TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURS 12

FONDUL DE COMERT – NOTIUNI GENERALE

Expresia ,,fond de comert" este folosita rareori de legiuitor, atit in dreptul roman, cat si
in cel francez.
In dreptul roman, in mod incidental legiuitorul foloseste termenul de ,,fond de comert",
in art. 861 din C.com., text aplicabil procedurii falimentului (in prezent abrogat), in art. 21 si
art. 42 din Legea nr. 261/1990, republicata si modificata, privind registrul comertului, precum
si in Titlul VI al Legii nr. 99/1999 privind unele masuri de accelerare a reformei economice.
In prezent, expresia “fond de comert” este utilizata de legiuitor in Legea nr. 11/1991
privind combaterea concurentei neloiale, asa cum a fost modificata si completata prin Legea
nr. 28/2001.
Def. Potrivit art1 lit c) din Legea 298/2001 „constituie fond de comert
ansamblul bunurilor mobile si imobile corporale si necorporale (marci, firme,
embleme, brevete de inventie, vad comercial) utilizate de un comerciant in vederea
desfasurarii activitatii sale.
NATURA JURIDICA A FONDULUI DE COMERT

Fondul de comert este considerat o universalitate de fapt si de asemenea un bun mobil

incorporal. Acest lucru denota faptul ca prezinta o identitate proprie neputandu-se reduce la
elementele din care este alcatuit. Faptul ca fondul de comert reprezinta o unicersalitate de
fapt conduce automat la posibilitatea de a constitui obiect de contract fie el cu titlu oneros
sau cu titlu gratuit

ELEMENTELE FONDULUI DE COMERT

Elementele fondului de comert pot fi grupate in doua categorii: elemente corporale si

incorporale.

a) Elemente corporale
Pe de o parte in aceasta categorie sunt incluse materialele, utilajele, echipamentele,
imobilele, deci bunurile corporale care servesc comerciantului la exploatarea fondului. Aceste
elemente sunt socotite elemente ale fondului de comert numai in masura in care pot atrage
clientela.

Aceasta inseamna ca ele trebuie sa fie foarte specializate, sa prezinte noutate sau sa
functioneze foarte bine, ori alte particularitati prin care ar putea sa atraga clientela.

Pe de alta parte, sunt considerate elemente corporale ale fondului de comert

marfurile care se afla in stoc in magazinul titularului fondului. Marfurile se disting de
materiale, utilaje, nu numai prin natura lor, ci si prin destinatie. De ex. O masina de scris va fi
considerata „marfa” daca se vinde ca meterial de birou. In schimb, daca insa cu ajutorul ei
titularul fondului isi desfasoara activitatea, ea va fi calificata „material” sau „utilaj” in dotarea
biroului comerciantului, in acest caz fiind considerata parte componenta a fondului de comert.

b) Elemente necorporale

Elementele necorporale ale fondului de comert sunt: firma, emblema, clientela, vadul
comercial, drepturile deproprietate industriala, drepturile de autor, know-how, etc.
Page | 1
 TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

Jurisprudenta include in fondul de comert si dreptul de folosinta asupra spatiului in

care se exploateaza fondul de comert.

Firma

Def. Firma este definita ca fiind numele sau, dupa caz, denumirea folosita de
comerciant in realizarea operatiunilor ce fac obiectul comertului sau si sub care semneaza.

Caracterele firmei

1Este un atribut de identificare a comerciantului

2Firma poate fi:
o Individuala, pentru comerciantii persoane
fizice o Sociala pentru societatile comerciale
 Firma comerciantului poate fi
o Originara (constitutiva)
15 Derivata (dobandita de la adevaratul titular)
In cazul unei firme derivate, dobanditorul firmei trebuie sa inscrie in firma mentiunea
„succesor” cu exceptia societatilor de capital in care nu se cere introducerea acestei
mentiuni.
Conditii de validitate

Noutatea firmei

Conform art. 38 din Legea nr. 26/1990, republicata si modificata, “ orice firma noua
trebuie sa se deosebeasca de cele existente”. Daca o firma noua este asemanatoare cu alta,
trebuie sa se adauge o mentiune care sa se deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai
precisa a persoanei, fie prin identificarea felului de comert.

Disponibilitatea firmei

Este verificata de catre Biroul Unic inainte de intocmirea actelor constitutive. Se va

refuza inscrierea unei firme care poate produce confuzie cu alte firme déjà inregsitrate.
Firmele si emblemele radiate din Registrul Comertului nu sunt disponibile pentru o perioada
de 2 ani de la data radierii (art. 39 alin. 3, din Legea nr. 26/1990, modificata si republicata ).

Liceitatea firmei

Potrivit art. 40 din Legea nr. 26/1990, modificata si republicata, nici o firma nu va
putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.

Continutul firmei
1. Comerciantul persoana fizica – numele comerciantului scris in intregimesau din numele si initiala
prenumelui
2. Asociatiile familiale – numele membrului de familie la initiative caruia se infiinteaza asociatia
familiala, cu mentiunea “asociatie familiala” scrisa in intregime
3. Societatea in nume colectiv – numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea “societate in
nume colectiv” scrisa in intregime
4. Societatea in comandita simpla – numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu
mentiunea “societate in comandita simpla” scrisa in intregime
Page | 2
 TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

5. Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni – o denumire proprie insotita de mentiunea

“societate pe actiuni” sau “S.A.”
6. Societatea cu raspundere limitata – o denumire proprie la care se poate adauga numele unuia
sau mai multor asociati insotita de mentiunea “ societate cu raspundere limita” sau “S.R.L.”

Potrivit modificarilor aduse Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comertlui prin Legea nr.
161/2003, comerciantul este obligat sa mentioneze pe orice documente intrebuintate in
comert numele, denumirea, sediul social, C.U.I. si C.N.P. , daca este cazul; sunt exceptate
bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele
prevazute de legislatia in domeniu.

Transmiterea firmei
Firma se poate transmite numai odata cu fondul de comert. Transmiterea firmei se
poate face atat prin acte juridice ,,inter vivos", cat si ,,mortis causa".
Inregistrarea firmei

Comerciantul se bucura de protectie juridica numai daca firma o fost inregistrata la

Registrul Comertului. Conform articolului 30, alin. 3 din Legea nr. 26/1990, republicata si
modificata, dreptul de folosinta exclusiva este protejat din momentul inregistrgrii firmei.
Emblema

Def: Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul
de acelasi gen sau o intreprindere de alta de acelasi gen.
Caracterele emblemei

1 Emblema, spre deosebire de firma, nu este obligatorie; emblema deosebeste un

comert de alt comert, un stabiliment de alt stabiliment, o intreprindere de alta intreprindere;
2 noutatea emblemei (articolul 43 din Legea nr. 26/1990, republicata si modificata);

3 disponibilitatea emblemei se verifica de catre Biroul Unic inainte de intocmirea

actelor constitutive;
4 emblemele se scriu in primul rand in limba romana; pentru a nu se confunda cu
firma, emblema va fi scrisa cu litere mai mari, in asa fel incit marimea literelor firmei sa fie
jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema.
Transmiterea emblemei

Spre deosebire de firma, emblema se poate transmite separat de fondul de comert.

Inregistrarea emblemei

Dreptul de folosinta exclusiva asupra emblemei se dobandeste prin inscrierea ei in

Registrul Comertului.
Utilizarea emblemei

Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama, oriunde ar fi asezate (pe

facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte, afise, publicatii), si in orice alt mod
numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului.
Def. Reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi
juridice cu un comerciant. Din punct de vedere contabil se exprima sub forma unei cifre.

Page | 3
 TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

Comerciantul nu are un drept subiectiv asupra clientelei, insa, cu toate astea,

clientele este evaluate in momentul transmiterii de catre comerciant a fondului de comert;
deci comerciantul considera ca are o clientele proprie
Vadul comercial

Def. Reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela.

Drepturile de proprietate industriala si intelectuala

Fondul de comert poate sa contina ca elemente incorporale:

1Marci de fabrica, de comert sau de servicii ;

2Brevete de inventie
3Desene si modele ale produselor
4Know-how (savoire faire)
5Programe din domeniul informaticii
Marcile de fabrica sau de comert

Def. Sunt semen, desene si chiar denumiri care individualizeaza produsele unui
fabricant sau marfurile unui comerciant, deosebindu-le de produsele ce apartin unui
alt comerciant.

Conditii de validitate:

1Noutatea marcii
2Specializarea marcii – calitatea marcii de a individualiza si de a distinge marfurile unui

comerciant Conditii de forma:

3Inregistrarea la OSIM – are effect constitutive cu privire la dreptul de proprietate

Transmiterea marcii

Dreptul asupra unei marci este de natura patrimoniala si, in acelasi timp este un
element al fondului de comert; ca atare, poate face obiectul transmisiunii prin acte juridice
ca: vinzare-cumparare, donatie, testament etc., transmiterea poate fi cu efect partial sau
total. Comerciantul se bucura de protectie juridica daca marca a fost inregistrata la OSIM;
protectia juridica produce efecte timp de 10 ani.
Brevetul de inventie

Def. Reprezinta alaturi de firma , emblem si marca un drept, un bun incorporal al

fondului de comert.
Conditii de validitate:

1Noutatea – trebuie sa fie absoluta adica inventia sa fie

originala Conditii de forma:

2Inregistrarea la OSIM – ofera pritectie inventiei pentru 20 de ani

Page | 4