BILET 9:

1. Nervul 11
2. Hipotalamusul
3. Calea gustativa

1.Nervul accesor al lui Willis (XI)

Este un nerv somatomotor de origine branhială, ce se compune din două rădăcini, una bulbară şi alta spinală.
Originea reală a rădăcinii bulbare (radix cranialis) este în nucleul ambiguu somatic (comun pentru nervii IX şi X)
din bulb, iar originea aparentă, la nivelul şanţului retroolivar. De aici, această rădăcină iese din craniu prin orificiul
jugular.
Originea reală a rădăcinii spinale (radix spinalis) se află într-un nucleu alungit, constituit din celule motoare, ce
se găseşte în partea laterală a coloanei cenuşii anterioare a măduvei spinării, de la C 1-C5. Originea aparentă este
situată puţin înaintea liniei de emergenţă a rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali respectivi.
Fibrele se unesc pentru a forma un trunchi, ce suie între ligamentul dinţat şi rădăcinile posterioare ale nervilor
spinali, pătrunde în craniu prin foramen magnum, îndepărtându-se în sus şi lateral, pentru a ieşi apoi din craniu prin
orificiul jugular, unde primeşte filetele din rădăcina bulbară.
După ieşirea din cavitatea craniului, prin foramen jugulare, nervul accesor se împarte în două ramuri: internă şi
externă. Ramura internă trece în trunchiul nervului vag şi se prelungeşte prin ramurile laringiene, faringiene şi
cardiace, care inervează împreună cu acest nerv organele respective. De la ramura externă pleacă ramuri spre
muşchii sternocleidomastoidian şi trapez (ambii sau dezvoltat ca un întreg din aparatul branhial).
2.Hipotalamusul
Hipotalamusul (hypothalamus) este o porţiune a creierului intermediar, care iese la suprafaţa bazei creierului.
Partea ei posterioară e formată din doi corpi mamilari. În ei se termină columnele (stâlpii) fornixului - tractul
olfactiv al creierului terminal. Fibrele celulelor corpului mamilar formează tractul mamilo-talamic, prin care
impulsurile olfactive ajung la talamul optic. În faţa corpilor mamilari, se află tuberculul cenuşiu (tuber cinereum).
Îngustându-se, el trece într-un infundibul (infundibulum), care pătrunde în foseta şeii turceşti prin diafragmul
acesteia. Aici de infundibul parcă-i suspendată hipofiza. Tuberculul cenuşiu este un centru vegetativ, care
influenţează metabolismul şi termoregulaţia; el trimite impulsuri spre nucleii vegetativi ai bulbului şi măduvei
spinării, reglându-le activitatea. În faţa tuberculului cenuşiu nervii optici (perechea II) formează o chiasmă optică,
de la care pornesc mai departe sub numele de tracturile optice. Ocolind pedunculii cerebrali, aceste tracturi se
împart în fasciculul medial de fibre, care merge spre tuberculul cvadrigemen anterior şi spre talamul optic, şi în
fasciculul lateral (mai mare), care merge spre corpul genunchiului extern.
Deşi hipotalamusul conţine mecanisme integrative foarte importante, necesare activităţii vitale şi "condensează"
aceste circuite neuronale într-un mod unitar, el totuşi are legături şi cu celelalte formaţiuni encefalice prin căi
aferente şi eferente (fibrele talamo-hipotalamice, fibrele cortico-talamo-hipotalamice, fasciculul mamilo-talamic al
lui Vicq d,Azyr, fibrele hipotalamo-corticale, tractul hipotalamo-hipofizar etc.).
Sub aspect histologic in hipotalamus se afla neuroni de tip obisnuit si neuroni neuroreceptori, dotati cu facultatea
de a elibera in sange neurohormoni (substanta biologice active care, transportate pe cale sangvina actioneaza asupra
organelor efectoare). Astfel neuronii hipotalamusului transforma influxuri nervoase in impulsuri neurohormonale.
In hipotalamus se disting cateva arii fara vre-o demarcatie neta-anterioara, dorsala, iniermediara, laterala, posterioara, precum si
zonele periventriculara, mediala, laterala, care contin peste 30 de grupari neuronale-nuclei hopotalamici.
De la unii acesti nuclei (supraoptic, paraventricular) neurohormonii sunt transportati inspre lobul posterior ai
hipofizei (neurohipofiza) prin axonii neuronilor care ii alcatuiesc, uniti in tractul hipotalamohipofizar; de la altii
(din zona intennediara sau regiunea hipofizotropa) - prin sangele sistemului porthi- pofizar spre lobul anterior al
hipofizei (adenohipofiza). In felul acesta hipotalamusul impreuna cu glanda hipofiza constiluie un complex
functional unitar - sistemul hipotalamohipofizar.
Rolul funcional al hipotalamusului este extrem de important - acest compartiment al diencefalului dirijeaza functiile ce tin de
mediul intem al organismului, asigura homeostazia, contine centrii nervosi care regleaza activitatea sistemului nervos
vegetativ.
 3. Calea gustativa
Receptorii analizatorului gustativ sunt chemoreceptori, reprezentati de mugurii gustativi, situati la nivelul papilelor
gustative caliciforme, fungiforme si foliate din mucoasa linguala; papilele filiforme nu ao muguri gustativi.
Mugurii gustativi au forma ovoidala. In structura lor se gasesc celule senzoriale, care prezinta la polul apical un
microvil. La polul bazal al celulelor gustative sosesc terminatii nervoase ale nervilor facial, glosofaringian si vag.
Primul neuron (protoneuronul) este reprezentat de celulele nervoase de la nivelul ganglionului lui Andersch, pentru
teritoriul nervului glosofaringian, ale ganglionului geniculat, pentru teritoriul inervat de sistemul ramurilor nervului
facial (nervii lingual, coarda timpanului şi intermediar a lui Wrisberg, ale ganglionului plexiform pentru teritoriul
inervat de nervul vag. Fibrele celulifuge ale protoneuronului ajung în bulb şi se termină la nivelul treimii mijlocii a
nucleului şi tractului solitar (nucleus solitarius). Există unii autori care descriu, ca releu al căii gustative, în locul
nucleului solitar, nucleul senzitiv al nervului trigemen, considerând că fibrele gustative merg pe calea ramului
mandibular al nervului trigemen.
Deutoneuronul de la nivelul nucleului gustativ îşi trimite fibrele pe calea panglicii lui Reil, unde are loc o
încrucişare a lor (chiasma gustativă); ajungând la nivelul talamusului, fac sinapsă în nucleul arcuat, unde se găseşte
neuronul terminal diencefalocortical.
Segmentul cortical. Aria corticală se găseşte la nivelul părţii anterioare a celui de al V-lea gir temporal
corespunzând ariei 38 Brodmann. Unii autori mai consideră că există o arie senzorială mixtă, olfactivă şi gustativă,
la nivelul uncusului.