Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE LA FONDARE
LA CUCERIREA OTOMANĂ
Împăratul, cu lancea în mâna, a trasat conturul suprafeţei oraşului ghidat de Isus . Legenedele au avut un rol
ideologic şi propagandistic.Au fost aduşi lucrători din toate părţile, precum şi materiale, iar pentru înfrumuseţare, au fost
folosite monumente păgâne din Roma, Atena, Alexandria, Efes şi Antiohia. La lucrări au participat chiar 40 000 de goţi
foederaţi.
Lucrările de construcţie a oraşului au început în noiembrie 324 şi s-au încheiat în 336, oraşul fiind inaugurat pe
11 mai 330.Noul oraş, ca şi Roma, era străbătut de un râu- Lykos, a fost construit pe şapte coline, împărţit în 14 regiuni, era
ornamentat şi dotat cu clădiri publice, devenind un oraş demn de statutul de metropolă imperială. Noul oraş nu avea însă
prerogativele vechii Rome, neavând pretori, tribuni sau chestori, ci doar un proconsul. Avea senatori cu titluri de clarus, nu de
clarissimus ca în Roma. Nu avea utilităţi şi servicii de almentare, poliţie, statui, temple, canale, apeducte ca Roma. Marmura,
coloanele, columnele, chiar şi uşile şi gresia au fost confiscate din alte temple ale imperiului şi transportate la noul oraş. Multe
dintre lucrările artistice greco-romane au fost transportate pe străzile noului oraş. Împăratul a stimulat mutarea multor cetăţeni
în noul oraş, oferindu-le noilor locatari terenuri drept cadouri. Pe 18 mai 332, Constantin a anunţat distribuirea gratuită de
alimente către locuitorii noului oraş. 80 000 de raţii de mâncare erau oferite zilnic din 117 de puncte de distribuire în întregul
oraş. A adus aristocraţia din Asia Mică să clădească palate în noul oraş. Constantin a numit noua piaţă centrală al vechiului
Byzantium ca Augustaeum, fiind pavată cu marmură. În piaţă se vindeau manuscrise şi se executau pedepsele publice. Noul
senat-curia a fost instaurat în basilica din partea estică. În partea sudică a pieţei a fost construit marele palat imperial cu o
intrare principala ceremonială din bronz.
Palatul imperial era împărţit în:
Chalke (vestibul) care comunica cu exteriorul
Tricliniumul cu 19 paturi -sala de recepţie vastă, luminată de sus, dotată cu 19 paturi după model roman în care se ţineau
festivităţile şi ospăţurile de sărbători religioase
Palatul Daphne –cu trei oratorii
Biserica Sfântului Ştefan în care se celebrau căsătoriile imperiale
Kathisma-edificiu cu vestiare, sufragerii, săli de recepţie şi pentru gărzi
Palatul Porphyr
Apartamentele imperiale private
În complexul Palatului Imperial era Sala celor 19 paturi ce dată din secolul IV, fiind câte nouă paturi de fiecare
latura, această sala fiind utilizată pentru dineuri şi cine festive, aproape fiecare sărbătoare civilă şi religioasă fiind urmată de un
dineu la care participau şi invitaţii împăratului, şi principala sală de desfăşurare a ceremoniilor, Sala de Aur, construită în
secolul VI, semănând cu Bazilica San Vitale, pereţii fiind împodobiţi cu aur, copacii decoraţi cu nestemate şi păsări de aur ce
cântau melodii , iar tronul din aur masiv era flancat de doi lei din aur, ca şi cum părea că cobora treptat din cupola sălii, până
ajungea la nivelul pardoselii.Principala Poartă a Palatului Imperial era o poartă din bronz, fiind refăcută în secolele VI-X,
deasupra fiind construită o capelă. Până în timpul crizei iconoclaste , poarta era decorată cu portretul lui Hristos.
Lângă palat a fost construit Hipodromul pentru cursele de cai, echivalentul unui „stadion de azi” care putea
găzdui 80 000 de spectatori. Hipodromul avea o intrare principala în partea nordică, partea monumentală. De o parte şi de altă
erau grajdurile unde erau ţinuţi caii. În momentul în care începea cursa, porţile erau deschise. Deasupra intrării monumentale
erau trei cai de bronz auriţi. Caii de bronz se află în prezent în Piaţa San Marco. Constantin a renovat Băile publice ale lui
Zeuxippus . La vestul intrării către Augustaeum a fost Million, monument ce măsură distanţele în Imperiul Roman de Est.
Partea centrală a Constantinopolului a fost utilizată pentru construirea mănăstirilor şi multe locuinţe se aflau în zona ţărmului.
Nu exista un sistem de canalizare, de aceea tăbăcării aruncau pieile în mijlocul oraşului. Dinspre Augustaeum a fost construit
Strada Mese, dotată cu colonade. Coborând de pe prima colină şi urcând pe a doua colină, strada traversa la stânga
Pretoriumului sau curtea de judecată, se întindea apoi către Forumul lui Constantin unde era a două clădire a Senatului şi o
columnă cu o statuie aurită a lui Constantin în postura zeului Helios, încoronat cu un halo cu şapte raze , cu privirea spre
răsăritul Soarelui (ceea ce ne arată că străvechea religie romană politeistă încă se mai menţinea). Turnul lui Constantin cel
Mare se afla pe stradă Mese, având formă circulară, împodobit cu statui. Statuia lui Constantin s-a prăbuşit în urma unui
cutremur . De aici, strada Mese se prelungea către Forumul Taurului şi apoi spre Forumul Bovis, şi se termina pe cea de-a
şaptea colină Xerolophus şi către Poartă de Aur a Zidului Constantinian. Cisterna Basilică a fost construită pentru a alimenta
oraşul cu apă.
Un medalion figura la aceea vreme, ce prezenta busturile a două femei cu cască şi lauri (cele două Rome, cea
veche şi cea nouă), însă numai una purta sceptrul imperial. Noua Romă trebuia să restabilească vitalitatea şi prosperitatea
imperiului şi să menţină unitatea acestuia. Între zidurile sale avea să se realizeze fuziunea elementelor romane, greceşti,
orientale şi creştine.
Pe 11 mai, anual, aveau loc festivităţi de cerebrare a construirii oraşului, manifestate prin jocuri la hipodrom,
procesiuni în jurul unui car alegoric care transporta statuia împăratului, înălţată pe coloana de porfir, construită pe timpul lui
Constantin. Primul perfect al oraşului a fost Honoratus care a preluat mandatul din 359 până în 361.
Noul oraş avea să poarte numele de Constantinopol-oraşul lui Constantin.
4.hagia_irene-flickr.com_._jpg.jpg