MOMENTE GLORIOASE

BATALIA DE LA ROVINE

În anul 1393 turcii ajung pe toată linia Dunării vecini cu Mircea cel Bătrân.
Chiar și unele posesiuni ale domnitorului român în Dobrogea, de exemplu Silistra,
cad în mânile otomanilor. În primăvara lui 1394, Mircea trimite o oaste care a alungat
garnizoana turcă instalată la Karinovasî(la sud de munții Balcani), domnul fiind
încurajat în această întreprindere de conflictul dintre Baiazid și unii emiri din Asia
Mică. Ca răspuns la acțiunea lui Mircea, sultanul strânge 40.000 de oșteni pentru a-l
pedepsi. La acestă cifră se adaugă și soldații oferiți de vasalii sârbi Marko Kraljevic
din Prilep și Constantin Dragas din Velbuzd. Cele mai multe cronici sârbești datează
lupta de la Rovine pe 10 octombrie 1394, dar un document bizantin din septembrie
1395, arătând grija împărătesei bizantine Elena Dragas pentru pomenirea tatălui ei
căzut – Marko Kraljevic- se menționează data de 17 mai 1395.

BATALIA DE LA VASLUI

Bătălia de la Vaslui, cunoscută și  ca Bătălia de la Podul Înalt a avut loc pe 10

ianuarie 1475 lângă orașul Vaslui între armatele creștine moldo-maghiaro-poloneze
conduse de Ștefan Cel Mare și oastea otomano-munteană condusă de Suleiman Pașa.
În ciuda superiorității armatei otomane, acesta a avut parte de o înfrângere
zdrobitoare. Este considerată cea mai mare înfrângere a islamului în fața unei armate
creștine. Ștefan cel Mare a fost numit atunci eroul creștinătății

.
 BATALIA DE LA CALUGARENI

Anul 1594 înseamnă pentru Mihai Viteazul momentul declanșării acțiunilor anti-
otomane. Îi ucide în noiembrie pe creditorii turci din București. Aceeași soartă o are
și garnizoana de 2000 de soldați staționată în capitală cu menirea de al-l
suppraveghea pe domn. Sunt câștigate o și o serie de bătălii minore care vor îi vor
determina pe munteni să facă incursiuni la sud de Dunăre. Bulgarii se răscoală și ei,
iar Sofia este asediată. Turcii nu puteau tolera o asemena situație.La începutul lui
august 1595, Sinan pașa trece Dunărea.
Mihai a ales Călugăreni (judeţul Giurgiu), pe Neajlov, ca loc de bătălie pentru că era o
zonă mlăştinoasă şi a optat pentru acest teren deoarece putea să blocheze uşor
flancurile armatei otomane. Oastea munteană a fost aşezată la nordul localităţii,
lângă o pădure, în timp ce patrulele ţineau sub observaţie malurile Neajlovului şi
Câlniştei. Avangarda otomană era condusă de Hasan paşa, flancul drept era asigurat
deı Mehmed paşa, iar cel stâng de Haydar paşa. Mihai Viteazul atacă în zorii zilei de
13 august 1595 cu grosul oştirii sale (circa 10.000 de oameni), în timp ce Albert
Király cu oamenii săi alcătuiau rezerva. Pentru că nu era sigur de buna intenţie a
acestora, domnul muntean mai păstrează un corp de 1.200 de călăreţi, sub comanda
lui popa Stoica din Fărcaşe, menit a asigura retragerea. Bătălia de la Călugăreni a
constat într-o serie atacuri și cotraatacuri.
 FRUMUSETILE PATRIEI
Focurile Vii de la Lopătari, judeţul Buzău
Focurile Vii reprezintă un fenomen natural ce se datorează emisiei de gaze naturale ce ies la
suprafaţă prin crăpăturile scoarţei terestre aprinzăndu-se de la razele soarelui, formând flăcări
spontane. Intensitatea focului depinde de presiunea gazelor, precum şi de starea vremii. În zilele
ploioase focul stins este incoluit de apa ce bolboroseşte în fisuri, sub agitaţia gazelor.

Pietrele Vii, judeţul Vâlcea

Pietre Vii sau Trovanţii sunt sculpturi ale naturii, a căror origine pare să fie acum 6 milione de ani.
Interesant este fenomenul geologic ce se petrece. Se pare că pietrele cresc în contact cu apă de la 6-
8 mm până la 6-10 metri. În plus se pare că pietrele se mută uneori din loc în loc, ca şi cum ar avea
viaţă, fiind încă o reprezentare a necunoscutului ce ne înconjoară.
 Podul lui Dumnezeu , judeţul Mehedinţi
Cel mai mare pod natural din România, al doilea că mărime, dar singurul deschis traficului rutier:
acesta este Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural de la Ponoare. Legendele s-au ţesut în jurul
acestui loc şi s-au transmis din generaţie în generaţie. Una dintre ele spune că Dumnezeu a construit
podul pentru a-l ajută pe Sfântul Nicodim în drumul sau către Tismana. Oricare ar fi originea, zona
este cu siguranţă una demnă de vizitat.

Canionul 7 scări, judeţul Braşov

O altă capodoperă naturală, Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în partea vestică a munţilor
Piatra Mare având o lungime de 160m şi o diferenţă de nivel de 58m. Numele provine de la structura
dispusă în şapte trepte cu înălţimi între 2.5 m şi 15 m . Traseul a căpătat popularitate şi datorită
faptului că este accesibil oricui, fără a fi necesar un echipament  specializat.
 Mănăstirea Corbii de Piatră, judeţul Argeş
Veche de mai bine de 500 de ani, mănăstirea Corbii de Piatră e situează în satul Jgheaburi, comuna
Corbi. Această localitate este atestată că fiind locul de baştină al Corvineştilor. În prezent încă se mai
pot observa în zona ruinele castelului lui Voicu, tatăl lui Ioan Corvin. Biserica rupestră de la Corbii de
Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m şi lung de 14,5 m.

Lacul Ochiul Beiului, judeţul Caraş-Severin

Un loc de un farmec aparte, parcă desprins dintr-o carte de poveşti, transpune vizitatorii într-o lume
de basm. Particulatitatea acestui loc o reprezintă faptul că apa nu îngheaţă niciodată, rămânând la o
temperatură constantă între 4 şi 8 grade celsius, iar acest lucru rezultă în conservarea ecosistemului.