鍮ヾCI・ ズ
︱
︱
〃
雉 oCi浄
〃
H.CAMERA OBScURA sI LUCRAREA FILMULUI
a.GENERALITATI
Duptt executarea radiografiei, adictt dupi ce razele
Rё ntgen hu impresionat filmul radiografic, acesta trebuie
supus la diferite Operal五 chilnice, intr‐ o cam,Itt obSCur五
astiel ca ilp_aginea radiografictt stt devintt evident益 .
T01alitatea operaiii10r chiIIlice din camera obscur嵐
pёntru a pune in evidenltt imaginea radiografic益 , cOnstituie
lucrarea fillnului.Aceasttt lucrare nu difertt de lucrarea
filmelor fotogralice obi,nuite. Totu,1, existtt diferenle in
ceea ce privc,te sCOpul urmttrit. in timp ce in radiografie
urmttrilln contraste mai accentuate, 1■ lotografie urmttriln
inverSul.E)in aceasttt catz嵐 , emulsiile sensibile intrebuin´
late ln radiologie s´ au diferenliat din ce in ce Fllai mult de
cele din fotOgrafie, iar revelatoarele pentru Fillncle radiё ‐
grafice au cttptttat antlllrlite particularitユ li si au cOl■ centralii
mai mari decit acelea ale revelatOarelor fOtOgrafice.
De 6bicei nl se ,COrdtt lucrttrii fihnului radiOttrafic
toattt importanta pe care O meriti.Calitatea ilnaginilol
■ldiografice, calitate care Va aluta la O interpretare cOrect嵐
depinde instt in trnare mttsurtt de felul cum sint lucrate
filmele radiogralice in camera obscur嵐 ,Putem spune chiar
Cユ iumatate din lucrul pe care il faceln cu executarea unei
.7 θ
:『
radiografii ge dOs島 ,oaFtt in camera obscur五 ,Nu sint sufi´
ciente un aparat mare ,i fruttos, o expunerさ corect益 , dac五
se neghieaztt lucrttrile din aceasttt camer五 .De aceea, Cel
care lrea stt fie tn bun 19hnician trさ buie stt posede bine
,
tehnica tamerei Obscure ,i a lucrttrii fillnului.
Principiul de baztt al camerei Obscure il constituie
,
illnpttrlirea itt d● utt sectoare: umed ,i uscat, cu obsCuritatF
perieC壼 , luminat cOntrolat, vase de deve10pat, fixat,i
SPllat, in bllntt stare. .
b.PARTICULARITÅ TILE CAMttREI OBSCURE
l, DJれ θルsj“ れj7θ .CamerA obscurtt va fi altttllrat嵐
camerei unde se execut二 radiografiile,i va avea`imeiSiuhi
in raport cu activitatea desI五 ,urat溢・ lentiu o activitate
medic,dimensiunile de 2,50.× 3 m sint suficiente.:
．
、一    一
2. Aartsiァ θα. Camera va avea cel p■ in O fereastr嵐
﹂ 一¨
de dhhensiu= normale, care stt poattt fi acOperittt cu un‐
一〓﹂●一
sistem de camuflare pentru a oblinc ObSCuritate completa
一﹂●√ 一
, in timpul licruhi,iar pe de alttt parte stt jermi饉 01.mキ
●卜一
nalie a zilei ,l o aerisire buntt in afara lucrului. Aerisirea
in timpul lucrului va fi asigurattt de un ventilatOr care nu
lastt lunina stt ptttrundtt in camer五 .
63
 3
スて ,θ ιsじ ′ in camё ra obscura va fi astfel araniat
ill(lil irltrilrea ,i ie,irea Stt Se poattt face in orice moment
Iよ rFt ca si se tntreruptt lucrul, s´ au prOconizat intrttri dife^
rite.Astfel este intrarea in talnbur, in ,icantt sau intrarea
siIIlpltt prOte:attt de pereli lalerali ,i de O perdea groasゑ
(fig 67).
4. P′ ・
フθ′:i ゞi ροごθ,“ α. Culoarea pereli10r ,i a
pla10nului nu are nici 6 illnpoFtanitt dac五 oblinem 。 もbsci´
Pentru uEur:irr1a legdturii dintre camera de ra
diagnostir: ;i c;r r)lc ra obscuri, a schimbirii casetelor
recomanclii corrsiruirca unei ni;e de comunicalie in perr
dintre cele dou,ii curmc:re. Ac,easta va avea dimensiunile
trivite pentru trecere a casetelor gi va avea un sistern
inchidere gi deschidere care si nu lase rd, pitrundi lun
in camera obscuri irr timpul lircrului (fig. 68 f'), As
portijele ni,sei se vor deschide pe r:ind in sensuJ :in c ￨

ritate perfect五 . To■ 1,i se recOmand五

,uloarea galben嵐 ´ dorim si facern comunicalia. In timp ce deschidem
pOrtoCalie, culoare c,re absoarbe ,i neutraliZё az五 olice ra7五 dintre portile, cealalti se blocheazi automat. Pere!i
OCtiniC溢 ,Mai putem vopsi perelil ln Cenu,iu´ dこ schis mat. portilele ni;ei vor fi acoperite cu foi de plumb. Este b ￨

Blindarea tu fOi acプ lumb・ COntra razelor Rё ntgen hu ca aceastd nigd s5. aibi douE r:ornpartimente, de trimil
este necesar五 , instt v61Fn aVea griltt ca pё retele dintre ca‐ gi primire a casetelor.
mera dё radiodiagnOstic ,i de lucrare a filme10r stt fic Astfel, dac,i se trim.ite prin dreapta gi se pri:negte r

destul le grOS,iar direclia raZe10r si nu fie inspre canera stinga nll se va face llici o lncurctttur溢 .

obscuェ 益.POdeaua、 lc fi ittperllnOabi巌 (Ciment,linOleum).se ぼ 5:L“ れ jん αγθα,VOIn avea gI鳩 五 ca in tamera(

pllefeFi pOdeaua de ciment cu scurgere tentr五 1五 a apei, iar
in locul un4e Se deve10peaz益 ,i se lucreaztt ёu aptt se pOate
pune pe 10s un grtttar de lemn,
scllra sa nu ptttrundi rllcl O raZa actirllca, Pentru a c()
stata acest lucru,rttminem in cι rmertt intユ b zi insOriti crl
15 minute,pintt ne Adartiln bine intunericului,apoi cii
tttln miCile crttptttuli pe unde se Strecoartt lumina.,i l
care trebuie stt le acclperiln,
Filmul se lucreazこ la llュ Ir■ na ro,ie, Mlulli lllStt Se lllll

!,meSC Stt intrebuinieZq´ becuri sirrlple,ぃ .invelile in hi:￨

rO,ie, fttrtt stt verifice inactinisimul acestui instrument ill
provizal
Cre,terea cOntinlltt a sensibilitttlii・ lilme10r radiogralll
1l 2 J
fere intrebuiniarea unei lunlinalii al cttlei inactinisHl S五 IⅢ

* * in sever ご 6ntrOlat ,i a cttrei intensitate stt fie tOtu,i Suficic1111

Fig. 67. Sisteme de acce$ ln camera obscurd. tambur;
pentru a permitO u,ttrillla luCrttrii lilmului. ￨
2
- in Eicani; 3 - simplu, protejat de perefi laterali perdea neagrS,

6+
 IⅢ 岬 螂 出 均 鑢 ■｀1瑯 躙 醐 融 躙
ゃ … 鴨 翻
… … …
…

Irlera este mai mic,sau mai nlare, fiind plasate la masa

pentru rnanipulalii usCatei tn sectorul manipllalii10r umede,
´
la usctttOrul de filme etco i
Putem verifica inaCtinislnul lulnin五 la care lucrttIB
filⅢ elein mOdul urmttt9ri se pune pe mastt un frattmenl
de film ュOu, acoperit pe lumtttate cu O hirtie neagr溢 , Se
aprinde lampa ro,ie si eXpunem filmu1 20 de minute la
lunlina acestei lttmpi. Duptt developare in Obscuritate con3´
plet嵐 , cOmparttm cele doutt it撃 嵐tttli ale fragtteitului de
filln, Ele ,Or apttrea de aceea,i transparen;益 daCtt inactini,´
mul Lmpii estc Perfect. =
4deaStt Velificare ne mai perrnite stt vedem dactt filtrul
rubinit al lttmpii este inctt satisfttcと tOr. lntr´ adevttr, colo´
ranli1 0rganici care se gases, in stiCla c010rattt inactinictt se
pOt altera cu timpul prin lurnin嵐 丼 cttldur嵐 .in aceste ca´
zuri, filtrul trebuie schilnbat.
unei canrere obscrtre. 4 -- accesul in camera ob- Lumina camerei obscure in afara lucrarii filmului poate
Fis. 68.
scu"r5, - Planul
protejat de peie,ti laterali qi perdea; I * masa pentru manipula- fi dattt de O lamptt atirnattt de plafon, cu O surStt artificiala
fiile uscate; in linii intrerupte, dulapul de deasupra mesei; C qi D - de intensitate potrivit五
sectorul manipuiatiilor umede; E pentru uscat iilmele; Jq
- dulap
.

niEI de comunica{ie pentru scirimbul -

casetelor; sigetile inoicl sensul intreruptttorul de lunlintt alb五 ・ va fi a,ezat rnai deし
primirii gi predlrii caseitelor. J tanc pentru revelator; 2 * tanc parte de cel de lumina rO,ie, pentr■ l a nu se face cottfuzii
'pentru
spili.rea intermediarh; '3 -* tanc pentru fixator; 4.; baziae
pentru spilarea finald; 5 * spdlltor pentru miini; 6 * robinete pen- in timpul lucruluil ceea ce ar'Oala lnaterialul sensibil.
lru ap5; 7 -lanterne cu filtru rupiniu; B perdea neagrS; 9
- fe-
rea stra. -
c,MATERIALUL sI DISPOZITIVELE NECESARE
in mai toate laboratoarele se intrebuinleazi lanterna LUCRARII FILMELOR
rotativ& de perete sistem Agfa cu filtru rubiniu 104 gi cu
becuri de 15*25 wa!i, Lampa este fixatS. la 75-80 cm Pentru lucrarea fillnelor aveln nevOie de accesoFii, Care
deasupra iiecdrui loc de lucru. Deci, intr-o camerd obscurii si perllnittt incttrcarea ,i descttrcarea filme10r, exe,utarea
avem nevoie de doud sau mai multe l5mpi, dupi cum ca- deve10plril,prё cum,i instFumOnte P9ntru uscarё ,filmelor.

5
- Tehnica radiograficE. 65
 1.M asa pθ ttr“ れ αnip“ 1■ すjj:θ ',Ca′ θ
Masa pentru incarcarea ,i descttrcarea lillnului dirl casё t嵐
esie c61rnplet sepaFattt de 109ul de lulrare uIIle41 (deVel。
´ de obicei dilll tabltt slnalluit嵐 ・ Sこ 1lu COnfundttm il■ tre ele
pare)・ Aceasttt IInasi poseda un sistem de rafturi,i cutii
unde se tin aCCesOr五 le, care vor fi puse in Ordine, astiel ca
stt fie gasite u,。 r pe intuneric.Mllsa usCata contine l■ llnele,
hirtie de Copiat, casetele cu ecran,le intttritoare, ralnele,
claIIl,le etc。
(diVOrsele sub,tante chimi,e de rezelvtt vOr fi
ら pOrtfim.
tinute departe de fillllFlele de rezerv五 ).
Stprafala superioartt a mesei vtt fi vopSiti cu ulei sau
vtt avea un linoleum de su10are inchi,五 , pentru ca ,O in´
tuneric stt se poati deosebi casetele, filIIlele, ecranele, care
sint albe.
2.T a72θ じri;θ ゞj ォαυjJθ .Tandllrile sint recipiente
verticale,de dimensiun1 9are intrec cu pulin cele mai mari
rame portfilln, Sint construite dintr´ un ■letal inoxidabil sau
din porielan, Ceramicl Sm嵐 1luit嵐 , leIIlla impermё abilizat.
lntreも uiniim de Obicei o serie de patru tanC,ri, Care ser´
VeS, respectiv developttrii, spttliril intermediare, fixttrii ,i
sp嵐 1嵐 tii
finaic a filmului. Tancul ct revelator va avea un
capac, care Va llnPiedica ptttrunderea lun■ illll in tilnpul
deve10pttr五 , precum ,i depunerea pralului ,i oxidarea reve´
latorul■li in afara lucrului.
Existtt tanduri de capacitate diferit議 , de la 9 1a 201itri.
Tanclll carc coniind fixatOrul are totdeauna O Capacitate
mai mare (cca. 30 1itri), ln raport c, capacitatea de lucru a
'pentru spユ ´
servicil」 ui. Servicille aglomerate intrebuinieaz嵐
larea finala tancuri de Capacitate mare sau bazine ditt ci´
ment sat faiant滋 .
66
. Tttvile intrebuiniate lll lucrarea filmul■ i sint de dilnen―
siuni in raport cu lnttrimea filIIlelol・ . Ele sil■ t cOnfecliO■ ate
tavile pentru revelator ,i fixiator,
3.CIα れ θιι′ra tt θ7θ pο rι ′t:協 .in ti■ lpul lu´
crarii filmului, trecer五 lui de la un tarl〔 : la altul sau de la
O tavtt la alta, avenl nevoie de :〕 numite instrumente de
purtare a fill■ ului, acestea sini clamele ,i ramele Sau cadrele
Clallllele,rconfecliOnate din olel inoxidabil, primd fJInele
Cu aiutOrul unui sistem de copc五 , ghear嵐 .Sint intrebuinlate
mai ales pcntru filiele nlai lniCi ,i pentrll developarea
in tav嵐 .
Ramele sau cadrele portfilIIt sint confeclionate de ase´
men。 l dil1 01el inOXidaも 11 ,i a■ fOrnla unui caclru. Sini
intrebuinlate mai ales pentru developarea veFtiCal溢 ln
tanctlri.
Ne sint necesare un num嵐 〕 f de cadre portfilln de lor´
Inate diferite,in rapoFt ca numarul,i dimensiunile Fiimclor
executate intr‐ o zi.
CadrOle posedtt diferite sisteme le suslinere a lillnului.
Cele lnai bune sint acelea caFe Prirld fillnul prin cele patru
C01luri. Exist嵐 ,i cadre cljL glisier溢 , care au dezavantalul C嵐
la spttlarea rinah substanlele c卜 irrlice sint retinuter'・ l,aniu´
rile glisierei. ￨
4. Iん α7α すjα Jθ apα ′de alirr.entarさ ,i SCurgere
s′
va fi araniattt pentru a servi pe deplin nevOile camerei
obscttre, ,tiind ctt spttlarea finaltt a lilrnului are nevoi(〕 de
un curent continuu de ap差 .
 5.f■ θκ:ztrθ α si r tt c i7´ θal rθ υθ」 Jο γひJ■ j.
Menlinerea reve10torului la temperatura de 18°“ :in timpul
rece,se va face cu in inc益 lzitOr electric.4cest instrlment
are forma unui basto五 , confeclionat dintr´ un matbrial inOxi´
dabil, care cOniinё O re2istell益 de inc五 lzire. lAc嵐 lzirea se
mai poate face introducind in tanc o serpentintt din nichel
Sau 01el inoxidabil(■ u‐ aram滋 ), prin care circultt apa cald嵐 】
sau introducem tancul Cu revelator in廿 ün redipient mai
lllllre, Prin cara faceln stt circule ttpa cald五 ,
in anOtillapul cald menlincln revelatorul la 18° rか
cindu‐ 1. Pentru aceasta intrebuinittm serpentina dё scris嵐
Inai Sus, prin care facem stt treactt un curent de aptt rece,
sau folosim sistemul de a intrOdiCe tancul cu revelator
il■ tr´ un recipient mai ttale, Prin Care facem s五
,ircule
・ Deci}■ llnaginea s― a fixat, de u■ de ,i nuttele de fixare dat
aptt rece.
Temperatura soluliilor trebuie cOntrolattt totdeauna cu
terrnometrul.
Nu se va uita niciodattt stt se amestece bine revelatorul
duptt incilzire sau duptt rttcire, p,ntru Ca tё mperatura s溢
fie uniform滋 .Amestecul se va face cu 6 1opttliCtt de lelnn.
6. Djspο zj′ 」υθ pθ ttι γし しsθ αァθ. Pentru usca‐
rea filmelor se amenaleaZ溢 , 1■ camera obscur五 , un sistem
de stelal de Care se fixeaztt rame portfilm.
レ Unele calncre obscure sint inzestrate cu un dulap spe´
cial pentru utcarea filme10r.in acesi dulap, uscarea se
face cu un curent de aer cald.
ln planul din fig.68 vedeln cum putem araniarつ 6 Ca´
mer溢 obscurtt care sa corespundtt practicil d9 fiqeare zi in
′
cele mai perfecte cOndilii tehnice.
5Ⅲ
′ d.PROCESUL LUCRARII FILMELOR
Sub iniluenia raze10r R6ntgen, C10rura sau brσ mura
de argint,lll emulsie de gelatin五 ,Sulertt modilicttri latente,
pe care le puterI■ faCe evidenle sub influenta ttnor redtlc‐
loare. Astfel procedttm la ceea ce nunlin dむ ャelopare sau
revelare, IDuptt ce imaginea radiografictt a fost pustt in evi´
denl五 , adi9嵐 developarё a terlninat五 , ,i duptt o spttlare ra´
pidtt a lilmului cu ap五 ,P16cedttm la indepartarea bromurii
de argittt neinlluenlattt de razele Rё ntgen ,i d,Ci lleredls五
le′ leVelopttre, Aceasti brornuri de araint Se dizolvtt cu o
SOlulie de hipoSulfit de sodiu.Astiel, imaginea devine o
imagitte permanent滋 ,Care nu va mai fi infhё nlattt de nici
O radialie, deOarece nu mai ёonline b10murtt de argint.
acestel a 4oua Operalii ,l Cel de fixatOr ldat s。 lu;iel intre―
buiniate. .
Fixarea se comが leteaztt printr´ o spttlare am嵐 ,unlittt a fil‐
mului, prelungit溢 , care indepゑ rteaztt Orice urllntt de fixator、
Duptt aceea nu ne lnai rttnline dectt stt uscttrl■ filttul pen―
tru a Oblinc un cli,eu sau un n,gativ、 care practic se poate
conserva indefinit cu un minimuln ae precaulii・ :
Decil procesul lucrttrii fillnelor cuprinde urln益 lorii
timpi: 1) deVe10parea (revelarea): 2) spttlarea interme´
diar五 : 3)fittarea; 4)spttlarea linal五 ; 5)uscarea.
in p■ Ocesul lucrttrli filme10r=^mai trebuie si executttm
in unelё cazuri ,i IFtaniplllttri rectificatoare.Acestea sint:
SIttbirea iIIIlagini10F l,110grafice￢ supraexpuse si intttrirea
irnagi■ i10r radiografice slab developate.
67
 1, Deueloprirea este operalia care permite ca stlifitil de sOdill(sc)3Na2).Sulfitul consuma ottigenttl,tral l
imaginea latentd de pe ,filmul radiogra{ic, expus la razele forlnindu´ se in sulfat de 30diu(S04Na2).
Rontgen, sd devind evidentd". Substanlele revelatoare sint SOluliei revelatOrului i sc rflai adauξ tt brOmura de l)
elemente chirnice care fac posibild. scoaterea clomlui sau tasiu, caFe este un incetinitor al acliurlii elel■ entel。 ■redil
bromuLui din haiogenurile de argint, iar argintul persistd ・
pe Iilm sub form6. de depozit negru, constituit din grdunle ∫ lttittittStittTLよ 鳳 轟 ,frleS乱
microscopice de argint oxidat cu o structrrrd poroas5., Deci,
躍
¨ '
黒
in acela,i timp cOntrastul. "
:substanlele revelatoare sint substanle reductoare, adici sus- In rezulnat, revelato■ tll conline:
ceptibile si se oxideze, Cele intrebuinlate astdzi derivl din 一 doutt substar.ie revelatoare, lnetolul ,i hidrochnOni
fabricarea materiilor colorante de anilind. Aceste substanle T o substanitt de conservare, stllfitul de sodiu;
,opereaad. reducerea, fie ient, cum este hidrochinona, fie ra- 二 o substan■ neutraliZan饉 , carbOnatul dc sodilli
pid, cr:m este metolul. Mtetolul Se,mai numepte genol-sulfat 一 o substantt Care ltl,ge,te tilnpul de dleve10pare]br0
de metilparaamidolenol'(C6Ha -'- CO
- NHz (CHs) U2 SO4
FIz). Hidrochinona este paradioxibenzen CriHa * OH (1) -
1nura de potasiu.
Forllnulele revel,10are10r variaz五 , Atunci cind fabric:
oi-I (4). de filme dtt fOrttula sa,‐ este bine sう o utilizttln.o formuli
'tn
solulia revelatorului, metolul pi hidrochinona iau bun溢 Oste urlntttoarea:
in libertate hidrogenul. Acesj hidro-
oxigenul <lin apd gi pun
Pentru 1 000 cms apd;
gen di acid bromhidric cu bromul rezultat din grdunlele MetoI 5,55 9
de bromuri de argint, care au fost influenlaie de razele Sulfit de sodiu arrhidru (pulbere) 60 9
Hidrochinond 9 9
Rontgen. Carbonat cle sodiu anhidru (pulbere) 40 g
Argintul metalic se depune sub formi de grdunie negre, Bromu,rd de potasiu 5,5 9.
deoarece gi el suIerS. acliunea oxigenirii. Dacd intrebuintdm sui{it de sodiu cristalizat, punenl
Acidul bromhidric, gisindu-se ca atare in solulia re- 120 g la I litru de apd., iar pentru carbonat de sodiu cris-
■■■一

velato::ului, ar putea ataca argintul metalic, de aceea trebuie talizat punem 108 g in loc de 4A € (10 g carbonat de sodiu
anhidru :27 g carbonat de sod.iu cristalizat).
﹁
■・

neutralizat. Pentru aceasta, solulia revelatorului mai con-

■■■一

line carbonat de sodiu, substaniI alcaiini, care neutrali- Substanlele componente ale revclatorului sint dirzolvate
zeazd. acidul bromhidric pe m6surd ce se {ormeazi. in 800 cm5 apd cdidu!&, in ordinea :in care au fost indicate
■︱■

impiedicflm oxidarea substanlei reductoare in contact ln formula de mai sus. La preparare nl-r. vom introcluce 6
cu aerul introducind in solutia revelatorului un conservant, substanli plni ce precedenta nu s-a dizolvat complet. Se

68
cOmpletettztt apa pintt la l litru, se filtreaz滋 ,i intrebtinl五
revelatOrul dup五 24 de ore.
La prepalarea solutiei vOm respecta regula urmatoare:
se dizolvtt substanla de COnservare inaintea celei alcahne)
se adaugtt noi sub,tanle duptt ce prilnele au fost bine dizol―
vate: se pune subも tania in ap五 ,i nu apa peste substanl五
temperatira stt nu treaCtt de 50° .
Vom avea grila stt intrebuir.ittI「・ nu.T_ai substan!e ne‐
alterate ,i ChiIInc pure. RevelatoFul se va putea pttstra in
tanc acoperit sau intr´ o StiCltt de culoare inchis滋 , bine
astupat五 .
Cu revelatorul a cttrui formultt este dattt IIlai Sus Ob´
linem deve10parea completユ a unui fill筆 , corect expus, in
cinci hintte la temperatura de 18° 、in acest caz este nece´
sar s五 撃entinem tellnperatura revelatOrului constarlttt prin
nti110acele de licilzire sau rttcire.
Operalia deVe10pゑ rii se face la lunlinさ ro,ie.
Fllmul introdus in tanc sau tava ct revelator va fi
l二 sat pe 10c timp de cinci nlinute, tinind seama de faptul
ctt aザ cm de‐ a face cu un fil■ l cOFeCt expus, un revelator bun
,i temperatura de 18° ,Aceasta cste developarea coreCt五
Dattt nu este asigurattt stabilitatea expunerilol ,i nu
aVem un revelator bun, 3intem nevoili sa contr。 1五 m apari´
lia llnagirlil in tirp_pul developttrii.Astiel lle woIIl da seama
dactt iれ agineavine reFede, ■ 0■ mal sau incet, わutind ter´
mina deve10parea cind oblinem imaginea tavorabil五 ・Aceast五
developare este defectuoas益 , decarece putem voala illp_aginea
prin scoaterea filmului din tanc sau tavtt pentiu arl COn´
trola la luttlina ro,ici pe de alitt Parte, filIIlul venind deseori
m in contact cu aerul, IevelatOrul dc pe suprafala lui se Oxi´
deaz五 ,i dtt de asemenea un voal al imaginii radiografice.
Mai recomandttm ca filmul stt fiq u,or agitat Cind il
introducett in tanC(dttm l_21o宙 turi brt,te rarnel)1・ Spre
a nt se prinde de el bule de■ er.Aceste bule pOt,da defecte
:
vizibilc duptt deve10pare, deё arece ele nt pё rlnit ievelatO―
rului dtt ia corltact cu emulsia sensibiltt la nivelul lbr.
La developarea in tava vom aャ ea griltt Ca filmul sュ
fie bitte acoperit de revelator, dintr´ o dat五 , iar tava trebuie
lgitatX aprOape c9ntinllu ,i filhul in10rs de citeva ori, Volln
evita astfel formarea bulelor ,i vOlln obline O developare
uniformtt pe ambele fele ale fillnului:
1 0 11nagine radiografictt noimal ё xpusa trebule stt apar滋
destul de incet la irlceput(incepe stt apartt caln la tln Πli「
nut,i lumtttate),i議 dea la 5 minule un negat市 cl o nuan
lare buntt a contraste10・ ,de la transparOnla maXimtt la opa´
citatea tea mai dens五 ,deci contraste cu alb■ l,i negrul bine
accenttate. Fillnele fttrtt ecrane intttritoare Cer o developare
mai lung五 (8-10 1rlinute).La temperaturi alё relevatorului
mai mari sai lnai hici de 18,putem Obline rezultatt bune
. cu alte durate de tiFn_p de developare: ´_ .
69
 Lucrincl cu acelasi revelatori la aceca,i temperatur五 in serviciile de chirur:gie se lac uneori radiogralii
,i i
aceea,i durat五 , vOm avea acela,i reZultat la un filln cOroct timpul unei. operalii, al cd.ror rezultat trebuie dat imedia
expus. in aceste cazuri se developeazdL inlr-un revelator rapid:

:鮮霧薄畿T岳∬暴
盤 el
Apa 5 000 cln5
Sulfit de sodiu anhidru 560 g
Hidrochinond ■80 g
Hidroxid de sodiu (sodd callstica) ■50 9
fluenlattt de razele Rё ntgeni De aci deducem c溢 , ln cazul
■ S::1甘
Bromur6. de potasiu "
,5e adaugd apd pind la
120 g
4 000 cm3.
leill=、
:XPIlllil』 61il瞥 :『 fil響 1ll‐ s∫ ょ :￨:li: mと : Se intrebuinleazA cloud pXr!i revelator plus o partir

鷲弾軍難r縞 番
apd. Developarea se {ace in 60 de secunde. Timpul se poal(.

榔鰹 reduce Ia 45 de secundr,: dacd. purlern mai pulini bromurii

de potasiu (10 g). Developarea se J:ace cu minugi sau
島1∬ aЪ
F槻 息∬
し轟 冨」脳:後 llti￡ ,I
iざ
clame, pentru a feri miinile de s,cda caustici. Se spaii apoi
iilmul foarte bine gi se fixeazd. Mlinile se pot sprila dupii
i datele dill tabeltl de iai sus nu sint valabile
cu tilrnpul, §
acest revelator cu solulie de acid acetic 1,500/0,
2. Spd,la,rea intermed.iard,. O d.atd devc-
ピ
驚よ lul:電 :甚 胤r:rrtth∴ ::霧it∴ lprn
i猟
fl∫
loparea terminati, filmul este spalat repede in tancu.l de
inV,ChC'te, dar niciOdattt nu vOm mOdifica timpul de ex´ spdlare intermediard sau ln api curgdtoare pi apoi introdus
punere stabilit o data ca optim. Cind va fi nevOie ins義 `五 in tancul cu fixator
plolllllgixn developarea peste lo lninute pentru a Obline un 3. F i x a r e a. Filmrri introclus i.n {ixator conJine ar-
fllm buni vOIIn inlocui revelatOrul cu altui nou,｀ cttci 6 de´ gint metalic oxidat ;i particule de bromuri de argint ne-
velopare pestc acest tillnp dtt O radiOgrafie de prお asttt tali´ redusd, deci sensibili la radialiile: lu,:::inoase. Fixarea al.e
S´ a calculat ca 12 1itri de revelatOr, pttstrat in condilli rolul de a indepdrta aceste, par:ticule de br,rmuri de argint,
late・
Optil■ e,p01 seivi pentru 15 n■ 2 de filln cu ernulsie dubl嵐 dlzolvindu-ie prin hiposulf:it de sodiu (S:OsNaB). Oblinem
(12 duzini de filllne 3o× 40). Este bil■ e stt se pttstreze O astlel o imagine care nu va mai fi infh.renlati de nici o ra-
parte de revelator bun, cu carё stt se umple tancul pe mぅ ´ dialie, deci am fixat imaginea.
sura ce scade nivelul. Bromura de argint neledusd se transformd sub influenla
．
＾
Ｓ．，．

ｍ ・

ReVelatOFul Va fi bine pttstrat afara lucrdrii filme- hiposulfitului de sodiu in hiposul{it dubiu de sodiu si algini,
ｎ
Ｖ
．

l° 1lu cedtt praf in e1 9, sl nt :in contact cu aerul). solubil in solulia de hiposuliit a fixatorului:
1 (S浸

70 ヽ
一
痣
 (2AgBr * 3SzOz3NaO :'2SzOsNaz, SzOsAg2 l-
ZNagr)' :- prea pulin sulfit sau sulfit impur;
in solulia de hiposuilit se adaugi metabisulfit de pota- - prea pulind solulie tntiritoare in baie'
siu. Acesta are rolul de a opri brusc procesul de revelare, Operalia de fixare se dace tot la lumind rogie gi cere'
care se continul in stratui de gela-tini' Dupl cum gtim, in Surr"rut, cel pulin "10 minute' cu o solulie proaspitl'
revelarea se {ace numai in mediu alcalin, metabisulfitul de Nu vom face lumini in cameri pini nu ne asigurim cA
potasiu fiind acid. El mai impiedici oxidarea hiposulfitrilui, nuanla albicioasi a filmului a dispdrut' Totu,si, nici in acest
Un {ixator bun este dat de lormula urmitoare: moment fi*area nu este complet. terminata 9i ar trebui si
HipOsulfit de sodiu 300 9 lisirn lilmul in fixator' inci un timp egal cu cel care a lost
Metabisullit de pQtasiu 50 g necesar pini la disparilia nuanlei albicioase'
Aptt q.ζ .p. 1 000 cm15
unii cred gregit c8 filmul, o data introdus in fixator,
La preparare se dizolvi intii hiposulfitul in ape nu mai poate fi influenlat de lumini 9i riscl s6-l voaleze;
caldi, se lasi si se rdceascd bine, apoi se adaugi metabi- ei lungesc astlel loarte mult tirnpul de fixare si ugureaza
sulfitul. aparilia vilului dicroic'
in anotimpul cald. intrebuinJim un fixator intdritor, Vom fi atenli si nu pic{m fixator in revelator, deoarece
pentru a evita topirea stratului de gelatini. Un astfel de
fixator este urmd.torul: O baie de fixaj intrebuinfatd, pini incepe si lucreze
Solutia A: Hiposulfit de sodiir. 250 g
cu intirziere, cohline argint metalic in cantitate de 10O g
Aptt q.s.p, 1 000 cm5
Solutia B: Ap0 75 9 la 13Vz htri soluiie. Acest argint se poate scoate p'il'
Sulfit de SOdiu anhidru
Acid acetic 230/o
15 9
45 9
electroforezi. Se pune un anod de clrbune de 1,50 cm2
Alaun de potasiu 15 9 qi un catod de metal de 1 500 cmz curent .de 4 volli ' in 24
Soiulia A se prepari cu api cllduli, iar solulia B la de ore se obfn 4 g argint Metoda este insi costisitoare.
rece. Cind solulia A s-a diz.olvat Ei r6cit complet, se adaugd 4. S p d,l a,r a 0, f in al d, este operalia care are
soiulia ,8. Solulia intiritoare se toarnd peste solulia de hipo" scopul de a cur5la stratul sensibil de diversele produse chi-
sulfit la o temperaturi mai micd de 20o. Ea poate fi linut& mice ce }-au impregnat ln cursul operaliilor precedente'
gi separat Ei adiugatd la lixator la intrebuinlare. Spilarea finalA se face in tancuri speciale iu apd curg6-
'toare, timp de 30 de minute.
in baia de fixator se oblin depozite supiritoare dac[:
-* se pune prea mult sau prea pulin acid; O spilare insuficienti are ca urmare prezenla pe film,
temperatura este prea ridicatd sau prea coboriti Ia dupi uscare, a unor eflorescenle albe de hiposullit, care
preparare: pot impiedica inferpretarea- Uneori, chiar cu o spdlare

71
bund, Iilmele ar putea prezenta dungi neregulate sau depo"
zite cenugii gi gidunloase. in aceste cazuri muiem filmul
citeva nrinute intr-o soluiie de acid acetic 1{6, apoi 1l spi-
lim din nou intr-un curent de api,
5. Uscarea lilmelor. Dupi ce lilmul a stat
30 de minute in tancul cu api curgitoare, se spali bine
intr-un curent de apd. qi se pune la uscat.
Uscarea cere un timp care' variazd in raport cu umidi-
tatea atmos{erei ,si cu temperatura camerei. Timpul de us-
care este de B-12 ore. Putem scurta timpul astiel:
- trecind lilmele spf,late, citeva minute (5), in alcool
de 70-90o. in acest caz ne trebuie pentru uscare numai
15*:20 de minute, dar nu la cildur6;
* se introduce filmul in solulie apoasd saturati. de
carbonat de potasiu 4*5 minute. Se scoate si se absoarbe
lichiclui cu hirtiq sugativd. Se gterge apoi cu o ciipi curatS,
Iir[ teama de a-l zgitia, deoarece gelatina" a devenit foarte
rezistenti, iar suprafata sa are un aspeot lucios. Filrnul se
poate intrebuinla imediat; pentru cd este complet uscat gi
tezisti chiar la presiunea unghiei:
expunem filmele Ia un curent de aer cald. Cdldura
trebuie s:i rimini sub 30o, c5ci altfel topeqte gelatina;
- intrebuinlind dulapurile uscdtoare speciale cu un
curent de aer cald ,si cu o ventilalie bun[.
SIttbilorul cOntine hiposulfit de S04iu,i fericianur五
potasiu (nt: ferOcianur五 ).Fericianura este O substalll五 〇ti
vitoalle, de aceea vorn ι Lvea grili ca duph maniptllarea
sl ne sp嵐 1晨 In bin()ね linile.
DeOarece aceste(loutt stlbstattle Se redl■ c repede, sc i
sOlulii separate, care se aiestecム la intrebttinlare.
Astfel:solutia A:「 ipOSulfit de sodit1 59
Ap五 ■00 cm5
S01utia Br lrericianura de potasiu 5 9
メ
ヽpこ 100 cn15
La irltrebuiniare Se vOr arnesteca, p■ lnind 100 cΠ 13 だ
SOlulia de hiposulfit de sOdiu ,1 10--30 cm3 din Solu
de fericianurtt de potasiu. AmesteCl■ l are o culoare galbeF
10,iatic五. Ctl cit punem mai ,mtllt din solulia de fericiant
de pё tasiu, cu atit sl溢 birea se face rnai repede.
ericianura de potasiu se corribintt cu argintul lneta
「
de pe stratu1 lo10gralic',i dtt fericianurtt de argint, solib
l■ hiposttlfit. Astfel se iat i6s de p(3 filn1 0 parte din glttu
lele negre de argixlt conlinute l■ gelatin五 ,i se clarific差 Ⅱ
mult sau mai pulin illlaginea.
Operalia de Sl溢 bire, care Se face la luFnina Zilei,
poate incepe iI■ 9di,l d■ lpa fixare ,i spttlare.Dactt filII
a 10st uscat, 1l muiern in ap嵐 1五 ailrwte d, a fi intrOdus
slttbitor.

6. Sldbirea imaginilor radiogra.fice Oduice rerlede in tava care cOnline sl五

Fillrnul se intl・ l

supraexpLLs e. Cind un film a,fost prea mult expus sau tOrul, urnurld a fi agitat ,l intOrs de citeva Ori spre a nu
prea mult developat trebuie sd {ie slAbit: Un film supra-- prodl■ ce bule de aer pe suprafala lui・ E)in cind in cind e〔
expus este mai bine si fie developat complet gi apci slibit, privit prin transparent益 , iar in momerttul cind apreciem
decit developat incomplet. slttbirea este suficient五 ll introd■ lCenl in apa CurgatOal

72
 unde va sta o ori. Timpul de spilare va fi
preiungit la 2 ore
in cazul cind nu dispunem de apd curgdtoare. Cristalele de
fericianuri nedizolvate pot strica fiimul producindu-i pete.
Se intimpl| ca pe o radiografie sd se gAseascd unele
zone prea. negre gi altele normal expuse. in acest caz vom
slibi pariial zonele negre: Iuim o buca'ti de vati, cu care
Irecim usor aceste zone! {ilmul fiind introdus in tava cu
slibitor; vom avea griji si nu oblinem margini nete; tre-
cerea de Ia zona slibitd la cea normald si se lacd treptat,
pierzindu-se.
Experienla va completa descrierea de mai sus, 9i
printr-o oarecare indeminare se va obline un film cu o
nuanlare armonioasfr.
.*7. Intd,riyea imaginilor
ae
radiogr0,lt,ce
︱
Apd ■ 000 cm6
Sublimat coroziv 20 9
Bromurd de potasiu 20 g
Operalia se face la luml■ a zilei・ Tava se agittt continuu
pentru a evita forlnarea petelor. FilIIlul devine alb‐ 14ploS.
Duptt un timp, pFOCesul de albire se Opre,te; in ac,st Caz
estO inutil stt prelungim linerea filmului in baie.APoi lilmul
o solu!ie de amoniac sau
se spaltt bine ,i se introdude intr―
sulfit de sodiu 100/0_Filmul Se innegre,te.Dactt dup溢 1■ t五 ´
rire fillnul a devenit prea negru, se poate clarifica itttro´
duoindu´ l in baia de fix嵐 i. in 10C de inttegrire in solulie
de amOniac sau sulfit putem exё cuta aceasttt Operalie Cu
un revclator (Inetol‐ hidrOchinon溢 )intrebuiniat, dar in acest
caz nll vom putea sl五 bi innegrirea prin introdu,erea in fixa´
tor.A,01 reVelatorul se arllnc五

sIab deu'eIopate, Aceasti operalie tntdreste depo- Procesul de sl溢 bire a imagini10r｀ ili rezultate rnai pulin
zitul de argint rnetalic prin addugare de mercur. pentru
 

satisfttctttOare decit intttrirea lor. Aceasta se illlelege u,Or

 

aceasta intrebuin!5m sublimatul coroziv (HgC1r : clorurd ,t五 nd c五 , in cazul inei imagini slabe, fixatoril a scOs cea
︱

mercuricd). Sublimatul amalgameazd. granulele de argint, mai lnare parte tt argintului de pe filln, chiar la developarea
 

mdrindu-Ie prin depunerea de mercur gi sporind astfel in- insuficienttt a inui film normal expus.
︱  

tensitatea opaciiilii, ζ
Puteln intiri radiografiile cu detttlii
labe fttltt contraSt.
ヽ，          １か

Prin trataxea cu sublimat, fiimul devine alb-liptos, prin Filrnele subexpuse, pe care nu se vttd detalii de structur滋
 

translormarea argintului in clorurd. de argint gi formare de

 

nu pot fi ameliOrate prin PIoё e,ul de lntttrire.

︲

,clorurd mercuroasi (HgrCb ) QAg { Z1Hgf12: Hgz}Cb * 8.Cο pjι ′θ Jθ pθ ノtrれ θ′θ γαJjο gra´
︱

*ZAgCl), Se indepdrteazd. excesul de reactiv prin spilare メισθ

. Pentru a pttstia originalul, f010sit in arhiVtt la studii
 
 

pi se reface imaginea cu ajutorul unui reductor, care reduce ulteriOare, se pot face copii in nlttrirne naturaltt sau nlic,0-
︱

clorurile in argint li mercur. Idercurul, suprapuninrlu-se iate in aparate speciale. Ele se pOt face pe hirtie 10tografic菱
 

.argirdtului, sau chiar pe lilme radiografice s,t fOtOgrafice.Existi trei fe‐

.intdre;te imaginea.
 

Filmul developat, fixat gi bine spdlat, uscat sau chiar

・
︱

luri de hirtie de cOpiati cu contrast(tare),五 〇rmal,i fttrtt con‐

ud, se introduce in solutia urmdtoare: lraSt(mOale). Aceasttt gFadaliC este necesartt pentru a corila
 
 

つυ
ワダ
ヽ
︱
︲覇
︱
anuttite defecte ale filmului.Astiel, url filln cu contraste
pFea puternice Se va cOpia pe o hirtie moale(1嵐 rtt contrast),
iar lln altul prea slab, adictt preO trallsParent, Va fi copiat
pe hirtie tare (cu Contrast).
Vom intrebuinla numai hirtie cu lustru, ,1 lu mat五
Operatia se face in camera obscur五 ,la lumin五 ■ o,ie.Dup嵐
exptLnere la lumintt alba, citeva secundi3, Se developeaz益 ,i
se fixeazi ca un filnl obi,nuit・ Este bine s嵐 lolosim pentru
expllnere aceea,i lu血 n益 ,i aceea,i diStani4, nOind pentru
fiecare film rezultatlll(slabi nOrllnal sau tare).
La unele filme cu cOntFaSte prea puternice apar pe
COpii unele regiuni neЁ re´ intens, iar altele abia vizibile.
Defectul pe poate coriia intrerupind develo,area dactt intro‐
ducem hirtia in aptt rece, apOi ,tergind parlilё care nu au
ie,it destl■ cu o bucattt de vattt imbibattt Ctl revelatOr cald
(α iι stt nu facett pete sau rnargini bru,tel)・
′ Dac五 lu
``ん
apttrut ,i zOnele dOrite, putem continua developarea intregii
hirtii, in reVelator, care va fi de data aこ easta de scurttt du´
ra感 .Spalュ m apOi bine hirtia,l o lixttIIl cam 10-15 milllute
un fiXat61 0bi,nuit, auptt Care o sp五
intl:´ 1嵐 m din
de.llninute in apa curgこ toare.
Duptt spttlarと ,e pOat,da un lustru lrumos in felul
urmtttori se ,terge o bucattt de geatt cu alC091, apoi se
freactt cu pulbere de talc (cu o bucattt de vaせ ユ Se d五 )。
talcul iOs,i SC hpe,te co,ia cu imaginea pe sticl五 .Se cOm‐
prilrltt bine cu O cniptt pentru a indeparta eventualele bule
de aer care se gasesc s.b copie (se poate l■ trebuinla un
rulou special ittcut in acest scop).COpiile uscate cad singure
de pe geam, avind lllstrul care alneliOreaztt ilnaginea.
74
9. Reguli d,e condwitri in co,lTtet
obscurd,. a) Vom avea grijs de o curileriie perlecti a c
merei obscure ,si materialului ajutfitor lucririi {ilm.el
in acest scop, si nu ^ rispindim picituri de solulii. Soluli
. se pteparf, in alara la'boratoruiui. De asemenea, nu v(
confunda soiuliile intre ele, .cdci murd6rirea revelatorul
mai ales cu fixator, este diundtoerre. Filmele vo:: {i atl:
numai eu miinile curate 9i netranspirate.
b) inainte de a deschide caseta pentru scoaterea filr
lui ne asigurdm s5. nu f:im de:aniali de lumini paraz
prin deschiderea ugii laboratoruiu.i-
c) Filmul se scoate gi se introduce ir: casetfi pe m
manipulaliilor uscate. Scoatern {ilmui dintre cele d
ecrane firi a-l freca, deoarece prin lrecare se prr:duc r
circiri electrice, care apar pe filrn sub formd de linii lri
$i dacA este pus in hirtie se produc asemenea parazili ;
frecare. Vom evita indoirea filmulu!', nu-I vo::r atinge
mlna transpiratd gi nu-'l vorn expune mult timp la lun
rogie, care, desi ,:ste inetctinici, totugi voaleazd' La scoat
■Ou 30 fiimului din caseti se va scrie cu r:n creion obignuit num
din registru sau nurneleu pacientului.
d) Temperatrtra revelatorului si fie de 18o, iar a
torului la fel.
e) Dupd" <ievelopare, filniui tretn:tie bine spdlat.
f) Filmul nu se priveste la lumini aibl deci.t clup
s-a fixat complet.
g) Dupn fixa::e se spald {iimul 1/z orii in api curgit
h) ITegativul trebuie uscat ler urnbri, nu la lr:are,
Ii ferit de praf.
 乱だ
ヽ筍
I
I.DEFECTELE RADIOIGRAFHLOR.CAUZE.REMEDH
I
Radiografii proaste intilnesc, din nefericire, Lucrarea filtnulu.i. 1. Supra- sau subde-
Joarte des. velopare.
I EIe sint cauza multor gregeli de diagnostic gi dau oca- 2. Voalare provocati de lampa din camera obscurl'
.zie la interpretdri eronate. Corpi strdini imaginari, leziuni 3. Spilate gi fixare Prea scurte.
neexistente sau existente, dar dispirute de pe film, diverse 4. Temperatura bdilor neconformd cu prescrip]iile'
I voaldri sau opacitdli supraadiugate toate acestea sint 5. Uscare Ia cdldurd Prea mare
I
gregeli care trebuie evitate de un tehnician bun. In ma!o- 6. Lipsd de acuratele in timpul lucrului.
ritafea cazurilor, cauzele defectelor nu tin de materiaiul 7. Casete sau ecrane int&ritoare pitate, vechi sau
.intrebuinlat sau de aparaturS., ci de nerespectarea regulilor plesnite.
de cdtre operator. Inainte de a cerceta defectele aparatului sau ale ma-
Acestea rezidd in: terialului de radiogralie, se vor revizui condiliile in care
T ehnica expunerii. 1. Alegerea gregitd a ten- se efectueazi. lucrul. Se vor controla: obscuritatea camerei
,siunii (kilovoltaj prea mare sau prea mic). de developare, cur[lenia perfecti a meselor, chiuvetelor,
2. Ciderea tensiunii prin intrebuinlarea unei incircdri tancului, ecranelor, ramelor, clamelor. cu care se prind
prea mari a aparatului (miliamperi prea mulp;, filmele, lampa rogie etc. Se va lnlocui revelatorul cu altul
3. Supra- sau subexpunere. nou, de asemenea fixaiul; se vor controla temperatura gi
4. Centrare defectuoasi. timpul de developare; in fine, dacd toate aceste condilii
5. Raze secundare sint indeplinite fI.rd a obgine o corectare a delectului, ne
5. Pacient nelinistit" vorn gindi la aparat (vezi tabelui).

Principalele def ecte, catna lor gi f elul curn se pot indrepta

Ｎ Ｃ
ｒ．ｔ

DEFECTUL CAUZA RE∼ lEDIUL

ｒ

1. Contraste tari: pirliie transparenie prea Subexpus, cu. tensiune normald sau slab6 Se intdregte
luminate gi neconturate, p5rlile negre
palide

75
 (Continuare din pag

1 _
=

測
―
DEFEC■ 十 FtE Al E D I U I´

2. Contraste slabe; film voalat, umbrit, eenu- Supraexpus; tensiune prea mare Se sldbeqte
giu

3. Benzi clare in dreptul arcurilor casetei Multe raze secundare; raze secundare reflec- Plurrlb sub casetさ ;
r3apacul casetei va lli
tate din casetd tu,lt Cu plumb

4. Imagine neclarA: contururi qterse Pacientul s-a migcat.

Distanla focus-pacient prea micd sau cea pa-
cient-film prea mare.
F'ocusul prea mare sau distrus parfiai. trcra-
nele slnt grilunloase
書

5. Imagine parlial neclard CasetS defectuoasd; nu preseazd uniformecra-

    響

nele

6.Lirlii fine paralele Diafragma Bucky nu s*a rnfcat sau a mers

prea incet
鐵閲螢擬  

7.Fllrn ce,u,iu(Vezl,12) Supraexpus gi subdevelopat. Citeodata se poate remedia prin sidbire rr

Subexpus gi supradevelopat. fericianurii
︱

Revelator prea cald sau prea r€ce.

￨ Lampa roqie prea tare,
S-a lucrat prea aproape de larnpa ro$ie.
Fiim vechi.

争 Scoatere prea frecventii

oxideaza).
din reveiator (se
Prea pufin revelator in chiuvetd.

L Vfll galben pe tot fiimul sau nunrai pete b-ilm subexpus qi developat prea mult sau Flllllul va fi bine spこ lat; se introduce lll pol
galbene prea la cald. Revelator vechi. Fixaj in revela- mangartat de potasiu ユ :l ooO, 5 rnlllutei sc

76
 出■目

(Continuare dirt Pag. 76)

ｌ

CAUZA REMEDIUL
    ｌ

DEFECTUL

言一一口離澤竃■一
tor sau invers. La compunerea revelatoruiui, spald, apoi se introduce in bisulfit de sodiu
    ｌ

や ﹂

十
prea multd substanld alcalini, prea pulin sul- 10/100.

¨
一写一
Sau; filmul se introduce timp de o or{ intr-

¨
一■■７¨
fitsau de calitaie Proastd.
un reveiator proasp5t; apoi, dupd o spdlare
︱ ぐ ︱・

Dizolvarea s-a fdcut invers'

■■■●
Fixaj vechi; neacid intermediard, se introduce intr-un fixator tare
(hiposulfit de sodiu 400 g, metabisulfit de po-

尋■■ ■一
tasiu 50 g, apd q.s.p. I 000 cmr), in care iI

，
ldsdrn timp de o or5, Apoi il introducem intr-

１ヽ弩１１１■■■１■１ ︱ ■
o solulie - de metabisulfit de potasiu L0a/0,
unde std 24 de ore.
Dup{ acest timp se spal5 intr-un curent de
ap5, indepdrtind depozitele de sdruri de pe
felele filmului, fiecind u;or cu o bucati de

，
vatd udd

S, Vdl dicroic (doud culori);vdzutprintrans* Fixaj in revelator sau revelator in fixaj. Fixa- (Ca ]a 8)
:
I.
parenrd este roz sau gelbui; vdzut direct, jul nu mai este acid (se controleazd cu hirtie
[: este galben-verzui sau cu lustru metalic turnesol), Prea pulin spdlat intre revelator gi
fixaj. Filmul a fost scos prea devreme din
饉園■﹃

fixaj. Acest fenomen se manifestd mai ales

一 ィｒｌ■ １１，■■■■１●．１■‘，．
，
la filmele subexpuse, care au trebuit si fie
developate timp mai mult, 9i care se fixeazd

，
︱せ ︰

apoi incet

10. Pete clare rotunde ;i bine conturate (mai Bule de aer care impiedicS acliunea revelato- Se migcd chiuveta, fiimul in tanc sau, dacd
ales cind se developeazd), Cind se lucrea- rului este in ramd, i se vor da 2-3 lovituri mici

■●一〓′
zd in tanc, apar ca puncte situate in rin- gi brugte

１ １．
duri

11. Pete cenusii de diverse mdrimi Sp-umd pe fihn Ia deveioPare (Ca la 10)

77
 l'Conltnuare ditt pt

嶽飢
DEFECTUL CAUZA RE卜 lEDlUL

12, Pete eJare, de forme diverse, numai P0 0 Stropire cu fixa.j pe filrnul uscat
ta!5 a fitmuiui

・  ｎ
ｍ
L5. Puncte negre, inconjurate de o zonX 罰nal Substanle chimice nedizolvate revelator);
clarE pic6turi de substanle chimice timpul us-
cirii

L4. Puncte lline, ca de ac Praf pe ecrane Se Va Sterge ecrallul cu 0 penisuld I

(nu,l fllmul)
﹂

inctt O dattt in iixaj

よ 町 Ｌ頸 卜 は ﹂亀 ５ 日

15. Pete sau benzi galbene sau brune, binc Fixare necomPletd
conturate
訛

16. Pete inchise, neregulate, deseori cu con* Uscare intr*o camerd prea caldfr sau neaerate,
tur moi inchis. Adincituri in gelatini cil: SpAlare irrdelungatd in zile cdlduroase; fiime
ン

o gdm5iie de ac conservaie 1a umeeeald (culturi de bacterii)

剛

17, Benzi sau pete negre care pornesc de la Filmul nu a fosL bine imPachertat.
a margine sau de la un unghi al filmului Caseta nu inchide bine
踊

1fi. Desen r'flarmurat sau In fagure, ori in P,ufin revelator in chiuvetd. Chiuvela nu a fosl
削

, i-
tntol , bine migcat6. Revelator cald in chitiveti recr:
sau invers
］
口醐愧 同

L9. Pete elare sau opace? in semilund, cornuri Film indoit; apucat cu trei degete
］¨
¨

mici
鯰

Linii fine in formii de stea sau de DescArcdri eiectrice prin llrecarei filrnul a fost Se va scoate jlilmul incet.
帥

20. ramur6.
de brad; linii frinte; trdsnete scos repede din hirtie eau dintre ecrane" ltr Se va. lega stativul cu pdrnintul
sezonul uscat, slativul este incircat.

78
一
一
一
一
一
¨
一¨
¨
﹂
ｒ
一¨
一

難
 (Contlnuare'dtn Pag, 78)

,.,1 DEFECTUL C A tlZ A REMEDIUl.

crt'l

2l-. Litere, clfre, Iinii ciare sau obscure S-a scris pe o hirtie avind Iilmul impachetat
dedesubt. S-a apdsat intr-un mod oarecare
pe film

22. Litere de tiPar Filmul a fost pus pe o tip5rituri in camera Cind se noteazd lilmul va fi pus pts fond
obscurd, care a reflectat lumina roqie. ln ca* negru
setd ecranele au fost in contact cu o hirtie
tipdritd

25. Umbre de degete Degete grase sau murdare

24. VAI albicios sau numeroase cristaie Spdiare neeompletd'

Cristalizare a hiposulfitului'

25, innegrire repetate spre centrul filmului Fitmul a Jost privit prea aproape de lampii;
la developare revelatorul se incSlzegte in apro-
pierea idmpii

- 26. Pete aproape clare, cu contur inchis Apd stropitd pe filmul uscat

27. Bdgici pe gelatinf sau topitd pe imagini Bii prea calde sau diferenle prea mari de Se va intrebuinta un fixator lnt5ritor in sezo-
temperaturi intre revelator, apd qi fixaj" nul cald
Uscare prea caldfi

Vor fi evitate
●″

0 indoiturd, o ap[sare pe film, f6cutd lna-

inte de expunere, apare dupi developare.
DacS este f{cutfi dupd ce filmui a fost
*xpus, nu apare

7g
￢ 趙 1 l―
11

1離
J.CITIREA SI CALITATEA・ UNEI RAD10GRAFII
Nrg atoscop'ul Este o cutie mobild. sau fixat5. in Osoastt slab五 ,au cu un aspect de sticl嵐 :'parlile moi sint evi
perete, care are in interiorul ei becuri electrice rotunde sau der.te. Nu poate fi iinblln■ tttlit五 iprin procedeul lntttririi
lungi (sofite ). Intensitatea luminoasi a acestor becuri se cttsi ceea ce n″ a dat irnpresionarea Prih 】fadialii nu Se poat
poutu regla cu o rezistenln. in partea din fa1i, negatoscqpul intttri. .
are.un geam mat sau opalin (lactescent), incadrat de doui Rα ′jο graメ iα aォ α εlι 7て みzθ
θル εひ′ praα ttο
pini ia patru perdele. Acestea fiind mobile, pot reduce Poate fi recunOscuttt Prin aceea ci pttr!ile lnOi sint expus
cimpul luminat dupi dorinli. Filmui, o datE developat 9i COFect instt Oasele apar ca dc sticl嵐 , f益 】
ii strtlctur五 . La o e】

Iixat, se poate citi la lumina acestui aparat, care, avind un ptlnere,i mai mici se vecle numai cOnturul extern al pttri:
joc de intensitd.li ;i un joc de suprafeje, scoate in evidenli lor moi.Nu se poate imbull五 t4i prin prOcedeul inttriril.
detalii ce nu s-ar observa daci l-am examina la lumina zilei. Rα αiogrα ttα S“ praι χpusα ′`lι οι α′ θd
αι 7ι

Este o gregealA s5. nu se examineze tilmul la negatoscop. rα zθ θ ′

Orθ θα∫
αひJ“ ァ j
θ ゞ ο αθυθ
み,pα 7θ J“ :α "naχ れ1177 iァ
蠅麟﹁卜に劇馴７トト戯阿ドトＬ爛蠅ドト︲

Sint necesare doui negatoscoape, unul in camera Apare mult intunecat五 , fttli cOntrast ,i detalii.POaie fi in
`″

obscurA gi aitul in camera de qitire, unde se dau rezultatele. bun嵐 1嵐 littt prin procedeul sl嵐 birii.

Rad,iograftia corect expusd, cu o calitate Rα Jjο gフ `α ノjα SIι p rα ′χp ι ιs α σ 7α Jta′ :: ι

de raz;e p(itriuitd,;i o d"euelopare reglem,entard,. Apare cu θa′ α
j′
rθ p9′ γ a sα 秘 ″
;υ :′ 磁ァθゞi cじ 0 カ θυθ “
αra tん ′
7ο ρ rarupl
:η α θ ′ι ιttp.Apare cenu§
■■ ¨

un contrast $i o claritate optime; structura osoas& apare net& in′

ィ ie, fttri cOntrast ,i detab
■＾

gi lunrinoagi, iar pnrlil'e moi sint bine diferenlidte. Partea intre pttrlile ,oi ,1 0SOase nu existtt nici O dileren!i stll
din fi.lm care nu corespunde vreunei p5rli a corpului este Stanlial溢 .De asemenea, p五 ェlile libere de pe filln llu sl
de un negru ,,eirbunos" uniform. negre, ci de tm ceinu,it tulbure.
”
Ｉ
Ｉキ■

Radiografia subexpusd, cu o calitate de in

cazul unei astfel de radiogrzLfii este bine si devel
︰ ︰︲ ・

raze oorectd, gi o d,euelopat'e bund,. Frezinii o structuri p&m complet gi apoi irnaginea sd fie sl6bitd.
﹂れ 鉾 猟 ｒ ｉ
︲
︲

K.ACTIUNEAミ＼ TAⅣlÅTOARЁ A RAZELOR RONTGEN sI A CURENTULUI ELECTRIC

爛Ⅷ問

︲ｉ 難

a.LEZIUNILE PROVOCATE DE RAZELE RONTGEN despre ra416terap19.Totu,1,pさ ntru ctt asemenea lezll■ ni F
Ｌ 訃群卜

lua nl'tere ,l in radiodiattnOStiC din cauza llePriceper五 s,

Cadrul lucririi nu prevede detalii asupra acestui capi- a nettlileniei, vOm descrie pe scurt punctelc principale.メ ゝ
︲﹂

障 tol care este complet tratat de prof. Negru in cartea sa fel se vor in;elege m(li bine rrLttSuFile Care trebui(〕 luそ
Ｆ ト ト

BO

ヒ:
[:
impotriva acliunii n9ciVe a raZelor Rё ntgen.Se pot p19duce
i asupra urma,i10r.
trei feluri del leziuni: 10cale, generale §
1. Lθ zj“ ηtlθ 7 οθal:θ survm cind o regiune
din corp primeste, lnti´ 0 ,edinla Sau intriO ,9riさ de ira´
ldialii, O Cantitate de raz, caib pr6duc modificttri per‐
manente:
in maiOritatea caZurilor, pielea este ace,a care suiё i五
cel mai multⅢ La incё put oa prezinti o u,Oartt ro,cal五 §i un
edelln:discret.Adeste modifiCttri Cbnstituie rθ ″′力 pri“ arα
care,dispare dup嵐 2--3 zilё . Duptt aceasta urlneaztt un sta・
diu de lattn!五 de citeva zile, ln care nu se observtt niCi O
modificare.Cam la 10 zile, ro,cata reaparel aceasta COn‐
Istituio rθ αθ′
iα
prirJθ :pα ι
夕; mai aCCentuattt dectt prima ,i Care
dureaztt mai mult. ]Dup嵐 4 sttptttmini pielea devine treptat
ibrun嵐 ,i incet´ incet i§ i reia aspectul norlnal. Caln la 20 db
zile pttrul cade, pentru a crt,te din ■ou cam duptt O lin嵐
,i lumtttate,daご 嵐 doza nt a lost prea nare,cttci l■ c,Zil
がcesta rttlnine o alopecie definitiv嵐 .
i Cu o doz嵐 ,i llai mare, reaclia este lnai accentuat五
i se exlohaztt u,or. La doze
Pielea este citva tilnp uSCat溢 §
isuperioare, pielё tt ale‐ aSpectul unei arsuri de soarei ct pier・
:derea Stratului superficial, cu exsudat, semanind deci cu o
ran溢 . Existtt un eiitem radiOloglc, care insa se poate Vin´
dё ё五:1嵐 sind numai O alopecie definitiv溢 .Daca reaclia eSte
,1 .mail五 lcOntuatか , dupa vindecare, care v● fi le■ t溢 , pielea
rttmlne cu● aso mici superficiale, dilatate(telanttiectaZii),
permanente,ヽ A■ l jubtire, Palid嵐 , imobil嵐 , u,or ,ulner4bl嵐
§i CI tendinl五 lさ れ1夏 la cicatiizare. La dOze superioare Sur´
vitt leziuni 五五i p10funde, care duc la un ulcё r radio16gic
6-TehniCa radiograFicう .
Daci nu reugim si vindecim acest ulcer, el se poate trans-
forma, cu timpul,, intr-un cancer radiologic.
Doze mici repetate intr-un interval de timp indelungat
produc leziurw rad,iologice cronice. Acestea' sint modificiri
aseminitoare arsurii, dar produc ulcer fird tendinli la vin-
decare, gi care se poate transforma in cancer. lnceputul ma-
nifestdrilor este cu atit mai insidios cu cit dozele care au
'produs arsura sint mai mici. Reaclia primari poate lipsi,
,
'primul semn fiind constituit de telangiectazii. Unghiile de-
vin friabile gi prezintd. ganluri longitudinale; pieiea este
uscatd .si solzoasi. Dacd se continud expuner ea la rave, te'
gumentele igi pierd elasticitatea, devin groa$e gi mai tirziu
se atrofiazi. in special la miini se constatd. negi corno;i
';i fisurir Negii se pot detaga, iar fisurile se in{ecteazd secun-
:dar, dind nagtere la ulcete, care se vindeci mai greu decit
ulcerul radiologic acut. Rezultatul este de multe ori un
cancer. Mulii dintre pionierii radiologiei au pierit in acest
mod. Din Iericire, astd.zi se cunosc cauzele gi arsurile se
. pot evita. Doza tolerabilS pentru miini, dacd numai ele
sint atinse, este de 1,5 r pe sdptiminil.
O piele care a fost mult timp expusi razelor Rdntgen,
cum este aceea a radiologilor, chiar daci nu este prea
afectati, rimine sensibild gi r.u]nerabili la alte insulte,
deoarece igi pierde vitalitatea. Astfel, o haini care freaci
pielea, ciidura umedi (termofor), expunerea indelungati la
soare, iritalia pielii prin transpiralie ]a nivelul plicilor etc.,
cu alte'cuvinte, orice agent care prodtrce o rogeald exage-
rati ului epiderm sdndtos poate provoca leziuni dacd acest
epiderm a fost in pre,alabil expus la razele Rcintgen.
81
 ¨事漏
.. 'Nu trebuie
Ｊ
2. ■θz ■;:θ gO■ θγα:e pOt li acute sau c10´
jtι exageratd. teama de raz,el,e R-ontgen" tot ;ri;
nice. Eorlna acuta cste catarul radiolbgic, "rttul de rた 21e“ ,
cu1l) nu este permis sfl se lucreze f{rd. nici o mdsurd rl
care survine mai f゛ ecvent dup羞 0,edinメ de radiOterapie,1 proteclie.
eXCe露 10nal irl iadiOdiagnOstic, El se prezinttt cu cefalalgie, Organele de reprodll《 lere (oヤarul, testiculul), pentrtl l
nu
oboseal嵐 , greluri ,i VttrstttuFi; eSte de saurttt dttrat五 ,1、
nu fi alterate,nu trebuie stt priFneaSCtt o doztt ziinictt Hlュ ￨

prezin■ nici O gravittte.FOrlna cronictt se intihe,"la Inare de O,025 ァ .

personalul radio16glc imprude■ t ,l se caracterizeaza prin 4.″ α∫ γj:感 Jθ P/ο ′θ tι・ Un radlolog l欝 rll
“ `′
modilicttri ale shgelui.Aceste lnodiliCttri se pot facё evi´ ptttor ttu reu§ e,te totdeauna radiogralia de ltt prirrlul exl
十七

lnen,,ic“ ar tteoFi Cei pricepuli lSil■ t Obligtti s‐ O reprll

＝■  ︲︲

d6nte cu Oca″ ia llnei bOli care in fellll ei ar fi fttFtt illnPor´

tanl散 , dこ pildtt o grip五 . Neutrofilele scaご l llnult ,i apar de Se putte intrebarea,こ are este lirnita rezistenlei teguIP.clllll
︲劇﹁﹁１，

obicei eozinofilie ,i lilnloむ it01溢・EozinOfilia este un senlnal loi la,antitatea de raze pe care O pot primi fttI益 鳳 avrl
de aLrm嵐 ,i se intilne,te plecocei de aselnenea, aparilia consecinle nepiscute? In prima erd. a rad"iologiei, acurr
︲

linlfocitozei, care se transformtt in limfopenic, este un 40 de alli, exPunerile erau de nllllute ,i nu rareori CII
neヤ oie de 8-10 ■linute pentru a()bliine O imagir21e inirrl
硼喘 ︲

avertislnent extreln de grav, iar desc6perirea undi lilnio´

︱
，
ｌ ｉ ｌ ｌ ｌ１ １ １ １ ■ 一 ︱︱ ︱．Ｉ 瑯﹁ ﹁ ︱

penil absOlute, persistente, satl a ullei leucopenii ,I mai buiniabil溢 ; aceasti expunere,l chd se Fepё ta de douか :rll
 
 

ales a illei lleutropenil indic五 lrezettla llnOl le2illni se´ ori, constituFa o adevttratれ ‖adic)terapic. Unul dintFe l101 1
‘
 
 
一
哺 ０
︱
︱

■loase. avut ocazia stt vadtt leziuni gFeVe ale per9101ti abdOmillザ
Atingeri grave ale sistemului hernatopo,tiC POt duce dup6 3 radiogra{ii ale rinichilor" Cu aparatele moderne rl"
 
ヽ
︲打

la un sindrOIIn leucettlic, agralllulocitozれ , siid■ onl hemorar astf,ai, cind expuner:i1e sint de secunde gi. chiar de fraclirrr';
臨 岬 ︱︲ 測醐 ﹁ ︲﹄爛圏 ︰﹃耐 輔 Ｈ 一

giC ,i p← nnliel(滅 tizie. ・ de secundfl, pericolrr] este muit indepdrta.t"

⊇0■ a ttaxilntt tolerabiltt pentru intreg Organisttul este TOtu,i ,i acum, §edinl()llln,i de radiOScoPie urnlハ ￨￨
︱︱
，

︱︱
︲

de O,3 7 pe sttpt嵐 爾lin五 ・ de radiografii lll seFie pOl periclita pacientul.ca Orienti■ 1
Ｉ Ｊ期 Ⅲ 輛 ＝ ︱
︰

3.Eノ θεれ J α∫昴pγ α u r tt αゞ:;ο γ o Organele de generaltt vom menliona littita pericl■ loastt cu 70 たy lllハ
︱

1‐ ￨

raproducere sint sensibile la razele Rё IItgel■ . O sterilttate l mm filtru aluminiu,un cilnp de 9/9 cln, distanla foC:1・ ‐
︱

poate fi oblinut嵐 , o sarcintt POate fi tntrerupt嵐 , ereditatea piele de 30 cm, la 1 400獅 As(nり ■溢Iは l miliamperilor l
este t11lburattt de o cantitatごoarecare de raze. Nu exist嵐 secllndele expunerii),Sau de exempll1 2()渤 A‐ timp de 70(11
︲

o unitate de vederi asuPra rela,ii10r dc la cauztt la efect, secunde sau '40 rnA timp cle 35 de se,curl.ile' Cu.alte cuvjnl"
iar eXperienlele lacule pe anilnale hll pot fi t9tdeauna cu un regim de 20 rnA se pot face 14 radiogra{ii rJe rii"
valabile pentru olni l 5 secu:nde fiecare. Mfi:rirea distanlei docus-1:iele tnsealrrr'1
︲■ 鰤躍 ﹁ ■ 廊鐵躙 ﹁

82
 週爾