MUNȚII BUCEGI

Babele, Sfinxul și Castelul Cantacuzino

MOTIVUL PENTRU CARE AM ALES ACEASTĂ TEMĂ

Ne-am decis să abordăm această temă deoarece toate am fost în acest loc minunat. Bucegii sunt cei mai
cunoscuți și mai vizitați munți din România, atât datorită poziționării de pe Valea Prahovei, cât mai ales
pentru monumentele naturale. Am luat această hotărâre împreună pentru că avem fiecare în parte să vă povestim
câte ceva despre ceea ce am simțit în momentul în care am fost acolo. Babele și Sfinxul sunt obiective turistice
din România care nu trebuie ratate de nimeni. Cel puțin o dată în viață trebuie să ajungem acolo. Odată ce am
ajuns, indiferent că suntem iubitori de munte sau mare, vom fi fascinați de peisajul oferit de Munții Bucegi, de
aerul curat și de energia pe care o vom simți în aceste locuri. Orasul Busteni este poarta Bucegilor, fruntea
turismului montan din Romania. Localizat in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, in mijlocul tarii, orasul
Busteni este un loc ideal din care se pleaca in masivul Bucegi pentru drumetii, alpinism si odihna. Oricine va
vizita aceasta zona, va fi vrajit de peisajele unice pe care ni le poate oferii. Munti inalti care la poale sunt verzi si
plini de viata, iar cand ne ridicam privirea spre varfurile lor (doar care se pot vedea), chiar si in lunile de vara,
sunt albe, pline de zapada, ceea ce este un peisaj de poveste, la poalele lor sa poti sa stai in tricou cu maneca
scurta, iar in zare sa vezi zapada, te face sa crezi ca acele varfuri sunt defapt “frigiderul” care te face sa simti
racoarea lunilor de vara. Zona este impanzita de cascade, pesteri, paduri de molizi si trasee montane, toate acestea
alcatuind mediul perfect pentru iubitorii de munte, natura si pentru relaxare.
Noi suntem iubitoare de munte, si de trasee montane, de aceea am ales aceasta zona, pentru ca este una
dintre cele mai frumoase zone din Romania in care am fost, si am gasit tot ceea ce isi poate dorii orice iubitor de
munte si nu numai.
Sunt multe legende si multe povesti despre aceste locuri minunate, si noi le-am ales deoarece am dorii sa
contribuim la deslusirea acestora si la impartasirea lor, in randul cat mai multor oameni. Despre Babele se spune
că ar fi niște altare ciclopice ale populației pelasge (cea mai veche civilizație din Europa). Legenda despre Sfinx
e și mai fascinantă, se spune că între Sfinxul din Bucegi și cel din Egipt există un culoar energetic, un tunel al
timpului sau că acest tunel ar duce într-o altă lume sau că este polul energetic al planetei. In fiecare an, pe 28
noiembrie locul este împânzit de turiști, dornici să vadă cum razele de soare construiesc o piramidă energetică în
jurul chipului sculptat în piatră.
Castelul Cantacuzino din Bușteni este înconjurat de cascade, grote și fântâni arteziene și este în topul
primelor castele din România din punct de vedere arhitectural. Privind în jurul Castelului Cantacuzino imaginea
este spectaculoasă. Vârful Caraiman din Munții Bucegi cu Crucea Eroilor ce se vede în zare și care a intrat
în Cartea Recordurilor, nu fac decât să îți confirme că locul ales este unul ideal. Deoarece această zonă nu este
foarte promovată și nu iese în evidență prea mult, ne-am decis să o abordonam și să oferim cât mai multe
informații utile oricărei persoane care vrea să exploreze Munții Bucegi și împrejurimile lor.
Stațiunea Bușteni face legătura cu platoul Bucegilor prin cel mai lung traseu de telecabină din țară și
dispune de numeroase pârtii de schii cu diferite grade de dificultate, atât pentru începatori cât și pentru cei mai
experimentați. Stațiunea Bușteni este străjuită de muntele Sorica, muntele Zamora, muntele Cumpătu, care sunt
caracterizați printr-o panta lină, împăduriți până la jumătate și acoperiți cu pășuni, fiind și locul unde râul Prahova
se întâlnește cu pâraiele Valea Cerbului și Valea Albă. Pârtia Kalinderu - este astăzi una dintre cele mai moderne
din țară si multa lume nu stie despre acest lucru, de aceea pentru a promova aceasta zona am s ava convingem sa
faceti si dumneavoastra o iesire la munte.
Transportul in statiune, la obiectivele alese de noi se face prin serviciile de telecabină existente
din Bușteni până la Babele, și din Sinaia până la Cota 1400, vizitatorii putand sa coboare la statia de la cota 1400
sau sa isi continue drumul cu telecabina pana la cota 2000. În Parcul Natural Bucegi există două drumuri de acces
auto care parcurg aproape întreaga suprafață, înlesnind accesul turiștilor: unul din partea de sud, ce începe din
localitatea Moroeni și urcă până la barajul Bolboci și mai departe până la hotelul Peștera, unde se intersectează
cu drumul ce urcă pe Platoul Bucegilor; altul din partea de est, ce pleacă din Sinaia, urcă pe la Cuibul Dorului și
mai departe în Șaua Dichiului și de aici fie în zona de platou, fie pe Valea Ialomiței ceea ce poate facilitate si
accesul persoanelor cu dizabilitati, ceea ce noua ni s-a parut util. În rest, accesul se face pe poteci și drumuri
forestiere.

PREZENTAREA PROGRAMULUI

Perioadă sejur 16-18 august

Prima zi 16.08.2019 vineri

Ora 7:15 întâlnire în Piața Cipariu, în parcarea cu plată (Biserica)

Ora 7:45 Pornire Cluj Napoca
Ora 11:00 Ajungem la Sighișoara (vizitare Cetate Sighișoara și program liber o oră )
Ora 14:00 Plecare Sighișoara spre Bușteni (157 km)
Ora 17:30 Ajungem la Bușteni (cazare)
Ora 18:00 Instalare la pensiune
Ora 19:00 Cină Tradițională oferită de agenția de turism
Ora 21:00 Noapte bună

A doua zi 17.08.2019 sambată

Ora 7:00 Întâlnire recepție pensiune

Ora 7:15 Micul dejun
Ora 8:00 Pornire spre obiectivele turistice
Ora 8:30 Ajungem la Telecabina Bușteni
Ora 8:45 Cumpărare bilete Telecabină
Ora 9:00 Urcare cu telecabina spre obiective
Ora 9:20 Ajungem la cota 2000 la Sfinx si Babele (program liber 2 ore si 30 minute, gustare )
Ora 12:00 Pornire spre traseu spre Crucea Caraiman (1 oră si 30 de minute )
Ora 13:30 Ajungem la Crucea Caraiman (1 oră timp liber)
Ora 14:30 întâlnire platou Cruce , pornire spre Telecabină
Ora 16:00 Platou Babele și Sfinxul
Ora 16:30 Coborâre cu Telecabina spre Bușteni
Ora 16:45 Ajungere la Bușteni
Ora 17:00 Masa
Ora 18:30 Întoarcere la pensiune (program liber)
Ora 21:00 Întâlnire la recepție pt stabilirea programului pe ziua următoare (personalizare program )

A treia zi 18.08.2019 duminică

Ora 7:15 Micul dejun

Ora 8:00 Întalnire la recepția pensiunii
Ora 8:30 Ajungere la Castelul Cantacuzino
Ora 9:00 Începere program vizitare cu ghid
Ora 10:30 Finalizare program vizitare (timp liber pt poze în curtea Castelului)
Ora 11:30 Prânz
Ora 13:00 Pornire spre Castelul Peleș
Ora 13:30 Începe programul vizitare Castelul Peleș (1 oră si 30 minute)
Ora 15:00 Întâlnire în curtea castelului (timp liber 1 oră pt cafea la cafeneaua din curtea castelului)
Ora 16:00 Întâlnire parcare
Ora 16:15 Pornire spre Cluj Napoca
Ora 17:00 Cina Târgu Mureș
Ora 22:00 Ajungem in Cluj Napoca

DESCRIEREA OBIECTIVELOR TURISTICE

CASTELUL
CANTACUZINO

Mai puţin cunoscut decât

Peleşul, dar cu o istorie la fel de
frumoasă, Castelul Cantacuzino
din Buşteni este un „rival“
turistic pentru fosta reşedinţă de
vară a lui Carol I din Sinaia.
Castelul a fost ridicat de
Gheorghe Grigore Cantacuzino,
poreclit „Nababul“, datorită
averii fabuloase, şi despre el
circulă legenda că prinţul ar fi
vrut să-i paveze curtea şi să-i
învelească acoperişul cu monede din aur.
Cu o splendidă privelişte asupra Văii Prahovei şi spre Crucea Caraiman, Castelul Cantacuzino din Buşteni se
înalţă semeţ la poalele muntelui Zamora, în cartierul cu acelaşi nume al staţiunii. Piatra de temelie a castelului a
fost pusă în 1901, pe locul unei vechi reşedinţe a Cantacuzinilor, o veche cabană a familiei, iar construcţia,
realizată în stil neoromânesc, în piatră şi cărămidă, a fost terminată în 1911, după planurile arhitectului Grigore
Cerchez.
Castelul a fost ridicat la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino, unul dintre cei mai bogaţi oameni
ai timpului său, care a fost de două ori primar al Bucureştiului şi tot de două ori prim-ministru al României. Se
trăgea din vechea familie nobilă Cantacuzino, fiind un descendent al voievozilor români şi al împăraţilor bizantini
Cantacuzino. Datorită averii colosale, care i-a permis să construiască trei palate (două în Prahova şi unul în
Bucureşti, pe Calea Victoriei, actualul Muzeu Naţional George Enescu), prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino
a fost poreclit “Nababul”. Era cel mai mare proprietar de pământuri din România la vremea respectivă şi putea
concura chiar cu regele Carol I, atât ca avere cât şi ca poziţie socială şi ca nume, prin descendenţă. Este şi motivul
pentru care istoria l-a reţinut cu o legendă legată de castelul din Buşteni, aceea că ar fi vrut să-i paveze curtea cu
monede din aur. „Nababul“ ar fi vrut să-şi acopere castelul nu cu ţiglă, ci tot cu monede de aur, dispuse pe cant,
şi nu în forma clasică, de solzi de peşte, pentru că astfel ar fi intrat mai multe. În felul acesta, palatul său din
Buşteni ar fi întrecut în măreţie Castelul Peleş din Sinaia. Până la urmă, Nababul a renunţat la idee.
Castelul, de formă pavilionară, are o o suprafaţă de 3.148 mp şi este înconjurat de un parc imens, ale cărui
alei te poartă spre o grotă, pe care o poţi străbate pitit sub perdeaua de apă, cascade şi fântâni arteziene în care
lenevesc păstrăvi. Castelul are un corp central format din demisol, parter şi etaj, cu fundaţie din beton, pereţi din
piatră cioplită şi învelitoare din ţiglă, un pavilion de serviciu, o vilă administrativă şi o capelă. Exteriorul este
bogat ornamentat, stilul construcţiei amintind de stilul neoromânesc1 datorită logiei cât şi foişorului care servea
la urmărirea vânatului, de tip culă, dar şi de cel brâncovenesc. Coloanele amintesc de Palatul Brâncovenesc de la
Mogoşoaia, iar gabaritul castelului permite comparaţia cu Palatul patriarhal, complexul Peleş din Sinaia şi cel de
la Cotroceni. Atât curtea castelului cât şi exteriorul său sunt pavate şi placate cu piatră din zonă.
La interior, chiar dacă nu mai are aproape nimic din mobilierul original, castelul are suficiente atuuri pentru
pasionaţii de monumente istorice. Vitraliile, stucomarmura, consolele, plafoanele cu grinzi aparente şi pictate,
balustradele din lemn, piatră sau fier forjat, feroneria turnată în bronz şi bogat ornamentată sunt realizate cu mare
măiestrie şi conferă ambianţei interioare un pronunţat caracter romantic, chiar dacă structura coloanelor interioare
şi sculptura tăbliilor uşilor amintesc de repertoriul decorativ brâncovenesc. Şemineele realizate din piatră albă,
ornamentate cu mozaicuri policrome împlinesc atmosfera de reşedinţă boierească. De asemenea, sala de primire
adăposteşte o colecţie de heraldică unică în România reprezentând blazoanele familiilor de boieri încuscriţi cu
cantacuzinii şi o friză de picturi votive, comndate la Veneţia, cu iluştrii membri ai familiei Cantacuzino din
ramura munteană. Sub fiecare portret din vitralii este scris în latină “Ceea ce nu răneşte învaţă”. În câteva săli,
vopsite în verdele fostului sanatoriu TBC care a funcţionat în castel în timpul comunismului, restauratorii au scos
la lumină culorile originale ale pereţilor, încărcate de motive şi culori puternice. Pentru pictura murală a

1
Stilul neoromînesc reprezintă un amestec interesant de elemente răsăritene bizantine și motive arhitecturale și etnografice țărănești
locale, precum și de anumite modele de artă otomană și chiar teme de renaștere italiană târzie. Stilul a început să fie în vogă printre
romanii înstăriți în primii ani ai secolului al XX-lea, în România de dinaintea Primului Război Mondial – în zona numită „Vechiul
regat”, raspândindu-se ulterior și în Transilvania, după război, dupa ce această provincie a devenit parte a Romaniei.
castelului, Nababul a adus artişti plastici de la Veneţia. Doar câteva fotografii mai amintesc de luxul interioarelor.
În acestea se observă Salonul Ardelenesc, Salonul Mare cu picturile Cantacuzinilor şi cu heraldica, Regina Maria
şi Principesa Ileana la inaugurare. Un destin tragic pentru Nabab şi cele două palate din Prahova În 1911, Nababul
punea şi piatra de temelie a Micului Trianon de la Floreşti, ridicat pentru nepoata sa Alice, după planurile Palatului
Trianon de la Versailles, în prezent o ruină pentru care se caută soluţii de restaurare, la a cărei devastare au
contribuit oamenii şi timpurile. În mod tragic, ambele palate din Prahova nu au mai putut să-l bucure prea mult
pe Nabab, mort pe neaşteptate în 1913, de pneumonie. Şi, tot ca o coincidenţă, ambele au devenit sanatorii TBC
în timpul comunismului, nu înainte de a fi prădate de tot ceea ce s-a putut smulge, apuca şi transporta. Din fericire,
Castelul Cantacuzino din cartierul Zamora din Buşteni a înfruntat timpurile cu mai mult noroc, iar astăzi a revenit
la frumuseţea de odinioară, încântând turişti din întreaga lume. Retrocedat urmaşilor familiei Cantacuzino,
castelul şi domeniul de aproape 1.000 de hectare au ajuns, după mai mulţi proprietari, în posesia unui grup de
investitori străini care au accesat fonduri europene, au început lucrările de renovare şi vor să facă din castel, până
în 2018, punctul de atracţie al unui complex de lux, cu hotel de cinci stele, parc acvatic şi piste de schi.
De altfel, încă de când a fost redeschis pentru vizitare, în 2010, castelul găzduieşte şi importante evenimente
culturale, cu invitaţi din întreaga lume, concerte, shooting-uri foto, lansări de colecţii, conferinţe, nunţi şi alte
recepţii fastuoase, atât în interior cât şi pe superbele terase exterioare. Castelul are şi un restaurant sofisticat, cu
o terasă de unde poate fi savurată cafeaua cu cea mai frumoasă panoramă a munţilor Bucegi.
Gheorghe Grigore Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832, Bucuresti; d. 23 martie 1913, Bucuresti), doctor în
drept, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai timpului său, a fost de două ori primar al Bucureştiului şi tot de două
ori prim-ministru al României. Se trăgea din vechea familie nobilă Cantacuzino, fiind un descendent al
voievozilor români şi al împăraţilor bizantini Cantacuzino. Era unul din cei doi copii ai marelui vornic Grigore
Cantacuzino şi al Luxiţei Creţulescu. A fost căsătorit de două ori, cu Zoe Bibescu, fiica domnitorului Gheorghe
Bibescu, pe care a cunoscut-o în timpul studiilor de la Paris, iar după moartea acesteia, neavând moştenitori, s-a
recăsătorit cu Ecaterina Băleanu cu care a avut opt copii, şase băieţi şi două fete, doi dintre ei morţi la o vârstă
fragedă, din cauza difteriei. Din averea moştenită, dar şi sporită de însuşi „Nabab“ în timpul vieţii, Gheorghe
Grigore Cantacuzino a făcut, în ciuda renumelui de zgârcit, numeroase donaţii pentru spitale, Armată şi oraşul
Bucureşti. Pe lângă Micul Trianon de la Floreşti, construit pentru nepoata sa, Alice, şi Castelul Cantacuzino de
la Buşteni, Gheorghe Grigore Cantacuzino a ridicat şi Palatul Cantacuzino din Bucureşti, situat pe Calea Victoriei,
care adăposteşte în prezent Muzeul Naţional „George Enescu”.

SFINXUL

Sfinxul este de fapt o stâncă uriaşă, având forma

unui chip uman, cu partea superioară puţin alungită.
Se află pe platoul Bucegilor, la o înălţime de 2.216
metri. Dimensiunile sale sunt cunoscute. Are 8 metri
înălţime şi 12 metri lăţime. Această stâncă a stat din
timpuri imemoriale pe crestele Bucegilor, dar a
început să fie popularizată la începutul secolului XX,
atunci când au apărut primele poze, când au fost
efectuate studii şi de altfel şi atunci când a fost
botezat. Cel care a numit stânca cu chip de om este
profesorul Alexandru Bădăuţă, întemeitorul Oficiului
Naţional de Turism. Mai precis acesta a preluat o
denumire cu licenţă mai mult poetică din revista
”Buletin Alpin”, apărută în 1935.
Oamenii au asemănat Sfinxul din Bucegi cu o fiinţă spirituală, o entitate care protejează ţinuturile cu puterile
sale. Masivitatea formaţiunii, chipul cu o înfăţişare dură, buzele puternice, orbitele mari au determinat aceste
credinţe locale, care treptat s-au transmis. Cu siguranţă oamenii au fost impresionaţi de chipul din Bucegi, dovadă
stă fotografia din anul 1900, atunci când arta fotografică era abia la începuturi. Faptul că cineva s-a gândit să
fotografieze Sfinxul din Bucegi, deşi era destul de costisitor spune multe despre importanţa acestuia.
Aceste formaţiuni au aprins imaginaţia amatorilor de paranormal, dar şi de pseudoistorie. De altfel, unul dintre
cei care au deschis drumul interpretărilor bizare din zona Bucegilor a fost Densuşianu, cel care susţinea că inclusiv
în zona Bucegilor a trăit un popor numit pelasgii2. Sfinxul ar fi chiar o reprezentare a acestei divinităţi supreme
a pelsagilor. Totodată sunt avansate teorii în urma cărora inclusiv egiptenii ar fi plecat din zona Bucegilor şi ar fi
construit celebrul Sfinx de la Gizah, imitândul pe cele din Bucegi. În anii 60, arhitectul peruan Daniel Ruzo
contribuie şi el la crearea mitologiei din jurul Sfinxului. Pentru peruan Sfinxul este gardianul unei comori
îngropate în zona vârfului Omu. Pe lângă toate acestea, există numeroase păreri şi teorii avansate, ce ţin în mare
parte de domeniul fantasticului. Este vorba în special de piramide energetice, dovezi ale unor civilizaţii superioare
dispărute, strămoşi care apără din spatele Sfinxului munţii şi pământul românesc şi multe altele. Toate sunt
dublate de diverse mărturii, neconfirmate însă de autorităţi, ca fiind veridice.
De-a lungul timpului, Sfinxul din Bucegi a fost considerat un mister al lumii, iar legendele nu s-au lăsat
aşteptate. Multe persoane, mai ales străini nu s-au sfiit să spună ca Sfinxul este rezultatul muncii umane şi că a
fost creat şi aşezat intenţionat la 2216 metri înălţime. Alte voci au afirmat cu tărie că Sfinxul din Bucegi este o
copie a Sfinxului de la Giza, Egipt, din cauza faptului că mai mult sau mai puţin întâmplător ambele construcţii
au aceeaşi înălţime, 8 metri. Tot din categoria legendelor face parte şi ideea conform căreia Sfinxul din Bucegi a
fost centrul energetic al extratereştrilor.
Poveștile care se țes în jurul Sfinxului nu se opresc doar la călătorii în timp sau existența unor civilizații
extraterestre care și-ar fi lăsat amprenta în Munții Bucegi, ci merg mai departe, către divinitate. Se spune că
Sfinxul ar avea o însemnătate sacră, și a luat naștere în vremea dacilor. Platoul Bucegi ar fi fost locul de întâlnire
al celor care doreau să aducă o ofrandă zeului Zalmoxis, iar totul ar fi început de la sacrificiul făcut de Decebal
când și-a ucis fiul pentru a-l trimite ca mesager zeilor.
Contrar tuturor zvonurilor lansate cu privire la Sfinxul din Bucegi s-a demonstrat că formarea acestuia s-a
realizat pe parcursul a milioane de ani, în mod natural. Numeroși specialişti geologi, români dar şi străini au
analizat construcţia şi au concluzionat că ea este rezultatul vântului şi a apei de ploaie.
Importanţa Sfinxului din Bucegi este subliniată şi prin faptul că a apărut în câteva filme româneşti, cu tematică
istorică. În anul 1967 apar imagini cu Sfinxul din Bucegi în filmul “Dacii”, urmând ca în anul 1971 să apară în
filmul “Haiducii lui Şaptecai”. De asemeni o româncă stabilită în SUA, sprijinită de câţiva specialişti americani
reuşeşte să creeze un film-documentar inedit despre misterele Sfinxului din Bucegi.
Alături de Babele, acesta reprezintă loc de pelerinaj la sfârșitul lunii noiembrie, pe data de 28, când se produce
efectul de “piramidă energetică”. Datorită razelor soarelui, deasupra Sfinxului se formează o așa-zisă piramidă
care se crede că ar emana energie pozitivă.

BABELE

Babele este vestitul monument natural situat pe Platoul

Bucegilor, care a fost mereu o atracție turisticǎ, la o
altitudine de 2.292 de metri, în vecinătatea vârfului Baba
Mare, cu aceeaşi altitudine şi cu orientare pe direcţia nord-
sud. Istoricii spun cǎ aceste formaţiuni au fost odatǎ
aparenţele unor divinitǎţi montane numite de romani ,,Deae
veteres’’ (zeiţa anticǎ).
Înfǎţişarea aparte de babe se datorează zonei de munte,
care este alcǎtuită din calcar și gresie, ce a fost roasǎ de
intemperii și trecerea timpului. Oamenii de ştiinţǎ spun că
apa, vântul, dar și înghețul și dezgheţul au creat aceste
douǎ stânci care seamănă cu nişte babe cocoşate ce stau la
şuetǎ. În cărțile de geografie se spune cǎ aceste roci cu
forme ciudate şi interesante sunt numite „ciuperci” stâncoase și sunt delimitate de Valea Jepilor spre est şi Valea
Şugărilor în vest. Există, desigur, şi multe poveşti privind originea Babelor. Formele lor ciudate au dat naștere
legendelor, care spun că acestea au avut rol de sanctuare dacice unde se aduceau jertfe zeilor. Desigur că legendele
spun multe, dar un lucru este cert: frumuseţea rarǎ a acestor monumente naturale. Monumentul Babele a fost

2
Pelasgii sunt consideraţi unul dintre cele mai vechi popoare din Europa, fiind amintiţi cu acest nume de unii autori antici pentru a-i
descrie pe strămoşii mitici ai grecilor şi populaţiile indigene din regiunea Mării Egee. Unii istorici antici afirmau că pelasgii îşi aveau
originea în Egipt sau ar fi venit „de pe mare”, pelagos însemnând mare în limba vechilor greci.
numit și „Altarele ciclopice din Caraiman”, fiind consacrate Pǎmântului şi Cerului, Soarelui şi Lunii, datorită
apropierii lor de un alt monument natural – Sfinxul.
Privindu-le ne putem imagina fără greutate cât de importante puteau fi pentru viața spirituală a vechilor daci,
dar și pentru românii care le-au urmat. Loc important de spiritualitate, legendele despre Babe au înflorit, iar
răspândirea lor au dus la crearea unu spațiu aproape atemporal. Neschimbarea acestora, încremenirea lor glaciară,
forma lor stranie, aproape ireală, toate acestea l-au fascinat din totdeauna pe omul care a văzut în ele o parte din
întruchiparea nemuririi. Drumul extrem de dificil până la ele îi fac pe oameni să le privească ca pe o piatra de
încercare a voinței lor.
Legenda Babelor
În vremuri de demult, pe meleagurile dacice, trăia o ciobăniță neasemuit de frumoasă. Cât era ziua de mare,
frumoasa fată străbătea munții Daciei cu turma sa de mioare, cântându-le din fluier. Lupii și urșii nu îi atacau
niciodată mioarele, iar câinii săi se puteau lupta cu orice fiară a pădurii. Viața ciobăniței era calmă și plină de
frumusețe. Se simțea în siguranță la adăpostul munților.
Dar, iată că într-o zi, vești neliniștitoare au ajuns până pe vârfurile stâncoase ale munților. Țara dacilor era
invadată de neamul războinic al romanilor. Armatele conduse de regele dac Decebal au fost înfrânte, iar acesta
și-a luat viața pentru a nu pica prizonier. Împăratul roman Traian își conducea oștile din victorie în victorie, iar
într-o zi, vești despre o frumoasă ciobăniță i-au ajuns la ureche. Se spunea că ar fi sora marelui rege dac și că
frumusețea acesteia este nemaivăzută. Împăratul a luat o ceată de ostași romani și a plecat în căutarea fetei. Și a
găsit-o în mijlocul mioarelor sale dragi, doinind atât de frumos încât împăratul s-a îndrăgostit pe loc.
A încercat împăratul în zadar să o convingă să vină cu el. I-a promis aurul Romei, splendori și bogății
nemaivăzute, dar inima ciobăniței a ramas neînduplecată. Traian s-a înfuriat cumplit și a ordonat soldaților săi s-
o forțeze pe fată să vină cu ei. Speriată, ciobanița a ridicat mâinile în sus și a șoptit: „Stană de piatră să mă fac,
dar rămân aici, în țara mea!”
Și atunci, sub ochii uimiți ai românilor, copila și turma sa de mioare s-au transformat în stânci care se văd și
astăzi. Oamenii le numesc Babele, căci ani mulți s-au scurs de atunci.
O altă variantă a legendei despre zilele Babelor (1-9 martie): o femeie bătrână a plecat cu oile pe munte. Fiind
încă iarnă, ea era îmbrăcată gros. Înșelată de vremea caldă de la începutul lunii martie, ea și-a scos în fiecare zi
câte un cojoc. În ziua a zecea, a venit un ger puternic și a înghețat, mai apoi a fost transformată în stană de piatră.

PREZENTARE INFRASTRUCTURII TURISTICE

Statiunea Busteni este impanzita de locuri de cazare. Va vom prezenta cateva dintre ele. In Busteni, conform
ww.booking.com gasim:

153 Complexuri de schi

117 Hoteluri pentru familii
71 Pensiuni
31 Hoteluri
62 Cazari in regim Self Catering
40 Hoteluri care accepta animale de companie
21 Hoteluri cu Jacuzzi
11 Hoteluri cu buget redus

Deoarece grupul nostru este format din 8 persoane/prieteni(turisti) : 2 cupluri (studenti la geografie) si 4 prieteni(studenti
la geografie) + 1 persoana (sofer microbus) va prezentam unitati specifice preferintelor acestora.

Pensiunea Casa Mina 3*

Adresa: Strada Erou Stanica Nr 15, 105500 Buşteni, România
Casa Mina este o vilă cu terasă, situată în centrul stațiunii Bușteni, în Prahova, Brașov. Această vilă este la 12 minute de
mers pe jos de pârtia de schi Kalinderu.
Vila are dormitoare cu baie privată, bucătărie cu cuptor și cuptor cu microunde, TV, zonă de relaxare și baie.
Vila are facilități de grătar. De asemenea, Casa Mina pune la dispoziție o terasă și o grădină.

Cameră de familie cu baie privată - 4 persoane- 323 lei / 2 nopți

Cameră dubla cu baie privata – 2 persoane- 253 lei/ 2 nopți
Cameră single cu baie privata – 1 persoana – 180 lei/ 2 nopți

Facilități:
 Vedere la grădină
 Vedere la munte
 Vedere la oraș
 Terasă
 Baie în cameră
 Bucătărie
 WiFi disponibil în toate zonele
 Aparat de preparare a ceaiului/cafelei în toate camerele

PREȚ TOTAL 9 PERSOANE 2 NOPȚI- 870 LEI

Pensiunea Manidum 3*
Adresa : 42 Strada Griviței, 105500 Buşteni, România
Pensiunea Manidum se află în Buşteni, la 2,4 km de pârtia de schi Kalinderu. Această proprietate este situată la câţiva paşi
de diverse atracţii, printre care Castelul Cantacuzino. Proprietatea este la 2,4 km de Fun Park Kalinderu.

Facilități:
 Vedere la munte
 Vedere la râu
 Terasă
 Baie privată
 TV cu ecran plat
 Prosoape
 WiFi disponibil în toate zonele
 Parcare gratuită

Cameră dublă cu vedere la munte 2 persoane – 380 lei/ 2 nopți

Suită cu 2 dormitoare 4 persoane – 640 lei/ 2 nopți
Cameră single 1 persoană – 280 lei / 2 nopți
PREȚ TOTAL 9 PERSOANE 2 NOPȚI – 1.780 LEI

Hotel Iri 3*

Adresa: Eroilor nr. 2, 105500, 105500 Buşteni, România

Hotelul Iri se bucură de o locaţie liniştită în Buşteni, la 500 de metri de zona de schi Kalinderu. Acesta oferă camere cu
acces gratuit la internet WiFi şi mobilier practic. Grădina îşi aşteaptă oaspeţii cu o zonă de grătar şi cu o terasă acoperită.
Cameră dublă sau twin cu vedere la Crucea Caraiman – 2 persoane – 510 lei/ 2 nopti - Mic dejun inclus
Camera de familie – 4 persoane – 860 lei/ 2 nopti - Mic dejun inclus

Facilitati :
 Baie privată
 TV cu ecran plat
 Izolare fonică
 Prosoape
 Lenjerie de pat
 Hârtie igienică
 Articole de toaletă gratuite
 WiFi gratuit
 Balcon cu vedere
 Mic dejun inclus

Servicii de recepție:
 check-in/check-out privat
 serviciu de concierge
 cameră de bagaje
 serviciu de vânzare bilete
 birou de turism
 check-in/check-out express

PREȚ TOTAL 9 PERSOANE / 2 NOPȚI – 2.310 LEI

Desi Hotel Iri 3* ne oferă și micul dejun în prețul total, turiștii noștri au ales Pensiunea Manidum 3* deoarece este mai
primitoare decât restul ofertelor prezentate mai sus, este aproape de Castelul Cantacuzino, dispune de bucătărie proprie
pentru a-și pregătii micul dejun. Dispune de o terasă, grătar și fiecare cameră are balcon . Camerele sunt pentru nefumători.
Cuplurile noastre au ales camera dublă iar cei 4 prieteni au ales suite, pentru 4 persoane.
 ILUSTRARE BUGET ALOCAT

Bugetul alocat pentru 8 studenti ,1 adult = 9 persoane

Buget alocat pentru deplasare (microbus diesel 8+1)

Conform site-ului Distanta.ro: COMBUSTIBIL

- Cluj Napoca – Sighisoara 154 km, timp 2 h 30 min consum 10 l / 100 km
=> 15,6 l = 93 RON
- Sighisoara – Busteni 153 km, timp 2 h 30 min consum 15,3l= 92 RON
- Busteni – Sinaia 8 km, timp 9 minute consum 0,8 l = 5 RON
- Sinaia – Targu Mures 214 km, timp 3 h 30 mi, consum 21,4 l = 128 RON
- Targu Mures – Cluj Napoca 109 km, timp 1 h 30 min, consum 10,9l = 66
RON
TOTAL PRET COMBUSTIBIL : 390 RON

Buget alocat pentru cazare:

Cameră dublă cu vedere la munte 2 persoane – 380 lei/ 2 nopți

Suită cu 2 dormitoare 4 persoane – 640 lei/ 2 nopți

TOTAL CHELTUIELI CAZARE: 1.300 lei

Bugetul agentiei pentru cina oferita din partea ei: 400 lei
Cheltuieli cu soferul microbusului: diurna sofer / zi 70 lei x 3 zile= 210 lei
cazare sofer cameră single,1 persoană – 280 lei / 2 nopți

Bugetul pentru prima zi:

Obiective turistice: Cetatea Medievala Sighisoara 5 lei/ persoana x 8 = 40 lei

Bugetul pentru a 2-a zi:

Obiective turistice : Telecabina Busteni dus-intors 70lei/persoana x 8 pers = 560 lei

Bugetul pentru a 3-a zi:

Obiective turistice: Castelul Cantacuzino 25lei (student)/ persoana x 8 = 200 lei
Castelul Peles 15 lei (student)/ persoana x 8 = 120 lei

TOTAL CHELTUIELI OBIECTIVE TURISTICE : 920 LEI / 8 = 115 lei/ persoana

Alte cheltuieli: intre 150 – 200 lei/ persoana pentru alimente, suveniruri, gustari

TOTAL CHELTUIELI AGENTIE: 490 LEI (cheltuieli cu soferul) + 400 lei (combustibil + autoturism) + 400
lei (cina oferita) = 1.290 lei
TOTAL CHELTUIELI CAZARE: 1.300 LEI / 8 persoane
TOTAL CHELTUIELI OBIECTIVE TURISTICE : 920 lei / 8 persoane , 115 lei/ persoana

TOTAL PRET SEJUR 3 ZILE BUSTENI: 3.519lei /8= 438 lei/ persoana + adaos agentie 42 lei/ persoana
= 480 lei/ persoana
 SLOGAN SI AFIS

Slogan: „ Disconnect to connect”

AFIS: