ELVEȚIA

Contents
1. Scurtă descriere...................................................................................................................................3
1.1. Cultura Elveției............................................................................................................................3
1.2. Elveția culinară............................................................................................................................4
2. Divertisment........................................................................................................................................8
2.1. Observatorul astronomic Urania din Zurich.................................................................................8
2.2. Carnavalul din Basel....................................................................................................................8
2.3. Pasul Simplon și Pasul Grimsel...................................................................................................9
2.4. Interlaken și priveliștea de pe Harder Kulm...............................................................................10
2.5. Harder Kulm..............................................................................................................................10
2.6. Muntele Titlis............................................................................................................................11
2.7. Lucerna-cel mai frumos oraș din Elveția...................................................................................12
2.8. Lauterbrunnen-valea celor 72 de cascade..................................................................................12
2.9. Grindelwald- satul dintre munți.................................................................................................13
2.10. Oberhoffen și castelul inedit..................................................................................................14
2.11. Orașul Thun...........................................................................................................................15
.................................................................................................................................................................. 15
3. Îmbrăcămintea tradițională................................................................................................................15

1. Scurtă descriere
Elveția , denumită complet Confederația Elvețiană (în latină Confoederatio Helvetica, de unde și
abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome. Consiliul
Federal (guvernul) și Adunarea Federală (parlamentul) au sediul la Berna. Țara se situează în
partea de vest a Europei Centrale, unde se învecinează cu Germania la nord, cu Franța la vest, cu
Italia la sud, și cu Austria și Liechtenstein la est.

Elveția nu are ieșire la mare și este împărțită între Munții Alpi, Platoul Elvețian și Munții Jura,
întinzându-se pe o suprafață de 41.285 km². Deși Alpii ocupă cea mai mare parte a teritoriului,
populația elvețiană de aproximativ 8 milioane de persoane este concentrată mai ales în zona
Platoului, unde se află marile orașe. Între aceste orașe se numără orașele globale și centrele
economice Zürich și Geneva.

Elveția este una dintre cele mai bogate țări din lume după PIB pe cap de locuitor, și are cea mai
mare bogăție pe cap de persoană adultă (în termeni de bunuri financiare și nefinanciare) din toate
țările lumii. Zürich și Geneva au fost clasate pe locurile doi, respectiv opt în clasamentul calității
vieții. Țara este pe locul al 19-lea în lume ca PNB și pe locul treizeci și șase după paritatea
puterii de cumpărare. Este al douăzecilea cel mai mare exportator și al optsprezecelea cel mai
mare importator de bunuri.

Elveția cuprinde trei mari regiuni lingvistice și culturale: germană, franceză, și italiană, la care se
mai adaugă văile vorbitoare de retoromană. De aceea, elvețienii, deși predominant germanofoni,
nu formează o națiune în sensul unei identități etnice și culturale. Sentimentul de apartenență la o
țară comună se bazează pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul și democrația
directă) și pe simbolistica alpină. Înființarea Confederației Elvețiene este datată prin tradiție la 1
august 1291, când se sărbătorește și ziua națională.

1.1. Cultura Elveției

Fiecare cultura isi imprima propriile trasaturi si isi impune propriile canoane celor care traiesc in
mijlocul ei, de aceea in Zurich precizia, rigurozitatea sau punctualitatea sunt calitati apreciate, pe
cand in Tesin, canton din partea italiana, ordinea trece pe locul doi, devansata fiind de o stare
generala de veselie. Chiar avand aceeasi cetatenie, exista probabilitatea ca un locuitor al orasului
Zurich sa nu se inteleaga cu un locuitor al orasului Lausanne, pentru simplul fapt ca cei doi
vorbesc doua limbi total diferite. Desigur, sistemul de invatamant impune limba germana
cetatenilor francofoni inaintea limbii engleze si invers. Desi majoritatea locuitorilor sunt bilingvi,
exista si exceptii. Insa aceste diferente devin sterse in fata devizei nationale adoptata de Elvetia:
"Unul pentru toti, toti pentru unul". Este una dintre cele mai bune descrieri in putine cuvinte
facuta acestei tari.
Elvetia este din punct de vedere cultural, o insula. Inconjurata de tari puternice, aceasta a adoptat
trasaturi lingvistice si culturale, reusind insa sa nu devina un duplicat, ci un stat puternic si
autonom.

1.2. Elveția culinară

Daca dupa un traseu atat de lung, foamea isi spune cuvantul, trebuie neaparat sa incercati unul
din preparatele culinare traditionale ale Elvetiei: Fondu, Raclette sau Rosti.

Referitor la raclette, trebuie sa stiti ca masculinul cuvantului, le raclette se refera la un anumit

sortiment de branza, in schimb, daca veti folosi femininul, la raclette, veti fi siguri ca veti
degusta o delicatesa a bucatariei elvetiene. Acest fel de mancare nu-l va tine pe cel care il
prepara mai mult de 5 minute in bucatarie.

Se ia o roata de branza elvetiana traditionala taiata pe jumatate, deasupra careia s-a instalat o
sursa de caldura, astfel incat aceasta sa se topeasca la suprafata. Odata topita, ea se va razui pe o
farfurie, va arata ca un cascaval topit, se va condimenta si va fi asortata cu cartofi fierti in coaja,
muraturi (castraveti mici, porumb sau o ceapa mica ce se aseamana cu arpagicul), si desigur, se
va "asorta" cu un pahar de vin alb. Denumirea acestei specialitati vine de la verbul frantuzesc
"racler", care inseamna "a razui".

Daca preferati fondue, trebuie sa stiti ca exista o intreaga varietate. In principiu, termenul fondue
se refera la inmuierea intr-un lichid (branza, ulei, sos de rosii, ciocolata) a unor diferite bucati de
alimente cum ar fi paine, carne, peste, fructe sau legume.

Daca nu sunteti dispusi sa experimentati, mergeti la sigur cu fondue au fromage (bucati fine de
paine inmuiate in branza) sau fondue bacchus (bucatele de carne de vita scaldate in vin, cu
legume) iar la desert va recomandam fondue au chocolat. Veti savura bucatele delicioase de
fructe scaldate in ciocolata.

Rosti este o alta specialitate elvetiana, pe baza de cartofi, de inspiratie germanica. La origine, era
un fel de mancare preparat de catre locuitorii din jurul Bernei. Astazi, este servit fie in loc de
garnitura, inlocuind legumele, fie drept mancare principala daca este asortat cu carne sau cu
branza. Numele acestei specialitati culinare a dobandit si conotatii culturale, o data cu aparitia
termenului "rostigraben", tradus mot-a-mot in franceza "fosse de rosti" (groapa rosti), care
marcheaza diferentele de mentalitate intre partea franceza si partea germanica a Elvetiei. Este
folosit in mod special atunci cand, in urma unui vot national, rezultatele dintre celor doua regiuni
sunt foarte diferite.

Desigur ca aceasta varietate culturala presupune in primul rand diferente semnificative intre
cultura si mentalitatea locuitorilor acestei tari, dar bunul renume financiar al Elvetiei, economia
sa stabila si nivelul ridicat de trai al locuitorilor ei, dau un sens real devizei nationale: "Unul
pentru toti si toti pentru unul".

In hoteluri si pensiuni, unde daca va cazati probabil ve-ti servi micul dejun, va vor etala in
primul rand o mare varietate de branzeturi si de cascaval. Normal, daca aici nu mancam asa ceva
atunci unde? Ne vor fi servite un evantai de felii cu coaja maro de Emmental (cascaval cu gauri
cunoscut la noi sub denumirea de " svaiter ") sau Appenzeller, celebra Gruyere (cascaval alpin).
Atentie la cascavalurile puturoase, posibil sa nu puteti manca nici o farama, atat de tare e aroma
de " puturos " al acestor tipuri de cascaval. Pont: incercati doar cate o felie din fiecare la inceput
daca nu cunoasteti sortimentele, apoi marsati pe favorite. Totul e sa le retineti dupa culoare, tip
coaja, consistenta, miros.
La asa o oferta mare de branzeturi, elvetienii vin in contrapartida cu mezeluri, salamuri si carnati,
Kalbsbratwurst din carne de vitel este mai slab, iar Cervelat din carne de porc este mai sarat.
Prin Zurich localnicii ca si turistii il mesteca cu pofta pe strada.

Dar ce m-a lasat masca la micul dejun au fost cerealele, intr-o varietate de tipuri si prezentari ca
nu stii ce sa alegi. Normal, tot o inventie elvetiana sunt si gazdele noastre nu se fac de rusine. In
combinatie cu iaurt, lapte, miere, va recomand sa le incercati pe cele cu nuca si iaurt, nu o sa
puteti renunta la ele, sunt ca si un drog, dupa modelul AFA.

O ciudatenie aici sunt ouale, in iulie am gasit pe masa prezente oua vopsite multicolor. In
mijlocul verii simbolul Pastelui? Nici vorba, intreband am aflat ca asa deosebesc ei ouale fierte
de cele nefierte. Si in magazine e la fel.
Tot mancand aici ajungem si la masa de pranz. Nu se poate sa treceti prin Elvetia si sa nu gustati
fondue. Acesta este cascaval topit amestecat cu vin alb, usturoi si o picatura de kirsch.
Cascavalul folosit aici este Gruyere Emmental si Appenzeller. In alte localuri se foloseste moite-
moite care inseamna o combinatie de Gruyere cu L'Etivaz sau Vacherin. Fondue se mananca
afundand bucati de paine in crema din cratita, folosind niste furculite lungi. Este mancarea tipica
sezonului rece, servit in toate statiunile de ski. La fondue se asorteaza obligatoriu un vin alb.

La deserturi amintesc de Zuger Kirschtorte o prajitura cu crema de unt si rachiu de cirese,

bezelele inventata in localitatea elvetiana Meiringen, Zabaglione o crema calda facuta din multe
oua si vin, specifica zonei italiene a Elvetiei, Ticino. La final desi nu e cazul, amintesc de
ciocolata elvetiana, cine nu a auzit de Nestle, Lindt, Sprungli si Frey.
 2. Divertisment

2.1. Observatorul astronomic Urania din Zurich

Observatorul Astronomic Urania din Zurich este un observatory public în cartierul

Lindenhof.Numele său provine de la Urania, muza astronomiei în mitologia greacă.

Acesta oferă tururi însoțite de ghid- luna, sistemul solar, stele, roiuri stelare, norii interstelari,
galaxii- și evenimente special pentru publicul larg, precum și tururi individuale pentru școli și
grupuri. Locația central și turnul de observare înalt oferă o priveliște deosebită asupra orașului,
lacului Zurich și Alpilor. În același timp , poziția sa în mijlocul orașului este o problemă majoră:
poluarea luminoasă permite mumai observații limitate- câteva galaxii și nebuloase, luna, planete
și obiecte luminoase cerești.

Casa Urania găzduiește un restaurant și un bar.

2.2. Carnavalul din Basel

Carnavalul din Basel (Die Fasnacht Basler), nu numai de către ei numit ca drey scheenschte dääg
(cele mai frumoase trei zile) este cel mai mare carnaval din Elveția. Acesta începe în lunea de
după miercurea cenușii la 4.00 sunt cu Morgestraich, durează exact 72 de ore și se încheie în
dimineața zilei de joi, din nou, în jurul orei 4, cu Carnavalul din Basel. În acest interval centrul
orașului Basel este ocupat de grupuri de carnavaliști care petrec pe străzi, localuri și magazine.
Carnavalul din Basel a fost adăugat în decembrie 2017 pe lista Reprezentativă a patrimoniului
cultural imaterial al umanității.

2.3. Pasul Simplon și Pasul Grimsel

 2.4. Interlaken și priveliștea de pe Harder Kulm

Interlaken este situat între două lacuri foarte cunoscute în Elveția- Thun și Briez. Fie că te vei
plimba prin oraș, pe malul apei sau vei merge într-o mini croazieră, Interlaken este un loc în care
te vei putea bucura pe liniștea specifică Elveției.

2.5. Harder Kulm

Odată ce ai ajuns în Interlaken, eu zic să nu ratezi plimbarea cu funicularul până la 1322 de metri
altitudine! De acolo de sus vei avea o priveliște peste întreaga zonă și vei admira Lacurile Thun
și Lacul Brienz. În depărtare vei zări crestele Munților Eiger, Mönch și Jungfrau.

2.6. Muntele Titlis

Vizitează Muntele Titlis din Elveția și urcă la peste 3000 de metri altitudine. Plimbă-te cu
telecabina rotativă-prima din lume de acest gen, intră în inima unul ghețar format acum 5000 de
ani… si traversează cel mai înalt pod suspendat din Europa!
 2.7. Lucerna-cel mai frumos oraș din Elveția

Cu siguranță te vei îndrăgosti de Lucerna, considerat cel mai frumos oraș din Elveția. Descoperă
fiecare stradă, traversează podul cu flori (numit Kapellbrücke), descoperă biserica Jesuitekirche
și Monumentul Leului. Plimbă-te pe malul lacului cu același nume și admiră priveliștea către
Muntele Pilatus.

2.8. Lauterbrunnen-valea celor 72 de cascade

Micul sătuc din inima Munților Alpi este un loc extrem de pitoresc ce-ți va fi drag încă de la
primii pași.Pe lângă peisajele impresionante ce te vor încânta, aici vei descoperi una dintre cele
mai înalte cascade din Europa. Și știi ce e minunat? Faptul că poți urma un traseu de aproximativ
10 minute și ajunge fix sub vălul cascadei.
 2.9. Grindelwald- satul dintre munți

Grindelwald este una dintre cele mai populare regiuni de ski din Elveția, dar crede-mă, și-n alt
anotimp zona este coborâtă din cele mai frumoase vise.

Indifernt dacă vii aici pentru a urma un traseu montan sau dacă pur și simplu te vei plimba pe
străzi, locul este atât de frumos încât nu vei regreta nicio clipă faptul că ai ajuns aici și nu ai un
obiectiv de bifat. Grindelwald este în sine o atracție turistică.
 2.10. Oberhoffen și castelul inedit

Aflat pe malul lacului Thun, castelul Oberhofen îți va atrage privirile numaidecât. Pătrunde într-
o lume inedită în care evenimentele istorice sunt readuse la viată prin intermediul hologramelor
și activităților interactive. Descoperă-l pe larg în acest articol- Castelul Oberhofen.
 2.11. Orașul Thun

Un mic oraș aflat pe malul lacului cu același nume este o frumoasă atracție turistică pentru cei ce
doresc să descopere zonele autentice din Elveția. Orașul este străbătut de râul Aare, iar peste el
sunt nenumărate poduri pline cu flori. Vizitează castelul Thun ce datează din secolul 12 și
bucură-te de priveliste.

3. Îmbrăcămintea tradițională

Costumele tradiționale elvețiene este îmbrăcămintea de sărbătoare a locuitorilor din regiunile

rurale, specifice pentru fiecare sat în parte și chiar la moment sunt modificate după moda care
domină. Costumele tradiționale la elvețieni apar prin secolul XVIII, ca expresie a sentimentului
de identitate regională și socială. Abia în secolul al XIX-lea costumele tradiționale devin un
simbol patriotic. Descoperim la ei din bătrâni până în zilele noastre o mare diversitate de
costume, unele legate de anumite profesii, de clasele sociale sau de naționalitate.

Dacă e să comparăm costumele tradiționale din secolele trecute cu cele din epoca noastră, putem
spune că modelele au rămas practic aceleași, necătînd la faptul că până la noi ele au făcut o cale
lungă prin istorie. Costumele conțin și acum aceleași elemente, însă mai au adăogate, pe ici pe
colo, foarte discret, după gusturile de moment câteva detalii noi și practice.

Fabricarea și portul costumelor tradiționale sunt supuse la diverse reguli și norme cantonale,
principiile generale fiind că un costum nu poate fi închiriat sau împrumutat, se poartă modelul de
costum a locului tău de naștere sau a domiciliului și nu poate fi combinat cu alte haine, înafară
doar de marile sărbători.

În zilele noastre costumele tradiționale nu mai sunt purtate atât de des. Acum doar persoanele de
o vîrstă mai înaintată le poartă zilnic, dar la diverse sărbători, cum ar fi o căsătorie, toți iubesc să-
și pună haina de sărbătoare și sunt foarte mîndri de asta.

Dacă e să ne întrebăm ce semnifică pentru elvețieni purtarea costumelor naționale. Pentru ei că

poartă costumele tradiționale nu înseamnă că revin la epoca diligențelor, ci este vorba de
păstrarea personalității, obiceiurilor, a integrității țării, în pofida contaminării ineluctabile a
modei noi și a extinderii influenței globalizării mondiale.