PROIECT DE CURS

AGROTURISM
EGIPT

Contents

1
1.Date generale......................................................................................................................................3
2. Turismul în Egipt.................................................................................................................................3
2.1 Forme de turism...........................................................................................................................4
2.2 Turismul de safari.........................................................................................................................4
2.3 Turismul de litoral și de vacanță...................................................................................................5
2.4 Turismul ecologic..........................................................................................................................6
2.5 Turismul de festivaluri..................................................................................................................6
3.Obiceiuri..............................................................................................................................................7
4. Gastronomia Egiptului........................................................................................................................8
4.1 Dulciuri.......................................................................................................................................12
4.2 Băuturi........................................................................................................................................13
5. Egipt – Curiozităţi.............................................................................................................................14

2
1.Date generale

Denumire oficială: Republica Arabă Egipt

Denumirea oficială – forma scurtă: Egipt
Denumirea locală – formă lungă: Gumhūriyyat Misr al-Arabiyyah
Scurt istoric: În secolul XIX apar, în lumea arabă, mişcări politice pentru afirmarea identităţii
proprii, sub influenţa abordării romantice a istoriei. Începe "renaşterea (Al-Nahda) arabă",
caracterizată, în esenţă, de revitalizarea patrimoniului islamic din perioada de glorie a
califatului arab, pe de-o parte, şi de încercările de modernizare a islamului, pe de
alta.Deschiderea canalului Suez (1869) consacră rolul geostrategic al Egiptului. Disputa dintre
Imperiul Britanic, Imperiul Otoman şi Franţa pentru controlul noului drum spre Asia se
încheie odată cu instaurarea protectoratului britanic la începutul primului război mondial
(1914).Afirmarea principiului naţiunilor conduce la proclamarea independenţei formale a
Egiptului faţă de Imperiul Britanic (1922); Egiptul este proclamat regat, sub conducerea
regelui Fouad, urmat de fiul său, regele Farouk (1936-1952). Marea Britanie menţine
controlul militar şi economic asupra Egiptului în toată această perioadă.La 23 iulie 1952,
puterea este preluată de „Ofiţerii Liberi”, o grupare militară condusă (formal) de generalul
Naguib, înlocuit la scurt timp de Gamal Abdel Nasser. În 1953, Egiptul este proclamat
republică, condus de un Consiliu Revoluţionar, sub preşedinţia lui Nasser.
Localizare: în nord-estul Africii şi sud-vestul Asiei. Cea mai mare parte se află în Africa, dar
partea de est, peninsula Sinai, este considerată ca parte a Asiei. Este delimitată de Marea
Mediterană la nord, Fâşia Gaza, Israel şi Marea Roşie la est, Sudan la sud şi Libia la vest.
Suprafaţă: 1.001.450 km pătraţi
Populaţie: 92 milioane locuitori (potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 2012),
din datele oficiale egiptene, din care 55 % sub 25 de ani. Majoritatea populaţiei trăieşte în
Valea şi Delta Nilului.
Capitala: Cairo (zona metropolitana are peste 20 milioane locuitori). Cel de-al doilea oraş ca
mărime este Alexandria.
Împărţire administrativă: 26 de guvernorate
Monedă naţională: lira egipteană
Limbă oficială: araba
Religii: musulmani sunniţi (circa 90 %), creştini (10 % dintre care circa 9% aparţin Bisericii
Copte).
Forma de guvernământ: republică parlamentară.

2. Turismul în Egipt

3
Egiptul se bucură de o localizare geografică unică în centrul lumii între Asia, Africa și
Europa, astfel încât în această zonă sunt dezvoltate aproape toate tipurile de turism, mai ales
că aici se găsesc cam o treime din monumentele lumii.De peste 7000 de ani Egiptul este bine
cunoscut datorită remarcabilei sale moșteniri istorice și a civilizației care are rădăcini puternic
înfipte în istorie. De fapt această civilizație a însemnat un amestec de culturi: faraoni, greci,
romani, cultura Coptic și cea islamică.O altă caracteristică favorabilă turismului este
poziționarea geografică și climaterică. Întinderile mari de coaste de-a lungul Mării Mediterane
și a Mării Roșii sunt bine cunoscute datorită resorturilor de vară ce atrag mii de turiști,dar și
pentru reciful de coral care oferă priveliște minunată. De asemenea, de-a lungul Nilului, care
străbate Egiptul din sud până în nord, sunt situate o mare parte din atracțiile turistice culturale
ale Egiptului.Turismul a fost dintotdeauna una dintre cele mai importante pietre de temelie
pentru dezvoltarea economiei în Egipt, este principala sursă de valută și în plus această
industrie absoarbe o mare parte din forța de muncă disponibilă în Egipt. Pe de altă parte,
industria turismului este în strânsă legătură cu aproape 70 de alte industrii și servicii
complementare și de alimentație, reprezentânt astfel forța care va impulsiona economia țării.

2.1 Forme de turism

2.2 Turismul de safari

Teritoriul Egiptului este acoperit de un vast deșert precum și de munți, fapt ce creează
oportunitatea dezoltării unui turism de aventură și distracție, turismul de safari. Acest tip de
turism poate fi întălnit în următoarele zone: Saint Catherine, Mount Moses, al-Dakhla și al-
Kharga Oasis, el-Ein as- Sokhna, al-Qoseir, Sharm el-Sheikh și Safaga. Aici, turiștii pot
urmări viața animalelor sălbatice și migrația păsărilor.

Figura 1. Saint Catherine

4
 Figura 2. El- Kharga Oasis egypt

2.3 Turismul de litoral și de vacanță

Egiptul are o varietate de plaje fascinante ce se întind de-a lungul Mării Mediterane și de-a
lungul Mării Roșii. Marea Roșie este caracterizată prin apa sa limpede, recifurile de corali,
peștii rari și prin imaginea munților ce răsar de-a lungul coastelor. Mai mult decât atât,
coastele golfului Aqaba au mai multe facilități pentru practicarea sporturilor acvatice ca de
exemplu: scufundări, surf, etc. În regiunea Mării Roșii, Safaga este centrul turismului de
litoral, datorită excelentei sale localizări în golful Suez și a plajelor sale impresionante ce se
întind pe o lungime de 40 de km. Clima plăcută prelungește sezonul turistic acesta fiind de 9
luni pe an.În plus, costele de nord abundă de numeroase noi sate turistice de-a lungul
coastelor.Alexandria este caracterizată de porturile sale naturale si o coastă lungă ce se întinde
de la est la vest pe o lungime de 70 de km și de plaje încântătoare.

5
 Figura 3. Safaga

2.4 Turismul ecologic

Aceasta este o noua sursă la venitul național. Locurile unde se practică astfel de turism includ:
Ra’s Mohammad, Saint Katherine, Naqab in Sudul Sinaiului.

Figura 4. Susul Sinaiului

2.5 Turismul de festivaluri

Festivalurile sunt o sursă importantă pentru creșterea turismului și pentru promovare,

generând un volum important de încasări. Egiptul a organizat mai multe festivaluri ce au atras
audiențe ca de exemplu: Festivalul Internațional de Muzică de la Cairo, Festivalul
Internațional de Film de la Cairo, Festivalul de Turism și Cumpărături , Campionatul
Internațional de Bowling de la Sharm el Sheikh.

6
 Figura 5. Festivalul Internațional de Film de la Cairo

3.Obiceiuri

Circa 95% din populația Egiptului este musulmană. Religia islamică joacă un rol important în
multe aspecte ale vieții cotidiene, la nivelul fiecărui individ, dar și la niveluri mai înalte. În
această țară oamenii cred că Mohamed este profetul și cel care a dat cartea fundamentală,
Coranul. Musulmanii religioși se roagă de cinci ori pe zi. Momentele de rugăciune din timpul
zilei sunt menționate în ziare, iar în anumite locații vei auzi rugăciunile răspândindu-se din
difuzoare peste întreg orașul. Vinerea este ziua sfântă a săptămânii, când totul este închis.
Unele magazine sunt închise și joia, prin urmare conceptul de weekend se referă în Egipt, la
zilele de joi și vineri.Ramadanul este luna sfântă a Islamiștilor. Oamenii pot lucra numai șase
ore pe zi și li se cere să postească; ei se abțin de la mâncare, băutură, fumat sau chiar mestecat
de gumă. Daca ești din alta țară sau nu ești musulman, nu trebuie să respecți aceste ritualuri,
dar este total nepoliticos să le dezavuezi ăn public. Postul are loc la apusul soarelui, când se
organizează activități festive de amploare pentru a-l sărbători.
Familia joacă un rol foarte important în viața socială egipteană, iar nepotismul este ceva
obișnuit. Individul este luat în considerare după familie, trib sau marea comunitate.
Onoarea, respectul și stima sunt valori foarte importante în relațiile sociale. Onoarea oricui are
legatură cu întreaga familie. În Egipt este considerat important să fii ospitalier cu musafirii.
Egiptenii pun accent pe faptul că bărbații să-și respecte cuvântul dat și să se îmbrace
corespunzător pentru a păstra onoarea lor și a familiilor lor.
În ce privește salutul, egiptenii își strâng adesea mâinile cu persoanele de același sex. Este cel
mai bine să răspunzi cu același gest cu care ești întâmpinat. Persoanele de același sex care se
cunosc, se sărută pe obraji atunci când se întâlnesc. Salutarea între sexe diferite: femeia
trebuie să întindă mâna. Dacă ea nu face acest gest, bărbatul o salută numai verbal, cu capul
aplecat.
Dacă sunteţi invitaţi la casa unui egiptean la masă, luaţi cu dumneavoastră ciocolată de bună
calitate, dulcuri sau prăjituri pentru femeia casei.

7
Nu daţi flori (se sau numai la bolnavi sau la nuntă).
Nu uitaţi de cadouri pentru copii.
Să daţi cadoul cu mâna dreaptă.
Cadourile nu vor fi deschise imediat.
În cazul în care intraţi în casă:
- daţi jos pantofii
- imbrăcaţi-vă decent şi elegant
- faceţi complimente bărbatului casei
- aşteptaţi bărbatul casei ca să vă arate unde să vă aşezaţi
- acceptaţi ceaiul sau cafeaua oferită
- mâncaşi numai cu mâna dreaptă
- este un compliment dacă luaţi mâncare de două ori
- să nu mai puneţi sare pe mâncarea pregătită (este o insultă)
- se lasă puţină mâncare pe farfurie (altfel se consideră că nu a fost deajuns)

4. Gastronomia Egiptului
Mâncarea egipteană are influențe siriene, libaneze și turcești. Tocana de fuul – fasole fava,
acoperită cu ulei și aromatizată cu ardei iute, chimen și suc de lămâie, este un fel de mâncare
servit la micul dejun sau ca gustare pe parcursul zilei. Fuul poate fi servită și alături de
chiftele (taamaiya), preparate tot din fasole, însă pasată. Vegetarienii adoră kushari, un
amestec de macaroane, orez, ceapă prăjită, năut și linte, acoperite cu un sos de roșii
condimentat. Mai elaborată este meloukhiya, o legumă similară spanacului, din care se face o
supă groasă, cu usturoi, iepure sau pui. Puiul și carnea de vită sau oaie roșie sunt adesea gătite
la grătar, sub popularele forme de kebab (frigărui) și kofta (chifteluțe). Porumbelul (hamam)
este o delicatesă, mai ales când este servit umplut cu grâu.Picturile murale din mormintele
egiptene antice evocă banchete mari, cu mormane de mâncare, iar urmașii faraonilor par a
continua acestă tradiție. Atât acasă, cât și la restaurant, sunt servite mari cantități de mâncare
care gâdilă simțurile. Egiptenii servesc variate mezze, atât ca gustări, pentru a acompania
diferite băuturi, dar și ca aperitive înaintea unui grătar. Printre cele mai populare mezze se află
wara’a aynab (frunze de viță umplute), tahina (paste cu susan), baba ganoush (piure de vinete
cu tahina), hummus (piure de năut) și salate. Aish baladi, pâinea plată tradițională, este adesea
folosită în locul furculiței.

8
 Figura 6. Baba ganoush

Dacă vizitezi Egiptul, iată care sunt preparatele pe care trebuie să le încerci:

Koshari

Koshari este considerat de mulți dintre egipteni drept preparatul național al Egiptului. Acesta
a fost inventat în secolul al XIX-lea când clasa muncitoare a început să aibă acces la mai
multe ingrediente precum orez, macaroane, legume și așa mai departe. Situația economică se
îmbunătățea și se spune că koshari este rezultatul eforturilor clasei muncitoare de a consuma
toată mâncarea pe care o aveau, înainte de a face noi cumpărături. Astfel, koshari conține un
amestec de linte cu orez și macaroane, care este ornat cu boabe de năut, sos de roșii, ceapă și
condimente. Este un preparat vegetarian și vegan (dacă se folosește doar ulei vegetal).

9
 Figura 7. Koshari

Macaroni bechamel

Influențele mediteraneene sunt cele mai notabile în acest preparat care este asemănător
grecului Pastisio sau italianului pasticcio. Practic, așa cum îi spune numele, acest fel de
mâncare conține macaroane, cel mai des paste penne, carne tocată de vită și un sos bechamel.
Tot amestecul este pus într-o tavă și dat la cuptor pentru a obține un fel de plăcintă din paste.
De cele mai multe ori carnea de vită folosită este amestecată cu condimente și ceapă.

Figura 8. Macaroni bechamel

10
Shakshouka

Shashouka e un preparat consumat cel mai des la micul dejun, datorită faptului că acesta
conține ouă. Este un preparat de origine otomană, însă a fost adaptat în majoritatea țărilor
nord africane. Este făcută într-o tigaie din fier turnat sau într-una de lut (tajine) și conține
cartofi, boabe de fasole, carne, roșii și condimente. Ouăle sunt puse în timpul coacerii astfel
încât să devină poșate.

Figura 9. Shashouka

Falafel

Aceste crochete vegetariene sunt populare în prezent la orice fast food din lume, însă falafel a
originat în Egipt. Chiftelele de falafel sunt făcute din boabe de fasole fava sau din năut și sunt
folosite în sandvișuri vegetariene, asemănătoare hamburgerilor sau sandvișurilor similare.

11
 Figura 10. Falafel

Ful Medames

Un alt preparat creat de egipteni și adoptat ulterior de țările din apropiere, tot vegetarian, este
ful medames. Acest fel de mâncare conține boabe de fasole fava care sunt fierte și făcute
piure, apoi amestecate cu pătrunjel, usturoi, suc de lămâie, ulei și sare. Fiind un preparat sub
formă de pastă, este mâncat adesea cu pita și, atunci când este consumat la micul dejun, are
alături un ou fiert.

Figura 11. Ful medames

12
4.1 Dulciuri
Cele mai renumite produse orientale de cofetărie sunt basbousa (prăjitură din griș, copată și
acoperită cu miere), baqlawa (un preparat din foitaj umplut cu nuci și miere) și kunafa (paste
subțiri cu multă smântână groasă, cremă de brânză sau nuci). Cel mai bun desert egiptean este
Umm Ali, un amestec de biscuiți, cocos, cremă, nuci, stafide, toate înmuiate în lapte fierbinte.
Roz bi-laban (budincă de orez), mahallabiya (budincă din făină de porumb) și cremè caramel
sunt de nelipsit din meniurile restaurantelor.

Figura 12. Basbousa

Figura 13. Cremè caramel

4.2 Băuturi

13
Ca şi în celelalte ţări islamice egiptenilor le este interzis consumul băuturilor
alcoolice.Băutura tradiţională, poate fi considerată ceaiul (negru, de mentă, de hibiscus) servit
fierbinte în pahare mici de sticlă; cafeaua se serveşte în stilul turcesc: foarte dulce şi tare. O
băutură răcoritoare specifică este karkadeh (ceai din petalele uscate de hibiscus), care poate fi
servită rece sau caldă. Cafenelele tradiționale servesc infuzii de plante, precum yansoon
(anis), helba (schinduf), karkadeh (zamosiță) și ’irfa (scorțișoară). Iarna încercați sahlab, un
amestec cremos de maranta și scorțișoară, adesea ornat cu nuci și cocos. În lunile de iarnă se
bea sahlab, băutură lăptoasă, fierbinte, dulce, cu stafide, miez de nucă pisat şi miez ras de
nucă de cocos. Deşi Egiptul este o ţară musulmană, în staţiunile turistice sunt baruri, cafenele
şi restaurante la care se servesc băuturi alcoolice autohtone, iar in hoteluri se găsesc şi
branduri internaţionale. Berea locală cea mai cunoscută este ”Stella” o bere larger produsă în
Cairo. La El Gouna se produce berea Sakkara, care o concurează. Vinul local roşu (sec) cel
mai renumit este Omar Khayyám,cel alb,vin alb sec: Cru des Ptolémées şi vinul rose Rubis
d'Egypt. Cele mai importante producători de vinuri: Gianaclis, Chateau des Rêves şi Obelisk.
Băuturile alcoolice au un preţ destul de ridicat.

Figura 14. Ceai din petalele uscate de hibiscus

14
 Figura 15. Sahlab

5. Egipt – Curiozităţi

Câteva curiozități despre Egiptul Antic. Sunt lucruri mai puțin cunoscute care creează o
imagine bogatp despre cultura și civilizația acestui popor fascinant:
1. Faraonul nu lăsa niciodată să i se vadă părul. Purta întotdeauna o perucă, numită nemes.
2. Ca muștele să nu se așeze pe el, Pepi II ținea lângă el câțiva sclavi dezbrăcați a căror
corpuri erau unse cu miere pentru a atrage muștele.
3. Atât bărbații cât și femeile egiptene purtau machiaje elaborate. Machiajul pentru ochi era în
general verde (făcut din cupru) sau negru (făcut din plumb). Egiptenii credeau că machajul are
puteri vindecătoare.
4. Cum antibioticele au început să fie folosite de abia în secolul XX, medicamentele
egiptenilor includeau mâncăruri mucegaite sau pământ. De exemplu, infecțiile erau tratate cu
pâine mucegaită.
5. Copiii egipteni nu purtau deloc haine până la adolescență. Căldura din Egipt făcea ca
hainele să nu fie necesare.
6. Egiptenii bogați purtau peruci,iar cei săraci purtau părul lung pe spate sau în cozi împletite.
Până la 12 ani, băieții egipteni aveau capul ras cu doar o suviță lungă de păr .
7. Egiptenii credeau ca pământul este plat și rotund (ca o plăcintă) și Nilul trecea prin centrul
lui.
8. Soldații egipteni erau folosiți și ca un fel de polițiști care trebuiau să păstreze liniștea
internă. Mai mult ei strângeau și taxele pentru faraoni.
9. Piramida din Djoser construită în 2600 i.Hr. este cea mai veche piramidă a lumii. Original,
era împrejmuită de un zid de 1037 cm care avea 15 uși. Doar una dintre uși era deschisă.
10. Femeile din Egiptul Antic se bucurau de egalitate economică și legală cu bărbații. Însă din
punct de vedere social nu erau egale cu bărbații.

15
Bibliografie

https://ancapavel.ro/info/egipt/bucataria-si-ospitalitatea-egiptenilor/

https://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-mancaruri-pe-care-trebuie-sa-incerci-
egipt/

https://cairo.mae.ro/node/484

http://egipt.family-holiday.ro/index.php?page=gastronomia-egipteana

http://egipt.family-holiday.ro/index.php?page=recomandari

https://tuktuk.ro/2011/12/obiceiuri-sociale-si-de-afaceri-in-egipt/

https://vdocuments.mx/analiza-turismului-in-egipt.html

http://www.istoria.md/articol/43/Egipt___Curiozit%C4%83%C5%A3i

16