Pietrele lui Solomon

Pietrele lui Solomon alcătuiesc o zonă de

interes turistic, situată în partea sud-vestică
a cartierului Șchei din
municipiul Brașov, Transilvania, România.

Legenda spune că numele acestor stânci vine de la un rege maghiar, Solomon, care în fuga lui de

urmăritori, ar fi sărit cu calul peste valea ce străbate cele două stânci, regele scăpând cu viață, iar
dușmanii săi căzând în prăpastie[1].
Julius Teutsch, cronicar sas (inițiatorul înființării Muzeului săsesc al Țării Bârsei[2]), care a
scris Etnografia Țării Bârsei, descoperă la începutul secolului al XX-lea (în anul 1913) o
fortificație antică(cetate dacică) aflată în amonte de Valea cu Apă, în locul cunoscut de șcheieni sub
denumirea de „Între Chietri”, loc în care, din vremuri imemoriale, urcau Junii din Șcheii Brașovului în
Miercurea Paștilor pentru a desfășura ritualul aruncării buzduganului și a juca hora junilor. Azi acest
eveniment tradițional al șcheienilor este cunoscut sub numele de „Coborârea Junilor în Cetate și urcarea
la Pietrele lui Solomon” fiind realizat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi. în
parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov. Ziua în care a fost fixat acest eveniment este întotdeauna
prima duminică după  Duminica Paștilor, cunoscuta sub numele de Duminica Tomii.

Unde se află și cum ajungi la Pietrele lui Solomon?

Pietrele lui Solomon se află în județul Brașov, în inima pădurii, în partea nord-vestică
a Masivului Postăvaru, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare.

Poți ajunge cu mașina, în doar 10 minute, din centrul Brașovului până în poiana de unde poți
admira Pietrele lui Solomon (drum asfaltat), există și o parcare amenajată.

Cu autobuzul 50*  pe ruta Livada Poștei – Pietrele lui Solomon

TRASEU PIETRELE LUI SOLOMON – POIANA BRAȘOV PE ”DRUMUL VECHI AL POIENII”

Podul Crețului

Drumul Vechi al Poienii este unul din traseele mai puţin folosite pentru a ajunge în Poiana
Braşov. Dar e mai ferit de semnele civilizaţiei moderne şi mult mai pitoresc. Urcuşul începe din
locul numit Podul Creţului, la care se ajunge printr-un labirint de străduţe în care doar ei,
şcheienii, se descurcă cu uşurinţă. Tocmai încurcătura de străduţe pietruite face farmecul
irezistibil al acestui loc încărcat de istorie.

 
„La Chietrele“ junilor, amfiteatru natural

Sărbătoarea junilor este puternic legată de acest loc unde tinerii se întrec în aruncarea
buzduganului şi petrec cu bucate şi băuturi alese. Cîndva, aici se postau junii ce pretindeau
vamă celor ce intrau la spectacolul de la Pietrele lui Solomon. Astăzi, vama a dispărut, oricine
poate să admire acelaşi spectacol, vechi de sute de ani şi transmis întocmai de la o generaţie
la alta.

 
Valea Seacă

Prima serpentină urcă deasupra Văii Seci, şi o traversează. În stînga drumului, toamna şi iarna,
cînd nu este ascunsă de copaci, atrage privirea stînca numită „La Bisericuţă“. Se numeşte aşa
pentru că, prin poziţia sa strategică, dă impresia unui mic lăcaş de cult. Documentele confirmă
un loc numit tot „La Bisericuţă“ şi la începutul drumului vechi, sugerînd centrul satului de
altădată de la Pietrele lui Solomon.

Urcînd drumul de pietriş, veți ajunge la un fir de apă curgătoare rece și limpede. Urmând cursul
apei, prin cheile râului Solomon, după 10 minute de urcuş, veți descoperi un loc de picnic, în
preajma unei mici cascade. Îngrămădirea de stînci asemeni unor turnuri masive este un bun
prilej pentru popas. Dar excursia nu s-a terminat aici; din platoul care traversează rîul şi

2
continuă pe o potecă pe partea stîngă, vă puteți abate pînă la poalele stîncii, unde se găsesc
cîteva inscripţii în litere chirilice datând din 1860. Se spune că au fost făcute de călugării
nomazi care trăiau în sălbăticia munţilor.

 
Poiana Mică și Poiana Mare

Urmând serpentinele, panta îşi reduce treptat din înclinaţie şi, după o oră, veți ajunge în Poiana
Mică. Din acest loc, privind spre dreapta, puteți admira în toată splendoarea sa creasta Pietrei
Craiului. Urcînd mai departe, pe Drumul Vechi, se ajunge în Poiana Mare. Pare ciudat, dar pe
aici circulau cîndva maşini. În 1948, a început să urce din Prund către Poiana Braşov primul
autocamion carosat, poreclit „Şenila“. Era o platformă descoperită. O dată cu atestarea
documentară a Poienii Braşov, a fost consemnat în documente şi Drumul Vechi, iar prima
excursie românească pomenită în pergamente datează din 14 iunie 1427 şi a avut loc chiar pe
acest traseu.

Primul drum către Poiană a fost abandonat atunci cînd s-a făcut cel nou, din Livada Poştei, mai
lung, dar mai lin. Drumul Vechi a rămas o amintire pentru automobilişti, dar a redevenit traseu
pentru excursiile turistice. Din cînd în cînd, pe aici mai trec ATV-uri, maşinuţele pe care oricine
le poate închiria pentru o plimbare mai aventuroasă pe poteca abruptă.