CURS BIOFIZICĂ

Şef lucrări Dr.

Sorin Dan
MIRON
BIOMEMBRANA
1. Evoluţia conceptului de
biomembrană
2. Proteinele membranare
3. Lipidele membranare
4. Glucidele membranare
5. Biomembrana – cristal lichid,
fluiditatea membranara
6. Reprezentarea schematică a
proceselor de microtransfer
membranar
7. Funcţiile biomembranelor
8. Canale ionice, clasificare, metoda
patch-clamp
9. ATP-aza Na+-K+
10. Receptori membranari si nucleari
1. Evoluţia conceptului de
biomembrană

Membranes are more mosaic than fluid

Donald M. Engelman
Nature 438, 578-580 (1 December 2005)
Evoluția modelelor biomembranelor se poate
împărți în 3 perioade:
 perioada clasică marcată de experimentele
lui H. Davson şi J. Danielli (1935) –
modelul sandwich (conţine şi proteine)
 perioada unității membranare – teorie
propusă de Robertson (1959) – TEM
(aspect trilaminar)
 adoptarea modelului mozaicului fluid în 1972
(S. J. Singer şi G. Nicolson)

 la care putem adăuga perioada 2005

(Engelman DM, “membranes are more
mosaic than fluid”)
5 - 7 nm

criofractura
in vid
2. Proteinele membranare
 matrice
matriceextracelulară
extracelulară

glicocalix
glicocalix

mb.
mb.cel.
cel.

citoschelet
citoschelet
20 - 75 % prot.

1. p. intrinseci
(integrale)
2. p. extrinseci
(periferice)
Funcţiile proteinelor membranare
3. Lipidele membranare
Lipidele membranare:
- capul hidrofil
- coada hidrofobă
 saturată

nesaturată
Există 3 tipuri de lipide membranare care includ
fosfolipide, steroli (neesterificaţi) şi glicolipide.
Fosfatidilcolina este cel mai cunoscut fosfolipid.
fosfatidilcolina si
sfingomielina

animalcellbiology.
wordpress.com

fosfatidiletanol-
amina si
fosfatidilserina
Distribuţie asimetrică a fosfolipidelor şi glicolipidelor în
dublul strat lipidic al eritrocitelor.
Glicolipidele sunt reprezentate cu albastru (capul polar
hexagonal). Colesterolul nu este reprezentat, el fiind
distribuit egal în ambele straturi lipidice.

Copyright © 2002
Bruce Alberts, Dennis
Bray, Julian Lewis,
Martin Raff, Keith
Roberts, and James
D. Watson
4. Glucidele membranare
Glucidele se
fixează doar la
ext. mb. cel.

Există 2
modalităţi de
fixare:

1. pe suprafaţa
ext. a proteinelor
intrinseci
(glicoproteine)

2. pe suprafaţa
lipidelor
membranare
(glicolipide)
Aceste glucide au roluri multiple:
- sunt foarte antigenice
(de ex., grupele sanguine),
- sunt molecule foarte polare
(consolideaza membrana).

La celulele vegetale, glucidele

formeaza un perete rezistent si
nedeformabil in jurul acestora
(celuloza).
5. Biomembrana - cristal lichid
 bistratul lipidic conține domenii
ordonate, ”cristaline” și domenii
mai puțin ordonate, ”lichide”

 organizarea membranei nu este

simetrică.
 Lipidele au următoarele tipuri de mișcări:
1. de lateralitate, 2. de rotaţie în jurul axei
proprii, 3. flexie și 4. de flip-flop.

1.

4.

3. 2.
Colesterolul este în cea mai mare parte hidrofob.
Dar are o grupare polară (hidroxil) care il face amfipatic.

Colesterolul umple spaţiile lăsate de porţiunile neliniare;

rigidizează bistratul şi îl face mai puţin fluid şi mai puţin
permeabil.

Legături slabe între constituenţi (interacţiuni

hidrofile – hidrofobe)  stare de echilibru
dinamic (cristal lichid)
 Componentele
membranei nu sunt
statice, ele se află în
mișcare continuă care
poate varia de la vibrații
până la mișcări de
flip-flop.
 Mișcările lipidelor –
mișcarea laterală nu este
îngrădită, însă trecerea
unei molecule lipidice de
pe o jumătate a bistratului
lipidic pe cealaltă se
produce rar (mișcare de
flip-flop).
 Proteinele - pot difuza
lateral și se pot roti, dar
aproape niciodată nu își
inversează poziția față de
bistrat.
 MODULATORI AI FLUIDITĂŢII (f):

1. Modulatori biochimici
- raportul colesterol / fosfolipide
- gradul de nesaturare al lanţurilor
acizilor graşi
- raportul sfingomieline / lecitine
- raportul proteine / lipide
2. Modulatori biofizici
- temperatura
- pH-ul
- potenţialul
de membrană (depolarizarea)
f=1/η
 6. REPREZENTAREA SCHEMATICĂ A
PROCESELOR DE MICROTRANSFER
în relaţie cu structura moleculară a biomembranelor

Transport pasiv Transport activ

 7. FUNCŢIILE
BIOMEMBRANELOR
1. Funcţia de “barieră fizică” a celulelor şi de
delimitare a compartimentelor intracelulare
2. Funcţia de schimb de materie
3. Funcţia de suport al activităţilor enzimatice
4. Funcţia de captură şi de transformare de
energie
5. Funcţia de transducţie a semnalelor şi de
transfer al informaţiei la distanţă
6. Funcţia de recunoaştere şi de aderenţă între
celule
8. CANALE IONICE
 CANALE IONICE - clasificare
I. DESCHIS II. INCHIS

1. c.i. care răspund la

stimuli mecanici
2. c.i. voltaj-dependente
3. c.i. care răspund la o
stimulare chimică
4. c.i. controlate prin
mecanisme de fosforilare
– defosforilare
5. c.i. sub dependenţa
proteinelor G
DISFUNCŢIILE CANALELOR IONICE
DETERMINĂ - CANALOPATII
9. ATP-aza Na+- K+

1. Electrogenă
2. Asimetrică
3. Consumă
energie
4. Inhibată de
oubaină
5. 2 subunităţi
alfa şi 2
subunităţi beta
Bibliografie selectivă

 Aurengo A., Grémy F., Petitclerc T. - Biophysique, Médecine-Sciences

Flammarion, Paris, 1998.
 Laurence Bordenave, Jaques de Certaines, Yvon Grall, Ilana Idy- Peretté,
Biophysique pour les sciences de la vie et de la santé, 2007.
 Dimoftache C., Herman S. – Principii de Biofizică umană, Ed. Universitară “Carol
Davila”, Bucureşti, 2003.
 Goldfarb D. Biophysics DeMYSTiFieD. McGraw-Hill Companies, 2011.
 Hancock J. T., Cell Signalling, Longman, Edinburgh, 1997.
 Marchandise Xavier (sous la direction) et colab. Biophysique pour les sciences
de la vie et de la santé. Omniscience. 2006.
 Rusu V., Baran T., Brănişteanu D. D. - Biomembrane şi patologie, vol. I, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1988, 63-92, 286-292.
 Rusu V. Note de curs. 2010.
 Rusu V. – Nobel – Retrospectivă 1905 – 1995 – Laureaţii premiului pentru
fiziologie şi medicină, Ed. Omnia, Iaşi, 1996.
 Rusu V si colab. Lucrări practice şi demonstraţii de Biofizică şi Fizică Medicală,
Ed. „Gr. T. Popa” Iaşi, 2003.
 Rusu V. – Dicţionar medical, Ed. Medicală, Bucureşti, ed. IV, 2011.
 P.K. Srivastava, Elementary Biophysics- An Introduction, Ed. Alpha Sicience
International ltd., Harrow, U. K., 2005
 Ştefănescu C, Rusu V. Biophysics and Medical Physics: An Introduction, Ed.
Tehnopress, 2008.
 Weiss TF, Cellular Biophysics, I-II, The MIT Press, Massachusetts, 1996.