FIȘĂ DE LUCRU – Semne ortografice și de punctuație

Explică utilizarea semnelor de ortografie și de punctuație din textul de mai jos:

— Dar tu, Victor, cum te gândești s-o transportăm? întrebă Maria.

— Cât se poate de simplu. În rucsacuri.
— Arată-mi-o și pe asta, mamă dragă, și zău că mă fac gâscă, îl înfruntă Dan.
— Vrei să spui gânsac, îl corijă Maria.
— Mă rog, gâscă, gînsac, rață, tot ce vrei. Și coteț de păsări, dacă e nevoie. Ca să ma jumuliți
de scânduri...
— Uite, dragă domnule palmiped, cum se poate transporta pluta, începu Victor să-l lămurească.
Vom lua în rucsac: cuie, ciocane, cherpedine, funii, scoabe...
— Scânduri, leaturi, pari, bârne, adaugă Dan.
— Nu! îl opri Victor. N-avem nevoie să le luăm cu noi. Lemne vom găsi din belșug pe munte,
ori poate ai uitat că munții... Cum se spunea în poezia aia, Maria?
Maria răspunse imediat:
— ... Își potrivesc pe ceafă cușme de păduri...
— Da, zâmbi Victor. Cușme cu lemne...
Dan, Maria, Ursu și chiar Tic, care trăgea fidel cu urechea, înțeleseră planul de compromis al
lui Victor.
— Păi atunci problema e ca și rezolvată, spuse Maria.
— Nu-i chiar așa, chibzui Victor cu voce tare. Pluta are marile ei neajunsuri. Pe un lac, pe un
râu mare, pentru o persoană, două, e de mare folos. Dar acolo...
— Stai! țipă Dan. Am găsit, mamă dragă!
(Constantin Chiriță, Cireșarii)