Cu doar un an în urmă, la 1 decembrie am sărbătorit o sută de ani de la crearea României Mari, prin aducerea la patria-mamă a tuturor provinciilor romnâneşti înstrăinate! Pentru ca acest măreţ IDEALsă se împlinească, multe generaţii de români,, trăiră, munciră, luptară şi muriră”. Format cu peste două milenii în urmă, poporul român se vede nevoit să lupte pentru supravieţuire pe vatra etnogenezei sale, între Carpaţi- Dunăre – şi Marea Neagră. Vreme de peste o mie de ani se vede nevoit să înfrunte valul migraţiilor multor seminţii nepoftite , de la goţi la tătari. Bravii noştri domnitori urmaşi ai primilor Basarabi, nu de puţine ori cu supremul lor sacrificiu reuşesc să ne asigure supravieţuirea pe acele meleaguri. Marii cărturari patrioţi de la Miron Costin începând, prin scrisul şi graiul lor fac ca în noi românii să nu se stingă speranţa în mai binele acestui neam! Minţile luminate ale timpului reuşesc deşteptarea noastră naţională, răscolesc din adâncuri patriotismul românesc conving pe români că pentru împlinirea noastră deplină trebuie să înfăptuim UNIREA tuturor provinciilor româneşti înstrăinate, supuse deznaţionalizării, asuprite şi exploatate de alte mari puteri ale timpului abuzive şi hrăpăreţe: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia ţaristă, Dualismul Austro- Ungar. Cea dintâi UNIRE, cea de la 1600 înfăptuită cu spada de M. Viteazul se nărui în contextul internaţional al vremii! Pe baricadele acelei,, furtuni a mântuirii” de la 1848, elita de aur paşoptistă în frunte cu N. Bălcescu întocmesc pentru viitorime Agenda istorică, reperele împlinirii noastre:,,1848”, ,,1859”, ,,1877”, ,,1918”. Primul pas, ,,1877”, la Plevna, Griviţa, Rahova, Smârdan…albim din nou cu osemintele vitejilor nostri câmpurile de bătaie şi de onoare, obţinem Independenţa ţării cu orice preţ, învingând şi înlăturând multisecularul jug otoman. Întregirea ţării şi a neamului nu putea veni ca un dar al marilor puteri, de aceea ne implicăm în marile evenimente de anvergură ale timpului . În 1914 se declanşează primul război mondial, marile puteri luptând pentru reîmpărţirea globului, pentru colonii. După doi ani de neutralitate, intrăm în război alături de Antanta pentru întregirea ţării şi a neamului:,, Nu pornirăm ştii tu bine să supunem ţări străine, pentru drepturi vechi furate, noi pornirăm a ne bate”. La Sf. Maria din august 1966,, trec batalioane române Carpaţii”, obţinem victorii iuţi şi repezi, eliberăm peste jumătate din Transilvania… . ,, Cleştele” german intră în acţiune şi ne atacă prin sud împreună cu bulgarii şi turcii, în frunte cu Makensen şi prin nord alături de unguri şi austrieci, în frunte cu Falkenhein… . Duşmanul pune ghearele pe trei sferturi din ţară, la 6 decembrie 1916 cade sub ei însăşi Capitala, ţara cade în ruină! Ne ajută Franţa- soră trimiţând aici pe generalul de exceptie, Berthelot, medicamente, muniţie. Refăcută, bine instruită , armata română, în vara lui 1917 încrucişează baionetele cu duşmanul căruia îi administrăm înfrângerile de mare răsunet de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Zilele veseliei ostaşilor germani şi austro-maghiari iau sfârşit . Românii sunt în delir! Pretutindeni se cântă,, Deşteaptă-te, române” şi ,, Pe-al nostru steag e scris Unire”. Prima care se alătură la patria- mamă fu ,,Basarabia furată”, la 27.03.1918. În pieţe , pe străzi se cântă:,, Românie, tristă mamă, glasul tău la sân mă cheamă,mă luase un zmeu pe sus, de la sânu-ţi şi m-a dus, roabă fui de el ţinută, ani mai bine de vreo sută”. La 28.11.1918, prin hotărârea Sfatului Ţării de la Cernăuţi, Bucovina se uni necondiţionat cu Regatul României! La 1 dec.1918, avu loc istorica Adunare de la Alba-Iulia, pe locul care mustea de istorie. Veniră peste 100 000 de români, pe jos, călări, cu căruţele, în frumoasele lor costume naţionale, cântând,, Marşul lui Iancu” şi ,,Pe-al nostru steag e scris Unire”. Într-o sală vecină, 1228 delegaţi, în frunte cu Iuliu Maniu şi Gh. Pop de Băseşti luă istorica Hotărâre a UNIRII Ardealului cu Regatul României. Când marele patriot Vasile Goldiş citi mulţimii istorica Hotărâre, mulţimea era în delir, se declanşează un entuziasm de nedescris! În 1919 armata română este nevoită să mai verse sânge, înfrângând pe bolşevicii ruşi pe Nistru şi înfrângând pe comuniştii unguri conduşi de Bela- Kun, la Budapesta. Congresele ulterioare de la Wesailles, Trianon, Saint-Germain recunsc UNIREA cea mare, înfăptuită , de fapt, de români pe câmpul de bătaie. În 1919 se întruni primul Parlament al României Mari condus de N. Iorga, o altă somitate a vremii. Până va coborî în mormântul său de la Curtea de Argeş, regele Ferdinand Întregitorul , primul său ministru, Ioan Brătianu şi elita vremii pe care şi-o apropie purced la înfăptuirea de reforme de care avea nevoie România Mare: - O nouă Constituţie; - Reforma agrară; - Vot universal; - Uniformizarea manualelor şcolare; - Uniformizarea monedei….. Să pomenim cu recunoştinţă, cu respect şi evlavie nume de mari patrioţi care au contribuit la înfăptuirea României Mari(niciunul nu a fost acuzat de ,, averi rău agonisite”, nimeni nu avea vile în Tenerife, Dubai, Florida… , alţii – şi nu putini- locuiau cu chirie): Iuliu Maniu, Vasile Goldis, Ştefan Ciceo Pop, Gh. Pop de Băseşti, Traian Vuia, Octavian Goga, Miron Cristea, Iancu Flondor, Ion Inculeţ,… D. Praporgescu, Eremia Grigorescu, Ion Brătianu, grl. Dragalina… regele Ferdinand Întregitorul. Ei au reuşit să înfăptuiască Marea Unire a Românilor ,, de la Nistru pânʾ la Tisa”.