1×1

(Original size: 200×200 bp)

Columbidae University

Final year project

Probleme rezolvate din manualul de cl.11

John Birdwatch

supervised by
Dr. Mark Brown

2019
 Introducere

Probleme propuse
1. Distanţele de la punctele A şi B, situate ı̂n diferite semispaţii mărginite de planul α, până la acest plan sunt
egale cu a şi respectivb. Să se afle lungimea segmentului AB, dacă, 11AB = c unde 1A şi 1B sunt punctele
de intersecţie a perpendicularelor ce trec prin punctele A şi respectiv B pe planul α.

2. Din vı̂rful A al paralelogramului ABCD pe planul lui este construită perpendiculara AE de lungimea c. Să
se determine BE, CE, DE, dacă AB = a, AD = b şi m(< BAD) = α.

3. Punctul D este egal depărtat de vârfurile triunghiului isoscel ABC, (AB = AC). Să se afle distanţa de la
punctul D la planul triunghiului ABC, dacă BC = a, AD = b, m(< CAB) = α.

4. Semidreapta [OC formează unghiuri congruente cu semidreptele [OA şi [OB. Să se afle lungimea proiecţiei
segmentului OC pe planul AOB, dacă m(< AOC) = m(< BOC) = α, m(< AOB) = 2β , iar OC = c.

5. Triunghiul isoscel ABC(AB = AC) şi triunghiul echilateral ADE se află ı̂n plane diferite şi au o mediană
comună, AF . Să se demonstreze că dreapta AF este perpendiculară pe planul determinat de punctele F, B, D.

6. Prin una dintre catetele triunghiului dreptunghic isoscel s-a construit un plan care formează cu cealaltă catetă
un unghi de 45○ . Să se afle măsura unghiului format de ipotenuză şi acest plan.

7. În trapezul ABCD, m(< BAD) = 60○ . Prin baza mare AB este dus un plan care formează cu latura AD un
unghi de 45○ . Să se afle raportul dintre aria trapezului şi aria proiecţiei lui pe acest plan.

8. Se ştie că punctul M , care nu aparţine planului unui poligon, este egal depărtat de laturile poligonului. Să
se demonstreze că acest poligon este circumscris unui cerc.

9. Punctul M este egal depărtat de laturile poligonului ABCDE. Să se arate că unghiurile diedre formate de
planele AM B, BM C, CM D, DM E, EM A cu planul ABC au aceeaşi măsură.

10. Dreapta a intersectează planul α, iar P este un punct situat ı̂n acest plan. Există ı̂n planul α o dreaptă ce
trece prin P şi care este perpendiculară pe dreapta a?

11. Să se demonstreze că diagonala unui cub este perpendiculară pe planul ce conţine extremităţile a trei muchii
ce pornesc din acelaşi vârf al cubului ca şi diagonala respectivă.

12. Prin vârful unghiului ascuţit al unui triunghi dreptunghic este construit un plan α paralel cu o catetă
√ a
acestui triunghi. Catetele sunt de 30cm şi 40cm, iar proiecţia catetei mai mari pe planul α este de 2 31cm.
Să se afle lungimea proiecţiei ipotenuzei pe planul α .

13. Două catarge ale unui iaht sunt unite cu funii, astfel ı̂ncı̂t fiecare vârf al unui catarg este unit cu baza celuilalt
catarg. La ce distanţă de la puntea iahtului se află punctul de intersecţie a funiilor, dacă ı̂nălţimile catargelor
sunt a şi b?

14. Punctul M este egal depărtat de vârfurile unui hexagon regulat cu latura de lungime a. Să se determine
distanţa de la punctul M la planul hexagonului, dacă distanţa de la punctul M la un vârf al hexagonului este
b.

2
15. Punctul C nu aparţine planului unghiului drept AOB şi este egal depărtat de laturile unghiului. Să se afle
distanţa de la punctul C la planul unghiului, ştiind că CO = a, iar distanţa de la punctul C la o latură a
unghiului este b.

16. Din punctul A pe un plan sunt construite două oblice congruente. Măsura unghiului format de oblice este
2α, iar măsura unghiului format de proiecţiile oblicelor pe plan este 2β . Să se afle distanţa de la punctul A
la plan, ştiind că lungimea unei oblice este b.

17. Dintr-un punct situat la distanţa a de la un plan sunt construite două oblice pe acest plan de aceeaşi lungime.
Măsura unghiului format de oblice este 2α, iar măsura unghiului format de fiecare oblică şi perpendiculara
pe plan este β . Să se afle distanţa dintre extremităţile oblicelor din planul dat.

18. Coşul de recepţie a grăunţelor la o moară are patru pereţi ı̂n formă de trapeze isoscele cu bazele de 0, 4m şi
1, 2m. Distanţa dintre planul orificiului de sus csi planul bazei coşului este de 2m. Pentru a mări rigiditatea
pereţilor coşului, au fost sudate bare de fier de-a lungul diagonalelor fiecărei feţe şi piloni verticali din punctul
de intersecţie a acestor bare până la planul bazei coşului. Să se determine ı̂nălţimea pilonilor.

1.Problema 9.B, pag.254

2.Problema 10.B, pag.254
3.Problema 11.B, pag.254
4.Problema 8.B, pag.258
5.Problema 8.B, pag.264
6.Problema 9.B, pag.264
7.Problema 10.B, pag.264
8.Problema 7.B, pag.265
9.Problema 8.B, pag.265
10.Problema 10.B, pag.265
11.Problema 11.B, pag.265
12.Problema 12.B, pag.265
13.Problema 13.B, pag.265
14.Problema 14.B, pag.265
15.Problema 15.B, pag.265
16.Problema 16.B, pag.265
17.Problema 17.B, pag.265
18.Problema 18.B, pag.265

1. Determinaţi distanţa de la mijlocul segmentului AB la un plan ce nu intersectează acest segment, dacă À

distanţele de la punctele A şi B la plan sunt de 2, 4cm şi respectiv 4, 6cm.
2. Á
3. Â
4. Ã
5. Ä

3
 1. À
2. Á
3. Â
4. Ã
5. Ä
Probleme rezolvate
Problema 1
Rezolvare:
Fie: Planul α, AA1 ⊥ α, BB1 ⊥ α şi AA1 = a, BB1 = b. Punctele A1 ⊂ α şi B1 ⊂ α, A1 B1 = c. Se cere AB−?
Prelungim AA1 şi ducem A2 B ∥ A1 D. √În △AA2 B-dreptunghic,
√ AA2 = AA1 + A√
1 A2 = a + b, (A1 A2 = B1 B = b) şi
A2 B = A1 B1 = c. Din △AA2 B, AB = AA22 + A2 B 2 = (a + b)2 + c2 . Răspuns: (a + b)2 + c2
Problema 2
Rezolvare:
Fie: ABCD−paralelogram, m(< √BAD) = α, AE√⊥ (BAD), AE = c, AB = a, AD = b. Se cere: √ BE, CE, DE−?
Din △EAB−dreptunghic, BE = AB 2 + AE 2 = a 2 + c2 . Din △EAD−dreptunghic, DE = AD2 + AE 2 =
√
b2 + c2 . m(< ABC) = 180○ − m(< BAD) = 180○ − α, cos(180○ − α) = − cos α. Pentru a afla EC, aflăm mai ı̂ntâi AC
din △ABC (aplicăm teorema cosinusurilor). AC 2 = AB 2 +BC 2 −2AB ⋅BC ⋅cos(< ABC) = a2 +b2 −2ab⋅cos(180○ −α).
Din △EAC−dreptunghic, EC 2 = EA2 + AC 2 = c2 + a2 + b2 + 2ab cos α.
Răspuns:
√ √ √ √ √
BE = AB 2 + AE 2 = a2 + c2 ; DE = AD2 + AE 2 = b2 + c2 ; EC = EA2 + AC 2 = c2 + a2 + b2 + 2ab cos α
Problema 11.B, pag.254
Punctul D este egal depărtat de vârfurile triunghiului isoscel ABC(AB = AC). Să se afle distanţa de la punctul
D la planul triunghiului ABC, dacă BC = a, AD = b, m(< CAB) = α.
Rezolvare:
Fie:AB = AC, BC = a şi DA = DB = DC = b, m(< CAB) = αDO ⊥ (ABC). Se cere DO-?
Dacă DO ⊥ (ABC) ⇒ DO ⊥ OA, DO ⊥ OB, DO ⊥ OC. Dacă DA = DB = DC şi DO ⊥ (ABC) ⇒ OA = OB =
OC = R, deci sunt raze ale cercului circumscris △ABC şi punctul oeste centrul cercului. Raza cercului circumscris
abc
o aflăm după formula R = 4A △
= BC⋅AB⋅AC
4A△ABC
(1)
1 α
Aflăm AB.AE este mediatoare, bisectoare şi mediană ı̂n △ABC. În △AEC, m(< EAC) = 2
⋅ m(< BAC) = 2
, EC =
a
a
2
, sin α2 = EC
AC
= 2
AC
⇒ AC = a
2 sin α = AB.
2
a
a⋅ 2 sin α ⋅ 2 sin
a
α
a a
Din (1) primim:R = , BO = R = 2 sin
2
4⋅ 12 ⋅AB⋅AC⋅sin α
= 2 sin α α
2

√ √ √
a2 4b2 sin2 α−a2
Din △BOD− dreptunghic, DO = BD2 − BO2 = b2 − 4 sin 2α = .
√ 2 sin α
2 2 2
Răspuns: DO = 4b 2sin α−a
sin α
Problema 12.B, pag.254
Fie: poligonul ABCDEF, M A = M B = M C = M D = M E = M F. Notăm planul poligonului prin α. De
demonstrat: m(M A; α)
Problema 8.B, pag.258
Semidreapta [OC formează unghiuri congruente cu semidreptele [OA şi [OB. Să se afle lungimea proiecţiei
segmentului OC pe planul AOB, dacă m(< AOC) = m(< BOC)α, m(< AOB) = 2β , iar OC = c.
Rezolvare:
Notăm: pl.AOB prin γ. Fie OC = c, (OC ⊄ γ); m(< COA) = m(< COB) = α; m(< AOB) = 2β; OC1 este proiecţia
segmentului OC pe planul γ.
Se cere: OC1 .
1) Fie CC1 ⊥ γ ⇒ CC1 ⊥ AC1 , CC1 ⊥ BC1 , CC1 ⊥ OC1 .
2) FieC1 A ⊥ OA şi C1 B ⊥ OB.
DacăOA ⊥ CC1 , OA ⊥ C1 A ⇒ OA ⊥ pl(CC1 A) ⇒ OA ⊥ CA.
Dacă OB ⊥ CC1 , OB ⊥ C1 B ⇒ OB ⊥ pl(CC1 B) ⇒ OB ⊥ CB.
3) △COA ≡ △COB- ca triunghiuri dreptunghice cu ipotenuza CO- comună şi < COA =< COB = α. Rezultă
AO = BO.
4) △AOC1 ≡ △BOC1 - ca triunghiuri dreptunghice, AO = OB şi OC1 - ipotenuza comună. Rezultă AC1 = BC1 şi
< AOC1 =< BOC1 = 2β 2
= β.

4
5) Din △CAO dreptunghic, AO = CO ⋅ cos α = c ⋅ cos α.
AO AO
6) Din △AOC1 , cos(< AOC1 ) = OC 1
⇒ OC1 = cos β
= c⋅cos
cos β
α
- răspuns.
Problema 8.B, pag.264
Triunghiul isoscel ABC (AB = AC) şi triunghiul echilateral ADE se află ı̂n plane diferite şi au o mediană comună,
AF. Să se demonstreze că dreapta AF este perpendiculară pe planul determinat de punctele F, B, D.
Rezolvare:
Fie: △ABC- isoscel AB = AC), △ADE− echilateral, AF − mediană a̧i ı̂n △ABC şi ı̂n △ADE.
De demonstrat: AF ⊥ (F BD).
1) Dacă AF este mediană ı̂n △ABC ⇒ AF este şi ı̂nălţime, deci AF ⊥ BC (1) ( sau se poate scrie AF ⊥ BF .
2)Dacă AF este mediană ı̂n △ADE− echilateral ⇒ AF este şi ı̂nălţime, deci AF ⊥ DE (2) ( sau se poate scrie
AF ⊥ DF )
4) Din (1) şi (2) rezultă AF ⊥ (F BD), c.t.d.
Problema 9.B, pag.264
Prin una dintre catetele triunghiului dreptunghic isoscel s-a construit un plan care formează cu cealaltă catetă un
unghi de 45○ . Să se afle măsura unghiului format de ipotenuză şi acest plan.
Rezolvare:
Fie: planul α), △ABC− dreptunghic isoscel, cateta AC ⊂ α, m(BC; ˆ α) = 45○ . Se cere m(AB;
ˆ α.
Fie BB1 ⊥ α. Deci, m(AB; ˆ α) = m(< BAB1 . Aflăm < BAB1 .
Dacă AC ⊥ BC i̧i AC ⊥ BB1 ⇒ AC ⊥ pl(BB1 C) ⇒ AC ⊥ CB1 ⇒ △ACB √ 1 − dreptunghic.
○ 2 sqrt2a
√
1) Notăm: AC = BC = a. Din△BB1 C, BB1 = BC ⋅ sin 45 = a ⋅ 2 = 2 . Din △ABC, AB = AC 2 + BC 2 =
√ √
a2 + a2 = a 2. √

= 12 ⇒ m(< BAB1 ) = 30○ .

2a
2) Din △ABB1 − dreptunghic, sin(BAB1 ) = BB AB
1
= a√
2
2
Răspuns: 30○
Problema 10.B, pag.264
În trapezul ABCD, m(< BAD) = 60○ . Prin baza mare AB este dus un plan care formează cu latura AD un
unghi de 45○ . Să se afle raportul dintre aria trapezului şi aria proiecţiei lui pe acest plan.
Rezolvare:
Fie ABCD- trapez, AB ⊂ α, ABC1 D1 - proiecţia trapezului ABCD pe planul α, DE ⊥ AB, CF ⊥ AB, DD1 ⊥
α, CC1 ⊥ α, m(< DAB) = 60○ , m(< DAD1 ) = 45○ .
Se cere AAABC
ABCD
.
1 D1
Notăm (pentru simplitate): DC = D1 C1 = a şi AB = b.
⋅ DE. Din △ADE- dreptunghic, DE = AE ⋅ tan 60○ = AE ⋅ 3. Primim AABCD = a+b
√ √
AABCD = DC+AB 2 2
⋅ AE ⋅ 3
AABC1 D1 = AB+C 2 √
1 D1
⋅ D1 E. Din △ADE1 - dreptunghic, D1 E = AE ⋅ tan 45○ = AE. Primim AABC1 D1 = a+b 2
⋅ AE.
AABCD a+b2⋅AE⋅ 3
√
AABC1 D1
= a+b2⋅AE = 3.
√
Răspuns: 3.
Problema 7.B, pag.265
Se ştie că punctul M, care nu aparţine planului unui poligon, este egal depărtat de laturile poligonului. Să se
demonstreze că acest poligon este circumscris unui cerc.
Rezolvare:
Fie: poligonul ABC, M ⊄ (ABC), M D ⊥ AB, M E ⊥ BC, M F ⊥ AC şi M D = M E = M F .Se cere de demonstrat că
poligonul ABC este circumscris unui cerc.
1) Fie M O ⊥ (ABC). △ M OD ≡ △M OE ≡ △M OF ca triunghiuri dreptungice cu ipotenuzele egale M D = M E =
M F şi cateta M O-comună. Rezultă OD = OE = OF . (1)
2) Dacă M D ⊥ AB, M F ⊥ BC, M F ⊥ AC ⇒ OD = OE = OF . (2)
3) Din (1) şi (2) rezultă că punctul O este centrul cercului ı̂nscris ı̂n △ABC. Deci, △ABC este circumscris cercului
de centrul O şi raza OD, c.t.d.
Problema 8.B, pag.265
Punctul M este egal depărtat de laturile poligonului ABCDE. Să se arate că unghiurile diedre formate de planele
AMB, BMC, CMD, DME, EMA cu planul ABC au aceeaşi măsură.
Rezolvare:
1) Fie poligonul ABCD şi M o ⊥ (ABC), M A1 ⊥ AB, M B1 ⊥ BC, M C1 ⊥ CD, M D1 ⊥ ED, M E1 ⊥ AE şi M A1 =
M B1 = M C 1 = M D 1 = M E 1 .

5
△M A1 O ≡ △M B1 O ≡ △ △ M C1 O ≡ M D1 O ≡ △M E1 O- ca triunghiuri dreptunghice cu ipotenuzele congruiente
M A1 , M B1 , M C1 , M D1 , M E1 şi cateta M o- comună.
Rezultă: < M A1 O ≡< M B1 O ≡< M C1 O ≡< M D1 O ≡< M E1 O. Aceste unghiuri sunt unghiuri liniare ale unghiurilor
diedre, formate de planele (AM B), (BM C), (CM D), (DM E), (EM A) cuplanul ABC- planul poligonului. Din
congruienţa unghiurilor liniare rezultă şi congruienţa unghiurilor diedre, c.t.d.
Problema 10.B, pag.265
Dreapta a intersectează planul α, iar P este un punct situat ı̂n acest plan. Există ı̂n planul α o dreaptă ce trece
prin P şi care este perpendiculară pe dreapta a?
Rezolvare:
Fie planul α, dreapta a intersectează planul α, iar dreapta AC este proiecţia ortogonală a dreptei a pe planul α.
Fie P C ⊥ AC şi CB ⊥ AC. Rezultă P C ⊥ pl(ABC) ⇒ P C ⊥ AB.
Răspuns: Există.
Problema 11.B, pag.265
Să se demonstreze că diagonala unui cub este perpendiculară pe planul ce conţine extremităţile a trei muchii ce
pornesc din acelaşi vârf al cubului ca şi diagonala respectivă.
Rezolvare:
Fie ABCDA1 B1 C1 D1 - cub. Se cere de demonstrat: B1 D ⊥ pl(A1 C1 B) unde A1 , C1 , B sunt extremităţile muchiilor
B1 A1 , B1 C1 , B1 B ce pornesc din acelaşi vârf B1 .
1) BC1 ⊥ B1 C (1) - Ca diagonale ale pătratului BCC1 B1 .BC1 ⊥ AB ı̂ntrucât AB ⊥ pl(BB1 C1 C) ⇒ BC1 ⊥ CD
(2), ı̂ntrucât AB ∥ CD
Din (1) şi (2) rezultă că BC1 ⊥ pl(B1 CD) ⇒ BC1 ⊥ B1 D (3).
2) A1 C1 ∥ AC, dar AC ⊥ pl(B1 BD) ⇒ A1 C1 ⊥ pl(B1 BD) ⇒ A1 C1 ⊥ B1 D (4).
3) Din (3) şi (4) ⇒ B1 D ⊥ pl(A1 BC1 ), c.t.d.
Problema 12.B, pag.265
Prin vârful unghiului ascuţit al unui triunghi dreptunghic este construit un plan α paralel cu√o catetă a acestui
triunghi. Catetele sunt de 30 cm şi 40 cm, iar proiecţia catetei mai mari pe planul α este de 2 31 cm. Să se afle
lungimea proiecţiei ipotenuzei pe planul α .
Rezolvare:
Fie planul α şi △ABC- dreptunghicm(< ABC) = 90○ , vı̂rful C al △ABC aparţine planului α, BC = 40cm şi
AB = 30cm, AB ∥ α. √
Fie BB1 ⊥ α şi AA1 ⊥ α şi CB1 = 2 31cm(CB1 - proiecţia catetei CB pe planul α). Se cere: A1 C (proiecţia
ipotenuzeiAC pe planul α. √
1)
√ Dacă BB 1 ⊥ α ⇒ BB 1 ⊥ CB 1 ⇒< BB 1 C- unghi drept. Din △BB 1 C- dreptunghic, BB 1 = BC 2 − B1 C 2 =
√ √ √
402 − (2 31)2 = 6 41(cm), dar AA1 = BB1 = 6 41cm.
2)AB ⊥ BC, AB ⊥ BB1 ⇒ AB ⊥ (BCB1 ) ⇒ A1 B1 ⊥ (BCB1 ) ⇒ A1 B1 ⊥ B1 C ⇒ △A1 B1 C- dreptunghic (< A1 B1 C-
unghi drept). √ √
√ √
Din △A1 B1 C, A1 C = CB12 + A1 B12 = (2 31)2 + 302 = 1024 = 32cm
√
Răspuns: 32cm şi 6 41cm. Problema 13.B, pag.265
Două catarge ale unui iaht sunt unite cu funii, astfel ı̂ncı̂t fiecare vârf al unui catarg este unit cu baza celuilalt
catarg. La ce distanţă de la puntea iahtului se află punctul de intersecţie a funiilor, dacă ı̂nălţimile catargelor sunt
a şi b?
Rezolvare:
Fie: AB = a şi AB ⊥ BD, CD = b şi CD ⊥ BD, EE1 ⊥ BD. Se cere EE1 .
Notăm: EE1 = x, BE = t şi ED = z.
AB
Întrucât EE1 ∥ AB, △ABD ∼ △EE1 D ⇒ EE 1
= EBD
1D
⇒ xa = t+z
z
⇒ xa = zt + 1 ⇒ zt = xa − 1 ⇒ zt = a−x
x
(1)
CD BD
Întrucât EE1 ∥ CD, △CDB ∼ △EE1 B ⇒ EE 1
= BE 1
⇒ xb = t+z
t
⇒ xb = 1 + zt ⇒ zt = xb − 1 ⇒ zt = b−x
x
(2)
a−x x 2 ab
Din (1) şi (2) primim x = b−x ⇒ (a − x)(b − x) = x ⇒ x = a+b .
ab
Răspuns: x = a+b
Problema 14.B, pag.265
Punctul M este egal depărtat de vârfurile unui hexagon regulat cu latura de lungime a. Să se determine distanţa
de la punctul M la planul hexagonului, dacă distanţa de la punctul M la un vârf al hexagonului este b.
Rezolvare:

6
FieABCDEF - hexagon regulat, F E = a, M O ⊥ pl(ABC), M A = M B = M C = M D = M E = M F = b. Se cere M O.
△M AO ≡ △M BO ≡ △M CO ≡ △M DO ≡ △M EO ≡ △M F O ca triunghiuri dreptunghice cu ipotenuzele congruiente
şi cateta M O− comună. Rezultă OA = OB = OC = OD +OE +OF . Deci punctul O este centrul cercului circumscris
hexagonului şi deci AO = AB = a. √ √
Din △AOM 2 2 2 2
√ − dreptunghic, M O = AM − AO = b − a , b > a.
Răspuns: b − a 2 2

Problema 15.B, pag.265

Punctul C nu aparţine planului unghiului drept AOB şi este egal depărtat de laturile unghiului. Să se afle
distanţa de la punctul C la planul unghiului, ştiind că CO= a, iar distanţa de la punctul C la o latură a unghiului
este b.
Rezolvare:
Fie: < AOB− unghi drept, punctul C ⊄ pl(AOB), CB ⊥ OB şi CB = b, CA ⊥ OA şi CA = b, CO = a, CC1 ⊥ pl(AOB)
şi C1 ⊂ pl(AOB). Se cere CC1 . √ √
1) Din △AOC- dreptunghic, AO = CA2 − CO2 = b2 − a2 .
2) △CC1 A ≡ △CC1 B triunghiuri √ dreptunghice cu ipotenuzele congruiente (CA = CB = b) şi cateta CC1 - comună.
Rezultă AC1 = C1 B = AO = a2 − b2√ .
√ √ √ √
2
Din △ACC1 , CC1 = AC − AC1 = b2 − ( a2 − b2 )2 = b2 − a2 + b2 = 2b2 − a2 .
2
√
Răspuns: 2b2 − a2
Problema 16.B, pag.265 Din punctul A pe un plan sunt construite două oblice congruente. Măsura unghiului
format de oblice este 2α, iar măsura unghiului format de proiecţiile oblicelor pe plan este 2β . Să se afle distanţa
de la punctul A la plan, ştiind că lungimea unei oblice este b.
Rezolvare:
Fie planulγ şi AA1 ⊥ γ iar AB şi AC sunt oblice. m(< BAC) + 2α, m(< BA1 C) = 2β, AB = AC = b. Se cere AA1 .
△AA1 B şi AA1 C- dreptunghice şi ipotenuzele AB = AC. Rezultă A1 B = A1 C.
Fie AE- bisectoare ı̂n △ABC- isoscel, deci este şi mediană şi ı̂nălţime. Rezultă că A1 E ı̂n △A1 BC- este mediană
şi bisectoare şi ı̂nălţime.
În △ABE, m(< BAE) = 2α 2
= α şi BE = AB ⋅ sin α = b sin α.
2β
În △A1 BE, m(< BA1 E) = 2 = β şi sin β = ABE 1B
BE
⇒ A1 B = sin β
= bsin
sin α
β
√ √ 2
2 sin α
√
Din △AA1 B- dreptunghic, A1 A = AB 2 − A1 B 2 = b2 − b sin 2β = sinb β sin2 β − sin2 α.
√
Răspuns: sinb β sin2 β − sin2 α.
Problema 17.B, pag.265
Dintr-un punct situat la distanţa a de la un plan sunt construite două oblice pe acest plan de aceeaşi lungime.
Măsura unghiului format de oblice este 2α, iar măsura unghiului format de fiecare oblică şi perpendiculara pe plan
este β . Să se afle distanţa dintre extremităţile oblicelor din planul dat.
Rezolvare:
Fie planul γ, AO ⊥ γ şi AO = a, AB = AC- oblice la plan, m(< BAC) = 2α, m(< BAO) = m(< CAO) = β. Se cere
BC.
În △BOC) ducem bisectoarea OD ( este şi mediană, şi ı̂nălţime ı̂ntrucı̂t △BOC este isoscel). Deci şi AD ı̂n △ABC
(isoscel) este bisectoare, mediană şi ı̂nălţime.
AO a
1) Din △ABO- dreptunghic se poate scrie:cos β = AB ⇒ cos β = AB ⇒ AB = cosa β .
2) Din △ABD- dreptunghic, BD = AB sin α = cosa β ⋅ sin α = acosβ sin α
şi BC = 2BD = 2acos sin α
β
.
2a sin α
Răspuns: cos β .
Problema 18.B, pag.265
Coşul de recepţie a grăunţelor la o moară are patru pereţi ı̂n formă de trapeze isoscele cu bazele de 0,4 m şi 1,2
m. Distanţa dintre planul orificiului de sus csi planul bazei coşului este de 2 m. Pentru a mări rigiditatea pereţilor
coşului, au fost sudate bare de fier de-a lungul diagonalelor fiecărei feţe şi piloni verticali din punctul de intersecţie
a acestor bare până la planul bazei coşului. Să se determine ı̂nălţimea pilonilor.
Rezolvare:
Coşul de recepţie a grăunţelor are forma trunchiului de piramidă regulată.
DC = 1, 2m; D1 C1 = 0, 4m; OO1 = 2m. Se cere ı̂nălţimea unui pilon (ı̂n desen LE1 ). √
1,2−0,4 √
1) E1 K = O1 O = 2, KE = M E−F 2
K
= 2
= 0, 4. Din △E 1 KE- dreptunghic, E 1 E = E 1 K 2 − KE 2 = 22 − 0, 42 =

7
√ √
4 6
3, 84 = .
5 √ √
√ x
0,4 3,84 3,84
2) △D − 1C1 R ∼ △CDR ⇒ DC 1
= E1 R
⇒ = ⇒ x = ⇒ E1 R = ; NotămE1 R = x, RE =
√
DC RE 1,2 3,84−x 4 4
√ 3 3,84
E1 E − x = 3, 48 − x = 4 .
√
3,84
3) △E1 KE ∼ △E1 LR ⇒= E E1 R
1E
=E E1 L
1K
⇒ √3,84
4
= E21 L ⇒ E1 L = 21 = 0, 5.
Răspuns: 0, 5m.
Proba de evaluare A
ex.1 Rezolvare:
Fie: planul α şi [AB], [AB] nu intersectează planul α; AA1 ⊥ α, BB1 ⊥ α şi AA1 = 2, 4cm iar BB1 = 4, 6cm; AC = CB
şi CC1 ⊥ α. Se cere CC1 .
Dacă AA1 , BB1 , CC1 ⊥ α ⇒ AA1 ∥ lCC1 ∥ BB1 . Rezultă A1 ABB1 - trapez şi CC1 - linie mijlocie.
CC1 = A1 A+B 2
1B
= 2,4+4,6
2
= 3, 5(cm).
Răspuns:3, 5cm.
ex.2 Rezolvare:
Fie: △ABC- echilateral, α- planul triunghiului ABC; AB = BC = AC = 6cm; punctul M ∉ α; M D ⊥ AB, M E ⊥
BC, M F ⊥ AC şi M D = M E = M F = 3cm; M O ⊥ α. Se cere M O.
1) △M OD ≡ △M OE ≡ M OF - ca triunghiuri dreptunghice M O ⊥ OE, M O ⊥ OD, M O ⊥ OF cu ipotenuzele
congruiente şi cateta M O-comună şi e dat M D ⊥ AB, M E ⊥ BC, M F ⊥ AC.
Rezultă DO = EO = F O şi DO ⊥ AB, EO ⊥ BC, F O ⊥ AC. Deci DO, EO, F O sunt raze ale cercului ı̂nscris ı̂n
△ABC.
2A△ABC
2) Aplicăm formula r = a+b+c , a = b = c = 6cm.
√ √
○
√ √
A△ABC = 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ sin 60 = 21 ⋅ 6 ⋅ 6 ⋅ 23 = 9 3(cm2 ). Deci r = 2⋅918 3 = 3(cm).
1

√ √
√ 2 √
Din △M OE- 2 2 2
√ dreptunghic, M O = M E − OE = 3 − 3 = 6.
Răspuns: 6cm.
ex.3 Rezolvare:
(În prisma triunghiulară regulată bazele reprezintă triunghiuri echilaterale, iar muchiile laterale sunt perpendiculare
pe baze. În triunghiul echilateral ı̂nălţimile, medianele, bisectoarele, duse din acelaşi vı̂rf coincid.)
Fie: ABCA1 B1 C1 -prismă triunghiulară regulată, CE = EB, AA1 E1 E-secţinea prismei; AA1 = BB1 = CC1 =
5cm, AB = BC = AC = 8cm. Se cere: AAA1 E1 E .
Secţiunea reprezintă un dreptunghi. AAA1 E1 E = √ AE ⋅ AA1 . (1)
√ √ √
Din △AEC- dreptunghic, AE = AC − CE = AC 2 − ( 21 BC)2 = 82 − 42 = 4 3(cm).
2 2
√ √
Din (1) primim:
√ AAA1 E1 E = 4 3 ⋅ 5 = 20 3(cm2 ).
Răspuns:20 3cm2 .
ex.4 Rezolvare:
Fie: ABCD- dreptunghi, AD = 10cm şi DC = 4cm, M ∉ (ABC); distanţa d(M, (ABC)) = 5cm; M A = M B = M C =
M D. Se cere de aflat distanţele de la punctul M la dreptele AD, AB, BC, DC.
1) Fie E, F, K, L- mijloacele laturilor dreptunghiului ABCD.
△M DC- isoscel, iar M E mediană, deci şi ı̂nălţime.
△M AB- isoscel, iar M K mediană şi ı̂nălţime.
△M DC ≡ △M AB (după trei laturi) ⇒ M E = M K. (1)
Analog se demonstrează M F = M L. (2)
2) △M OE ≡ △M OK ı̂ntrucı̂t M E = M K, OK = OE, M O- comună. Rezultă m(< M OE) = m(< M OK) = 90○ . (3)
△M OF ≡ △M OL ı̂ntrucı̂t M F = M L, OF = OL, M O- comună. Rezultă m(< M OF ) = m(< M OL) = 90○ . (4)
Din (3) şi (4) rezultă M O ⊥ pl(ABC)√şi M O = 5cm. √ √
3) Din △M OE- dreptunghic, M E = M O2 + OE 2 = 52 + 52 = 5 2(cm) ≀ OE = F D = 21 AD = 21 10 = 5≀.
√ √ √
Din △M OF - dreptunghic, M F = M O2 + OF 2 = 52 + 22 = 29(cm) ≀ OF = ED = 21 DC = 12 4 = 2≀.
√ √
Răspuns:5 2(cm) şi 29.
ex.5 Rezolvare:
Fie △ABC- echilateral, AB = BC = AC = 12cm; m(M A; ̂(ABC)) = m(M B; ̂(ABC)) = m(M C; ̂(ABC)) = 30○ . Se
cere distanţad(M ; pl(ABC)).
1) Fie M O ⊥ pl(ABC). Rezultă M O ⊥ AD, M O ⊥ BE, M O ⊥ CF .
2) △M OA ≡ △M OB ≡ △M OC (1) ca triunghiuri dreptunghice ( doar M O ⊥ AD; BE; CF ), cateta M O- comună

8
şi m(< M AO) = m(< M BO) = m(< M CO) = 30circ .
Din (1) rezultă AO = BO = CO, deci punctul O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC.
abc
3) Aflăm raza cercului circumscris după formula R = 4A△ABC . a = BC = 12cm, b = BC = 12cm, c = AB = 12cm şi
√
○
√
A△ABC = 2 AB ⋅ AC ⋅ sin(< BAC) = 2 ⋅ 12 ⋅ 12 ⋅ sin 60 = 6 ⋅ 12 ⋅ 23 = 36 3(cm2 ).
1 1
√
Primim: AO = R = 12⋅12⋅12 √ = √12
= 4 3(cm).
4⋅36 3 3 √
4) Din △AOM - dreptunghic, M O = AO ⋅ tan 30○ = 12 ⋅ 33 = 4 3(cm).
√
√
Răspuns:4 3(cm).
Proba de evaluare B
ex.1 Rezolvare:
Fie dreapta AB şi planul α, AB ∩ α = E, punctul O- mijlocul segmentului AB, deci AO = OB.
Distanţele d(A; α) = AC = a (1) şi d(B; α) = BD = b (2)
Se cere d(O; α.
1) Din (1) şi (2) rezultă AC ⊥ α, BD ⊥ α.
2) Fie OK ⊥ CD, deci OK ⊥ α.
3) Ducem OD1 ∥ CD, BB1 ∥ CD. Rezultă CB1 = b, AC = a.
OK = CD1 = AC − CB1 = a − b.
Răspuns:a − b.
ex.2 Rezolvare:
Fie: planul α, △ABC, [AM ]- mediană ı̂n △ABC şi AM ⊂ α iar B; C ∉ α.
De demonstrat: distanţele d(B; α) = d(C; α).
1) Fie BB1 ⊥ α şi CC1 ⊥ α(B1 , C1 ∈ α). Rezultă BB1 ∥ CC1 .
2) d(B; α) = BB1 şi d(C; α) = CC1 . să demonstrăm că BB1 = CC1 .
3) Unim B1 cu C1 . Punctele B, B1 , C, C1 aparţin planului dreptelor paralele BB1 şi CC1 deci şi punctul M aparţine
acestui plan.
4) △BB1 M ≡ △CC1 M ca triunghiuri dreptunghice, ipotenuzele BM ≡ CM, < BM B1 ≡< CM C1 . Rezultă BB1 =
CC1 . c.t.d.
ex.3 Rezolvare:
Fie: ABCA1 B1 C1 - prismă triunghiulară regulată, AB = a şi AA1 = b, BD ∶ DC = 1 ∶ 2, ED ⊥ BC.
Se cere: aria secţiunii prismei cu un plan ce trece prin punctul D, perpendiculară pe latura BC.
1) Fie BD = DE = EC. Deci BD ∶ DC = 1 ∶ 2, rezultă BD a3 .
2) Fie DD1 ∥ BB1 , EE1 ∥ BB1 , deci DD1 ⊥ (ABC) şi EE1 ⊥ (ABC).√Rezultă că √ DD1 E1 E- dreptunghi.
3) Din △BDE- dreptunghic, tan 60○ = BD ED
⇒ ED = BD ⋅ tan 60○ = a3 ⋅ 3 = f rac 3a3
√ √
Aria ADD1 E1 E = DD1 ⋅ ED = b ⋅ f rac 3a3 = ab3 3
√
Răspuns: ab3 3 . ex.4 Rezolvare:
Fie: △ABC- isoscel, AB = BC = 5cm, AC = 2cm, BD ⊥ AC, BO = OD, M O ⊥ (ABC), M O = 8cm.
De aflat: distanţele d(M ; AB), d(M ; BC), d(M ; AC).
1.
√ În △ABC- isoscel,
√ √ este √
[BD] ı̂nălţime, deci şi mediană.
√ AD = DC = 1cm. Din △ABD- dreptunghic, BD =
AB 2 − AD2 = 25 − 1 = 24 = 2 6cm, iar BO = OD = 6cm.
2. Fie M E ⊥ AB, M F ⊥ BC ⇒ OE ⊥ AB, OF ⊥ BC,iar M √D ⊥ AC ı̂ntrucât M O ⊥ (ABC) şi BD ⊥ AC.
√ √ √
3. a) Din △M DO- dreptunghic, M D = M O + DO = 8 + ( 6)2 = 70(cm);
2 2 2
√
BC
b) Aflăm OF. △ BDC ∼ △BF O ⇒= BO = DC
FO
⇒ √56 = F1O ⇒ F O = 56 cm
√ √ √ √
Din △M OF - dreptnghic, M F = M O2 + OF 2 = 82 + ( 56 )2 = 1606 cm
√ 5
Evident OE = OF = 1606 cm.
√ √ 5 √
Răspuns: 70cm; 5 cm; 1606
1606
5
cm. ex.5 Rezolvare:
Fia piramida M ABCD; Notăm: M A = M B = M C = M D = AB = BC = CD = AD = α.
1. a) (Fig.2) Fie BO = OD. Din △ABD- isoscel⇒ AO ⊥ BD Din △CBD- isoscel⇒ CO ⊥ BD
1. b) (Fig.2) În △ABC- isoscel, BO este ı̂nălţime, deci şi mediană, rezultă AO = OC.
2. (Fig.1) În △BM D- isoscel, M O este mediană, deci şi ı̂nălţime. RezultăM O ⊥ BD (1).
În △AM C- isoscel, M O este mediană, deci şi ı̂nălţime. Rezultă M O ⊥ AC (2).
Din (1) şi (2) ⇒ M O ⊥ pl(ABCD).

9
3. △AM O ≡ △BM O- triunghiuri dreptunghice (M O ⊥ BO, M O ⊥ AO), ipotenuzele M A = M B = α, cateta M O-
comună. Rezultă BO = AO, deci BD = AC.
Rezultă: ABCD- pătrat şi piramida M ABCD e piramidă regulată.
√ √ √
√
4. (Fig.1) ABCD- pătrat. Din △ADC- dreptunghic, AC = AD2 + DC 2 = a2 + a2 = a 2, iar AO = a 2 2 .
√ √
AO
Din △AOM - dreptunghic (ı̂n piramida regulată M O este ı̂nălţime), cos(< M AO) = AM = a 2 2 ∶ a = 22 ⇒ m(<
○
M AO) = 45 .
Răspuns:45○
partea doua
1 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - prismă dreaptă, ABCD- romb, DA = DC = DD1 = 4cm, m(< BAD) = 30○ . Se cere aria
totală At .
At = 2AABCD + Al . (1)
AA BCD = AB ⋅ AD sin 30○ = 4 ⋅ 4 ⋅ 21 = 8(cm2 )
Al = 4 ⋅ AA A1 D1 D = 4 ⋅ 4 ⋅ 4 = 64(cm2 )
At = 2 ⋅ 8 + 64 = 80(cm2 ).
Răspuns:80cm2
2 Rezolvare:
Se dă: ABCA1 B1 C1 - prismă dreaptă, △ABC- dreptunghic m(< ABC) = 90○ ), AC > AB de două ori. Se cere
măsura unghiurilor diedre formate de feţele laterale.
1) Aflăm m(< ABC), m(< ACB), m(< BAC), care sunt unghiuri liniare ale unghiurilor diedre pe care trebuie să
le determinăm.
2) Notăm AB = x ⇒ AC = 2x, sin(< ABC) = AB AC
x
= 2x = 12 ⇒ m(< ACB) = 30○ , m(< BAC) = 90○ − 30○ = 60○ . Deci,
○ ○ ○
unghiurile diedre au respectiv 30 , 60 , 90 .
Răspuns:30○ , 60○ , 90○
3 Rezolvare:
Se dă ABCDA1 B1 C1 D1 - prismă regulată, B1 D = 13cm, B1 A = 12cm. Se cere aria totală a prismei.
1) Notăm B1 A = B1 C = x, B1 B = y. Din △AB1 B, x2 + y 2 = 122 . Potrivit proprietăţii diagonaleii paralelipipedu-
⎧
⎪
⎪ x2 + y 2 = 144
⎪
⎪
lui dreptunghic, B1 D2 = BA2 + BC 2 + BB12 ⇒ 132 = x2 + x2 + y 2 . Obţinem sistemul: ⎨x2 + x2 + y 2 = 169 ⇒
⎪
⎪
⎪
⎩x, y > 0
⎪
2 2
⎧
⎪
⎪ x + y = 144 ⎧ √
⎪
⎪ ⎪y = 119
⎪ √ √
2
⎨144 + y = 169 ⇒ ⎨ 2) Aria totală At = 2AA BCD + 4AA BB1 A1 = 2 ⋅ 52 + 4 ⋅ 5 119 = 50 + 20 119(cm2 ).
⎩x = 5
⎪
⎪
⎪ ⎪
⎪
⎩x, y > 0
⎪
√
Răspuns:50 + 20 119cm2
4 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - prismă dreaptă, ABCD−romb, AD = 6cm, m(< BAD) = 60○ , m(< ACA1 ) = 45○ . Se cere
de aflat lungimile diagonalelor prismei şi aria totală.
1) AC ⊥ BD, AO = OC şi BO = OD, m(< √ DAO) = m(< BAO) √ = 30○ (rezultă
√ din proprietatea
√ diagonalelor).
△ABD-echilateral. Din △AOD, AO = AD2 − DO 2 = 62 − 32 = 3 3(cm) şi AC = 6 3, △A AC- dreptunghic,
1
m(< AA1 C) = 90○ − 45○ = 45 ○
√
√ √, deci AA 1 = AC = 6 3(cm). √ √
√ √ √ √
2) A1 C = AA21 + AC 2 = (6 3)2 + (6 3)2 = 6 6(cm). Din △B1 BD, B1 D = BB12 + BD2 = (6 3)2 + 62 =
12(cm). √ √ √
Aria totală At = 2AABCD + Al = 2 ⋅ 12 AC ⋅ BD + 4 ⋅ AD ⋅ AA1 = 6 3 ⋅ 6 + 4 ⋅ 6 ⋅ 6 3 = 180 3(cm2 ).
√ √
Răspuns:6 6cm, 12cm, 180 3cm2
5 Rezolvare:
Se dă: ABCDEF A1 B1 C1 D1 E1 F1 - prismă regulattă, AB = AA1 = 6cm. Se cere:

a) lungimile diagonalelor prismei;

b) ariile secţiunilor diagonale;

c) aria totală a prismei.

10
 √ √ √
a) Din △D1 DA- dreptunghic, D1 A = AD2 + DD12 = (2 ⋅ 6)2 + 62 = 6 5(cm).
√ √ √
△ADF - dreptunghic, DF = AD62 − AF 2 = (2 ⋅ 6)2 − 62 = 6 3.
√ √ √
Din△D1 DF -dreptunghic, D1 F = D1 D2 + DF 2 = 62 + (6 5)2 = 12(cm).
√ √
b) AD1 F1 F D = DF ⋅ DD1 = 6 3 ⋅ 6 = 36 3(cm2 ).
AA1 D1 DA = AA1 ⋅ AD = 6 ⋅ 12 = 72(cm2 ).

c) Aria totală a prismei: At = 2 ⋅ AABCDEF + Al = 2 ⋅ 6A△ABO + PABCDE ⋅ AA1 = 2 ⋅ 6 ⋅ 12 BO ⋅ OA ⋅ sin 60○ + 6 ⋅ 6 ⋅ 6 =

√ √
6 ⋅ 6 ⋅ 6 ⋅ 23 + 6 ⋅ 6 ⋅ 6 = 108( 3 + 2)(cm2 ).
√ √ √
Răspuns:a)12cm, 6 5cm; b)72cm2 , 36 3cm2 ; c)108( 3 + 2)(cm2 ).
6 Rezolvare:
Se dă: ABCA1 B1 C1 - prismă regulată, AB = 6cm şi AA1 = 8cm. Se cere:
a) m(< AB1 C);
̂
b) m((A1 C); (B1 A) unde A1 C şi B1 A sunt drepte necoplanare.
√ √
a) Din △AB1 B, AB1 = AB 2 + BB12 = 62 + 82 = 10(cm).
102 +102 −62
Din △AB1 C, potrivit teoremei cosinusurilor, cos(< AB1 C) = AB12 + B1 C 2 − AC 2 2AB1 ⋅ B1 C = 2⋅10⋅10
=
41
50
⇒ m(< AB1 C) = arccos 41
50
.
b) 1) Completăm △ABC până la rombul ABEC.
2) Patrulaterul A1 B1 EC este paralelogram (A1 B1 = CE = 6cm, A1 B ∥ AB ∥ CE ⇒ A1 B1 ∥ CE), deci
B1 E ∥ A1 C şi B1 E = A1 C = 10cm. √ √ √
3)√Aflăm m((A1 C);̂ (B1 A) = m(< AB1 E). Din △AOC, AO = AC 2 − CO2 = 62 − 32 = 3 3cm, AE =
6 3cm. Aplicăm teorema cosinusurilor√pentru △AB1 E ∶ AE 2 = AB12 + EB12 − 2AB1 ⋅ EB1 ⋅ cos(AB1 E) ⇒
AB12 +EB12 −AE 2 102 +102 −(6 3)2 23 23
cos(AB1 E) = AB1 ⋅EB1
= 2⋅10⋅10
= 50
⇒ m(< AB1 E) = arccos 50 .

Răspuns: arccos 41
50
, arccos 23
50
.
7 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - paralelipiped drept, AD = 8cm, AB = 6cm, m(< BAD) = 60○ . Se cere:
a) lungimile diagonalelor paralelipipedului;
b) aria totală a paralelipipedului.

a) 1) Din △ABD, BD2 = AB 2 + AD2 − 2AB ⋅ AD ⋅ cos 60○ = 62 + 82 − 2 ⋅ 6 ⋅ 8 ⋅ 12 = 52 ⇒ BD = 52.

√
√ √ √ √
Din △B1 BD, B1 D = B1 B 2 + BD2 = 82 + ( 52)2 = 2 29(cm).
2) m(< ADC) = 180○ − 60○ = 120○ . Din △ACD, AC 2 = DA2 + DC 2 − 2DA ⋅ DC ⋅ cos 120○ = 82 + 62 + 2 ⋅ 8 ⋅ 6 ⋅ 21 =
√
148 ⇒ AC = 148. √
√ √ √
Din △AA1 C, A1 C = A1 A2 + AC 2 = 82 + ( 148)2 = 2 53(cm).
√
b) Aria totală At = 2AABCD +Al = 2⋅AD⋅AB ⋅sin 60○ +PABCD ⋅A1 A = 2⋅8⋅6⋅ 23 +(2⋅6+2⋅8)⋅8 = (48 3+224)(cm2 ).
√

√ √ √
Răspuns: 2 29cm, 2 53cm, (48 3 + 224)cm2 .
8 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 -cub, At = 96cm2 . Se cere:
a) lungimile diagonalei cubului;
b) lungimei diagonalei unei feţe a cubului.
√ √
a) At = 6AABCD ⇒ 96 = 6⋅AB 2 ⇒ AB = 4, B1 D2 = DA2 +DC 2 +DD12 = 42 +42 +42 = 48 ⇒ B1 D = 48 = 4 3(cm).
√ √ √
b) Din △ABD, BD = AD2 + AB 2 = 42 + 42 = 4 2(cm).

11
 √ √
Răspuns: a) 4 3cm; b) 4 2cm.
9 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - prismă dreaptă, ABCD- trapez isoscel, BC = 4cm şi AB = 10cm, m(< BAD) = m(<
B1 DB) = 45○ . Se cere: BB1 , B1 D.
Fie BH ⊥ AD, AH = AD−BC 2
= 10−4
2
= 3(cm).
Din △ABH, BH = AH = 3cm. √
Din △BDH, DH = AD − AH ⇒ DH = 10 − 3 − 7(cm), BD2 =√ BH 2 + DH 2 = 32 + 72 = 58 ⇒ BD = 58(cm).
√ √ √ √ √
Din△B1 BD, B1 B = BD = 58(cm), B1 D = B1 B 2 + BD2 = ( 58)2 + 58)2 = 2 29(cm).
√ √
Răspuns: 58; 2 29.
10 Rezolvare:
Se dă: ABCA1 B1 C1 - prismă regulată, A2 EB2 ) ⊥ (ACB), AB = BC = AC = 6cm, CC1 = 8cm, EE1 = EC. Se cere:

a) aria △ABE;

b) aria totală a poliedrului EABB2 A2 .

√ √ √ √
a) 1) Din △BEC, BE = BC 2 + EC 2 = 62 + 42 = 52(cm), AE = BE = 52(cm).
2) Fie ED ⊥ AB√
⇒ [ED] e şi mediană ı̂n triunghiul isoscel AEB, deci AD = DB = 3cm. Din △DEB, DE =
√ √ √ √ √
BE − DB = ( 52)2 − 32 = 43, A△ABE = 21 ⋅ AB ⋅ DE = 21 ⋅ 6 ⋅ 43 = 3 43(cm2 ).
2 2

b) Aria totală a poliedrului EABB2 A2 , At = AABB2 A2 + A△EAB + A△EA2 B2 + (A△EB2 B + A△EA2 A ) = AB ⋅ BB1 +
√
3 43 + 21 A2 E ⋅ B2 E ⋅ sin 60○ + 2 ⋅ 12 B2 B ⋅ B2 E = 6 ⋅ 4 + 3 43 + 21 ⋅ 6 ⋅ 6 ⋅ 23 + 4 ⋅ 6 = (42 + 3 43 + 9 3)(cm2 ).
√ √ √ √

√ √ √
Răspuns: 3 43cm2 ; (42 + 3 43 + 9 3)cm2 .
11 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - paralelipiped dreptunghic, AB = 2cm, AD = 3cm, AA1 = 6cm. Se cere:

a) lungimile diagonalelor paralelipipedului; (Des.1))

̂
b) m((B1 D); ̂
(B1 A1 B)), m((B1 D); ̂
(B1 C1 B)), m((B1 D); (BCA)); (Des.1)

c) măsura unghiului diedru format de o faţă a paralelipipedului şi planul ce trece printr-o latură a acestei feţe
şi centrul lui de simetrie. (Des. 2)
√
a) B1 D2 = DA2 + DC 2 + DD12 = 32 + 22 + 62 + 49 ⇒ B1 D = 49 = 7(cm), celelante diagonale se determină analog
şi au cı̂te 7cm.
̂
b) 1)△B1 AD- dreptunghic DA ⊥ AB1 ), m((B1 D); (B1 A1 B)) = m(< AB1 D), sin(< AB1 D) = BAD
1D
= 3
7
⇒ m(<
3
AB1 D) = arcsin 7 ;
̂
2) △B1 DC- dreptunghic DC ⊥ B1 C), m((B1 D); (B1 C1 B)) = m(< DB1 C), sin(< DB1 C) = BDC
1D
= 2
7
⇒ m(<
2
DB1 C) = arcsin 7 ;
̂ BB1 6
3) △B1 BD- dreptunghic B1 B ⊥ BD), m((B1 D); (BCA)) = m(< B1 DB), sin(< B1 DB) = B 1D
= 7
⇒ m(<
6
B1 DB) = arcsin 7 ;

c) (Des. 2) Centrul de simetrie a paralelipipedului este punctul de intersecţie a diagonalelor lui.

1) < AA1 D- este unghi liniar al unghiului diedru format de planele A1 B1 BA şi A1 B1 CD. Aflăm < AA1 D.
AD
Din △AA1 D, tan(< AA1 D) = AA 1
= 36 = 12 ⇒ m(< AA1 D) = arctan 21 ;
2) < BAC-este unghi liniar al unghiului diedru format de planele A1 B1 BA şi A1 ACC1 . Aflăm < BAC. Din
△BAC, tan(< BAC) = BC BA
= 32 = 1, 5 ⇒ m(< BAC) = arctan 1, 5.

Răspuns: a) 7cm; b) arcsin 73 , arcsin 27 , arcsin 67 ; c) arctan 12 , arctan 1, 5.

12 Rezolvare:
Se dă: La 1m2 se folosesc 40g de vopsea. Să se determine cantitatea de vopsea necesară pentru a vopsi pe dinafară
un garaj.

12
 √ √
1) Aflăm aria suprafeţei exterioare a garajului. Din △DCH, CD = DH 2 + CH 2 = ( 3,5 2
)2 + ( 0,4
2
)2 ≈ 1, 76,
1
A = 2 ⋅ AABDE + 2 ⋅ AEDD1 E1 + 2 ⋅ A△BCD + 2 ⋅ ACC1 D1 D = 2 ⋅ AE ⋅ ED + 2 ⋅ EE1 ⋅ ED + 2 ⋅ 2 BD ⋅ CH + 2 ⋅ DD1 ⋅ CD =
2 ⋅ 3, 5 ⋅ 1, 9 + 2 ⋅ 7 ⋅ 1, 9 + 3, 5 ⋅ 0, 4 + 2 ⋅ 7 ⋅ 1, 76 = 65, 94(m2 ).
2)Aflăm cantitatea de vopse necesară. 40g = 0, 04kg, 65, 9 ⋅ 0, 04 ≈ 2, 7kg.
Răspuns: 2, 7kg.
13 Rezolvare:
̂ ○
Se dă: ABCA1 B1 C1 - prismă, △ABC- echilateral, AB = BC = AC = 6cm, m((AA 1 ); (ABC)) = 60 , A1 E ⊥ (ABC)
şi BE = EC şi B1 E1 = E1 C1 . Se cere :
a) ı̂nălţimea prismei A1 E;
b) distanţa de la punctul A până la mijlocul laturii B1 C.

a) Aflăm ı̂nălţimea prismei, A1 E. Dacă BE = EC ⇒ AE ⊥ BC.

√ √ √
Din △AEC- dreptunghic, A1 E = AC 2 − CE 2 =√ 62√− 32 = 3 3(cm).
Din △AEA1 - dreptunghic, A1 E = AC ⋅tan 60○ = 3 3⋅ 3 = 9(cm) şi AA1 = AE 2 + A1 E 2 = 108 = 6 3(cm).
√ √ √

b) Fie B1 E1 = E1 C1 . Aflăm AE1 .

○ ○ ○ 2 2 2 ○
A√1 E1 ⊥ AE. √ Din △AA √ 1 E1 , m(<
√ AA11 E1 ) = 180 − 60 =√120 , AE1 = AA1 + A1 E1 − 2AA1 ⋅ A1 E1 ⋅ cos 120 =
2 2
( 108) + (3 3) − 2 108 ⋅ 3 3 ⋅ (− 2 ) = 189 ⇒ AE1 = 3 21(cm).
√
Răspuns: 9cm; 3 21.
14 Rezolvare:
Se dă: ABCA1 B1 C1 - prismă, △ABC- echilateral, AB = BC = AC = a, AA1 = b, m(< A1 AB) = m(< A1 AC) = α.
Fie A1 O- ı̂nălţimea prismei.
Se cere:
a) aria laterală a prismei Al ;
b) ı̂nălţimea prismei A1 O.

a) 1. Fie OE ⊥ AB, OD ⊥ AC ⇒ A1 E ⊥ AB, A1 D ⊥ AC (t.3.p).

Din △A1 AE, A1 E = b sin α şi din △A1 AD, A1 D = b sin α.
2. △A1 OE ≡ △A1 OD- ca triunghiuri dreptunghice şi A1 E = A1 D, AO- comună.
Rezultă OE = OD, deci AO este bisectoare a < BAC.
3. BC ⊥ A1 O, BC ⊥ AK ⇒ BC ⊥ pl(A1 K1 KA) ⇒ BC ⊥ AK.
4. Al = AA1 B1 BA = AA1 C1 CA + AC1 B1 BC = AB ⋅ A1 E + AC ⋅ A1 D + BC ⋅ K1 K = a ⋅ b sin α + ab sin α + ab =
ab(2 sin α + 1).

b) Aflăm A1 O.
√
AE AE b cos
√
α 2 3b cos α
Din △AA1 E, AE = b cos α. Din △AEO, cos(< EAD) = AO ⇒ AO = cos 30○
= 3
= 3
.
√ 2
√ 2 2α
√ α
Din △AA1 O, A1 O = AA21 − AO2 = b2 − 4b cos3
= b 1 − 4 cos
3
.
√ α
Răspuns: Al = ab(2 sin α + 1); ı̂nălţimea prismei b 1 − 4 cos
3
.
15 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - paralelipiped drept, ABCD- romb, AB = AD = BC = DC = 6cm, aria laterală Al =
144cm2 , m(< BAD) = 60○ . Se cere B1 D şi A1 C.
1. △ABD- echilateral m(< ABD) = m(< ADB) = 60○ . √ √
Din △AOD, OD = 12 AD = 3(cm) ı̂ntucı̂t m(< DAO) = 30○ ., BD = 6cm. AO = AD2 − DO2 = 62 − 32 = 3 3(cm)
√
√ √
şi AC = 2 ⋅ 3 3 = 6 3(cm).
2. Aflăm muchia laterală. Notăm AA1 =√ x, Al = 4 ⋅ AD ⋅ AA1 = 144 ⇒ 4 ⋅ 6 ⋅ AA1 = 144 ⇒ AA1 = 6(cm).
√ √
3. Din △A1 CA, A1 C = A1 A + AC = 62 + (6 3)2 = 12(cm).
2 2
√ √ √
Din △B1 DB, B1 D = BD 2 2 2 2
√ + B1 B = 6 + 6 = 6 2(cm).
Răspuns: 12cm şi 6 2.

13
 16 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - paralelipiped dreptungic, ABCD- pătrat, AB = 10cm, A1 A = 12cm. Fie O1 D ⊥ A1 O.
Se cere: a) At ; b) O1 D.
a) At = Al + 2Ab = 4 ⋅ AD ⋅ AA1 + 2 ⋅ AD ⋅ AB = 4 ⋅ 10 ⋅ 12 + 2 ⋅ 10 ⋅ 10 = 680(cm2 ).
√ √ √
b) Aflăm O1 D, pentru aceasta aflăm C1 E. Din △A1 C1 D1 , A1 C1 = A1 D12 + D1 C12 = 102 + 102 = 10 2cm.
√
AO = 21 AC = 12 A1 C1 = 5 2(cm).
√ √ √ √ √
Din △AA1 O, A1 O = AA21 + AO2 = 122 + (5 2)2 = 194(cm).C1 O = A1 O = 194, OO1 = AA1 = 12(cm).
√ √
A△A1 C1 O = 21 A1 C1 ⋅ OO1 = 21 A1 O ⋅ C1 E ⇒ 12 ⋅ 10 2 ⋅ 12 = 12 194 ⋅ C1 E ⇒ C1 E = √
120
97
(cm). O1 D = 12 C1 E =
√60 (cm).
97

Răspuns: At = 680cm2 ; O1 D = √6097 cm.

17 Rezolvare:
Se dă: A1 B1 C1 ABC- prismă regulată, AB = BC = AC = a, A1 A = B1 B = C1 C = h.
Se cere:
̂
a) m((A1 B); (B1 C));
b) Fie A1 B ⊥ B1 C. Să se determine relaţia dintre a şi h.

a) 1. Ducem AK ∥ BK ⇒ ABCK- romb.

2. A1 B1 CK- paralelogram A1 A ⊥ B1 B, A1 A = B1 B) ⇒ A1 K ⊥ B1 C şi A1 K = B1 C.
3. Aflăm m(< KA1 B). √
√ √ √
Din △ABO, BO = AB 2 − AO2 = a2 − ( a2 )2 = a 2 3 şi BK = 2BO = a 3.
√ √ √
Din △AA1 B, A1 B = AA21 + AB 2 = h2 + a2 şi A1 K = A1 B = h2 + a2 .
2
+A1 K 2 −2BK 2 2
+2a2 −3a2 2h2 −a2
Din △KA1 B (teorema cosinusurilor), cos(< KA1 B) = A1 B2⋅A 1 B⋅A1 K
= 2h2(h 2 +a2 = 2(h2 +a2 )
⇒ m(KA1 B) =
2h2 −a2 ̂ 2h2 −a2
2(h +a
2 2 , m((A1 B); (B1 C) = m(KA1 B) = 2 2 - răspunsul la a).
2(h +a

2h2 −a2
b) A1 B ⊥ B1 C ⇒ m((A1 B);̂(B1 C)) = 90○ ⇒ cos(< KA1 B) = cos 90○ = 0 ⇒ 2(h2 +a2
= 0 ⇒ 2h2 − a2 = 0 ⇒ a =
√
2 h- răspunsul la b).

18 Rezolvare:
Se dă: A1 B1 C1 D1 ABCD- prismă regulată, AB = a, AA1 = h. Se cere: a)m((AB̂ ̂
1 ); (BC1 )); b) m((A1 C1 ); (AB1 )).

a) AD1 ⊥ BC1 . Deci m((AB̂ ); (BC1 )) = m(< B1 AD1 . Aflăm m(< B1 AD1 ) din △B1 AD1 .
√ 1 √ √
Din △AD1 D, AD1 = AD2 + DD12 = a2 + h2 , AB1 = AD1 = a2 + h2 .
√ √
Din △A1 B1 D1 , B1 D1 = a2 + a2 = a 2. √ √ √
AB12 +AD12 −B1 D12
= ( a +h√ )2 +(2 a2 +h
2 2 2 2 2 )2 −(a 2)2
Din △B1 AD1 (aplicăm teorema cosinusurilor), cos(< B1 AD1 ) = √
2⋅AB1 ⋅AD1
=
2⋅( a +h ) ⋅( a +h )
2 2 2

h2 2

h2 +a2
⇒ m(< BAD1 ) = arccos h2h+a2 - răspunsul la a).

b) DC1 ⊥ AB1 , deci m((A1 Ĉ 1 ); (AB1 )) = m(< A1 C1 D). Aflăm m(< A1 C1 D) din △A1 C1 D1 .
√ √ √
A1 C1 = B1 D1 = a 2, A1 D = AD1 = a2 + h2 , DC1 = AB1 = a2 + h2 . √ √ √
A C 2 +DC12 −A1 D 2 (a 2)2 +( a2 +h2 )2 −( a2 +h2 )2
Din △A1 C1 D (aplicăm teorema cosinusurilor), cos(< A1 C1 D) = 1 12⋅A1 ⋅DC = √ √ =
√ √ 1 2⋅a 2⋅ a +h
2 2

√a 2 , m(< A1 C1 D) = arccos √a 2 - răspunsul la b).

2 a2 +h2 2 a2 +h2

19 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 - prismă, ABCD- trapez isoscel, BC = 56cm, AD = 88cm, AB = CD = 34cm, pl.(B1 D1 DB) ⊥
pl.(ABCD), B1 D1 DB- romb, m(< B1 BD) = 30○ . Se cere B1 O−?, B1 O-ı̂nălţimea prismei.
Aflăm latura rombului AB1 D1 D.
Fie BE ⊥ AD, CF ⊥ AD.
AE = AD−BC2
= 88−56
2
= 16(cm), DE = AD − AE = 88 − 16 = 72(cm).

14
 √ √
Din △ABE, BE = √AB 2 − AC 2 = 34 2 2
√ − 16 = 30(cm)
Din △ADE, BD = BE 2 + −ED2 = 302 + 722 = 78(cm),B1 B = BD = 78(cm).
Din △BB1 O, B1 O = BB1 ⋅ sin 30○ = 78 ⋅ 21 = 39(cm). Răspuns: 39cm.
20 Rezolvare:
Se dă: ABCDA1 B1 C1 D1 -prismă regulată, AB = AA1 .
Se cere:
a) cos((AB̂
1 ); (BC));

b) cos((AB̂
1 ); (CD1 ));

c) cos((AB̂
1 ); (DE1 ));

d) cos((AB̂
1 ); (EF1 ));

e) cos((AB̂
1 ); (BD1 ));

f) cos((AB̂
1 ); (BE1 )).

Notăm AB = AA1 = a. √ √ √
1. Aflăm diagonala bazei. AD = 2a. Din △ACD, (AC ⊥ CD), AC = AD2 − CD2 = (2a)2 − a2 = a 3.
√ √ √
2. Aflăm diagonalele prismei. Din △AA1 C, A1 C = AA21 + AC 2 = a2 + (a 3)2 = 2a.
√ √ √
Din △AA1 D, A1 D = AA21 + AD2 = a2 + (2a)2 = a 5.
√ √ √
3. Aflăm diagonala feţei laterale a prismei. Din △F E1 E, F E1 = F E 2 + EE12 = a2 + a2 = a 2.
√
AB12 +AD 2 −B1 D 2 (a 2)2 +(2a)2 −(2a)2
a) AD ∥ BC. Din △B1 AD, cos(< B1 AD) = . cos((AB̂
1 ); (BC)) = cos(< B1 AD) = √
2AB1 ⋅AD
=
√ 2⋅a 2⋅2a
2
4
.
√ √ √
AF12 +AB12 −2F1 B12 (a 2)2 +(a 2)2 −(a 3)2 a2
b) AF1 ∥ CD1 , cos((AB̂
1 ); (CD1 )) = cos(< F1 AB1 ) = √ √ = 14 . Pentru
2AF1 ⋅AB1
= 2⋅a 2⋅a 2
= 4a2
△F1 AB1 am aplicat teorema cosinusurilor.
○
c) A1 B ∥ E1 D, AB1 ⊥ A1 B ı̂ntrucât A1 B1 BA- patrat, cos((AB̂ ̂
1 ); (DE1 )) = cos((AB1 ); (A1 B)) = cos 90 = 0.

B1 A2 +B1 C 2 −AC 2
d) CB1 ∥ EF1 , aplicăm teorema cosinusului pentru △AB1 C, cos((AB̂
1 ); (EF1 )) = cos(< AB1 C) = =
√ √ √ 2B1 A⋅B1 C
(a 2)2 +(a 2)2 −(a 3)2
√ √ = 1
.
2⋅a 2⋅ 2 4

BD12 +D1 E 2 −BE 2

e) D1 E ∥ AB1 , aplicăm teorema cosinusului pentru △BD1 E, cos((AB̂
1 ); (BD1 )) = cos(< BD1 E) = 2BD1 ⋅D1 E
=
√ √
(2a)2 +(a 2)2 −(2a)2
√ = 2
.
2⋅2a⋅a 2 4

f) Preluăm ED, E1 D1 , AF, A1 F1 . AB1 ∥ ED1 , LE1 ∥ ED1 ⇒ LE1 ∥ AB1 . cos((AB̂ 1 ); (BE1 )) = cos(< BE1 L,
√ √ 2 2 2
cos(< BE1 L aflăm din △BE1 L. BE1 = a 5, E1 L = a 2. Din △ABL, BL √ = AB + AL − 2AB ⋅ AL ⋅ cos(<
2 2 ○ 2 2 2
BAL) = a + (2a)√ − 2 ⋅ a√⋅ 2a ⋅ cos √
120 = 5a + 2a = 7a ⇒ BL = a 7. Din △BE1 L, cos(< BE1 L) =
BE12 +E1 L2 −BL2 (a 5)2 +(a 2)2 −(a 7)2
√ √ = 0 ⇒ cos(< BE1 L) = 0 ⇒ cos((AB̂
1 ); (BE1 )) = 0.
2BE1 ⋅E1 L
= 2⋅a 5⋅a 2
√ √
Răspuns: a) 42 , b) 14 , c) 0, d) 14 , e) 42 , f) 0.
21 Rezolvare:
Se dă: △ABC- dreptunghic, m(< B) = 90○ , AB = 5cm, BC = 12cm, m(DC;̂ (ABC)) = m(DB;̂ (ABC)) =
○
m(DA; (ABC)) = 45 . Se cere: D)−?, A△BDO −?, A△BDC −?.
̂
Fie DO ⊥ (ABC) ⇒ m(< DCO) = m(< DAO) = m(< DBO) = 45○ şi △DOC ≡ △DOB ≡ DAO ( ca triunghiuri
dreptunghice cu DO comună şi câte un unghi de 45○ ).
Rezultă OB = OC = OA, deci punctul O este centrul cercului circumscris △ABC şi deci este mijlocul ipotenuzei.
Vedem a doua construcţie.

15
 √
Din △ABC, AC = 122 + 52 = 13, OC = 21 AC = 13 2
. △DOC- dreptunghic isoscel ⇒ DO = OC = 13 2
.
Aria secţiunii A△BDO = 2 BO ⋅ DO = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 = 8 cm2 . Răspuns: a) 13
1 1 13 13 169
2
cm, 169
8
cm2
.
22 Rezolvare:
Se dă: AD = BC = 4 cm, AB = DC = 3 cm, ABCD- dreptunghi, SA = SB = SC = SD = 6 cm. Se cere: A△ASC −?,
m(< (SCD); (BCD))−?.
1) △SOA ≡ △SOC, △SOB ≡ △SOD (LLL) ⇒ m(< SOB) = m(< SOD) = 90○ , m(< SOA) = m(< SOC) = 90○ ⇒
SO ⊥ (ABCD). √ √
2) A△ASC = 21 AC ⋅ SO. Din △ADC- dreptunghic, AC = AD2 + DC 2 = 42 + 32 = 5 cm.
√ √
Din △ASO- dreptunghic, SO = SA2 − AO2 = 6, 52 − ( 25 )2 = 6 cm. A△ASC = 12 ⋅ 5 ⋅ 6 = 15 cm2 .
3) Fie OM ⊥ DC ⇒ SM ⊥ DC (după teorema celor 3 perpendiculare). ON = 12 AD = 12 ⋅ 4 = 2 cm. Din △SOM -
√ √ √ SO
dreptunghic, SM = SO2 + OM 2 = 62 + 22 = 2 5 cm, tan(< SM O) = OM = 62 = 3 ⇒ m(< SOM ) = arctan 3.
√ √
4. Fie ON ⊥ AD ⇒ SN ⊥ AD (t.3 p.). ON = 21 ⋅ AB = 21 ⋅ 3 = 1, 5 cm. Din △SN O, SN = ON 2 + SO2 = 94 + 36 =
√ √
153 3 17 SO 6
= cm, tan(< SN O) = ON = 1,5 = 4 ⇒ m(< SN O) = arctan 4.
4 2
√ √ √ √ √ √
5. Al = 2A△SDC + 2A△SAD = 2 ⋅ 2 DC ⋅ SM + 2 ⋅ 12 AD ⋅ SN = 3 ⋅ 2 5 + 4 ⋅ 3 217 = 6 5 + 6 17 = 6( 5 + 17) ⇒ Al =
1
√ √ √ √
6( 5 + 17) cm2 . Răspuns: a) 15 cm2 ; b) arctan 4; c)6( 5 + 17) cm2 .
23 Rezolvare:
Se dă: AC = 16 cm, BC = 12 cm, m(< ACB) = 90○ , SO ⊥ (ABC), m((SAB); ̂ ̂
(ABC)) = m((SBC); (ABC)) =
̂
m((SAC); (ABC)).
Se cere:
a) SO−?

b) Al −?

a) 1. Fie OM ⊥ AB, ON ⊥ BC, OE ⊥ AC ⇒ SM ⊥ AB, SN ⊥ BC, SE ⊥ AC (t. 3 p.)⇒ m(< SM O) = m(<

SN O) = m(< SEO) = 45○ ca unghiuri liniare ale unghiurilor diedre de 45○ .
△SOM ≡ △SON ≡ △SOE ⇒ OM = ON =√OE (deci punctul √ O este centrul cercului ı̂nscris triunghiului
ABC) şi SM = SN = SE. Din △ABC, AB = AC 2 + BC 2 = 162 + 122 = 20.
2A△ABC 2⋅ 1 ⋅BC⋅AC
2. Raza cercului ı̂nscris ı̂n triunghiul ABC, r = AB+BC+AC 2
= 20+12+16 = 12⋅16 = 4 cm.
○
√48 √
3. În △SON , m(< SON ) = m(< OSN ) = 45 ⇒ SO = ON = 4 cm, SN = 4 + 42 = 4 2. 2

√ √ √ √
b) Al = 12 BC ⋅ SN + 12 AC ⋅ SE + 12 AB ⋅ SM = 21 ⋅ 12 ⋅ 4 2 + 12 ⋅ 16 ⋅ 4 2 + 12 ⋅ 20 ⋅ 4 2 = 96 2 cm2 .
√
Răspuns: a) 4 cm; b) 96 2 cm2 .
24 Rezolvare:
Se dă: △ABC- echilateral, SA ⊥ (ABC), SA = 6cm, AB = BC = AC = 6cm. Se cere Al -?
1. Fie AM ⊥ BC ⇒ SM √ ⊥ BC (t.3√ p.). √ √
2. Din △AM C, AM = 62 − 32 = 27. Din △SAM, SM = SA2 √ + SM 2 = 3 √7cm. √
Al = 2A△SAC + A△SBC = 2 ⋅ 21 SA ⋅ AC + 12 BC ⋅ SM = 6 ⋅ 6 + 21 ⋅ 6 ⋅ 3 7 = 9(4 + 7)cm2 . Răspuns: 9(4 + 7)cm2 .
25 Rezolvare:
Se dă: ABCD- dreptunghi,
√ AD = 8cm,
√ AB = 6cm şi SO = 10cm-ı̂nălţimea piramidei. Se cere m(< SCO).
Din △ADC, AC = AD2 + DC 2 = 82 + 62 = 10cm, OC = 21 AC = 5cm.
SO
Din △SOC, tan(< SCO) = OC = 10
5
= 2(cm) ⇒ m(< SCO) = arctan 2. Răspuns: arctan 2.
26 Rezolvare:
Se dă: SABCD- piramidă regulată, AD = 8cm, SO = 7cm. Se cere:
a) SC−?
̂
b) m((BCD); (SDC))
√ √ √ √
a) Din △ABC, AC = AB 2 + BC 2 = 82 + 82 = 8 2cm, OC = 21 AC = 4 2.
√ √ √
Din △SOC, SC = SO2 + OC 2 = 72 + (4 2)2 = 9cm.

16
 ̂
b) FieOM ⊥ DC ⇒ SM ⊥ DC (t. 3 p.), m((BCD); (SDC)) = m(< SM O.
SO
Din △SOM, tan(< SM O) = OM = 4 ⇒ m(< SM O) = arctan 74 .
7

Răspuns: a) 9cm; b) arctan 47 .

27 Rezolvare:
Se dă: SABCD- piramidă regulată, Al = 140cm2 , At = 165cm2 .
Se cere:

a) AD−?

b) SO−?

c) SO1 −?
√
a) Al = 140cm2 , At = 165cm2 , AB = At − Al = 165 − 140 = 25cm, AD2 = 25 ⇒ AD = 25 = 5cm.

b) Fie OM ⊥ DC ⇒ SM ⊥ DC (t. 3 p.).

Al = 4 ⋅ A△SDC = 4 ⋅ 21 DC ⋅ SM = 2 ⋅ 5 ⋅ SM ⇒ 140 = 10SM ⇒ SM = 14cm.
√ √ √
Din △SOM, SO = SM 2 − OM 2 = 142 − ( 25 )2 = 759 2
cm.

AA1 B1 C1 D1 SO12 1200

SO12
c) Fie (A1 B1 C1 ) ∥ (ABC). = ⇒ 253
= √ ⇒ SO1 = 6cm.
AABCD SO 2 25 ( 2 )
759 2

√
Răspuns: a) 5cm; b) 759 2
cm; c) 6cm.
28 Rezolvare:
Fie ABCD- romb, [V O]-ı̂nălţimea piramidei, LK ⊥ BC ⇒ LK ⊥ AD, M N ⊥ DC ⇒ M N ⊥ AB.
Potrivit teoremei celor trei perpendiculare, V K ⊥ BC, V M ⊥ DC, V L ⊥ AD, V N ⊥ AB.
△V OK ≡ △V OM ≡ △V OL ≡ △V ON ca triunghiuri dreptunghice cu cateta V O-comună şi catetele OK = OM =
OL = ON .
Rezultă m(< V KO) = m(< V M O) = m(< V LO) = m(< V N O) c.t.d.
29 Rezolvare:
Fie ABCD- trapez isoscel, EO şi F O- mediatoare ale laturilor AB şi CD, V O-ı̂nălţimea piramidei.
1) Dacă EO şi F O sunt mediatoare ale laturilor AB şi DC respectiv rezultă BO = AO (1) şi CO = DO (2).
2) Trapezul ABCD este simetric faţă de dreapta KL unde K şi L sunt mijloacele bazelor . Rezultă BO = CO (3)
şi AO = OD (4).
Din (1), (2), (3), (4) rezultă AO = BO = CO = DO.
3) △V OA ≡ △V OB ≡ △V OC ≡ △V OD ca triunghiuri dreptunghice unde V O- catetă comună şi catetele AO =
BO = CO = DO.
Rezultă V A = V B = V C = V D şi m(< V AO) = m(< V BO) = m(< V CO) = m(< V DO) c.t.d.
29 Rezolvare:
Se dă:△ABC- dreptunghic (m(< ACB) = 90circ ), V O ⊥ (ABC), m(< V AO) = m(< V BO) = m(< V CO) = α. Se
cere ı̂nălţimea piramidei.
1) △V OA = △V OB = △V OC- ca trunghiuri dreptunghice cu cateta V O- comună şi unghiurile opuse egale cu α.
Rezultă OA = OB = OC (deci punctul O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC şi OA, OB, OC- raze).
(Reamintim: Centrul cercului circumscris triunghiului dreptunghic
√
este mijlocul ipotenuzei).
2) Din △ABC, AB = AC 2 + BC 2 = a2 + b2 . AO = OB = a 2+b .
√ √ 2 2

√ √
Din △AV O, V O = AO ⋅ tan α = a +b2 ⋅tan α . Răspuns: a +b2 ⋅tan α .
2 2 2 2

30 Rezolvare:
Se dă: piramida V ABC, (V CB) ⊥ (ABC), BC = AC = BA = α, m(< V AB) = m(< V AC) = α. Se cere:

a) V B, V C−?

b) Al −?

̂
c) m((V AB); (CAB))−?

17
 1) Fie AE ⊥ BC ( deci AE, ı̂n △ABC- echilateral, este şi mediană şi bisectoare). △V AB ≡ △V AC (L.U.L.)⇒
V B = V C şi V E ⊥ BC (△V BC- isoscel şi CE = EB). Dar V E ⊥ AE, m(< V EA) = 90○ ca unghi liniar al unghiului
diedru format de planele (V CB) ⊥ (ABC). Rezultă V √E ⊥ (ABC).√
√ 2
2) Din △AEB- dreptunghic, AE = AB − EB = a2 − a4 = a 2 3 . Fie ED ⊥ AB. Din △AED- dreptunghic,
2 2
√ √ √
2 2
ED = 21 AE = a 4 3 , AD = AE 2 − ED2 = 3a4 − 3a 16
= 3a4
.
V D ⊥ AB potrivit teoremei celor trei perpendiculare V E ⊥ (ABC), ED ⊥ AB). Din V AD- dreptunghic, V D =
AD ⋅ tan α = 3a tan
4
α
.
√ √ √
2 2α 2
Din △V ED- dreptunghic, V E = V D2 − ED2 = 9a tan 16
− 3a
16
= a4 9 tan2 α − 3.
√ √ √ √
9a2 tan2 α 3a2 a2 9a2 tan2 α a2 a
a) Din △V EB, V B = V E 2 + BE 2 = 16
+ 16
+ 4
= 16
+ 16
= 4
1 + 9 tan2 α. V C = V B =
√
a 2
4
1 + 9 tan α.
Din △V AD- dreptunghic, cos α = AD
AV
⇒ AV = cos AD
α
3a
= 4 cos α
.
√ √
a2
b) Aria laterală Al = A△V BC +2A△ABV = 21 BC ⋅V E+2⋅ 21 AB⋅V D = 12 a⋅ a4 9 tan2 α − 3+a 3 tan
4
α
= 8
9 tan2 α − 3+
2
3a tan α
4
.
a
√
VE 9 tan2 α−3
c) Notăm :m((V AB);̂ (CAB)) = m(< V DE) = α. Aflăm unghiul α. Din △V ED, tan α = ED = 4 a√3 =
√ √ 4
2 2
3 tan α − 3 ⇒ ϕ = arctan a tan α − 3.
√ 2√ 2 √
Răspuns: a) V C = V B = a4 1 + 9 tan2 α, AV = 4 cos
3a
α
; b) Al = a8 9 tan2 α − 3+ 3a tan
4
α
; b) ϕ = arctan a tan2 α − 3.
31 Rezolvare:
Fie ABCD- paralelogram, AC = d1 , BD = d2 , M N ⊥ BC, KL ⊥ AB şi M N ⊥ AD, KL ⊥ DC. V O- ı̂nălţimea
piramidei, unghiurile diedre de la baza piramidei sunt egale cu ϕ.
Se cere:

a) Al −?

b) ariile secţiunilor diagonale ale piramidei.

1) Potrivit teoremei celor trei perpendiculare rezultă V N ⊥ BC, M V ⊥ AD, V K ⊥ AB, V L ⊥ DC. m(<
V N O) = m(< V LO) = m(< V M O) = m(< V KO) = ϕ (ca unghiuri liniare ale unghiurilor diedre de la baza
piramidei). △V ON ≡ △V OL ≡ △V OK (U.L.U.). Rezultă ON = OM = OL = OK (deci M N = KL).
ABCD este romb (KL = M N, M N ⋅ BC = KL ⋅ DC ⇒ BC = DC) şi punctul O este centrul de simetrie a rombului,
deci [BD] ∩ [AC] = O. √
√ √
2) Din △COD- dreptunghic, DC = OC 2 + OD2 = ( d21 )2 + ( d22 )2 = 12 d21 + d22 (1).
√
AABCD = 12 d1 ⋅ d2 = KL ⋅ DC (2). Înlocuim (1) ı̂n (2), obţinem 12 d1 d2 = KL ⋅ 12 d21 + d22 ⇒ KL = √d12d2 2 .
d1 +d2
Din △V OL- dreptunghic, V O = OL ⋅ tan ϕ = KL
⋅ tan ϕ = √d1 d2 ⋅ tan ϕ.
2 d21 +d22
d21 d2 d1 d22 tan ϕ
√ √ √ √
d1 d2 tan ϕ tan ϕ d1 d2 tan ϕ
3) A△V AC = 21 AC ⋅ V O = 12 d1 ⋅ = , A△V BD = 21 BD ⋅ V O = 12 d2 ⋅ = .
2 d21 +d22 4 d21 +d22 2 d21 +d22 4 d21 +d22
√ √1 2
d1 d2 d d tan ϕ
Al = 4 ⋅ A△V DC = 4 ⋅ 12 DC ⋅ V L. Din △V OL, V O = V L sin ϕ ⇒ ⋅ tan ϕ = V L sin ϕ ⇒ V L = =
2 d21 +d22 2 d21 +d22 sin ϕ
√
√ d1 d2 . Deci Al = 2 ⋅ 21 d21 + d22 ⋅ √ 2d1 d22 = 2dcos
1 d2
.
2 d1 +d2 cos ϕ
2 2 2 d1 +d2 cos ϕ
ϕ
d21 d2 tan ϕ d1 d22 tan ϕ
Răspuns: Al = d1 d2
, ariile secţiunilor diagonale ale piramidei sunt √ şi √ .
2 cos ϕ 4 d21 +d22 4 d21 +d22
31 Rezolvare:
Se dă: ABCD- trapez isoscel, AD = a, BC = b, V E ⊥ AB, V K ⊥ BC, V L ⊥ AD, V M ⊥ AD şi V E = V K = V L =
V M = h, [V O]- ı̂nălţimea piramidei, A1 B1 C1 D1 - secţiunea piramidei paralelă cu baza şi V O1 = O1 O.
1) OE ⊥ AB, OL ⊥ CD, OM ⊥ AD, OK ⊥ BC- potrivit teoremei celor trei perpendiculare.
2) △V OE ≡ △V OL ≡ △V OK ≡ V OM - ca triunghiuri dreptunghice cu cateta V O comună şi ipotenuzele , egale cu
h, congruiente. Rezultă OE = OL = OK = OM deci punctul O este centrul cercului ı̂nscris trapezului ABCD şi

18
m(< V LO) = m(< V M O) = m(< V EO) = m(< V KO). DM = DL = a2 , CK = CL = 2b şi CD = LD+LC = a2 + 2b = a+b 2
.
√ √ √
b−a a+b b−a
Fie DH ⊥ CB. Din △CDH- dreptunghic, CH = 2 , DH = DC 2 − CH 2 = ( 2 )2 − ( 2 )2 = ab. M K = DH =
√ √
ab, KO = M O = EO = LO = 12 M K = 2ab .
√ √ √ √
2) Din △V OE- dreptunghic, V O = V E 2 − OE 2 = h2 − ( 2ab )2 = 12 4h2 − ab.
Al = A△V BC + A△V AD + 2A△V CD = 12 BC ⋅ V K + 12 AD ⋅ V M + 2 ⋅ 12 CD ⋅ V L = bh
2
+ ah
2
+ a+b
2
⋅ h = h2 (b + a + a + b) = h(a + b).
√
ab √ √
LO
Aflăm m(< V LO). Din △V OL, cos(< V LO) = LV
= h2 = 2hab ⇒ m(< V LO) = arccos 2hab .
√ A B1 C1 D1 V O2 AA1 B1 C1 D1 1
O2
AD+BC a+b √ 4V
Aflăm AA1 B1 C1 D1 . AABCD = 2
⋅ MK = 2
⋅ ab, V O1 = 12 V O. AA1ABCD = V O12 ⇒ a+b
ab
= V O2
⇒
√ 2
(a+b) ab
AA1 B1 C1 D1 = .
8 √ √
Răspuns: a) V O = 21 4h2 − ab; b) Al = h(a + b); c) arccos 2hab ; d) AA1 B1 C1 D1 = (a+b)8 ab .
√

32 Rezolvare:
Se dă: V ABC- piramidă regulată, AB = AC = BC = a, V A = V B = V C = b, V E = EA. Se cere: A△BCE .
△V CA ≡ △V BA (L.L.L.)⇒ CE = BE. √
Din △V AC aflăm mediana CE. Aplicăm formula ma = 12 2b2 + 2c2 − a2 (unde a, b, c sunt lungimile laturilor
triunghiului
√ ABC ş ma - lungimea √medianei duse din√vı̂rful A).
1 1
CE = 2 2V C + 2CA − V A = 2 2b2 + 2a2 − b2 = 2 b2 + 2a2 .
2 2 2

Fie ED ⊥ BC, deci CD este şi mediană √ ı̂n △BCE- isoscel.

√
√ b 2 +2a2 )2 √ √
Din △CDE, DE = CE 2 − CD2 = ( 2
− ( a2 )2 = 12 a2 + b2 . A△BCE = 21 BC ⋅ DE = 12 ⋅ a ⋅ 12 a2 + b2 =
a
√
4
a2 + b2 .
√
Răspuns: a4 a2 + b2 .
33 Rezolvare:
OA = OB = 6 m (ca raze ale cercului circumscris bazei hexagonului regulat din baza piramidei). Fie OP ⊥ AB ⇒
V P ⊥ AB (teorema celor trei perpendiculare).
Aflăm aria suprafeţei
√ acoperişului √ (care este şi √ aria laterală a piramidei).
Din △AOP, P O = AO2 − AP 2 = √62 − 32 = 27 m.
√ √ √
Din △V OP, V P = P O2 + V O2 = ( 27)2 + 22 = 31 m.
√ √
Aria acoperişului Al = 6 ⋅ A△AV B = 6 ⋅ 21 AB ⋅ V P = 3 ⋅ 6 31 = 18 31 m2 ≈ 100, 2 m2 .
Aria unei foi de tablă Af = 0, 7 ⋅ 1, 4 = 0, 98 m2 şi aria a ”n” foi Anf = 0, 98n m2 (1).
Aflăm 10% din aria suprafeţei acoperişului 100,2⋅10 100
≈ 10, 02 m2 .
Aflăm ce suprafaţă de foi de tablă sunt necesare pentru acoperiş (luând ı̂n consideraţie şi cele 10%) 100, 2 + 10, 2 =
110, 22 m2 (2).
Aflăm numărul foilor de tablă necesare pentru acoperiş. Din (1) şi (2) rezultă: 0, 98n = 110, 22 ⇒ n = 112, 46 ≈ 113.
Răspuns: 113 foi.
Trunchi de piramida
38 Rezolvare:
Se dă: AD = 14 cm, A1 D1 = 4cm, A1 A = 13cm, ABCDA1 B1 C1 D1 -trunchi de piramidă regulată. Se cere:
a) Al −?
b) OO1 −?
c) ariile secţiunilor diagonale ale trunchiului de piramidă.
a) Fie O1 E1 ⊥ D1 C1 , OE ⊥ DC ⇒ E1 E ⊥ DC (după teorema celor trei perpendiculare). Fie A1 N ⊥ AC,C1 K ⊥
AC. √ √ √ √
Din △A1 C1 D1 , A1 C1 = A1 D12 + D1 C12 = 42 + 42 = 4 2 cm. Din △ACD AC = 14 2 cm.
√ √ √ √
În trapezul AA1 C1 D1 , AN = AC−A 2
1 C1
= 14 2−42
2
= 5 2 cm. Din △A1 AN , A1 N = AA21 − AN 2 =
√ √ √
132 − (5 2)2 = 119 cm.
√ √
Fie E1 M 2 2
√ ⊥√OE ⇒ E1 M = A1 N = 119 cm. Din △E1 E = E1 M + M E , M E = OE − O1 E1 = 7 − 2 = 5 cm,
E1 E = ( 119)2 + 52 = 12 cm.
Al = 4ADD1 C1 C = 4 D1 C12+DC ⋅ E1 E = 2(4 + 14) ⋅ 12 = 432 cm2 .

19
 √
b) OO1 = A1 N = 119 cm.
√ √ √ √
AC+A1 C1 14 2+4 2
c) AAA1 C1 C = 2
⋅ A1 N = 2
⋅ 119 = 9 238 cm2 .
√ √
Răspuns: a) 432 cm2 ; b) 119 cm; c) 9 238 cm2 .
38 Rezolvare:
Fie OO1 = 1, 5m, AD √ = 0, 8m, A1 D1 = √
1, 6m, ABCDA1 B1 C1 D1 - trunchi
√ de piramidă regulată. Se cere: AA1 −?
Din △ADC, AC = AD2 + DC 2 = 0, 8 2m. Din △A1 D1 C1 , A1 C1 = AD12 + D1 C12 = 1, 6 2m. A1 K = A1 C12−AC =
√
√ √ √
1,6 2−0,8 2
2
= 0, 4 2m.
√ √ √
Din △A1 KA, AA1 = A1 K 2 + AK 2 = (0, 4 2)2 + (1, 5)2 ≈ 1, 6 m.
Răspuns: ≈ 1, 6 m.

20