Probleme, concursuri, olimpiade 23

METODA NODURILOR ECHIPOTENŢIALE
UTILIZATĂ ÎN CALCULUL CIRCUITELOR ELECTRICE
DE CURENT CONTINUU

Conf. univ. dr. POPA Mihail

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
e-mail: miheugpopa@yahoo.com

Rezumat: În lucrare este prezentată rezolvarea mai multor probleme de fizică prin două
metode simetrice: metoda conectării nodurilor echipotenţiale și metoda separării nodurilor
echipotenţiale.
Summary: The paper presents two symmetrical methods of solving some problems on dc electric
circuits: the method of connecting echipotential nodes and the method of separating echipotential
nodes.

INTRODUCERE
Prin rezolvarea problemelor de fizică se dezvoltă gândirea logică şi reflexia abstractă.
Cunoştinţele teoretice sunt mai bine însuşite atunci, când se aplică în practică. De multe ori
problemele de fizică tratează situaţii din viaţa de toate zilele şi din producţie ce pot fi
rezolvare cu aplicarea legilor fizicii. Dacă un elev (student) știe să rezolve probleme, se poate
afirma cu certitudine că el cunoaşte bine fizica.
În categoria problemelor netradiţionale de calcul al circuitelor de curent electric
continuu pot fi incluse probleme cu circuite care conţin un număr mare de elemente (rezistori
şi/sau condensatoare) echivalente şi de conexiuni mixte şi complexe ale elementelor.
În caz general, orice circuit electric poate fi calculat folosind legile lui Kirchhoff. În
cazul conexiunilor mixte şi complexe ale elementelor de circuit este necesară rezolvarea unui
număr mare de ecuaţii cu multe necunoscute care nu este în puterea tuturor elevilor. Deci, se
impune folosirea de metode care ar permite determinarea mai simplă a rezistenţei şi
capacităţii electrice în circuit. Una din acestea este metoda circuitelor echivalente, care constă
în reducerea schemei iniţiale a circuitului la circuite simple conectate în serie, fiecare circuit
conţinând conexiuni în serie şi/sau în paralel ale elementelor. În acest scop, schema iniţială a
circuitului se simplifică prin conectarea sau deconectarea unor noduri echipotenţiale ale
schemei echivalente, eliminarea sau adăugarea de rezistori și condensatoare, obţinîndu-se
astfel ca noua schemă formată din elemente conectate în serie şi/sau în paralel să fie
echivalentă cu cea iniţială.
Circuitul obținut este echivalent cu cel inițial dacă fiind alimentat cu aceeaşi tensiune,
fiecare porțiune este parcursă de aceeaşi curenţi ca şi în circuitul iniţial. În acest articol ne
vom referi doar la metoda nodurilor echivalente. Această metodă constă în cautarea nodurilor
cu potenţiale egale în schemele simetrice, care apoi se unesc între ele. Dacă iniţial între aceste
puncte era conectată o porţiune de circuit, aceasta se înlătură pentru că din cauza egalităţii
potenţialelor la capetele ei curentul nu trece prin porţiune. Această modificare nicidecum nu
influenţează rezistenţa totală a circuitului electric. Astfel, înlocuirea mai multor noduri
echipotenţiale conduce la un circuit echivalent mult mai simplu.
Uneori este avantajoasă şi înlocuirea inversă, divizarea unui nod în mai multe noduri cu
potenţiale egale, ceea ce nu afectează condiţiile iniţiale din circuitele electrice.
Rezolvarea unor asemenea probleme se face ţinând cont de una din următoarele reguli:

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015 

24
 
Probleme, concursuri, olimpiade
1. Dacă circuitul electric conţine conductoare cu rezistenţe egale, distribute simetric
faţă de o anumită axă sau plan, atunci capetele acestor conductoare au acelaşi potenţial.
2. Nodurile au acelaşi potenţial, dacă sunt egale raporturile dintre rezistenţele
porţiunilor cuprinse între punctele date şi punctele de contact.

METODA CONECTĂRII NODURILOR ECHIPOTENŢIALE

Această metodă are la bază ideea că punctele cu acelaşi potenţial pot fi unite în noduri
echipotenţiale. Vom analiza mai multe probleme de acest tip.

Problema 1. Determinaţi rezistenţa electrică a

circuitului din Fig.1, dacă
a) R1 = R3 = 2R, R2 = R4 = R, R5 = 3R;
b) R1 = R4 = 2R, R2 = 4R; R3 = R, R5 = 5R;
Rezolvare: Dacă trasăm o linie imaginară AB prin
schema circuitului electric (Fig. 2.a), observăm că
rezistenţele porţiunilor AC1 şi AC2 sunt egale (R1 = R3).
Tot egale sunt şi rezistenţele porţiunilor BC1 şi BC2 (R2 =
R4). Rezultă că punctele C1 şi C2 sunt simetrice în raport
cu dreapta AB şi au potenţiale egale.         Fig. 1. Circuit electric
Punctele cu acelaşi potenţial pot fi conectate la
acelaşi nod (Fig. 2.b). Rezistorii R1 şi R3 sunt conectaţi în
paralel, de asemenea și rezistorii R2 şi R4 sunt conectaţi în paralel, iar porţiunile 13 şi 24 sunt
conectate în serie.

                                           a                                                                        b 

Fig. 2. Schemele echivalente 1.a şi 1.b

Rezultă că
∙ 2 ∙2
; 1
2 2

∙ ∙
. 2
2

3
. 3
2 2

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015 

 
Probleme, concursuri, olimpiade 25
În cazul b, rezistenţa R1 ≠ R3, adică rezistenţele porţiunilor de circuit AC1 şi AC2 nu sunt
egale. Rezultă că punctele C1 şi C2 nu sunt simetrice faţă de dreapta AB. Pe de altă parte,
punctele C1 şi C2 au potenţiale egale, deoarece

2 4
. 4
2

Punctele cu acelaşi potenţial pot fi conectate la acelaşi nod (Fig. 2.b). Rezistorii R1 şi R3
sunt conectaţi în paralel, de asemenea și rezistorii R2 şi R4 sunt conectaţi în paralel, iar
porţiunile 13 şi 24 sunt conectate în serie. Rezultă că

∙ 2 ∙ 2
; 5
2 3

∙ 4 ∙2 4
. 6
4 2 3

2 4
2 . 7
3 3

Problema 2. Determinaţi rezistenţa electrică

dintre punctele A1 şi B3 ale unui cub din sîrmă (Fig.
3), în care rezistenţa fiecărei laturi este R0.
Rezolvare: Trasăm prin punctele de conectare
dreapta A1B3 (Fig. 4). Deoarece laturile cubului sunt
egale, rezultă că rezistenţele porţiunilor A1B1, A1A4 şi
A1A2 sunt egale. Sunt egale şi rezistenţele porţiunilor
B3B1, B3A4 şi B3A2 (din egalitatea diagonalelor feţelor
cubului) Rezultă că punctele B1, A4 şi A2 sunt simetrice
faţă de dreapta A1B3, au acelaşi potenţial şi se pot
conecta la un singur punct. Fig. 3. Circuit electric cu multe ramificaţii
În mod analog, sunt egale rezistenţele porţiunilor
B3A3, B3B2 şi B3B4 (din egalitatea laturilor) şi sunt
egale rezistenţele porţiunilor A1A3, A1B2 şi A1B4 (din
egalitatea diagonalelor feţelor). Rezultă că şi punctele
A3, B2 şi B4 sunt simetrice faţă de dreapta A1B3, au
acelaşi potenţial şi se pot conecta la un singur punct.
Astfel, se obţine schema echivalentă din Fig. 5.
Aici avem trei rezistori de rezistenţă R0 care sunt
conectaţi în paralel între punctele A1 şi A2 (B1, A4),
şase rezistori de rezistenţă R0 care sunt conectaţi în
paralel între punctele A2 (B1, A4) şi A3 (B2, B4), iar
Fig. 4. Schema echivalentă 2.a
ultimii trei rezistori de rezistenţă R0 fiecare sunt
conectaţi în paralel între punctele A3 (B2, B4) şi B3.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015 

26
 
Probleme, concursuri, olimpiade

Fig. 5. Schema echivalentă 2.b

Rezultă că rezistenţa totală a grupării este

5
8
3 6 3 6

Problema 3. Determinaţi rezistenţa electrică

dintre punctele A1 şi B2 ale unui cub din sîrmă (Fig. 6),
în care rezistenţa fiecărei laturi este R0.
Rezolvare: Trasăm prin punctele de conectare
dreapta A1B2 (Fig. 7). Deoarece laturile cubului sunt
egale, rezultă că şi rezistenţele porţiunilor A1B1 şi A1A2
sunt egale. La fel sunt egale rezistenţele porţiunilor
B2B1 şi B2A2. Rezultă că punctele B1 şi A2 sunt
simetrice faţă de dreapta A1B2 şi au acelaşi potenţial şi
se conectează la acelaşi nod B1(A2).
În mod analog se poate demonstra că sunt egale
rezistenţele Fig. 6. Circuit electric cu multe ramificaţii
porţiunilor
A1A3 şi A1B4 şi rezistenţele porţiunilor B2A3 şi B2B4
(din egalitatea diagonalelor feţelor cubului). Rezultă
că şi punctele B4 şi A3 sunt simetrice faţă de dreapta
A1B2, au acelaşi potenţial şi se pot conecta la acelaşi
nod B4(A3). Am obţinut schema echivalentă din Fig.
8.a. Folosind metoda recursivă, putem simplifica
circuitul electric pînă la schema echivalentă din Fig.
8.b, apoi pînă la schema echivalentă din Fig. 9.a.
Punctele A2 şi B4 au potenţiale egale, deoarece
Fig. 7. Schemă electrică  rapoartele rezistenţelor sunt egale:

2 2 . 9
3 3
2 2

Unim aceste puncte într-un singur nod şi obţinem schema echivalentă din Fig. 9.b.
Rezistorii de pe porţiunea A1A2 sunt conectaţi în paralel, de asemenea și cei de pe porţiunea
A2B2 sunt conectaţi în paralel, iar ambele ochiuri sunt conectate în serie:

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015 

 
Probleme, concursuri, olimpiade 27

a                                                                                      b 

a                                                                                            b 

3
∙ 3
2 2 ; 10
3
8
2 2

3
∙ 3
2 2 ; 11
3
8
2 2

3 3 3
. 12
8 8 4

Dacă în unele scheme electrice este posibilă legarea a două noduri cu acelaşi potenţial,
atunci în alte scheme electrice este posibilă separarea nodurilor cu acelaşi potenţial.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015 

28
 
Probleme, concursuri, olimpiade
METODA SEPARĂRII NODURILOR ECHIPOTENŢIALE
Această metodă are la bază ideea că un nod al schemei poate fi separat în două sau mai
multe noduri, dacă nodurile obţinute au acelaşi potenţial. Condiţia obligatorie pentru aceasta
este verificarea egalităţii potenţialelor după separarea nodurilor (simetria
şi proporţionalitatea nodurilor).

Problema 4. Determinaţi rezistenţa electrică a circuitului format

dintr-o carcasă metalică cu porţiuni egale de sîrmă (Fig. 10), în care
rezistenţa fiecărei laturi este R0.
Rezolvare: Separăm nodul din mijlocul carcasei în două noduri O1
şi O2, aşa cum este arătat în Fig. 11.a. Aceasta se poate realiza deoarece
punctele O1 şi O2 au potenţiale egale, adică sunt egale rezistenţele
porţiunilor AO1 şi AO2, precum şi rezistenţele porţiunilor BO1 şi BO2. Fig. 10. Circuit electric cu
Trasăm schema echivalentă Fig. 11.b. multe ramificaţii

a                                                                  b

                c                                                                           d 

Fig. 11. Schemele echivalente 4.a – 4.d

Calculăm rezistenţa porţiunii C1F1

2 ∙2
13
2 2

şi, în mod analog, rezistenţa porţiunii C2F2

2 ∙2
. 14
2 2

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015 

 
Probleme, concursuri, olimpiade 29
Am obţinut schema echivalentă din Fig. 11.c, iar rezistenţa totală a circuitului devine

3 ∙3 9 3
. 15
3 3 6 2

Observaţii: Din punct de vedere geometric, punctele O3 şi O4 sunt simetrice faţă de

dreapta a (Fig. 11.d), însă potenţialele acestor puncte nu sunt egale, deoarece rezistenţele
porţiunilor AO3 şi AO4 nu sunt egale, iar raportul rezistenţelor porţiunilor AO3 şi AO4 nu este
egal cu raportul rezistenţelor porţiunilor BO3 şi BO4.

Problema 5. Determinaţi rezistenţa electrică a

circuitului format dintr-o carcasă metalică de porţiuni egale
de sîrmă (Fig. 12), în care rezistenţa fiecărei laturi este R0.
Rezolvare: Separăm nodul din centrul carcasei în trei
noduri O1, O2 şi O3, aşa cum este prezentat în Fig. 13,a.
Aceasta se poate realiza deoarece punctele O1, O2 şi O3 au
potenţiale egale, adică sunt egale rezistenţele porţiunilor AO1
şi BO1, AO2 şi BO2, precum şi rezistenţele porţiunilor AO3 şi Fig. 12. Circuit electric cu
BO3. Trasăm schema echivalentă în forma standard din Fig.
13,b.

a                                                                b

c     
                         Fig. 13. Schemele echivalente 5.a – 5.c

Folosind metoda recurentă, schema 13,a poate fi simplificată până la schema 13,b, iar
rezistenţa porţiunii C1F1 este

2 ∙ 2
. 16
2 3

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015 

30
 
Probleme, concursuri, olimpiade

În mod analog se obţine

2
, 17
3
iar rezistenţa

2
2 . 18
3

Astfel, rezistenţa totală a circuitului

1 1 8 4
. 19
1 1 1 3 3 1 10 5
2 2 2 8 8 2
2 2
3 3

Seria problemelor de acest tip poate fi continuată. Este importantă aplicarea corectă a
algoritmilor descrişi în problemele rezolvate.

CONCLUZII

Materialul prezentat în articol poate fi de un real folos elevilor, studenţilor, cadrelor

didactice, precum şi tuturor celora care doresc să-şi aprofundeze cunoştinţele din domeniu.
Importanţa acestui studiu rezultă din faptul că în literatura de specialitate este dată
puţină informaţie la tema respectivă. Pe de altă parte, această temă este destul de actuală,
dovadă fiind faptul că рrоblemele cu circuite infinite sunt prezente la diferite concursuri şi
olimpiade naţionale şi internaţionale de fizică.

BIBLIOGRAFIE

1. Balaş, B. A., Probleme de fizică şi metode de rezolvare, Chişinău, Lumina, 1970, 454 p.
2. Иродов, И.Е., Задачи по общей физике, Москва, Наука, 1988, 447 с.
3. Хацет А., Методы расчета эквивалентных схем, Квант, 1972, Nr. 2, c. 54-59.
4. Зильберман, А, Расчет электрических цепей, Квант, 1988, № 8, c. 30-34.
5. Петросян, В.Г., Долгополова Л.В., Лихицкая, И.В., Методы расчета резисторных
схем постоянного тока, Физика, 2002, № 14, c. 18-22.
6. Буховцев, Б.Б., Кривченков, B.Д., Мякишев, Г.Я., Шальнов, В.П., Сборник задач
по элементарной физике, Москва, Наука, 1974, 439 с.

Primit la redacție: 27 octombrie 2014

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 13, nr. 1-2, 2015