci-
nului – dacă acesta se administrează de mai multe ori. În acest caz, numitorul ar trebui să
fie numărul de doze ale vaccinului, adică prima, a doua sau a treia doză.
De exemplu, în anul 2017, în raionul X, 5 000 de copii cu vârsta de doi ani au fost vaccinați
împotriva rujeolei. Tot în această perioadă au fost înregistrate 20 de cazuri de convulsii fe-
brile. Numărătorul în acest caz va fi numărul de cazuri de crize febrile – 20, iar numitorul –
5 000 de copii. Astfel, frecvența de raportare a convulsiilor febrile este de 20 (numărător)/5
000 (numitor) x 100 (multiplicator) = 0,4%.
Utilizarea corectă a multiplicatorului este importantă, întrucât acesta trebuie să varieze

în funcție de obiectivul și de etapa analizei. La nivel local, cel mai bun multiplicator este
procentul (%), iar la nivel național – populația (adică un indicator la un număr de 1 000, 100
000 sau 1 000 000 de persoane). Pentru reacțiile minore, comune, se recomandă utilizarea
procentelor, iar pentru reacțiile rare se poate calcula un indicator la 10 000 (104), 100 000
(105) sau 1 000 000 (106) de persoane (tabelul 3).
A patra etapă. Este necesară compararea și interpretarea frecvenței. Frecvența actuală

preconizată a reacțiilor la vaccin, după fiecare tip de EAPI, poate fi folosită ca ghid pentru
a decide modul în care pot fi remediate deficiențele legate de EAPI înregistrate (a se vedea
72
anexa 1 și buletinele informative ale OMS privind nivelurile EAPI). De asemenea, este im-
portant să cunoaștem frecvența subiacentă a unor evenimente similare la nivel național.
Frecvența subiacentă este independentă și nu are legătură cu vaccinarea. Frecvența rapor-
tată (observată) include în sine atât frecvența subiacentă, cât și frecvența asociată vacci-
nurilor. Compararea frecvenței subiacente a EAPI cu cea raportată (observată) va contribui
la formularea concluziilor privind relația de cauzalitate dintre aceste evenimente și reacția
la vaccin (tabelul 7).
În fig. 4 este comparată frecvența subiacentă și frecvența raportată a evenimentelor în

vederea determinării frecvenței reacțiilor la vaccin (adică frecvența evenimentelor produse
efectiv de vaccin).
Frecvența reacțiilor Reacţiile la vaccin (Y+Z)

suplimentare la vaccin (Z) (asociate cu vaccinul)
Frecvența raportată –
frecvența subiacentă
Frecvența reacțiilor
cunoscute, preconizate
la vaccin (Y)
(identificate în studiile
pre- și post-licențiere, în
timpul supravegherii)
Frecvența raportată
(X+Y+Z)
Numărul total de cazuri
Frecvența subiacentă (X)
raportate în rândul
(neasociată cu vaccinurile)
persoanelor vaccinate și Apar în rândul persoanelor
nevaccinate nevaccinate, înainte sau
odată cu vaccinarea
*Frecventa poate fi la 1.000, 10.000 sau 100.000.
Fig. 4. Frecvența reacțiilor la vaccin, frecvența raportată și frecvența subiacentă
Notă: Frecvența reacțiilor la vaccin = frecvența raportată (observată) – frecvența subiacentă (neasociată cu
vaccinul).
73
Indicatorii reacțiilor la vaccin sunt în continuare împărțiți în două subcategorii: frecvența

preconizată a reacțiilor la vaccin și frecvența reacțiilor suplimentare la vaccin. În buletinele
informative ale OMS privind reacțiile post-vaccinare8 sunt indicate reacțiile „preconizate”
la vaccin (componenta „Y” din fig. 4), în baza datelor de pre-licențiere și post-licențiere.
Această frecvență preconizată a reacțiilor la un vaccin este una cunoscută datorită propri-
etăților inerente ale vaccinului și a reacției subiectului vaccinat. Dacă frecvența reacțiilor
la vaccin depășește nivelul „preconizat”, este necesar să clarificăm dacă această creștere
este adevărată sau dacă are legătură cu alți factori.
În plus, frecvența înregistrată a reacțiilor la vaccin depinde de sursa de raportare – de

exemplu, tipul de supraveghere (activă, pasivă, pasiv-intensificată), investigații speciale
etc. Mai mult decât atât, această frecvență poate fi diferită de cea indicată în informațiile
oferite de producător (instrucțiuni la vaccin), deci ar trebui interpretată cu prudență.
Tabelul 16. Factorii care trebuie luați în considerare la compararea frecvenței EAPI
Vaccinurile
Deși vaccinurile pot avea în compoziție antigene similare, diferiți producători pot să producă
vaccinuri (sau loturi ale aceluiași vaccin) care au o compoziție diferită, inclusiv să conțină
adjuvanți sau alte componente. Aceste deosebiri sunt cauzate de reactogenitatea diferită a
vaccinurilor (capacitatea vaccinurilor de a provoca reacții), care, la rândul său, influențează
compararea frecvenței reacțiilor la vaccinuri.
Vârsta
Vaccinuri similare, utilizate la diferite grupuri de vârstă, pot determină o frecvență diferită a
reacțiilor. De exemplu, administrarea vaccinului ROR poate provoca convulsii febrile la un copil.
Aceste simptome nu sunt observate dacă același vaccin se administrează adolescenților.
Doza de vaccin
Același vaccin, administrat la prima doză poate avea o reactogenitate diferită față de doze de
rapel. De exemplu, este puțin probabil ca vaccinul Td/DTPa, administrat la prima vaccinare, să
provoace edeme serioase ale membrului, comparativ cu doze de rapel.
8
Buletine informative ale OMS privind reacțiile post-vaccinare. Geneva: Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Disponibil la http://www.who.int/vaccine_safety/initiative/tools/ vaccinfosheets/ru/, accesat pe 14
ianuarie 2016.
74
Definiția de caz
Absența definițiilor standard poate să influențeze, în mod corespunzător, estimarea frecvenței
EAPI.
Perioada de timp
Este important ca estimarea frecvenței EAPI să se limiteze la o anumită perioadă de timp
(de exemplu, trimestrial, anual) pentru a permite compararea fiabilă a datelor. Acest lucru
contribuie la interpretarea frecvenței EAPI, asociate cu posibilele reacții la vaccinuri, sau a
evenimentelor care coincid în timp. Aceasta, de asemenea, crește fiabilitatea frecvenței, dat
fiind faptul că numitorul (numărul de doze de vaccin administrate într-o anumită perioadă de
timp) permite estimări mai precise.
Metodele de supraveghere epidemiologică
Metodele de colectare a datelor supravegherii epidemiologice pot, de asemenea, să influențeze
asupra frecvenței. De exemplu, acestea pot fi colectate în mod activ sau pasiv, utilizând studii
clinice pre- și post-licențiere, cu sau fără randomizare, precum și cu un grup de control care
folosește placebo.
Condiții subiacente
Frecvența subiacentă a evenimentelor individuale poate varia în diferite condiții și regiuni.
Acest lucru poate influența frecvența observată, chiar dacă frecvența asociată cu vaccinurile
este aceeași. De exemplu, numărul de decese raportate după vaccinare poate fi mai mare
într-o țară cu o rată a mortalității subiacente mai mare din cauza infecțiilor care coincid în
timp cu vaccinarea.
În următorul exemplu s-a comparat frecvența preconizată a convulsiilor febrile (0,4%) în

raionul X cu frecvența preconizată a convulsiilor febrile după administrarea vaccinurilor
care conțin componenta rujeolică (0,03%). Întrucât frecvența observată (raportată) (0,4%)
este mai mare decât reacția preconizată la vaccinuri (0,03%), este necesară o investigație.
Prin urmare, va fi nevoie să se determine corectitudinea definiției de caz, corespunderea
perioadei de debut a bolii și a perioadei de apariție a convulsiilor febrile după vaccinare, în
conformitate cu datele raportate sau cu problemele legate de vaccin. La analizarea eve-
nimentelor adverse după imunizare trebuie luați în considerare și alți factori: rasa/etnia,
sezonul (de exemplu, pentru vaccinurile antigripale, regiunea etc.).
75
6.2. Modul de definire a cazului

Până la finalizarea anchetei, în baza informațiilor primare poate fi formulată doar o ipoteză de
lucru. Analiza datelor, identificarea cauzei și clasificarea acesteia în conformitate cu una din-
tre categoriile de EAPI vor fi posibile ulterior. La un număr limitat de manifestări medicale, cu
ajutorul diagnosticului va fi posibil să se determine dacă acest caz este asociat cu o eroare de
imunizare, cu vaccinul, dacă coincide în timp cu vaccinarea sau dacă este o reacție la injecție. În
alte cazuri, pot fi necesare informații și dovezi suplimentare pentru a determina care este cauza.
Cauza nu poate fi găsită doar prin compararea datelor subiacente și a celor incluse în dări
de seamă (observabile). Ultimele contribuie doar la elaborarea ipotezei. Înainte de a con-
cluziona faptul că anume vaccinul a provocat o anumită reacție, trebuie să se demonstreze,
cu condiția eliminării factorilor asociați și a părerilor preconcepute, că riscul apariției de
reacții este mai mare în cazul persoanelor vaccinate decât în cazul celor nevaccinate. Este
necesară evaluarea riscului relativ și explicabil, iar o analiză retrospectivă sau prospectivă
a datelor disponibile sau a formatului anchetelor epidemiologice (serii de cazuri, studii de
cohortă, studii de caz-control) vor confirma relația de cauzalitate.
6.3. Evaluarea eficienței sistemului de supraveghere a EAPI

Pentru a identifica elementele unui sistem de supraveghere care necesită consolidare și
îmbunătățire, este necesar să se monitorizeze cu regularitate indicatorii de performanță și
condiția sistemului.
Indicatori ai condiției sistemului de supraveghere Ținte

% cazurilor de EAPI înregistrate în decurs de < 24 ore din momentul > 80%
identificării
% raioanelor care raportează cazuri de EAPI nu mai târziu de termenul > 80%
stabilit (oportunitate)
% cazurilor de EAPI investigate în termen de ≤ 48 de ore de la înregistrare > 80%
% cazurilor de EAPI investigate complet în termen de ≤ 7 zile > 80%
după înregistrare
% cazurilor de EAPI clasificate complet în termen de ≤ 30 de zile de la > 80%
finalizarea anchetei epidemiologice
76
7. Țintele și obiectivele evaluării relației de
cauzalitate în caz de EAPI
Evaluarea relației de cauzalitate este o analiză sistematică a informațiilor despre EAPI în
vederea determinării posibilității ca evenimentul să fi fost cauzat de vaccinul/vaccinurile
administrate. Această evaluare nu determină neapărat existența unei legături sigure, însă
determină, la general, gradul de asociere între evenimentele adverse raportate și vaccin/
vaccinare. Evaluarea este, însă, o componentă importantă a monitorizării EAPI, care conso-
lidează încrederea în programul de imunizări.
Evaluarea relației de cauzalitate se realizează pentru:

§ identificarea problemelor asociate cu vaccinul;
§ identificarea problemelor asociate cu erorile de imunizare;
§ excluderea EAPI care coincid în timp cu vaccinarea;
§ identificarea semnalelor pentru o posibilă monitorizare, testarea ipotezelor și reali-
zarea de anchete suplimentare;
§ confirmarea datelor despre siguranță anterior acordării licenței prin compararea cu
datele supravegherii siguranței ulterior punerii pe piață a vaccinului.
În scopul unei analize detaliate a EAPI, este creată Comisia națională de experți a MSMPS
pentru evaluarea relației de cauzalitate și clasificarea EAPI. Sarcina Comisiei este de a
realiza, în conformitate cu metodologia OMS, toate etapele stabilirii relației de cauzalitate.
Comisia se convoacă după necesitate, dar nu mai puțin de o dată pe lună.
77
8. Activități și acțiuni ulterioare în raport cu EAPI
Măsurile de răspuns în ceea ce privește EAPI pot include activități operaționale pe termen
scurt și/sau acțiuni ulterioare pe termen lung. Acțiunile ulterioare trebuie să se bazeze pe
rezultatele anchetei epidemiologice și pe concluzia Comisiei naționale de experți a MSMPS
privind evaluarea relației de cauzalitate și clasificarea cazurilor de EAPI. Acțiunile ulterioa-
re, realizate din motive rezonabile, pot să influențeze programul de imunizări.
8.1. Acțiunile ulterioare

Desfășurarea unei anchete depinde de natura evenimentului (evenimentelor), de numărul
de cazuri și de atitudinea populației față de această situație. De obicei, se recomandă ca
până la finalizarea anchetei programul de imunizări să nu fie întrerupt. În cazul în care
cauza EAPI nu se stabilește, atunci în funcție de natura, de amploarea și de durata eveni-
mentului, poate fi necesară o investigație sau o anchetă epidemiologică ulterioară (tabelul
17). De asemenea, trebuie admis faptul că, în unele cazuri, legătura cu vaccinul nu va fi
niciodată stabilită în mod credibil.
Tabelul 17. Acțiunile care trebuie luate după finalizarea anchetei/evaluării relației de
cauzalitate
Tipul EAPI Acțiunile ulterioare

Reacție asociată Dacă frecvența reacțiilor la un anumit vaccin sau lot este mai mare decât
cu vaccinul cea preconizată, obțineți informații de la producător și consultați Oficiul
Regional al OMS privitor la:
• retragerea lotului dat;
• efectuarea anchetei împreună cu producătorul;
• procurarea/primirea vaccinului de la un alt producător sau lot.
Reacție asociată Eliminați cauza erorii. În acest sens pot fi luate una sau mai multe măsuri:
cu o eroare de • modificarea procedurilor de logistică pentru livrarea vaccinurilor;
imunizare • modificarea procedurilor la nivel de instituție medicală;
• instruirea lucrătorilor medicali;
• consolidarea susținerii de supraveghere.
Indiferent de măsurile luate, este necesar ca cele mai recente cazuri să
fie analizate din punctul de vedere al corectării erorilor care au provocat
reacțiile.
78
Tipul EAPI Acțiunile ulterioare

Reacție Scopul de bază este să se ofere dovezi că nu există nicio legătură
neașteptată între EAPI și reacția la vaccin sau eroarea de imunizare, și că cea mai
probabilă explicație ar fi coincidența în timp dintre eveniment și vaccin/
vaccinare. O astfel de comunicare poate fi dificilă, mai ales în situația
în care majoritatea populației este convinsă că imunizarea a provocat
evenimentul.
Uneori poate fi utilă solicitarea de ajutor din partea specialiștilor pentru

investigații profesionale suplimentare, pentru a confirma faptul că
evenimentul dat a fost într-adevăr o coincidență. Nu trebuie subestimat
potențialul unor daune imense pe care evenimentele care coincidente în
timp și vaccinurile prescrise greșit le pot aduce programului de imunizări.
Comunicarea și învățarea sunt două acțiuni ulterioare importante, care au efect pe termen
lung. Informațiile privind comunicarea sunt prezentate în capitolul 9.
8.2. Logistica
Sistemul de aprovizionare cu vaccinuri și instrumente pentru administrarea lor, siguranța
injecției și gestionarea deșeurilor sunt componente ale supravegherii siguranței imuniză-
rii. În cadrul PNI trebuie îmbunătățit lanțul de aprovizionare la nivelul inferior și garantată
practica imunizării în condiții de siguranță.
În ce privește reacțiile asociate cu vaccinul, deciziile trebuie să fie analizate cu atenție.

Este necesară examinarea detaliată a fiabilității dovezilor care au stat la baza deciziei, a
impactului asupra PNI și a disponibilității de surse alternative de vaccinuri. Se recomandă
consultarea producătorului vaccinului și OMS înainte de a lua vre-o decizie.
Ancheta cazului de EAPI prezintă o ocazie de instruire și dezvoltare profesională pen-

tru angajați. Prin urmare, indiferent de tipul sau de rezultatul EAPI, angajații dobândesc
competențe profesionale și încredere în cunoștințele lor. Pe viitor, creșterea gradului de
conștientizare poate avea impact asupra tuturor partenerilor programului de imunizări, in-
79
8 Activități și acțiuni ulterioare în raport cu EAPI
clusiv comunitatea științifică, cadrele didactice, voluntarii, ONG-urile, factorii de decizie și

mass-media.
Supravegherea EAPI trebui să includă instruiri referitoare la întreprinderea de măsuri adec-

vate la toate nivelurile sistemului de sănătate. De asemenea, este important să se analizeze
experiența anterioară în organizarea activităților privind siguranța imunizării.
8.3. Instruirea privind siguranța vaccinurilor

OMS a elaborat un program de instruire pentru instituțiile medicale care prestează servicii
de imunizare la diferite niveluri. Modulele de instruire sunt actualizate periodic, iar ghidurile
pentru profesori și cursanți sunt disponibile atât în format tipărit, cât și în format electro-
nic. OMS susține țările la implementarea programelor de instruire de bază și a celor de
îmbunătățire pentru evaluarea legăturii de cauzalitate.
Pentru a îmbunătăți abilitățile angajaților în domeniul siguranței vaccinurilor, OMS a creat o

platformă on-line pentru instruirea coordonatorilor naționali în domeniul sănătății publice,
a managerilor programelor de imunizări, a personalului său și a membrilor comisiilor de
evaluare a EAPI.9 În anul 2012, OMS a creat un curs de e-learning pentru specialiștii impli-
cați în activitățile privind siguranța imunizării.10
8.3.1. Cursul de e-learning privind siguranța vaccinurilor

Cursul de e-learning privind siguranța vaccinului a fost elaborat de OMS în colaborare cu
experții internaționali din domeniul siguranței vaccinurilor. Scopul acestui curs este ca toți
angajații și oficialii implicați în activități ce țin de siguranța vaccinurilor să înțeleagă la fel
problema dată.
Cursul on-line gratuit este recomandat managerilor de programe și tuturor persoanelor

care participă activ și care răspund de serviciile de imunizare. Întrucât a fost conceput ca
9
Asistență tehnică și seminare. Disponibil la adresa http://www.who.int/entity/vaccine_safety/ initiative/
tech_support/en/index.html, accesat pe 17 ianuarie 2016.
10
Curs de e-learning al OMS privind noțiunile de bază ce țin de siguranța vaccinurilor. Geneva: Organizaţia
Mondială a Sănătății. Disponibil la http://ru.vaccine-safety-training.org
80
o autoinstruire și este ușor de utilizat, cursul poate fi urmat în orice condiții și în orice peri-
oadă de timp dorită. Materialele cursului de instruire pot fi accesate la adresa web indicată.
El include 6 module, cu informații detaliate privind aspectele imunologice ale siguranței
vaccinurilor, caracteristicile EAPI, componentele farmacovigilenței în domeniul vaccinuri-
lor, sistemele de supraveghere, organizațiile naționale și internaționale active în domeniul
siguranței vaccinurilor și serviciile oferite de către acestea. Cursul conține, de asemenea,
un modul privind informarea, care include comunicarea cu persoanele vaccinate, cu părinții
lor și societatea despre riscul și sfaturi referitoare la colaborarea eficientă cu mass-media.
Modulele includ descrieri de caz, rezumate și estimări.
81
9. Comunicarea
Gestionarea programului de imunizări necesită cunoștințe aprofundate despre aspectele
tehnice ale vaccinării. Pe de altă parte, PNI se confruntă tot mai mult cu necesitatea de a
răspunde la problemele de comunicare asociate cu EAPI reale sau presupuse. Comunica-
rea cu părinții, societatea, lucrătorii medicali și mass-media trebuie să aibă loc în diferite
situații: de introducerea noilor vaccinuri, campaniile de vaccinare în masă, până la reamin-
tirea cu regularitate părinților despre necesitatea vaccinării oportune. La efectuarea unei
anchete privind siguranța unui vaccin, după raportarea unui EAPI, acțiunile de comunicare
implică în sine informarea publicului despre anchetă, rezultatele acesteia și măsurile luate
sau planificate în raport cu EAPI. Totodată, beneficiile imunizării trebuie menționare chiar
și când se oferă informații despre anchetă.
Componenta de bază a schimbului de informații la fiecare nivel o reprezintă încrederea.

Orice convingere prea mare în sine la evaluarea riscurilor, care ulterior se dovedește a fi
incorectă, poate determina persoanele interesate să-și piardă încrederea. Prin urmare, este
necesară recunoașterea situației în care nu se știe precis ce a cauzat EAPI, realizarea unei
anchete și informarea populației despre etapele acesteia.
Important: Până la finalizarea anchetei se vor evita toate declarațiile premature referitoare
la cauzele evenimentului dat!
Dacă s-a constatat că evenimentul dat a fost cauzat de o eroare de imunizare, este im-
portant să nu se învinuiască un anumit angajat, ci să se concentreze asupra problemelor
sistemice care au provocat aceste erori, precum și asupra eforturilor de a le elimina.
În procesul de comunicare cu populația, sunt utile legăturile cu liderii comunității și lucră-

torii medicali locali pentru diseminarea rapidă a informațiilor. Comunicarea continuă cu
populația este importantă pe tot parcursul anchetei. Odată finalizată, oamenilor trebuie să
li se comunice care a fost cauza (cauzele) evenimentului. O astfel de comunicare trebuie să
includă informații despre măsurile luate pentru corectarea situației și prevenirea repetării
unei astfel de situații pe viitor.
Niciunul dintre sfaturile sau etapele descrise în prezentul Ghid nu trebuie interpretate drept
ipoteze conform cărora comunicarea privind siguranța vaccinurilor este una simplă. În-
tr-o epocă a comunicării în timp real, după cum este menționat în Regulamentul Biroului
Regional pentru Europa al OMS, „ușurința cu care la momentul actual pot fi diseminate
informațiile denotă faptul că comentariile negative cu privire la vaccinuri se pot răspândi
82
pe Internet ca o infecție virală, fără a mai fi consultate părerile specialiștilor. Drept urmare,
presa a găsit în problema siguranței vaccinurilor, o sursă bogată de pe urma căreia să tragă
foloase.”11 O comunicare bazată pe principii și strategii puternice nu va înlocui analiza ba-
zată pe dovezi a riscurilor. Totuși, prezența unui plan de comunicare pentru implementare
operațională poate preveni escaladarea îngrijorărilor referitoare la siguranța vaccinurilor în
situații de criză majoră.
9.1. Comunicarea cu partenerii

În cazul mai multor parteneri, comunicarea trebuie adaptată pentru a le răspunde nevoilor
specifice. Printre ei se numără:
§ părinții și societatea;
§ lucrătorii medicali;
§ MSMPS, ANR, politicienii, specialiștii, oamenii de știință, agențiile internaționale,
OMS, UNICEF și producătorii de vaccinuri;
§ mass-media.
Există principii de comunicare care se aplică majorității sau chiar tuturor tipurilor de public.
Acestea includ în sine următoarele necesități:
§ ascultarea cu atenție a temerilor;
§ convingerea și susținerea, evitarea promisiunilor false;
§ comunicarea într-un mod prietenos;
§ stabilirea și menținerea relațiilor cu partenerii;
§ informarea publicului despre posibilele evenimente adverse și măsurile de preveni-
re a acestora;
§ pregătirea mesajelor de informare despre evenimentele adverse și alte informații
de bază pentru public;
11
Activități privind siguranța vaccinurilor: interacțiunea cu mass-media; Copenhaga: Oficiul Regional
pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, 2013 http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_
file/0010/191980/WHO0023-Vaccine_Safety_Russian_D03_FINAL.pdf?ua=1.).
83
9 Comunicarea
§ comunicarea coerentă pe durata anchetei pentru a asigura înțelegerea situației și

pentru a menține un echilibru între riscurile și beneficiile vaccinării. Vina nu trebuie
dată pe nimeni, mai ales pe lucrătorii medicali, iar accentul trebuie pus pe elimina-
rea carențelor și îmbunătățirea calității sistemului național de imunizări.
Întrucât lucrătorii medicali ar trebui să aibă o anumită pregătire sau cel puțin experiență în
domeniul comunicării, la comunicarea autorităților de sănătate publică și a specialiștilor, care
efectuează anchete, cu personalul medical trebuie să se țină cont de nevoile lor. Prin urmare:
§ comunicarea trebuie să aibă loc la toate nivelurile organizațiilor de sănătate;
§ lucrătorii medicali trebuie făcuți convinși să înțeleagă importanța cunoștințelor,
capacităților, competențelor și calității muncii lor;
§ vina nu trebuie dată pe lucrătorii medicali, accentul trebuie pus pe eliminarea ca-
rențelor și îmbunătățirea calității Programului național de imunizări;
§ lucrătorii medicali trebuie informați despre evoluția anchetei, despre constatările și
concluziile obținute.
În vederea comunicării unor informații corecte, datele privind siguranța vaccinului trebuie
furnizate tuturor partenerilor. Doar așa va fi garantată buna funcționare a Programului na-
țional de imunizări. Se pot aplica două etape în acest sens: furnizarea de informații prelimi-
nare la etapa inițială și furnizarea datelor/dării de seamă finale după finalizarea anchetei/
evaluării relației de cauzalitate.
9.2. Comunicarea cu mass-media

Mass-media (ziarele, radioul, televiziunea și Internetul) joacă un rol important în formarea
opiniilor populației. Pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media trebuie să se înțe-
leagă așteptările lor de la ceea ce se întâmplă în jur. În unele situații, mediatizarea poate
determina populația să-și facă griji față de imunizare. În așa situații, înainte de a răspunde
sau de a apela la mass-media, este important ca acțiunile să fie coordonate cu organizațiile
profesionale și cu lucrătorii medicali. Coordonarea trebuie să includă și o pregătire pentru a
răspunde îngrijorărilor pe care le are populația, în vederea reducerii eventualelor daune care
pot fi aduse programului de imunizări. De asemenea, este utilă implicarea în acțiunile de
susținere a mesajelor principale privind imunizarea altor grupuri și persoane care se bucură
de încredere și autoritate în rândul populației.
84
Comunicarea cu mass-media necesită anumite abilități, care pot fi obținute în timpul in-
struirilor. Jurnaliștii sunt profesioniști cu studii superioare, motiv pentru care punctul lor de
vedere trebuie înțeles corect. Mass-media este interesată de istoriile care captează atenția.
Succesul, la fel ca și eșecul programului de imunizări poate să capteze atenția. Dramatiza-
rea și descrierea foarte detaliată a evenimentelor pot atât să sublinieze succesul, cât și să
provoace panică referitor la EAPI după administrarea unui anumit vaccin, în pofida lipsei
de legătură între EAPI și imunizare (coincidență) sau în pofida erorilor locale de imunizare.
Importantă este și dorința mass-mediei de a obține răspunsuri la întrebări cât mai curând
posibil. Prin urmare, cel mai probabil, ea nu va aștepta rezultatele anchetei. Probabil În
astfel de situații ar trebui ca informațiile să fie diseminate cât mai curând și mai frecvent
posibil, extrem de importantă fiind oferirea de informații atât despre lucrurile cunoscute,
cât și despre cele necunoscute. La fel, trebuie să se ofere răspunsuri la toate întrebările, iar
lipsa răspunsurilor trebuie să fie tratată ca atare.
Totodată mass-media poate fi folosită și în beneficiul Programului de imunizări. Întrucât

sunt populare în rândul populației, mijloacele mass-media preferă să creeze materiale des-
pre subiectele de sănătate. Mass-media poate fi un canal util pentru informarea populației
despre sănătatea publică. La fel, ea poate fi utilă pentru a reaminti despre riscurile și be-
neficiile imunizării. Stabilirea unor relații personale cu jurnaliștii, care în mare parte scriu
despre sănătate, îi va ajuta să înțeleagă esența și problemele din cadrul PNI.
Comunicarea eficientă cu mass-media implică pregătire din timp. Acest punct face parte
din planul de comunicare și este deosebit de important înainte de introducerea de vaccinuri
noi sau înainte și în timpul campaniei de imunizare. De asemenea, planul de comunicare
poate presupune susținerea comunicării în cadrul PEI. În tabelul 18 sunt indicate elemen-
tele unui plan eficient de comunicare cu mass-media.
Tabelul 18. Planul de comunicare cu mass-media
Baza de date • Păstrarea unei liste cu jurnaliștii din presa scrisă și electronică
despre jurnaliști care abordează problemele din domeniul sănătății (locale,
naționale, internaționale) și datele de contact a acestora.
• Utilizarea permanentă a acestei baze de date, care necesită a
fi permanent menținută și completată.
• Actualizarea periodică a modificărilor care au loc în lista de
jurnaliști.
85
9 Comunicarea
Pachete de Pachetele de informații pot conține următoarele documente (tipărite

informații sau în format electronic):
• întrebări frecvente despre imunizare: în general, privitor la
identificarea anumitor boli și EAPI;
• buletine informative sau fișe tehnice privind anumite infecții
controlate prin vaccinări, inclusiv informații despre povara
acestor boli, frecvența subiacentă și frecvența preconizată a
EAPI;
• cele mai recente statistici actualizate, precum și progresele
înregistrate în țară și în lume;
• datele de contact ale purtătorilor de cuvânt (experților) din
cadrul ministerului.
Acest pachet de informații trebuie actualizat cu regularitate.
Comunicate de Comunicatele de presă trebuie să răspundă la 6 întrebări concrete ale
presă jurnaliștilor:
• Cine a avut de suferit/cine este responsabil?
• Ce s-a întâmplat? Ce măsuri se întreprind?
• Unde a avut loc?
• Când a avut loc?
• De ce s-a întâmplat?
• Poate acest lucru să se repete?
Informații în • Membrii comunității citesc mai mult și au încredere în presa
funcție de locală, nu în cea națională.
natura mass- • Mass-media națională are mai multă acoperire și influențează
media un public mai larg.
• Mass-media internațională poate influența opinia mass-mediei
naționale.
Purtătorul de • Purtătorul de cuvânt (sau mai mulți purtători de cuvânt care
cuvânt reprezintă diferite agenții) trebuie să fie desemnat din timp.
• Purtătorul (purtătorii) de cuvânt trebuie să aibă la dispoziție
datele tuturor persoanelor responsabile din cadrul programului
de la diferite niveluri.
• Purtătorul (purtătorii) de cuvânt trebuie să aibă experiență sau
să fie instruit (ți) în lucrul cu mass-media.
86
9.2.1. Recomandări suplimentare

De obicei, interesul mass-mediei este mai mare la începutul oricărui eveniment, atunci când
se cunosc puține detalii. Anume la această etapă se pot răspândi zvonuri, iar potențialul de
a face rău este foarte mare. Cu ajutorul unei conferințe de presă, organizate cât mai repede
(chiar dacă sunt oferite puține informații), se va putea transmite un mesaj unic tuturor, pre-
venind astfel răspândirea de mesaje contradictorii. La fel, se va împiedica răspândirea de
zvonuri și se vor stabili legături cu reporterii. La sfârșitul conferinței de presă se va comuni-
ca faptul că în decurs de o zi-două se va organiza o altă conferință, la care vor fi prezentate
detalii despre evenimentele adverse și despre ancheta desfășurată. Pentru a garanta clari-
tatea mesajelor și pentru a evita afirmațiile ambigue, la desfășurarea conferinței de presă
pentru reprezentanții mass-media este nevoie atât de implicarea experților în planificare și
comunicare, cât și de pregătirea corespunzătoare a experților-purtători de cuvânt.
Organizațiile profesionale și alți parteneri se pot bucura de mai multă încredere decât gu-
vernul, mai ales într-o situație de criză. De mare ajutor poate să fi posibilitatea acestora de
a susține ferm imunizarea și de a aborda soluționarea/cercetarea problemei.
9.3. Pregătirea mesajelor de bază

Mesajele trebuie să fie cât se poate de simple. Trebuie utilizate cuvinte simple și propoziții
scurte. Dacă este posibil, se poate relata o istorie ca exemplu. Pentru răspândirea mesaju-
lui, trebuie creată o „imagine verbală” (descriere grafică sau sugestivă cu ajutorul cuvinte-
lor). Mesajele de bază trebuie să fie scurte succinte și să conțină anumite fapte:
§ Avantajele imunizării, dovedite în mod clar, pentru prevenirea anumitor boli. Până
la introducerea vaccinurilor, infecțiile, care la momentul actual pot fi controlate,
provocau milioane de decese și un număr foarte mare de dizabilități; situația se
poate repeta dacă vom înceta administrarea vaccinurilor.
§ Refuzul de la vaccinare este riscant (expunerea la boli și complicațiile acestora).
§ Vaccinurile pot provoca reacții care rareori sunt serioase.
§ Siguranța imunizării este extrem de importantă, iar de ea depinde menținerea în-
crederii în programele de imunizări.
§ Orice suspiciune de existență a unei probleme este investigată (avantajul unei su-
pravegheri bine organizate a siguranței imunizării). Această investigație constituie
un exemplu de astfel de acțiuni.
87
9 Comunicarea
Există multe surse de informații care pot fi utile la pregătirea mesajelor de bază. Acestea
trebuie utilizate și adaptate la cultura și concepțiile locale.
Rareori este nevoie ca programul de imunizări să fie întrerupt în timpul anchetei, cu excep-
ția cazurilor în care există probleme evidente legate de vaccin. Astfel de acțiuni decisive
sunt justificate în așa caz. Marea majoritate a evenimentelor sunt coincidente în timp cu
imunizarea sau sunt o problemă locală (în funcție de tipul de eveniment), motiv pentru care
programul de imunizări trebuie să continue să protejeze populația de boli.
9.3.1. Pregătirea comunicatului pentru presă

Toate informațiile care urmează să fie comunicate la conferința de presă trebuie pregătite
din timp și incluse în declarația pentru presă/comunicatul de presă. Într-o declarație pen-
tru presă sau comunicat de presă trebuie să se răspundă la 6 întrebări. Textul acestora nu
trebuie să depășească o pagină (maximum 400-500 de cuvinte), trebuie să fie formulat cu
propoziții scurte, prin care:
§ se va descrie complet evenimentul în contextul unei situații concrete (de exemplu,
un eveniment izolat, un grup de EAPI sau un eveniment coincident în timp);
§ se vor evita termenii tehnici;
§ se vor indica măsurile deja întreprinse sau planificate (precum ancheta EAPI);
§ se va descrie cauza posibilă a evenimentului;
§ se vor garanta măsuri de eliminare a deficiențelor și se vor indica măsurile deja
întreprinse;
§ se vor oferi linkuri către orice publicație relevantă sau site web pentru informații
suplimentare;
§ se va indica numele complet al expeditorului și datele de contact ale purtătorului
de cuvânt;
§ se vor oferi, după primirea permisiunii de a le publica, comentariile principalilor
oficiali (acestea trebuie să fie pozitive și să conțină mesaje principale);
§ se vor repeta mesajele de bază.
88
Acțiuni ulterioare în ceea ce privește comunicarea

Îndepliniți-vă promisiunile: dacă ați promis să distribuiți informații actualizate despre an-
chetă, asigurați-vă că acest lucru este făcut la timp. Dacă rezultatele anchetei se rețin,
anunțați neapărat acest lucru.
Răspundeți la întrebările la care nu ați putut răspunde mai devreme: dacă dintr-un motiv
sau altul nu ați putut răspunde la o întrebare, de îndată ce ați găsit răspunsul, comunicați-l
persoanei care v-a adresat întrebarea.
Informați populația despre cursul evenimentelor: dacă au fost luate decizii sau au fost
întreprinse măsuri la nivel înalt după ancheta EAPI, despre care populația trebuie să știe,
comunicați aceste detalii prin intermediul unui comunicat de presă sau al altor mijloace de
informare locale.
9.4. Gestionarea situației de criză

Situația de criză este situația în care apariția informațiilor despre EAPI provoacă un risc
real sau potențial de a pierde încrederea în vaccin sau în programul de imunizări. Criza
poate fi adesea evitată prin anticiparea faptelor, atenție și instruire. Dacă toate măsurile
necesare au fost întreprinse, atunci investigarea și gestionarea situației legate de siguranța
vaccinului vor consolida încrederea și percepția populației privind imunizarea și, într-un
final, vor face programul de imunizări mai bun.
9.5. Modul de gestionare a situației de criză

§ Anticiparea faptelor. Nu trebuie să așteptăm izbucnirea situației de criză. Trebuie să ne
pregătim pentru ce-i mai rău și să stabilim legături bune cu reprezentanții mass-media.
Este necesară informarea adecvată a populației și înțelegerea programului de imunizări.
§ Instruirea angajaților de la toate nivelurile sistemului de sănătate cu privire la măsurile
adecvate de răspuns. Trebuie dezvoltată încrederea pentru a oferi, în mod corespunzător,
răspunsuri corecte la apelurile populației și mass-mediei (în special mass-media locală).
§ Confirmarea tuturor faptelor și pregătirea (a se vedea etapele pregătirii unei conferințe
de presă și a unui comunicat de presă) înainte de a face comentarii publice.
89
9 Comunicarea
§ Pregătirea unui plan de intervenție în situații de criză. Acesta trebuie pregătit din timp,
cu determinarea persoanelor responsabile de soluționarea situației de criză și de pre-
gătirea tuturor documentelor și informațiilor aferente.
Trebuie reținute următoarele:

§ comunicarea cu părinții, comunitatea, lucrătorii medicali, alți parteneri și mass-me-
dia este necesară și importantă;
§ comunicarea trebuie să aibă drept scop consolidarea încrederii în programul de imu-
nizări. Trebuie să fiți la curent cu riscurile și beneficiile imunizării, precum și cu pro-
gresul și rezultatele anchetei;
§ comunicarea trebuie să fie asigurată de un reprezentant al autorităților, care are cu-
noștințe și experiență în domeniul dat;
§ se recomandă ca planul de comunicare să fie pregătit din timp, deoarece acest lucru
va contribui la reducerea impactului negativ al evenimentelor legate de EAPI.
90
Anexa 1
FORMULAR DE RAPORTARE A EVENIMENTELOR ADVERSE POST-IMUNIZARE (EAPI)
Numărul de identificare al EAPI înregistrat: _____________________

Confidențialitatea datelor de identificare menționate în acest formular va fi respectată.
*Numele și prenumele pacientului: ________________________________________ *Numele și prenumele persoanei raportoare: _______________________________

*Data nașterii (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __ ___________________________________________________________________________
Sex: M F *Instituția/funcția/departamentul/adresa persoanei raportoare:
Codul personal al pacientului:_____________________________________________ ___________________________________________________________________________

*Adresa pacientului: ______________________________________________________ *Telefon ______________________ și e-mail: __________________________________
__________________________________________________________________________ *Data raportării (ZZ/LL/AAAA): _ _ / _ _ / _ _ _ _
*Telefon ______________________ și e-mail: __________________________________
Denumireainstituțieimedicaleundeafostefectuatăvaccinarea:________________________________________________________________________________________________
Vaccinul Solventul
*Denumirea vaccinului (rilor) *Data *Ora Numărul de ordine al dozei *Numărul *Termenul de *Numărul *Termenul de Data și ora
administrate; denumirea vaccinării vaccinării administrate (de exemplu, lotului valabilitate lotului valabilitate reconstituirii
producătorului, țării de origine a prima, a doua etc.) vaccinului
vaccinului (lor)
91
*EAPI supuse înregistrării, conform listei (anexa 5): A se descrie EAPI (semne și simptome clinice, timpul apariției, data,
92
Data și ora debutului EAPI (ZZ/LL/AAAA): ora), diagnosticul prezumptiv, asistența acordată. Dacă este necesar,
a se utiliza o foaie suplimentară.
__ __ / __ __ / __ __ __ __ ora min.
A fost spitalizat pacientul? Da Nu

Anexe
Data când pacientul a solicitat asistență medicală

(ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __
Data spitalizării (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __
* Este cazul unul serios? Da / Nu;
Dacă da: Spitalizare; Pericol pentru viață; Dizabilitate; Anomalii congenitale; Deces.
* Finalul EAPI
S-a recuperat În proces de recuperare S-a recuperat cu efecte reziduale Stare fără dinamică Nu se știe A decedat
Dacă a decedat, a se indica data decesului (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __ S-a efectuat autopsia?: Da Nu Nu se știe
Anamneza medicală anterioară (inclusiv bolile suportate, episoade de reacție similară sau alte alergii), medicamentele administrate concomitent și alte
informații relevante (de ex., alte cazuri). Dacă este necesar, a se utiliza o foaie suplimentară:
Se completează la nivel de CSP teritorial:
Este necesară o anchetă? Da Nu Dacă da, a se indica data planificată pentru anchetă (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __
Se completează la nivel național:
Data la care a fost primit mesajul la ANSP (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __ Numărul unic de identificare al EAPI: ______________________
Comentarii:
*Completarea acestor câmpuri este obligatorie

93
Numărul epidemiologic
A1
vaccinul
Asociat cu
Numele, prenumele, codul de

identificare a pacientului
Data nașterii (zz/ll/aaaa)
A2
calitate al
vaccinului
Asociat cu
un defect de
Domiciliul pacientului Localitatea/

orașul/raionul strada/casa
tificare rămâne același).
apartament
A3
Instituția medicală în care a fost

imunizare
Asociat cu
o eroare de
efectuată imunizarea
Data imunizării (zz/ll/aaaa), ora
A4
teama de
imunizare
Asociat cu
Reacția (conform listei cu EAPI

care fac obiectul raportării și
înregistrării, anexa 5)
Tipul reacției (cod) [1] minoră [2]
gravă/serioasă [3]
Finalul: [1] s-a recuperat, [2]
B1
dizabilitate, [3] deces, [4] nu se știe
Vaccinul suspectat: denumirea,
producătorul, numărul d/o al dozei
Asocierea temporală este
dovezi definitive suficiente

consecventă, dar nu există
eveniment, legat de vaccin)

(de exemplu, Penta-2)
de vaccin (poate avea loc un nou

Nr. lotului vaccinului și termenul
de valabilitate
*Codificarea clasificării finale a EAPI:

Nr. lotului solventului, termenul de
valabilitate
B2
Intervalul de timp dintre momentul
administrării vaccinului și debutul
de consecvență și
EAPI (ore, zile, săptămâni)
relația de cauzalitate
Factorii calificativi duc
la tendințe contradictorii
dintre EAPI și imunizarea

pentru evenimentele provocate inconsecvență, implicând
Lista nominală a cazurilor de evenimente adverse post-imunizare (EAPI)
Data primirii raportului despre

EAPI (zz/ll/aaaa)
С
A fost efectuată vreo anchetă?
(dacă da, a se indica data)
relații de
Lipsa unei
cauzalitate
(coincidență)
Clasificarea finală (codul)*
D
Data finalizării anchetei
pentru
epidemiologice (confirmare de la
Informații
clasificare
insuficiente
ANSP)
Notă: dacă EAPI a avut loc după administrarea mai multor vaccinuri, atunci pentru fiecare vaccin se îndeplinește un rând separat (numărul unic de iden-
Ghid privind supravegherea evenimentelor adverse post-imunizare Anexa 2
Anexe
Anexa 3
FORMULARUL DE ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ A EAPI
Confidențialitatea datelor de identificare menționate în acest formular va fi respectată.
SECȚIUNEA A Informații de bază

Municipiul/Raionul ______________________________________________________________________________________________________
Numărul epidemiologic al cazului de EAPI _______________________________________________________________________________
Locul vaccinării (): IMS Publică IMS Privată Alta (a se indica) ___________________________________________________________
Vaccinarea (): Campanie, De rutină, Alta (a se indica) __________________________________________________________________
Denumirea și adresa instituției în care s-a efectuat vaccinarea: cu indicarea exactă a tuturor datelor (denumirea
localității, strada, numărul casei, numărul de telefon, etc.): _______________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
Numele, prenumele persoanei care a realizat ancheta: Data anchetei: __ __ / __ __ / __ __ __ __
___________________________________________________________ Data completării formularului: __ __ / __ __ / __ __ __ __
Denumirea instituției ______________________________________ Această dare de seamă este: () inițială
___________________________________________________________
intermediară finală
Funcția: ___________________________________________________
Telefon de serviciu (cu cod): _______________________________ Telefon de serviciu (cu cod): _______________________________
Telefon mobil: _____________________________________________ Fax: _______________________________________________________
E-mail: ____________________________________________________ E-mail: ____________________________________________________
Numele, prenumele pacientului __________________________________________________________________ Sexul: () M F

(pentru fiecare caz din cluster se va completa un formular separat)
Data nașterii (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __ Vârsta la care s-a dezvoltat EAPI: __ __ ani __ __ luni __ __ zile
Adresa completă a domiciliului pacientului, cu indicarea exactă a tuturor datelor (denumirea localității, strada, numărul
casei, numărul apartamentului, numărul de telefon etc.): _________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
Denumirea și Numărul de ordine al
Numărul seriei/ Termenul de
producătorul Data vaccinării Ora vaccinării dozei (de exemplu,
lotului valabilitate
vaccinurilor/solvenților prima, a doua etc.)
Vaccin Vaccin
Solvent Solvent
Vaccin Vaccin
Solvent Solvent
Vaccin Vaccin
Solvent Solvent
Tipul punctului de vaccinare () Fix Mobil În deplasare Altul ________________________

Data la care a apărut primul simptom/simptomul de bază (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __ Ora (h/min) __ __ /__
Data primei adresări după asistență medicală (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __
94
Spitalizare: () Da Nu Data spitalizării (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __

Data la care au apărut suspiciuni la EAPI (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __
Data la care s-a notificat inițial CSP (ZZ/LL/AAAA):__ __ / __ __ / __ __ __ __
Situația în ziua investigației (): Manifestările clinice persistă Proces de recuperare Recuperare completă
Deces Dezabilitate Nu se știe

În caz de deces, data (ZZ/LL/AAAA): _ _/ _ _/ _ _ _ _ Ora (h/min): __ __ / __ __
A fost efectuată investigația anatomo-patologică? () Dа (data)_______________ Nu

Este planificată pentru (data)_____________ ora________
A se anexa concluzia (dacă există).
SECȚIUNEA B Anamneza înainte de vaccinare

Rezultatul (a se bifa  Comentariile (dacă da,
Criteriile
informațiile necesare) a se indica detalii)
Evenimente similare în trecut Da /Nu /Nu se știe
Eveniment advers post-imunizare anterior Da /Nu /Nu se știe
(vaccinurile anterioare)
Alergie la vaccin, medicament sau un aliment Da /Nu /Nu se știe
(menționată în anamneză)
Îmbolnăvire în ultimele 30 de zile/patologie congenitală Da /Nu /Nu se știe
Spitalizare în ultimele 30 de zile, cu indicarea cauzei Da /Nu /Nu se știe
În prezent, pacientului îi este administrat tratament Da /Nu /Nu se știe
medicamentos din alt motiv (dacă da, a se indica
medicamentul, indicațiile pentru administrarea acestuia,
doza și durata tratamentului)
Orice boală (asociată cu EAPI dat) sau alergie în anamneza Da /Nu /Nu se știe
familiei
Pentru femeile de vârstă fertilă
• Însărcinată la momentul de față  Da (termenul în săptămâni) ______________________/ Nu /Nu se știe
• Alăptează la momentul de față  Da / Nu

Pentru sugari:
Patologia sarcinii: () Da Nu Nu se știe,

Dacă Da indicați _________________________________________________________________________________________________________
Născut () în termen prematur la termen depășit. Greutatea la naștere: ________________
Naștere () pe cale naturală prin cezariană asistată instrumental (forceps, vacuum etc.)
cu complicații (a se indica):
95
Anexe
SECȚIUNEA C Rezultatele primei investigații ** a unui caz serios de EAPI

Sursa de informații (() toate sursele relevante):
Cercetare efectuată de specialiștii investigatori Documentație Anamneză Altele_______________________

a se indica sursa datelor din anamneză: _____________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
Numele, prenumele și numărul de telefon al persoanei care prima a examinat și a tratat pacientul:
_________________________________________________________________________________________________________________________
Numele, prenumele și numărul de telefon al altor persoane care tratează pacientul:
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
Alte surse din care au fost obținute informații (a se indica): ______________________________________________________________
Semnele și simptomele în ordine cronologică cu indicarea datei, orei, min., începând cu momentul vaccinării:
Numele, prenumele și datele de contact ale persoanei care Funcția: Data/Ora

furnizează aceste informații clinice:
________________________________________________________________
**Instrucțiuni – A se anexa copiile TUTUROR documentelor disponibile (inclusiv fișelor medicale, fișei de externare,
constatările intermediare, rezultatele testelor de laborator și concluziile investigației anatomo-patologice), iar apoi a se
indica informațiile suplimentare care NU SUNT INCLUSE în aceste documente, reieșind din următoarele situații:
• Dacă pacientul a primit îngrijire medicală : se vor anexa copiile tuturor documentelor disponibile (inclusiv fișelor
medicale, fișa de externare, constatările preliminare, rezultatele testelor de laborator și concluziile investigației
anatomo-patologice, dacă există), și informațiile constatate în cadrul investigației, care nu sunt incluse în
documentele anexate:
________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
• Dacă pacientul nu a primit îngrijire medicală – se va face rost de anamneză, se va examina pacientul, iar
rezultatele se vor nota mai jos (a se utiliza foi suplimentare, dacă este necesar).
Diagnosticul preliminar/final (a se sublinia): _____________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________
Data:______________________________________
96
SECȚIUNEA D Date privind vaccinurile administrate în aceeași zi în UCP, asociate cu EAPI investigate
Numărul de persoane Denumirea Denumirea
vaccinate cu vaccinul vaccinului solventului
(rile) suspect(e) în
instituție în timpul Numărul Numărul
sesiunii. Se va anexa o de doze de doze
copie din registru. administrate administrate
a) Când a fost vaccinat pacientul? () – a se notifica la TOATE întrebările)
La începutul sesiunii de vaccinare La finalul sesiunii de vaccinare Nu se știe

Dacă s-au folosit flacoane cu doze multiple, a se indica numărul _________ de pacienți imunizați cu vaccin
din același flacon, nr. d/o a pacientului vaccinat (dacă se știe)
sau a fost doza primită de pacient () – printre primele din flacon, printre ultimele din flacon,
Nu se știe.
b) A fost identificată vreo eroare la prescrierea acestui vaccin sau nerespectarea
Da / Nu
recomandărilor privind administrarea acestuia? ()
c) În baza rezultatelor anchetei, credeți că vaccinul (ingredientele sale) administrat ar fi Da / Nu /
putut fi nesteril? () Nu se poate evalua
d) În baza rezultatelor anchetei, credeți că starea fizică a vaccinului (de exemplu, culoarea, Da / Nu /
tulbureala, impuritățile străine etc.) era nepotrivită în timpul administrării? () Nu se poate evalua
e) În baza rezultatelor anchetei, credeți că lucrătorul medical care a administrat Da / Nu /
vaccinul(rile) a comis o greșeală la reconstituirea (diluarea)/pregătirea vaccinului (de Nu se poate evalua
exemplu, preparatul greșit, solventul greșit, amestecarea necorespunzătoare, umplerea
necorespunzătoare a seringii etc.)? ()
A se concretiza _____________________________________________________________________
f) În baza rezultatelor anchetei, credeți că a fost comisă o greșeală la manipularea Da / Nu /
vaccinului (de exemplu, nerespectarea condițiilor lanțului rece în timpul transportării, Nu se poate evalua
depozitării și/sau în timpul sesiunii de vaccinare etc.)? ()
g) În baza rezultatelor anchetei, credeți că vaccinul a fost administrat în mod incorect Da / Nu /
(de exemplu, doza incorectă, locul sau metoda de administrare greșită, dimensiunea Nu se poate evalua
greșită a acului, nerespectarea bunelor practici de injectare etc.)? ()
h) Numărul de persoane cărora li s-a administrat vaccinul din același flacon/fiolă ca și
persoanei afectate
i) Numărul de persoane cărora li s-a administrat vaccinul respectiv la aceeași sesiune de
vaccinare
j) Numărul de persoane cărora li s-a administrat vaccinul respectiv în alte instituții cu
același număr de lot/serie. A se indica instituțiile: ___________________________________
k) Face parte acest caz dintr-un cluster de cazuri? () Da / Nu /
Nu se știe
l) Dacă da, câte cazuri au fost identificate în cluster? ()
m) Li s-a administrat celor afectați din cluster vaccin din același flacon? () Da / Nu /
Nu se știe
n) Dacă nu, a se indica numărul de flacoane utilizate la vaccinarea celor afectați
(detaliile se vor indica separat)
Este important ca pe foi aparte să se ofere explicații la aceste răspunsuri
97
Anexe
Practica de imunizare în IMS unde a fost utilizat vaccinul în cauză (A se completa această
SECȚIUNEA E
secțiune în baza rezultatelor interogărilor și/sau observării procedurilor în practică)
Seringile și acele utilizate :
• Se utilizează la vaccinare seringi cu auto-blocare (SAB) ? () Da / Nu /
Nu se știe
Dacă nu, a se indica tipurile de seringi utilizate ():
De unică folosință De unică folosință, dar care se utilizează repetat Altele __________________________________
Cabinetul /punctul de vaccinări este asigurat cu trusa de medicamente și instrumente necesare Da / Nu /
pentru acordarea asistenței medicale urgente în caz de reacții anafilactoide, șoc Parțial
Personalul care prestează servicii de imunizare cunoaște și e capabil a acorda asistență medicală Da / Nu /
urgentă în caz de reacții anafilactoide, șoc Parțial
Date, observații și comentarii suplimentare importante care au fost obținute:
Diluarea (reconstituirea) vaccinului: (a se completa doar dacă se aplică, () a se nota NA dacă nu este aplicabil)
• Procedura de diluare (reconstituire) a vaccinului Statut
Se utilizează una și aceeași seringă pentru diluarea mai multor flacoane ce conțin același fel de Da Nu NA
vaccin? ()
Se utilizează una și aceeași seringă pentru diluarea diferitor vaccinuri? () Da Nu NA
Se utilizează câte o seringă separată pentru diluarea fiecărui flacon cu vaccin? () Da Nu NA
Se utilizează câte o seringă separată pentru diluare la fiecare vaccinare în cazul flacoanelor cu Da Nu NA
doză unică? ()
• Diluantul se păstrează în frigider împreună cu vaccinul respectiv Da Nu NA
• Se utilizează doar solvenții recomandați de producător pentru vaccinul dat? () Da Nu NA
98
Lanțul rece la transportarea, păstrarea și utilizarea vaccinului (A se completa această

Secțiunea F
secțiune în baza rezultatelor interogărilor și/sau observării procedurilor în practică)
Ultimul punct în păstrarea vaccinului:
• Este monitorizată temperatura din frigiderul în care sunt păstrate vaccinurile? () Da / Nu
– Cu ce instrument se măsoară temperatura în frigider: termometru, dispozitiv de înregistrare permanentă a
temperaturii, nu este nici un instrument (subliniați)
– Se înregistrează temperatura din frigider de 2 ori pe zi în fișa de evidență a temperaturii? Da / Nu
– Se înregistrează temperatura din frigider în fișa de evidență a temperaturii în zile de odihnă,
Da / Nu
sărbători?
– Există în frigider indicator de congelare funcțional? Da / Nu
– Au fost înregistrate abateri de temperatură de +2 - +8°C după depozitarea vaccinului în frigider?
Da / Nu
()
– Dacă da, a se anexa rezultatele monitorizării temperaturii
Da / Nu /
• Au fost respectate condiții corespunzătoare de păstrate a vaccinurilor, solvenților și seringilor? ()
Nu se știe
• Se păstrează alte preparate/produse în frigider sau în congelator (altele decât vaccinurile PNI și Da / Nu /
solvenții pentru vaccinuri)? () Nu se știe
Da / Nu /
• Au fost găsite în frigider vaccinuri reconstituite, parțial utilizate? ()
Nu se știe
• Au fost găsite în frigider vaccinuri care nu pot fi utilizate (expirate, fără marcaj, termoindicator Da / Nu /
de flacon în stadiile 3 sau 4, înghețate? Deschise mai mult de 28 de zile în urmă, deschise fără
indicarea datei). () Nu se știe
• Au fost găsiți în depozit solvenți pentru vaccinuri care nu pot fi utilizați (cu termenul de valabilitate Da / Nu /
expirat, de la alți producători de vaccinuri, în ampule crăpate sau murdare)? () Nu se știe
99
Anexe
Transportarea vaccinului:
Da / Nu /
• A fost folosit termos/ termocontainer la transportarea vaccinurilor? ()
Nu se știe
Da / Nu /
• A fost folosit termos/ termocontainer în timpul sesiunii de vaccinare? ()
Nu se știe
• Volumul termosului/ termocontainerului folosit la transportarea vaccinului (în litri), suficient Da / Nu /
pentru transportare? () Nu se știe
Da / Nu /
• Volumul termosului/ termocontainerului folosit în timpul vaccinării (în litri). ()
Nu se știe
• Timpul de transportare a vaccinului până la locul de vaccinare (în cazul deplasării la locul Da / Nu /
vaccinării). () Nu se știe
• A fost folosit termosului/ termocontainerului pentru transportarea vaccinurilor la punctul de Da / Nu /
vaccinare în afara IMS în ziua vaccinării (nu mai devreme)? () Nu se știe
Da / Nu /
• Au fost folosite elemente acumulatoare de frig? ()
Nu se știe
Da / Nu /
• A corespuns numărul de elemente de răcire cu volumul termosului/ termocontainerului? ()
Nu se știe
În ce stare au fost folosite elementele de răcire: congelate, condiționate, răcite la temperatura +2 - +8ºC (a sublinia)
Investigații la nivel administrativ local

Secțiunea G
(vizitarea unei localități și intervievarea părinților/altor persoane)
Au fost raportate evenimente similare în aceeași localitate în perioada în care persoana afectată a dezvoltat EAPI? ()
Da / Nu /Nu se știe . Dacă da, a se oferi informații:
Dacă da, câte evenimente/episoade de acest fel au avut loc?
Câte persoane afectate au fost

• vaccinate: _______________________________________________________
• nevaccinate: ____________________________________________________
• nu există date despre persoane: _________________________________
Comentarii suplimentare:
Secțiunea H Alte date primite/observații/comentarii
100
Anexa 4
Lista evenimentelor adverse post-imunizare,
care fac obiectul raportării și înregistrării
Intervalul de
Nr. EAPI Definiția standard de caz manifestare Vaccinul
după vaccinare
1.0 Reacții locale la locul injectării sau asociate direct cu locul injectării
1.1 Abces steril Formațiune mică în locul injectării cu conținut 0-7 zile Toate vaccinurile
fluctuant sau drenat. Infiltrarea presupune semne de injectabile
inflamație:
• hiperemie locală;
• edem;
• durere.
Abcesul poate fi însoțit de creșterea temperaturii
corpului.
1.2 Abces bacterian Infecție vizibilă, leziune cu fluctuații ale țesuturilor 0-7 zile Toate vaccinurile
moi: puroi, semne de inflamație, febră, culturi injectabile
bacteriene pozitive sau prevalența neutrofilelor.
Absența uneia sau a mai multor dintre aceste
caracteristici nu exclude un „abces bacterian”.
1.3 Abces rece Formațiune cu aspect de tumefiere cu/fără schimbarea De la 2 săptămâni BCG
culorii pielii de pe ea; indoloră la palpare, în centru la 8 luni
poate fi observată fluctuația; este adesea însoțită de
o creștere reactivă a ganglionilor limfatici axilari. Este
posibilă deschiderea spontană și excizarea acestuia.
1.4 Ulcer Leziune a pielii și țesutului adipos subcutanat. Are o De la BCG
dimensiune de la 10 mm în diametru (marginile sunt 2 săptămâni la
subminate, infiltrarea în jur este slab exprimată, baza 6 luni
poate fi acoperită cu secreție purulentă).
1.5 Cicatrice Formațiune densă supradenivelată cu o dimensiune După 1 an BCG
keloidă. de la 10 mm cicatricei este rotunjită, eliptică, uneori
stelată. Suprafață netedă, lucioasă. Culoare de la roz
deschis la maroniu. Poate fi însoțită de o senzație de
mâncărime, înțepături și posibil, durere.
1.6 Infiltrație post- Hiperemie și edem, care se extinde de la locul 0-7 zile Toate vaccinurile
injectare și injectării și are una sau mai multe dintre următoarele injectabile
hiperemie. caracteristici:
- edemul este extins dincolo de cea mai
apropiată articulație;
- durerea, roșeața și edemul durează mai mult de
3 zile și provoacă agitarea pacientului;
- necesită spitalizare.
Reacții locale de intensitate mai mică sunt considerate
obișnuite, de obicei trec în decurs de 3 zile și nu
trebuie să fie raportate și înregistrate.
1.7 Flegmon Inflamație purulentă difuză acută a țesutului 0-7 zile Toate vaccinurile
subcutanat; spre deosebire de abces, nu are limite clare. injectabile
101
Anexe
Intervalul de
după vaccinare
2.0 Reacții sistemice
2.1 Febră Creșterea temperaturii corpului Până la 3 zile Toate
(în baza temperaturii axilare) este clasificată ca: după vaccinurile
• febră moderată: 38,5–39,5°C două sau mai inactivate și până
multe zile; la 30 de zile după
• febră severă: 39,5°C și mai mult. vaccinurile vii
2.2 Plâns persistent Plâns cu țipete timp de 3 sau mai multe ore. 0-72 de ore Vaccin cu
inconsolabil component
pertusic celular
5-30 de zile ROR
5-42 de zile Vaccin împotriva
varicelei
2.3 Sindromul Se manifestă printr-un debut brusc care apare după De la 3-4 ore până În general, DTP,
hipotonic- vaccinare și durează de la un minut la câteva ore la la 48 de ore după DTP+Hib +HVB,
hiporeactiv copiii cu vârsta sub 10 ani. Trebuie să fie prezente vaccinare altele – mai rar
toate semnele de mai jos:
- hipotonie musculară;
- scăderea reacțiilor de răspuns
(hiposensibilitate senzorială) sau lipsa
reacțiilor, inclusiv:
- tulburări tranzitorii sau pierderea conștiinței;
- absența contactului vizual/amnezie tranzitorie;
- culoare palidă a pielii sau cianoză.
2.4 Limfadenopatie Mărirea ganglionilor limfatici, fără semne de 0-7 zile Vaccinuri
inflamație. inactivate
5-30 de zile ROR
5-42 de zile Vaccinul împotriva
varicelei
2.5 Limfadenită Inflamația a cel puțin unui ganglion limfatic de la 10 De la BCG
regională mm în diametru sau mai mult. Localizare obișnuită 2 săptămâni
– regiunea axilară stângă, este posibilă inflamarea la 6 luni.
altor ganglioni limfatici: supra- și/sau subclaviculari,
cervical, și în regiunea umărului.
2.6 Parotidită Creșterea în volum a glandelor salivare parotide. 5-30 de zile ROR, urlian
2.7 Orhită Inflamația testiculelor la băieți. 5-30 de zile ROR, urlian
2.8 Exantem Erupții abundente, difuze și polimorfe. 0-7 zile Vaccinuri
inactivate
0-30 de zile ROR, BCG
varicelei
102
Intervalul de
după vaccinare
2.9 Vomă și/sau • Vomă și/sau diaree severă, însoțite de deshidratare 0-72 de ore Vaccinuri
diaree și/sau alte semne comune care prezintă pericol inactivate
pentru viață.
0-7 zile Vaccinul împotriva
• Diaree care durează 14 sau mai multe zile.
rotavirusului
3.0 Reacții alergice
3.1 Anafilaxie Sindrom care poate pune viața în pericol, se manifestă Până la 24 de Toate vaccinurile
(inclusiv șoc prin debutul brusc și acutizarea rapidă a semnelor și ore (de obicei în
anafilactic). simptomelor, cu implicarea mai multor (> 2) sisteme și decursul primei ore
organe, și anume: după vaccinare).
• pielea – hiperemia feței, erupție cutanată
(urticarie), edem Quincke (edeme pe față/
edeme pe suprafața corpului);
• organele respiratorii – tuse persistentă,
respirație șuierătoare (bronhospasm), stridor,
edem laringian;
• tractul gastrointestinal – greață, dureri
abdominale;
• sistemul cardiovascular –hipotensiune
arterială, puls slab sau absent în vasele
periferice;
• manifestări extreme – șoc.
3.2 Alte reacții Reacție alergică sistemică severă care afectează 0-48 de ore (de Toate vaccinurile
alergice severe pielea și mucoasele (ale gurii și ochilor mai frecvent). obicei în primele
(sindromul 5-6 ore după
Steven-Johnson, vaccinare).
sindromul Lyell
și altele)
4.0 Reacții neurologice
4.1 Convulsii Convulsii generalizate, care nu sunt însoțite de semne 0-72 de ore Vaccinuri
sau simptome neurologice focale: inactivate
• convulsii febrile – temperatura corpului crește
5-30 de zile ROR
peste +38,5 ºC (axilară);
• convulsii afebrile – temperatura corpului este 5-42 de zile Vaccin împotriva
normală. varicelei
4.2 Encefalopatie Afecțiune neurologică acută și severă, manifestată 0-42 de ore Vaccinuri
prin următoarele stări: inactivate
• convulsii;
5-30 de zile ROR
• schimbare pronunțată a comportamentului în
timpul zilei și al unei perioade mai mari; 5-42 de zile Vaccin împotriva
• schimbare a conștienței. varicelei
4.3 Encefalită. Afecțiune neurologică acută și severă, manifestată 0-42 de ore Vaccinuri
prin tulburări neurologice cerebrale și focale, convulsii, inactivate
modificări ale nivelului de conștiință și/sau schimbări
5-30 de zile ROR
aparente ale comportamentului care durează una sau
mai multe zile. 5-42 de zile Vaccin împotriva
varicelei
103
Anexe
Intervalul de
după vaccinare
4.4 Encefalomielită Boală demielinizantă inflamatorie a SNC, caracterizată 0-42 de ore Vaccinuri
acută printr-o evoluție acută și subacută. inactivate
diseminată.
5-30 de zile ROR
varicelei
4.5 Panencefalită Boală inflamatorie progresivă acută a creierului. 1-3 ani Vaccin cu
sclerozantă Tulburări cerebrale generale, tulburări neurologice cu component rujeolic
subacută PESS. pierderea funcțiilor cognitive.
4.6 Meningită Boală acută severă, cu febră, cu simptome de 0-15 zile Vaccinuri
leziuni cerebrale, cu semne meningeale pozitive și inactivate
modificări ale caracteristicilor lichidului cefalorahidian,
5-30 de zile Vaccin cu
confirmate prin teste de laborator.
component urlian
5-42 de zile Vaccin împotriva
varicelei
4.7 Paralizie acută Debut acut de paralizie flască și tulburări neurologice 5-30 de zile Persoanele cărora
flască asociată motorii în contextul diagnosticării poliomielitei li s-a administrat
cu vaccinul la izolarea virusului vaccinal și absența virusului VPO
poliomielitic viu sălbatic în probele de fecale. Afectarea neuronilor
5-75 de zile Persoana care
atenuat. motori spinali, bulbari constatată prin investigații
a contactat cu
electromiografice. Durează peste 60 de zile de la
persoanele cărora li
debutul bolii.
s-a administrat VPO
4.8 Sindromul Paralizie acută, flască, manifestată prin 0-8 săptămâni Vaccinuri vii
Guillain Barre poliradiculoneuropatie, tetraplegie, durere.
4.9 Anestezii sau Senzație constantă de amorțeală, înțepături și durere 0-15 zile Vaccinuri inactivate
parestezii. moderată în membre, limitarea mișcărilor active timp
5-30 de zile ROR
de 3 sau mai multe zile.
5-42 de zile Împotriva varicelei
4.10 Nevrita plexului Durere, limitarea mișcărilor active în partea superioară 2-28 de zile Vaccinuri care
brahial a membrelor, pe partea unde a fost administrat conțin anatoxină
vaccinul tetanică
4.11 Nevrită de nerv Inflamație a nervului, care irită mușchii faciali de pe o 0-3 luni Vaccinuri vii
facial (paralizia jumătate din față. Ca urmare, scăderea (pareză) sau
lui Bell) absența completă (paralizie) a mișcărilor feței și la
apariția asimetriei la față.
5.0 Altele
5.1 Sindromul Creșterea bruscă a temperaturii corpului, înrăutățirea 24-48 de ore Toate vaccinurile
șocului toxic stării generale, vomă și scaun apos, scăderea tensiunii injectabile
(SST). arteriale la câteva ore după administrarea vaccinului
5.2 Sepsis. Debut acut de boală generalizată severă, cauzată de Până la 7 zile Toate vaccinurile
infecție bacteriană și confirmată (dacă este posibil) de injectabile
cultura sangvină cu rezultat pozitiv.
104
Intervalul de
după vaccinare
5.3 Tulburări Reacții asociate cu stres și anxietate: Înainte, în timpul Toate vaccinurile
psihogenice. • leșin (sincopă); sau imediat după injectabile
• alte tulburări psihogene cauzate de panică, injectare.
cu prezența sau absența sindromului de
hiperventilație.
Aceste reacții sunt uneori însoțite de convulsii tonico-
clonice (a se vedea tabelul „Diagnosticul diferențial al
anafilaxiei, sincopei vasovagale și reacțiilor la stres,
asociate cu imunizarea”*).
5.4 Artrită. Durere persistentă (10 și mai multe zile) în articulații, 0-30 de zile Vaccinuri
adesea fiind afectate articulațiile periferice mici. inactivate
5-30 de zile Vaccin cu
component
rubeolic
varicelei
5.5 Infecția BCG Infecție generalizată și persistentă (uveită, lupus 1-12 luni BCG
diseminată. eritematos), care apare după administrarea vaccinului
BCG și care este confirmată prin identificarea tulpinii
Mycobacterium bovis. De obicei, la persoanele
imunocompromise.
5.6 Osteită Inflamație specifică a țesutului osos confirmată prin 3-36 de luni BCG
(osteomielită). identificarea tulpinii Mycobacterium bovis.
5.7 Sindromul Manifestare clinică a unui sindrom care apare la scurt Până la 1 an BCG
post-BCG. timp după administrarea vaccinului BCG, în mare parte
fiind de natură alergică: eritem nodos, granulom inelar,
erupție cutanată etc.
5.8 Purpură trom- Erupție hemoragică, sângerare a mucoasei orale și 12-35 de zile Vaccin cu
bocitopenică. nazale. Hematurie. Trombocitopenie confirmată prin component rujeolic
teste de laborator.
5.9 Invaginația Dureri abdominale, vomă repetată, lipsa scaunului, 0-42 de zile Vaccinul împotriva
intestinală confirmată clinic și imagistic. rotavirusului
5.10 Alte EAPI • Deces. 30 de zile Toate vaccinurile
serioase • Pun în pericol viața.
• Necesită intervenție medicală pentru a preveni
tulburările sau daunele reversibile.
• Necesită spitalizare sau prelungirea spitalizării
pacientului.
• Duc la pierderi totale sau parțiale a capacității de
muncă sau provoacă dezabilitate.
• Sunt anomalii congenitale/patologii congenitale.
105
Anexe
Anexa 5
Diagnosticul diferențial al anafilaxiei, sincopei vasovagale
și reacțiilor la stres, asociate cu imunizarea
Manifestări clinice Anafilaxie Sincopă vasovagală Reacții la stres
Natura evenimentului. Reacție alergică sistemică Pierderea temporară a Reacție (fiziologică,
care pune viața în pericol conștiinței provocată de psihologică, socială)
ca urmare a eliberării scăderea aportului de sânge complexă la stres (individual
histaminei și a altor la creier din cauza durerii sau în grup), care induce
substanțe biologic active sau a reacției emoționale la eliberarea de adrenalină,
din celulele mastocite. injecție. cortizol; hiperventilație,
hipocapnie și alcaloză
respiratorie.
Debutul. La scurt timp (5-30 de Înainte, în timpul sau Înainte, în timpul sau imediat
minute) după vaccinare. imediat după vaccinare. după vaccinare.
Manifestări și Agitație, slăbiciune, senzație Frică, slăbiciune, amețeli, Frică, amețeli, amorțeală,
comportamente clinice apăsătoare în piept. amorțeală, deseori cu înțepături la nivelul
generale. căderi. membrelor.
Manifestări la nivelul Senzații de arsură în gură, Aspect general palid, Aspect general palid,
pielii. prurit în zona buzelor, a transpirație rece lipicioasă, transpirație rece lipicioasă.
traheii, a gâtului, eritem membre reci.
general, erupții cutanate
generalizate, urticarie,
umflarea ochilor și a feței,
membre reci.
Respiratorii. Respirație zgomotoasă, Respirație normală, Respirație rapidă și
dificilă, rapidă, șuierătoare; superficială. superficială (hiperventilare).
stridor, cianoză, participarea
musculaturii auxiliare.
Cardiovasculare. Tahicardie, puls slab, Bradicardie, puls slab, dar Tahicardie, tensiune arterială
hipotensiune persistentă palpabil pe artera carotidă, sistolică normală sau
(persistă în poziție culcată), hipotensiune tranzitorie ridicată.
tulburări de ritm, stop care se normalizează în
cardiac. poziție culcată.
Gastrointestinale. Greață, vomă, dureri Greață, vomă. Greață, vomă.
abdominale, urinare și
defecare involuntară.
Neurologice. Pierderea conștiinței, care Pierderea tranzitorie a Pseudo-convulsii, tremur,
nu trece în poziție culcată. conștiinței, care trece slăbiciune, înțepături la
în poziție culcată a nivelul feței sau la nivelul
pacientului; spasme de membrelor
scurtă durată la nivelul
membrelor.
Clustere Nu Da Da
(grup de cazuri)
106
Anexa 6
Ghid standardizat pentru investigarea EAPI
ORGANIZAȚIA EVENIMENTE ADVERSE POST-IMUNIZARE

MONDIALĂ A
SĂNĂTĂȚII
Investigarea EAPI
Scop. Această notă descrie un proces sistematic standardizat pentru investi- LISTA DE VERIFICARE PENTRU INVESTIGAREA EAPI
garea evenimentelor adverse grave post-imunizare (EAPI) și stabilirea cauzei
prin: 1. ETAPA DE PREGĂTIRE
• confirmarea diagnosticului și a timpului de apariție; • Elaborarea ghidului național cu identificarea cazurilor EAPI pentru noti-
• detalii despre vaccinul administrat; ficare; formularele de raportare, ordinea investigației, rolul și răspunsul
• documentarea rezultatului evenimentului advers înregistrat; executorilor;
• determinarea dacă acest eveniment este unic sau face parte dintr- • Elaborarea documentelor de bază și a materialelor instructive de raporta-
un fenomen de grup; re și managementul investigării EAPI;
• revizuirea aspectelor operaționale. • Identificarea și instruirea personalului în investigarea EAPI folosind un
formular și instrucțiuni speciale;
• Instruirea personalului în colectarea și păstrarea testelor;
• Instituirea comitetului național competent în evaluarea EAPI
• Elaborarea procedurii și criteriilor, delegarea responsabilității unei persoa-
ne responsabilă de notificarea și contactul cu OMS și UNICEF (atunci când
vaccinul este furnizat de agențiile ONU) sau alți parteneri relevanți, în func-
ție de mecanismul de achiziții publice;
• Identificarea unei persoane responsabile de comunicarea cu publicul.
2. RECEPȚIONAREA NOTIFICĂRII
• De acordat atenție imediată tuturor cazurilor și de răspuns prompt la
EAPI grave.
• De verificat informațiile din notificare, de confirmat diagnosticul, de cla-
sificat și evaluat EAPI în conformitate cu definițiile de caz. De luat decizie
DEPISTAREA ȘI NOTIFICAREA
asupra necesității unei investigații suplimentare.
Persoanele cărora li s-au administrat vaccinul și/sau părinții/tutorii lor, care au
• Dacă este necesar, de mers la locul de detectare a EAPI sau de autorizat
depistat EAPI, trebuie să comunice lucrătorului medical despre incident. Toate
un alt angajat instruit să facă acest lucru.
EAPI trebuie să fie documentate și incluse în formularul de raportare standard.
3. INVESTIGAREA ȘI COLECTAREA DATELOR
CARE DIN EAPI ÎNREGISTRATE NECESITĂ INVESTIGARE
• De intervievat pacientul sau rudele sau de utilizat documentația existentă;
COMPLEXĂ • De intervievat vaccinatorii și alți lucrători medicali (personalul spitalului)
O investigație complexă este necesară în cazul în care EAPI este: sau de utilizat documentația existentă;
• serios1; • De întrebat despre vaccin/vaccinuri și alte preparate posibil administrate;
• caz de grup2; • De stabilit o definiție mai specifică a cazului dacă este necesar;
• suspect3; • De intervievat alte persoane care au primit un vaccin similar sau alte vac-
• suspiciune de eroare la vaccinare4; cinuri;
• se află în lista de investigare a EAPI; • De urmărit cum se efectuează vaccinarea;
• o îngrijorare serioasă a părinților și comunității. • De întrebat despre cazuri similare la cei nevaccinați;
CINE TREBUIE SĂ INVESTIGHEZE EAPI? • De formulat o presupunere a unei posibile cauze a EAPI (schema din pa-
O investigație complexă а EAPI poate fi efectuată în baza structurii operați- gina 93);
onale a programului și a cunoștințelor în domeniu. Dacă motivul înregistrării • De colectat probe (dacă este prevăzut de investigare, dar nu e planificat):
EAPI este clar, este suficientă o investigare de bază de către managerul local – de la bolnav;
de PNI; în caz contrar, investigația ar trebui să se desfășoare la nivelul (su- – vaccin și diluant (după caz);
perior) național de către un specialist/echipă specializată/experimentată, în – seringi.
funcție de natura, gravitatea EAPI și impactul acestuia asupra programului. • De îndreptat probele în instituția respectivă, laborator, organ de control etc.
TERMENELE DE INVESTIGARE A EAPI 4. АNALIZA DATELOR
Dacă este necesară o investigare complexă aprofundată, ar trebui să se • De analizat datele epidemiologice, clinice și de laborator.
înceapă cât mai curând posibil, în mod ideal în primele 24-48 de ore de la • De îndreptat datele Comitetului Național de investigare pentru revizuirea
înregistrarea cazului. EAPI pentru un aviz al experților.
• De sumat rezultatele și de raportat.
107
Anexe
ORGANIZAȚIA EVENIMENTE ADVERSE POST-IMUNIZARE

MONDIALĂ A
SĂNĂTĂȚII
5. ÎNTREPRINDEREA MĂSURILOR PRINCIPALELE SURSE ȘI DOCUMENTE PENTRU INVESTIGAREA

Măsurile de răspuns la nivel local după investigarea EAPI trebuie să fie baza- EAPI
te pe rezultatele obținute (date/informații) și pe practicile locale. Tratamen- • Formular standard al OMS pentru raportarea EAPI
tul pacientului este o prioritate. Poate fi necesară suspendarea vaccinării http://ru.vaccine-safety-training.org/tl_files/vs/pdf/WHO-standard-
la locul detectării EAPI până la primirea rezultatelor investigației, dar acest AEFI-reporting-form.pdf
lucru se face numai în cazuri extreme. Necesitatea unei suspendări la sca- • Formular standard al OMS pentru investigarea EAPI
ră mai largă este extrem de rară. În punerea în aplicare a măsurilor, este http://www.who.int/vaccine_safety/initiative/investigation/AEFI_
important de: Investigation_ form_2Dec14.pdf?ua=1 (engl.)
• informat personalul medical;
• Ghidul global privind supravegherea epidemiologică a EAPI
• informat părinții și publicul despre rezultate și măsurile întreprinse la
http://www.who.int/vaccine_safety/publications/aefi_surveillance/en/
toate etapele investigării;
(engl.)
• eliminat problemele (pe baza cauzei) prin îmbunătățirea instruirii,
supravegherii și/sau distribuirea vaccinurilor/seringilor; • Clasificarea OMS revizuită pentru stabilirea legăturii de cauzalitate a
• înlocuit vaccinul, dacă este necesar. EAPI: Ghidul utilizatorului
http://www.who. int/vaccine_safety/publications/gvs_aefi/en/ (engl.)
INVESTIGAREA CAZULUI DE DECES DUPĂ IMUNIZARE • Definiții standardizate ale cazurilor în cadrul cooperării de la Brighton
După informarea autorităților superioare, se efectuează o anchetă la fața https://brightoncollaboration.org/public.html (engl.)
locului, condusă de o echipă de medici, specialiști de laborator și experți
legiști, cu sprijinul managerilor de programe. Decizia de a efectua o auto- • Standardele autopsiei verbale: aflarea circumstanțelor și a cauzelor de
psie trebuie luată reieșind din socio-cultura locală religioasă și politică. O deces
autopsie trebuie efectuată având informații adecvate privind circumstanțele http://www.who.int/healthinfo/statistics/ verbalautopsystandards/en/
evenimentului, utilizând protocoalele standard pentru cercetarea patoanato- index1.html (engl.)
mică. De colectat probele corespunzătoare pentru testare. I EAPI serioase – aceste evenimente adverse sau reacții, care au ca rezul-
Dacă autopsia nu este posibilă, autopsia verbală poate fi efectuată în confor- tat moartea, spitalizare (prelungită) determină un handicap constant sau
mitate cu instrucțiunile și protocoalele respective. semnificativ/invaliditate, dezvoltă un viciu sau pune în pericol viața.
REZULTATELE INVESTIGĂRII EAPI II EAPI în grup – două sau mai multe cazuri de reacții adverse identice
La finalizarea investigației, este necesar de colectat documentația și datele asociate în timp, loc sau vaccinul administrat.
obținute, de pregătit un raport și de îl transmis echipei de experți pentru a III Informații (din una sau mai multe surse), care indică o legătură nouă
determina/evalua legătura de cauzalitate. sau potențială cauză, sau un nou aspect al legăturii cunoscute dintre
manipulare și eveniment advers sau pe lângă aceste efecte secundare
Cauzele posibile a EAPI asociate, adică este considerat suficient pentru activitățile de verificare.
Asociate cu vaccinul sau procesul de vaccinare IV EAPI – este orice eveniment medical nefavorabil care apare după imu-
Asociate cu vaccinul nizare, dar care nu are neapărat o legătură de cauzalitate cu vaccinul
Asociate cu un defect de calitate a vaccinului utilizat. Efectele secundare pot fi semne adverse sau neintenționate
Asociate cu o eroare de vaccinare
Asociate cu teama de vaccinare
Eveniment medical coincident
108
Anexa 7
Formular pentru evaluarea relației de cauzalitate a EAPI
Pasul 1: Eligibilitatea
Denumirea unui sau mai

Numele, prenumele Corespunde diagnosticul
multor vaccinuri administrate Diagnostic stabilit
pacientului cu definiția de caz?
înainte de acest eveniment
A se nota mai jos întrebarea proprie pentru a stabili relația de cauzalitate

A cauzat vaccinul ________________/vaccinarea ___________________?
(Evenimentul se analizează la îndeplinirea Pasului 2)
Pasul 2: Lista de verificare a întrebărilor despre eveniment

A se bifa  câmpurile corespunzătoare
I. Există probe solide pentru alte cauze?

Da Nu Nc NA Comentarii
Au fost confirmate și alte cauze în timpul examinării clinice sau al    
testelor de laborator?
II. Există o legătură de cauzalitate cunoscută cu vaccinul/vaccinarea?
Vaccinul/vaccinurile
Există date publicate despre faptul că vaccinul dat/vaccinurile    
date ar fi putut provoca un eveniment înregistrat chiar și la
administrarea corectă?
Există vreun test anumit care să identifice relația cu vaccinul sau    
cu ingredientele sale?
Eroare de imunizare
A avut loc vreo greșeală la prescrierea sau la respectarea recoman-    
dărilor privind administrarea vaccinului (de ex., administrarea unui
vaccin expirat, destinatar greșit al vaccinului etc.)?
A fost nesteril vaccinul (sau oricare dintre ingredientele sale)    
administrat?
A fost anormală starea fizică a vaccinului la administrare (de ex.,    
culoarea, tulburarea, prezența unor substanțe străine etc.)?
109
Anexe
A comis lucrătorul medical ce administrează vaccinurile vreo eroare    

la diluarea/pregătirea vaccinului (de ex., vaccin greșit, solvent
greșit, amestecare necorespunzătoare, combinație greșită de
vaccinuri introduse în seringă etc.)?
A fost comisă vreo greșeală la manipularea vaccinului (de ex.,    
nerespectarea condițiilor lanțului rece în timpul transportării,
păstrării și/sau vaccinării etc.)?
A fost vaccinul administrat incorect (de ex., doză greșită, loc sau    
cale de administrare necorespunzătoare, dimensiune greșită a
acului etc.)?
Teama de imunizare
Ar fi putut evenimentul să fie cauzat de teama de imunizare (de ex.,    
reacție vasovagală, hiperventilație sau tulburare cauzată de stres)?
II (timpul). Dacă răspunsul la oricare dintre întrebările de la punctul II este „da”:
A fost evenimentul în fereastra de timp a riscului sporit de apariție a evenimentelor adverse?
A fost evenimentul în fereastra posibilă de timp după administrarea    
vaccinului?
III. Există probe solide împotriva unei relații de cauzalitate (cu imunizarea)?
Există probe solide împotriva unei relații de cauzalitate?    
IV. Alți factori calificativi
Ar fi putut evenimentul să evolueze indiferent de vaccinare (niveluri    
subiacente)?
Ar fi putut evenimentul să fie o manifestare a unei alte stări    
medicale?
A existat vreun eveniment similar după administrarea unei doze    
anterioare de vaccin similar?
A existat vreun efect al factorului de risc potențial sau al toxinei    
înainte de eveniment?
A existat vreo boală acută înainte de eveniment?    
A existat vreun eveniment similar în trecut, indiferent de vaccinare?    
A luat pacientul anumite medicamente înainte de vaccinare?    
Este adevărat, din punct de vedere biologic, că vaccinul ar fi putut    
provoca acest eveniment?
110
Pasul 3: Algoritmul
A se analiza toți pașii și a se bifa ücâmpurile corespunzătoare
I A. III A.
Asociere cauzală Asociere cauzală
inconsecventă cu inconsecventă cu
imunizarea imunizarea
Da Da
I. Există probe solide II. Există o legătură III. Există probe IV. Alți factori
pentru alte cauze? de cauzalitate solide împotriva unei calificativi
cunoscută cu relații de cauzalitate?
vaccinul/vaccinarea?
Da
II (timpul). A fost Poate fi clasificat Nu IV D.

evenimentul în fereastra evenimentul? Neclasificabil
de timp a riscului
sporit de apariţie a
evenimentelor adverse? Da
Da
II A. Asociere IV A. Asociere IV B. Asociere IV C. Asociere
cauzală cauzală cauzală cauzală
consecventă cu consecventă cu îndoielnică inconsecventă cu
imunizarea imunizarea imunizarea
Comentarii pentru Pasul 3:
111
Anexe
Pasul 4: Clasificarea
A se bifa  câmpurile corespunzătoare
A. Asociere cauzală B. Asociere cauzală îndoielnică C. Asociere cauzală

consecventă cu imunizarea inconsecventă cu imunizarea
 А1. Reacția asociată cu  B1.*Asocierea temporală este  C. Reacţie neaşteptată
vaccinul (conform literaturii consecventă, dar nu există
publicate) dovezi definitive suficiente Condiții subiacente sau
pentru evenimentele provocate emergente, sau condițiile
 А2. Reacție asociată cu un de vaccin (poate avea loc provocate de expunerea la alt
Există informații defect de calitate a vaccinului un nou eveniment, legat de factor decât vaccinul
corespunzătoare vaccin)
 А3. Reacție asociată cu
eroarea de imunizare  B.2 Factorii calificativi duc
la tendințe contradictorii de
consecvență și inconsecvență,
 А4. Reacție asociată cu teama implicând relația de cauzalitate
de imunizare dintre EAPI și imunizarea
 EAPI neclasificabile
Nu există
informații A se specifica informaţiile suplimentare necesare pentru clasificare:
corespunzătoare
*B1. Semnal potențial și posibila trimitere la investigații
Concluzie: justificarea clasificării:
Având în vedere informațiile disponibile, am ajuns la concluzia că EAPI a fost clasificat ca
_______________________________________________________________________________, deoarece:
Notă: dacă EAPI a apărut după administrarea mai multor vaccinuri, atunci pentru fiecare vaccin se îndepli-
nește un formular separat (numărul epidemiologic rămâne același).
112
Literatură și resurse:
– Definiția și aplicarea termenilor de farmacovigilență în domeniul vaccinurilor. Raportul grupului
de lucrul al CIOMS/OMS pe probleme de farmacovigilență în domeniul vaccinurilor;
– Hugman B, Labadie J. Expecting the worst – anticipating, preventing, and managing medical
product and other health care crises [Ne așteptăm la ce-i mai rău – anticiparea, prevenirea și
gestionarea produselor medicale și a altor crize de sănătate], ediția a doua. Uppsala: Centrul de
monitorizare din Uppsala; 2010;
– Activități privind siguranța vaccinurilor: interacțiunea cu mass media. Copenhaga: Oficiul Regio-
nal pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății 2013. http://www.euro.who.int/__data/
assets/pdf_file/0010/191980/WHO0023-Vaccine_Safety_Russian_D03_FINAL.pdf?ua=1
– Bonhoeffer J, Bentsi-Enchill A, Chen RT, Fisher MC, Gold MS, Hartman K și alții. Guidelines for
collection, analysis and presentation of vaccine safety data in pre- and post-licensure clinical
studies [Linii directoare pentru colectarea, analiza și prezentarea datelor privind siguranța vacci-
nului în studiile clinice pre- și post-licențiere]. Vaccine. 2009; 27:2282–88;
– LeBaron CW, Daoling Bi, Sullivan BJ, Beck C, Gargiullo P. Evaluation of potentially common ad-
verse events associated with the first and second doses of measles-mumps-rubella vaccine
[Evaluarea celor mai frecvente evenimente adverse asociate cu prima și a doua doză de vaccin
împotriva rujeolei-oreionului-rubeolei]. Pediatrics. 2006;118:1422–30;
– Buletine informative ale OMS privind reacțiile post-vaccinare. Geneva: Organizația Mondială a
Sănătății, 2012;
– Lista de buletine cu link-uri: http://www.who.int/vaccine_safety/initiative/tools/vaccinfosheets/
ru/ , accesat pe 14 ianuarie 2016;
– Ghid privind utilizarea buletinelor informative privind nivelurile observate ale reacțiilor post-vac-
cinare. Disponibil la http://www.who.int/entity/vaccine_safety/initiative/tools/ , accesat pe 14
ianuarie 2016 (în limba engleză);
– Ghidul global al OMS pentru supravegherea evenimentelor adverse după imunizare, 2014;
– Programul național de imunizări pentru anii 2016-2020.
113

GhidImunizarea2019 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GhidImunizarea2019 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID

privind supravegherea evenimentelor

Aprobat la şedinţa Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Victoria Bucov – doctor habilitat în științe medicale, profesor-cercetător, ANSP;

Prezentul document a fost elaborat în conformitate cu recomandările OMS, cu al patrulea

Se aşteaptă ca prezentul Ghid să servească nu doar ca o îndrumare practică, ci şi să pro-

4.2. Ancheta EAPI............................................................................................................ 49

9.2.1. Recomandări suplimentare............................................................................. 87

Relație de cauzalitate Relația de cauzalitate între factorul cauzal (risc) și consecință.

* Sursa: Definiţia şi aplicarea termenilor de farmacovigilenţă în domeniul vaccinurilor. Raportul grupului de

Chiar dacă în majoritatea cazurilor evenimentele adverse post-imunizare (EAPI) decurg

În cadrul sistemului de supraveghere a EAPI se pune accentul pe siguranța vaccinurilor și

Monitorizarea siguranței vaccinurilor și a imunizării în general au importanţă prioritară în

Un sistem funcţional și eficient de supraveghere a EAPI creşte încrederea societății și îm-

de farmacovigilență cu formulare standard de înregistrare, raportare şi investigare. Ancheta și

Este necesară racordarea sistemului național de supraveghere a EAPI la standardele globale

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a revizuit sistemul

• stabilirea responsabilităților pentru consiliere/monitorizare/evaluare a sistemului de

2.1.1. Componentele de bază ale vaccinurilor şi tipurile vaccinurilor

Combinarea antigenelor nu sporeşte riscul de evenimente adverse și poate duce la scă-

2.1.2. Alte componente ale vaccinurilor

adjuvanții substanțe care majorează gradul și/sau durata răspunsului imun, ce

antibioticele substanțe utilizate la fabricarea vaccinurilor pentru a preveni contamina-

conservanții substanțe chimice adăugate în vaccinurile omorâte sau subunitare

stabilizatorii substanțe utilizate pentru menținerea eficacității vaccinului în timpul

2.1.3. Clasificarea vaccinurilor

Tabelul 1. Clasificarea vaccinurilor

Vaccinuri vii atenuate Bacteriale:

Vaccinuri subunitare Pe bază de proteine:

2.1.3.1. Vaccinuri vii atenuate (VVA)

Există câteva probleme legate de siguranța și stabilitatea VVA, inclusiv capacitatea de a

2.1.3.2. Vaccinuri inactivate (omorâte)

2.1.3.3. Vaccinuri subunitare

2.1.4. Contraindicații și măsuri de precauție la vaccinare

Măsurile de precauție nu reprezintă contraindicații, ci manifestări sau stări de care trebuie

2.2. Evenimentele adverse post-imunizare (EAPI)

Evenimentul advers post-imunizare poate fi cauzat de efectul vaccinului, de procesul de

Actuala clasificare a categoriilor de EAPI, în funcție de cauză, a fost revizuită de Consiliul

Tabelul 2. Categoriile de EAPI în funcție de cauză (clasificarea CIOMS/OMS, 2012)

Tipul EAPI în funcție de cauză Definiție

Tipul EAPI în funcție de cauză Definiție

2.2.1. Reacții la vaccin

A. Reacții la vaccin în funcție de cauză:

B. Reacții la vaccin în funcție de seriozitate și frecvență:

A. Reacţii la vaccinuri în funcție de cauză

Reacția asociată cu un defect de calitate a vaccinului (sau a dispozitivului folosit pentru

B. Reacții la vaccinuri în funcție de seriozitate și frecvență

Tabelul 3. Frecvența apariției evenimentelor adverse înregistrate

Frecvența Indicatorul frecvenței Ponderea frecvenței

Reacții minore comune la vaccinuri

Tabelul 4. Frecvența reacțiilor minore, în funcție de antigen și tratamentul lor

Reacție adversă locală Iritare,

Reacții rare, mult mai serioase la vaccinuri

Aceste manifestări sunt cauzate de reacția organismului la o anumită componentă a vac-

Important: EAPI este considerat „serios” dacă:

Tabelul 5. Reacții serioase, rare la vaccin, frecvența apariției

2.2.2. Reacțiile asociate cu o eroare de imunizare

Tabelul 6. Reacții asociate cu o eroare la imunizare

Erori de imunizare Reacţii aferente

2.2.3. Reacţiile asociate cu teama de vaccinare

Hiperventilația cauzată de frica de imunizare provoacă simptome ca slăbiciune, amețeli,

2.2.4. Eveniment coincident