1. Se aruncă două zaruri identice şi omogene pe o suprafaţă netedă.

Se cere probabilitatea ca:

a) suma numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie mai mică sau egală cu 5;
b) produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie un pătrat perfect;
c) numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie diferit de numărul de puncte de pe faţa celui de-al doilea zar;
d) numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie triplul numărului de puncte de pe faţa celui de-al doilea zar.
.

2. O urnă conţine 10.000 bile identice, numerotate de la 1 la 10.000. Să se determine probabilitatea ca extrăgând o bilă din această
urnă să obţinem:
a) un număr divizibil cu 3;
b) un număr divizibil cu 3 sau cu 4;
c) un număr pătrat perfect;
d) un număr divizibil cu 4, care nu este multiplu de 5.

3. Se consideră două urne, prima (U1) conţinând opt bile numerotate de la 1 la 8, iar a doua (U2) şapte bile, numerotate de la 1 la
7. Să se determine probabilitatea ca, făcând câte o extragere din fiecare urnă, să obţinem:
a) din prima urnă un număr impar, iar din cea de-a doua urnă un număr par;
b) două numere de parităţi diferite;
c) numărul înscris pe bila extrasă din prima urnă mai mic decât cel de pe bila extrasă din a doua urnă.

4. Un agent comercial are 5 unităţi de desfacere (magazin 1, magazin 2,…, magazin 5). 11 clienţi solicită mărfuri comercializate
de magazinele respective (fiecare client solicită marfă de la un singur magazin).
Care este probabilitatea ca din primul magazin să solicite mărfuri exact 3 clienţi?

5. Doi studenţi susţin simultan un examen. Probabilitatea ca primul student să promoveze este 0,8, iar probabilitatea ca al doilea să
promoveze este 0,7. Să se calculeze probabilitatea ca:
a) ambii studenţi să promoveze examenul;
b) exact un student să promoveze;
c) cel puţin un student să promoveze;
d) numai primul student să promoveze.
.
6. Se aruncă un zar de 4 ori.
a) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară o singură dată.
b) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară cel puţin o dată.

7. Într-o urnă sunt 10 bile albe şi 15 negre. Se extrag consecutiv două bile.
Să se calculeze probabilitatea de a obţine bile de culori diferite în ipotezele:
a) prima extragere este cu revenire;
b) prima extragere este fără revenire.

8. Dintr-un lot format din 13 piese identice ca formă şi mărime, dintre care 10 sunt corespunzătoare şi 3 sunt defecte, se
controlează 4 piese, fără a pune piesa controlată de fiecare dată înapoi în lot. Să se calculeze probabilităţile următoarelor evenimente:
a) prima piesă controlată este defectă, a doua şi a treia corespunzătoare, iar a patra este defectă;
b) toate piesele controlate sunt corespunzătoare;
c) cel puţin o piesă controlată este defectă;
d) o singură piesă dintre cele patru controlate este defectă.

9. Un om de afaceri a investit în trei societăţi comerciale. S-a stabilit că o investiţie făcută la prima societate devine rentabilă după
un an de activitate probabilitatea 0,4, la a doua societate cu probabilitatea 0,8, iar la a treia cu probabilitatea 0,5. Ştiind că activităţile
celor trei societăţi sunt independente, se cere probabilitatea ca după un an de activitate:
a) să devină rentabile investiţiile făcute la toate societăţile;
b) cel puţin una din investiţiile făcute la cele trei societăţi să devină rentabilă;
c) să devină rentabile investiţiile făcute la exact două societăţi.

10. O urnă conţine 5 bile albe şi 15 bile negre. Se cere probabilitatea ca extrăgând de 3 ori câte o bilă, fără a pune bila înapoi după
fiecare extragere, culorile bilelor să alterneze.

11. În urma unui studiu făcut la o societate comercială, s-a constatat că 70% dintre angajaţi cunosc limba engleză, 60% cunosc
limba franceză, iar 50% dintre angajaţi cunosc ambele limbi străine. Să se calculeze probabilităţile următoarelor evenimente:
a) A = un angajat al societăţii respective să cunoască limba engleză sau limba franceză;
b) B = un angajat să nu cunoască nici limba engleză, nici limba franceză;
c) C = un angajat să cunoască limba engleză şi să nu cunoască franceza;
d) D = un angajat să cunoască engleza, ştiind că el cunoaşte şi franceza;
e) D’ = un angajat să cunoască limba engleză, ştiind că el nu cunoaşte limba franceză.
 13. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P (A) = 0,5 şi P (A ∪ B) = 0,8. Să se afle P (B) dacă:
a) A, B incompatibile;
b) A, B independente;
c) P (B / A) = 0,3.

14. Dintr-o urnă ce conţine patru bile de aceeaşi mărime, numerotate de la 1 la 4, se extrage o bilă. Considerăm următoarele
evenimente:
A = bila extrasă are numărul 1 sau 2;
B = bila extrasă are numărul 1 sau 3;
C = bila extrasă are numărul 1 sau 4.
Să se cerceteze dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două;
b) în totalitate.

15. Un agregat are trei componente, la care pot apărea defecţiuni de funcţionare cu probabilităţile de respectiv: 0,075; 0,09; 0,082.
Să se determine:
a) probabilitatea minimă ca agregatul să funcţioneze (agregatul funcţionează numai dacă toate cele trei componente sunt
funcţionabile);
b) probabilitatea maximă ca agregatul să funcţioneze.

16. Într-un magazin se găsesc 100 de calculatoare de acelaşi tip, dintre care: 30 de la furnizorul F1, 50 de la F2 şi 20 de la F3. S-a
observat că apar defecţiuni în perioada de garanţie la 2% dintre calculatoarele fabricate de F1, la 4% dintre cele produse de F2 şi la 5%
dintre cele provenind de la F3. Să se determine probabilitatea ca:
a) un calculator din magazin să se defecteze în perioada de garanţie;
b) un calculator care se defectează în perioada de garanţie să provină de la al doilea furnizor;
c) un calculator care provine de la primul sau de la al treilea furnizor să se defecteze în perioada de garanţie;
d) un calculator care nu se defectează în perioada de garanţie să provină de la primul sau de la al doilea furnizor.

17. Într-un depozit sunt aduse piese de acelaşi fel, fabricate în 2 ateliere. Primul atelier are 3 maşini şi produce în proporţie de 99%
piese corespunzătoare şi în proporţie de 1% piese defecte; al doilea atelier are 2 maşini şi produce în proporţie de 98% piese
corespunzătoare şi în proporţie de 2% piese defecte.
a) Care este probabilitatea ca o piesă luată la întâmplare din depozit să fie corespunzătoare, ştiind că fiecare maşină produce
acelaşi număr de piese în unitatea de timp?
b) Presupunem că se ia la întâmplare o piesă şi se constată că este rebut.
Cu ce probabilitate piesa rebut provine de la primul atelier?

18. Trei unităţi de producţie ale unei fabrici de mobilă realizează o anumită piesă de mobilier. S-a observat că produsele realizate
de cele trei unităţi prezintă defecţiuni în proporţie de respectiv 0,8%, 0,5% şi 1%. Pentru a onora o cerere de export, cele trei unităţi
trimit cantităţi proporţionale cu numerele 5, 4 şi 6. În urma controlului de calitate făcut în vamă, s-a descoperit un produs cu defecte.
S-a convenit ca într-o astfel de situaţie fiecare unitate producătoare să fie penalizată cu o sumă proporţională cu probabilitatea ca
produsul defect să provină de la aceasta.
Ştiind că penalizarea totală este de 12.000 u.m., să se determine suma ce va fi suportată de către fiecare unitate producătoare.

PROBLEME PROPUSE

1. O urnă conţine 1000 bile identice, numerotate de la 1 la 1.000. Să se determine probabilitatea ca extrăgând o bilă din această
urnă să obţinem:
a) un număr divizibil cu 7;
b) un număr divizibil cu 2 sau cu 3;
c) un cub perfect;
d) un număr cu proprietatea că produsul cifrelor sale este un număr nenul, multiplu de 10;
e) un număr divizibil cu 3, care nu este multiplu de 5.
Să se rezolve problema în cazul unei urne conţinând n bile, unde n ∈ N*.
R: a) 0,142; b) 0,667; c) 0,01; d) 0,224; e) 0,267.
2. Se aruncă două zaruri identice. Determinaţi probabilitatea ca:
a) suma numerelor de pe cele două zaruri să fie:
1) strict mai mică decât 7;
2) mai mare sau egală cu 7;
3) egală cu 10;
4) un pătrat perfect;
5) un cub perfect;
6) un număr divizibil cu 3;
7) un număr divizibil cu 3 şi cu 4;
8) un număr divizibil cu 3 sau cu 4;
b) produsul numerelor de pe cele două zaruri să fie:
1) un pătrat perfect;
2) un număr prim;
3) un număr divizibil cu 5;
 4) un număr strict mai mare ca 20;
c) numărul de pe primul zar să fie divizibil cu cel de pe al doilea zar;
d) numărul de pe primul zar să fie dublul celui de pe al doilea zar;
e) numărul de pe primul zar să fie mai mare cu cel puţin două unităţi decât numărul de pe al doilea zar.
R: a) 1) 5/12; 2) 7/12; 3) 1/12; 4) 7/36; 5) 5/36; 6) 1/3; 7) 1/36; 8) 5/9.
b) 1) 2/9; 2) 1/6; 3) 11/36; 4) 1/6; c) 7/18; d) 1/12; e) 5/18.
3. O urnă conţine 8 bile albe şi 12 bile negre. Din această urnă se extrag 2 bile, punându-se înapoi prima bilă extrasă.
Se cere probabilitatea ca:
a) cele 2 bile să fie albe;
b) cele 2 bile să fie negre;
c) prima bilă să fie albă şi a doua neagră;
d) prima bilă să fie neagră şi a doua albă;
e) ambele bile să fie de aceeaşi culoare;
f) bilele să fie de culori diferite;
Să se rezolve această problemă şi în cazul în care prima bilă extrasă nu se mai pune înapoi în urnă.
R: Dacă extragerile sunt cu revenire: a) 4/25; b) 9/25; c) 6/25; d) 6/25; e) 13/25; f) 12/25.
Dacă extragerile sunt fără revenire: a) 14/95; b) 33/95; c) 24/95; d) 24/95; e) 47/95; f) 48/95.
4. Numerele 1, 2, 3,..., n se aşază la întâmplare. Care este probabilitatea ca numerele 1 şi 2 să fie aşezate în ordine crescătoare? R:
1/n.
5. O urnă conţine 5 bile albe şi 6 bile negre. Din urnă se scoate o bilă şi în locul ei se pune o bilă de cealaltă culoare, iar apoi se
face o nouă extragere. Se cere probabilitatea ca:
a) a doua bilă extrasă să fie neagră;
b) bilele extrase să fie de culori diferite;
c) a doua bilă extrasă să fie neagră, ştiind că prima bilă a fost albă.
R: a) 65/121; b) 71/121; c) 7/11.
6. Se aruncă 2 zaruri de 15 ori. Se cere probabilitatea de a obţine dubla (6, 6) să apară:
a) o singură dată;
b) cel puţin o dată.

R: a)
15⋅3514
36 15
( )
; b) 1 − 35
36
15

7. Se aruncă două zaruri. Se notează cu N numărul total de puncte obţinute pe cele două zaruri. Să se arate că
6− 7−k
P( N = k ) = , ∀ k = 2,12
36
8. Trei trăgători trag câte un foc asupra unei ţinte, independent unul
de altul. Primul nimereşte ţinta cu probabilitatea 2/3, al doilea cu probabilitatea 3/4, iar al treilea cu probabilitatea 4/5. Să se
determine probabilitatea ca:
a) ţinta să fie atinsă;
b) ţinta să fie atinsă o singură dată;
c) ţinta să fie atinsă de primul trăgător, ştiind că a fost atinsă;
d) ţinta să fie atinsă de al doilea trăgător, ştiind că a fost atinsă o singură dată.
9. Se etalează pentru vânzare două produse, despre care se ştie că sunt solicitate de către cumpărători cu probabilităţile 0,6 şi 0,8.
Se cere probabilitatea de a se vinde:
a) exact un produs;
b) ambele produse;
c) cel puţin unul dintre produse;
d) nici un produs;
e) numai primul produs.
10. Un agent economic doreşte să-şi rentabilizeze activitatea economică. Apelează în acest scop la 3 firme de consultanţă, firme
care oferă soluţii de rentabilizare cu probabilităţile 0,9; 0,5 respectiv 0,6. Se cer probabilităţile evenimentelor:
a) toate cele trei firme oferă soluţii de rentabilizare;
b) exact două firme oferă soluţii de rentabilizare;
c) cel puţin o firmă oferă soluţii de rentabilizare;
d) cel mult două firme oferă soluţii de rentabilizare.

11. Într-un magazin, la sfârşitul unei zile, stocul din produsul P1 se termină cu probabilitatea 0,4, stocul din produsul P2 se termină
cu probabilitatea 0,3, iar stocul ambelor produse se termină cu probabilitatea 0,1. Să se determine probabilitatea ca:
a) să se termine cel puţin un stoc;
b) să se termine un singur stoc;
c) să se termine cel mult un stoc;
d) să nu se termine nici un stoc.
12. Se aruncă un zar până se obţine faţa cu 6 puncte. Care este probabilitatea de a face cel mult 3 aruncări până la apariţia feţei cu 6
puncte?
13. Se aruncă o monedă până când obţinem faţa cu stema. Care este probabilitatea să facem cel puţin 100 de aruncări până la
obţinerea feţei cu stema?
 14. Fie (Ω, K, P) un câmp de probabilitate şi A, B ∈ K două evenimente independente. Ştiind că P( A ∩ B) = 1 şi că
3
P( A) = 1 , să se afle P ( B / A) . R: 2/5.
6
15. Fie (Ω, K, P) un câmp de probabilitate şi A, B ∈ K . Ştiind că P ( A ∩ B ) = 0,01 , P ( A ∩ B ) = 0,03 şi
P ( A / B ) = 0,05 , să se calculeze următoarele probabilităţi:
a) P(A), P(B);
(
b) P( A ∪ B ) , P A ∩ B ; )
(
c) P(B / A) , P A / B ; )
( )
d) P B / A ) şi P A / B . ( )
R: a) 0,04; 0,2; b) 0,23; 0,77; c) 0,25; 0,0375; d) 0,19791(6); 0,9625.
16. Pentru evenimentele A, B, X se cunosc: P (A / X) = 0,22; P (A ∩ X) = 0,11; P (B ∩ X) = 0,16;
P (B ∪ X) = 0,76; P (A) = 0,31. Să se calculeze următoarele probabilităţi:
a) P (B / X); b) P ( X); c) P (A ∪ X); d) P (B).
R: a) 0,32; b) 0,5; c) 0,7; d) 0,42.
17. Profitul unui agent economic este condiţionat de îndeplinirea a trei factori: cifra de afaceri, cota de adaos comercial şi nivelul
costurilor de producţie. Aceşti factori se îndeplinesc cu probabilităţile 0,96; 0,85 şi 0,72.
Care este probabilitatea minimă ca agentul economic să aibă profit?
R: 0,53.
18. Se studiază angajaţii unei firme particulare, constatându-se că 80% dintre aceştia cunosc limba engleză, 98% dinte ei au studii
liceale, iar 70% nu lucrează la o altă firmă particulară. Luând la întâmplare un angajat al respectivei firme, să se determine
probabilitatea minimă ca acesta să fie:
a) cunoscător de limba engleză, cu studii liceale şi care nu lucrează la o altă firmă particulară;
b) cunoscător de limba engleză, cu studii liceale care lucrează la o altă firmă particulară.
R: a) 0,08; b) 0,48.
19. Într-un lot sunt 100 de piese fabricate în trei ateliere. 50 de piese provin de la primul atelier, 25 de la al doilea atelier, 25 de la al
treilea atelier. Cele trei ateliere dau rebuturi cu probabilităţile 5%, 4%, 3%.
a) Să se determine probabilitatea ca o piesă aleasă la întâmplare să fie defectă.
b) Presupunând că piesa a fost aleasă şi s-a constatat că este corespunzătoare, să se afle cu ce probabilitate aceasta provine de la
primul atelier.
R: a) 17/400; b) 190/383.
20. La un serviciu financiar sunt verificate lucrările a 3 funcţionari, care lucrează fără greşeală în proporţie de 93%, 85% şi
respectiv 91%. Pentru control primul funcţionar trimite 6 lucrări, al doilea 9 iar al treilea 9 lucrări. Se ia la întâmplare una din aceste
lucrări.
a) Care este probabilitatea ca lucrarea aleasă să nu conţină erori ?
b) Ştiind că lucrarea a fost aleasă şi conţine erori, cu ce probabilitate
ea provine de la al doilea funcţionar?
c) Ştiind că lucrarea aleasă nu conţine erori, cu ce probabilitate ea provine de la al doilea funcţionar?
R: a) 357/400; b) 45/86; c) 255/714.
21. O urnă conţine 5 bile albe şi 10 bile negre. Se extrage o bilă de culoare necunoscută.
Care este probabilitatea ca a doua bilă extrasă să fie albă?
R: 1/3.
22. Urnele de tip 1 au 35% bile albe şi 65% bile negre, iar urnele de tip 2 au 75% bile albe şi 25% bile negre. Avem 18 urne de tip
1 şi 9 urne de tip 2. Se alege la întâmplare o urnă din care se scoate la întâmplare o bilă. Se cere probabilitatea ca bila extrasă să fie
albă.
R: 29/60.
23. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P ( A ∩ B ) = 0,24 , P ( A ∩ B ) = 0,18 , P ( A ∩ B ) = 0,16 . Să se
calculeze următoarele probabilităţi: a) P ( A) , P ( B ) ; b) P ( A ∪ B ) ; c) P( A ∩ B) ; d) P ( A / B ) , P ( B / A ) ; e) P ( A / B ) ,
P ( B / A) .
R: a) 0,4; 0,42; b) 0,58; c) 0,42; d) 0,(571428); 0,6; e) 0,724137; 0,3.
24. Urna U1 conţine 10 bile albe şi 5 bile negre, iar urna U2 conţine 6 bile albe şi 24 bile negre. Se transferă o bilă din urna U1 în
urna U2, apoi se extrage o bilă din urna U2.
Să se determine probabilitatea ca bila extrasă din urna U2 să fie albă.
R: 20/93.
25. Într-o urnă se află patru bile identice ca formă şi mărime, de culori diferite: roşu, galben, albastru şi verde. Fie A evenimentul
ca la o extragere din această urnă să apară o bilă roşie sau galbenă, B evenimentul ca la o extragere din această urnă să apară o bilă
roşie sau albastră, iar C evenimentul ca la o extragere din această urnă să apară o bilă roşie sau verde. Să se studieze dacă
evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două;
b) în totalitate.
R: a) da; b) nu.
 26. Se ştie că la piesele produse de o fabrică apar defecţiuni de montaj în proporţie de 3%, defecţiuni de turnare în proporţie de 5%
şi defecţiuni de vopsire în proporţie de 2%.
Să se determine probabilitatea ca o piesă produsă de această fabrică să fie:
a) defectă;
b) să aibă cel mult un tip de defecţiune.
R: a) 0,09693; b) 0,99696.
27. Se aruncă simultan şase zaruri. Să se determine probabilitatea ca pe feţele superioare ale zarurilor să apară:
a) toate numerele de la 1 la 6;
b) cel puţin o dată numărul 6;
c) cel puţin o dată un număr impar;
d) o singură dată numărul 1;
e) exact două numere pare.
R: a) 5! ; b )
65
()
1 − 5 ; c) 1 − ( 2 ) ; d )
6
6 1 6
()
5 5 ; e) 15 .
6 26
28. O persoană scrie n scrisori la n destinatari şi introduce scrisorile în n plicuri având scrise pe ele adresele celor n destinatari.
Să se determine probabilitatea ca cel puţin un destinatar să primească scrisoarea care i-a fost adresată.
R: 1 − 1 + 1 − 1 + ... + (− 1)n −1 1
2! 3! 4! n!
29. Un lift transportă cinci persoane într-o clădire cu zece etaje. Se cere probabilitatea ca:
a) la fiecare etaj să coboare cel mult o persoană;
b) două persoane să coboare la acelaşi etaj, iar restul la etaje diferite.
Să se generalizeze problema şi să se rezolve.
30. Să se calculeze de câte ori trebuie aruncat un zar astfel încât probabilitatea ca pe faţa superioară a acestuia să apară numărul 1
cel puţin o dată să fie de cel puţin 0,9.
R: de cel puţin 13 ori.
31. Fie ecuaţia ax2+bx+c = 0, ai cărei coeficienţi sunt daţi de numărul de puncte apărute pe faţa superioară a unui zar în trei
aruncări consecutive. Determinaţi probabilitatea ca ecuaţia să admită rădăcini reale. R: 43 / 63
32. Să se arate că dacă A1, A2,...,An sunt evenimente independente, atunci ⎛ n ⎞ n
P⎜⎜ U Ai ⎟⎟ = 1 − ∏ [1 − P( Ai )]
⎝ i =1 ⎠ i =1
33. Se aruncă două zaruri simultan de 10 ori. Să se determine probabilitatea să apară:
a) cel puţin o dată o perechea (6, 6);
(36 ) (18 ) (18 )(18 )
b) cel puţin de două ori o pereche de numere consecutive. R: a) 1 − 35 10 ; b) 1 − 13 10 − 10 ⋅ 5 13 9

34. Dintr-o urnă ce conţine 5 bile albe şi 10 bile negre se fac patru extrageri fără revenire. Să se determine probabilitatea ca:
a) primele două bile extrase să fie albe;
b) a doua bilă extrasă să fie neagră;
c) a treia bilă extrasă să fie albă;
d) a doua bilă extrasă să fie neagră şi ultima să fie albă;
e) prima şi ultima bilă extrasă să fie albe.
35. Se consideră trei urne: U1 conţine 6 bile albe şi 4 bile negre, U2 conţine 5 bile albe şi 5 bile negre, U3 conţine 2 bile albe şi 8
bile negre. Se extrage la întâmplare o bilă din una din aceste urne. Să se afle probabilitatea ca: a) bila extrasă să fie albă; b) bila
extrasă să provină din prima urnă, ştiind că aceasta este albă.
R: a) 13/30; b) 6/13.
36. Se consideră zece urne: două conţin câte 8 bile albe şi 4 bile negre, trei urne conţin câte 3 bile albe şi 9 bile negre, iar cinci urne
conţin câte 6 bile albe şi 6 bile negre. Se extrage la întâmplare o bilă din una din urne.
Să se determine probabilitatea ca:
a) bila extrasă să fie neagră;
b) bila extrasă să provină din una din cele cinci urne cu aceeaşi structură, ştiind că aceasta este albă.
R: a) 13/24; b) 6/11.
37. În componenţa unui aparat intră două piese identice. Aparatul funcţionează numai dacă ambele piese sunt corespunzătoare.
Cele două piese care se montează la acest aparat se extrag deodată la întâmplare dintr-un lot de 24 de piese, dintre care 6 piese sunt
defecte şi restul corespunzătoare. Să se determine probabilitatea ca:
a) aparatul să funcţioneze.
b) aparatul să funcţioneze abia după a doua extragere simultană a celor două piese.
R: a) 51/92; b) 0,3383.
38. Un lot format din 100 de produse este supus controlului de calitate. Se extrag cinci produse din lot, fără revenire. Dacă se
găseşte un produs defect, atunci lotul se respinge. Ştiind că 5% dintre produse sunt defecte, determinaţi probabilităţile evenimentelor:
a) lotul este acceptat; b) lotul este respins; c) lotul este respins după a treia verificare.
R: a) 0,769589; b) 0,230411; c) 0,046021.
39. Trei fabrici trimit acelaşi tip de piese într-un magazin, în cantităţi proporţionale cu 3, 4 şi 5. Cele trei fabrici produc piese
defecte în proporţie de respectiv: 4%, 3% şi 2%. S-a constatat că sunt defecte piese în valoare de 102 milioane u.m. Să se afle ce sumă
din valoarea pieselor defecte trebuie recuperată de la fiecare dintre cele trei fabrici.
R: Câte 36 milioane u.m. de la primele doua fabrici şi 30 milioane u.m. de la a treia fabrică.
 40. Dintr-o urnă ce conţine 3 albe şi 2 negre se extrag 3 bile. Se consideră sistemul AX = b, unde ⎛ 2 4 1 ⎞ ⎛ 1 ⎞ şi fie
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
A = ⎜ −1 5 − 3 ⎟ , b = ⎜ − 3⎟
⎜ 3 −7 6 ⎟ ⎜ 0⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
X ∈ R3 vectorul care are componenta "i" egală cu 1, respectiv cu 0 dacă la extragerea "i" s-a obţinut o bilă albă, respectiv neagră. Se
cere probabilitatea ca X să nu fie soluţie a sistemului dacă extragerile sunt: a) fără revenire; b) cu revenire.
41. Două persoane aruncă succesiv o monedă. Jocul este câştigat de acela care aruncă primul stema.
a) Să se calculeze, pentru fiecare dintre jucători, probabilitatea de a câştiga jocul.
b) Să se rezolve problema în cazul a 3 jucători.
R: a) 2/3 pentru jucătorul care începe jocul (aruncă primul moneda) şi 1/3 pentru celălalt.
42. Trei persoane joacă un joc după următorul regulament: mai întâi joacă A cu B şi C stă, apoi învingătorul joacă cu C şi învinsul
stă ş.a.m.d. Jocul este câştigat de cel care câştigă de două ori consecutiv. Ştiind că jucătorii sunt de valori egale (probabilitatea
fiecăruia de a câştiga o partidă este 1/2), să se determine probabilitatea fiecărui jucător de a câştiga jocul.
R: 5/14 pentru A şi B, 4/14 pentru C.
43. Două persoane joacă un joc în sistemul 3 din 5 (jocul este câştigat de cel care câştigă 3 partide), punând fiecare o miză x. Se
admite că cei doi jucători sunt de valoare egală, adică probabilitatea fiecăruia de a câştiga o partidă este 1/2. Dacă jocul este întrerupt
la scorul de 2-1 în favoarea unuia dintre jucători, să se determine cum trebuie împărţită miza.
44. Într-o urnă se găsesc şase bile de aceeaşi formă şi mărime, numerotate de la 1 la 6. Fie A evenimentul ca la o extragere să
apară o bilă cu numărul 1, 2 sau 3, B evenimentul ca la o extragere să apară o bilă cu numărul 2, 3 sau 4 şi C evenimentul ca la o
extragere să apară o bilă cu numărul 4, 5 sau 6. Stabiliţi dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două; b) în totalitate.
45. Se consideră n – 1 urne, fiecare conţinând câte n bile, astfel încât urna Ui conţine i bile albe şi n – i bile negre,
∀ i = 1, n − 1 . Din fiecare urnă se extrage câte o bilă. Să se determine probabilitatea de a se obţine:
a) numai bile de aceeaşi culoare;
b) o singură bilă albă;
c) cel puţin o bilă albă;
d) cel mult n – 3 bile negre.
46. Se consideră două loturi conţinând piese corespunzătoare şi piese defecte, astfel încât în lotul Li se găsesc ai piese
corespunzătoare şi bi piese defecte, ai , bi ∈ N * , i = 1, 2 . Se transferă o piesă din primul lot în cel de-al doilea lot şi apoi se extrage
la întâmplare o piesă din cel de-al doilea lot. Se cere probabilitatea ca piesa extrasă să fie corespunzătoare.
47. Pe 16 cartonaşe se scriu literele care alcătuiesc cuvântul "teleenciclopedia" şi se introduc într-o urnă. Să se determine
probabilitatea ca efectuînd şase extrageri din această urnă, fără revenire, să se obţină cuvântul:
a) "ciclop"; b) "ploaie".
48. O grădină zoologică are 10 maimuţe, 12 tigri şi 20 ponei. Se ştie că se pot dresa 80% dintre maimuţe, 25% dintre tigri şi 90%
dintre ponei. Organizatorul unui spectacol de circ are nevoie de un animal pentru spectacol, pe care îl ia la întâmplare dintre cele trei
specii de animale.
a) Care este probabilitatea ca animalul ales să poată fi dresat?
b) Ştiind că animalul ales poate fi dresat, cu ce probabilitate acesta este tigru?
49. Pentru fabricarea unui anumit produs se pot folosi două metode de fabricaţie. Se ştie că prin folosirea primei metode apar
rebuturi în proporţie de 8%, iar prin folosirea celei de-a doua apar rebuturi în proporţie de 3%. A doua metodă este mai scumpă şi, din
această cauză, este folosită doar în proporţie de 30%. Dacă un produs fabricat este defect, care este probabilitatea ca acesta să fi fost
realizat prin prima metodă?
50. Dintr-o urnă ce conţine 6 bile albe şi 4 bile negre se extrage o bilă şi în locul ei se pune o bilă de cealaltă culoare, apoi se face o
nouă extragere. Să se afle probabilitatea ca:
a) la cele două extrageri să se obţină bile albe;
b) la cele două extrageri să se obţină bile de culori diferite;
c) a doua bilă extrasă să fie albă;
d) a doua bilă extrasă să fie neagră, ştiind că prima bilă extrasă este albă.
51. O autobază are în dotare 300 autobuze, 100 tramvaie şi 200 troleibuze. S-a observat că în decursul unei zile se defectează 1%
din autobuze, 3% din tramvaie şi 4% din troleibuze. O societate închiriază pentru o zi un vehicul.
a) Care este probabilitatea ca vehiculul să se defecteze?
b) Ştiind că vehiculul închiriat se defectează, cu ce probabilitate acesta este autobuz?
52. Un test folosit pentru diagnosticarea unei anumite boli are o acurateţe de 90% (adică, dacă o persoană are boala respectivă,
rezultatul testului este pozitiv cu probabilitatea 0,9, iar dacă persoana nu are boala respectivă, rezultatul testului este negativ u
probabilitatea 0,9). Se ştie că boala respectivă apare în medie la 1% dintre persoane.
a) Dacă rezultatul testului este pozitiv la o persoană luată la întâmplare, care este probabilitatea ca persoana să aibă această boală?
b) Dacă rezultatul testului este negativ la o persoană luată la întâmplare, care este probabilitatea ca persoana să nu aibă această
boală?