Consideraţii

asupra Metodelor folosite în România

pentru Bonitarea şi Evaluarea Pretabilităţii
Terenurilor pentru Agricultură

Considerations on the Romanian Evaluation

Methods for Agricultural Land Suitability and
Capability

Virgil VLAD
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie
şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti
Bd. Mărăşti - 61, Bucureşti, v.vlad@icpa.ro
________________________________________________
A XVIII-a Conferinţă Naţională pt. Ştiinţa Solului (Aug.2006, Cluj-Napoca, România)
 Consideraţii Generale comparative asupra celor două metode
Elementul de Bonitarea Evaluarea Pretabilităţii
comparaţie Terenurilor Agricole Terenurilor la Fol. Agricole
Tip evaluare Semi-cantitativă, Calitativă,
Scara: 100 – 1, Clase: 1 – 5 (sc.lin) Clase: 1 – 6 (sc. neliniară)
Utilizări evaluate 24 culturi, 4 folosinţe 4 folosinţe
Metoda de M. Parametrică Multiplicativă + M. Limitării Max.Simple +
evaluare + Arbori de decizie + Arbori de decizie
Criterii de evaluare Productivitatea terenului Intensitatea Limitării Max.
privind Productivitatea terenului
şi Riscul Degradărilor terenului
Caracteristici 24 caracteristici, 29 car. pt. Pret. la Arabil
considerate 17 indici parţiali de bonitare 21 car. pt. Pret. la Viticultură
27 car. pt. Pret. la Pomicultură
28 car. pt. Pret. la Păşuni/Fâneţe
Aplicabilitate • Planificarea Utilizării terenurilor •Planificarea Utilizării terenurilor
( culturi agr., lucr. ameliorative / (lucr. ameliorative / de protecţie,
/ de protecţie, schimb.folosinţe ) schimbarea folosinţei terenului )
• Aplicare Legislaţie
( impozitare, subvenţii, arbitrări etc. )
Caracteristicile considerate de met. de bonitare şi de eval. a pretabilităţii ter. la fol. agr.
Nr Tip
Nr. Simbol Denumire Pretab. Pretab. Pretab. Pretab. Bonit.
cls Limi-
crt. Caract. caracteristică Arabil Vii Pomi Pajişti Prodctv
val tare
1. Tem Temperatura med. anuală 13 - + + + +
2. STem10 Suma Tem > 10 °C - - +
3. ATemDF Amplitud.Tem Dec-Febr - - +
4. Pre Precipitaţii medii anuale 12 - + + +
5. PreMI Precipitaţii Mai-Iunie - - +
6. TS Tip Sol 39 - +
7. STS SubTip Sol 27 - +
8. VEU Volum Edafic Util 8 V + + + + +
9. ARD Adânc.până la RocaDură 7 d + + + +
10. Sal Salinizarea solului 17 Ss + + + + +
11. Alc Alcalizarea solului 17 Sa + + + + +
12. pHA pH (în H2O) în Ap/0-20 11 + + +
13. pH60 pH în oriz.limitativ 0-60 11 +
14. pH100 pH în oriz.limitativ0-100 11 A +
15. AlSc100 Al.Schimb.oriz.lim0-100 8 +
16. DeBaz Debazificarea solului 6 + +
17. V83A Grd.sat.baze/A8,3/Ap/20 6 - +
18. CarT50 CaCO3 Total 0-50 cm 10 - +
19. ACar Adâncime apar.carbonaţi 6 k +
20. CarA100 CaCO3 Activ.lim 0-100 10 +
21. IPC50 Ind.PutereClorozant.0-50 5 K +
22. Tas75 Tasarea solului/20-75 cm 6 T + + +
23. Port Portanţa solului 5 O + +
24. Pol Poluarea solului 6 G + + +
25. AcBS Acop.cu Bolovani/Stânci 9 Z + + + +
26. AcSamp Acop.Stuf/Arb/Muş/Pop 9 x + +
27. AcVIe Acop.cu Vegetaţie Ierb. 5 i +
28. AcTe Acop.cu Ţelină 5 ţ +
29. Pan Panta terenului 10 P + + + + +
30. Exp Expoziţia la soare a ter. 6 - +
31. ErSDC Eroz.Suprf.Decop.Colmt. 25 E + + + +
32. PErS Pericol de Eroz.de Suprf. 5 +
33. ErA Eroz. în Adâncime 22 R + + + +
34. Alu Alunecări de teren 18 F + + + + +
35. Neu Neuniformitate teren 6 U + + + +
36. MMRe Mezo- şi Micro-Relief 35 - +
37. DUAI Deficit Umid. Aprl.-Iul. 7 - +
38. ApFr Aport Freatic 5 - +
39. AAF Adâncime Apă Freatică 9 Q + + + + +
40. DrL Drenaj Lateral subteran 4 + + +
41. Gle Gleizarea solului 8 + + + + +
42. EUS Exces de Umidit.la Suprf 7 W + + + + +
43. PGle PseudoGleizarea solului 7 + + + + +
44. EUL Exces Umid.infiltr.Laterl 8 L + + + +
45. Inu Inundabilit.prin revărsare 4 H + + + + +
46. KS150 Permeabilitate (K la sat.) 6 - +
47. RHu50 Rezerva de Humus 0-50 10 h + +
48. TxA Textura sol. în Ap / 0-20 25 N/C + + +
49. Tx60 Textura sol.în secţ. 0-60 25 +
50. Tx75 Textura sol.în secţ. 20-75 25 +
51. Tx150 Textura sol.în secţ. 0-150 25 g-z + +
 Consideraţii Comparative
asupra celor două Metode de Evaluare a terenurilor (cont.)

Elementul de Bonitarea Evaluarea Pretabilităţii

comparaţie Terenurilor Agricole Terenurilor la Fol.
Agricole
Acurateţea Evaluare semi-cantitativă; Evaluare calitativă;
evaluării ( numai după limitarea max.)
în clase Ecuaţii de corelare a Productivităţii
terenurilor (Y) cu Nota de Bonitare (N):

Y  a  b* N
Y  a  b* N  c* N 2
Consideraţii Comparative asupra celor două Metode de eval.(cont.)
7

5
Cls.Bonit/Pretab

0
0
0
1
1
1
2
2
2
3
3
4
4
5
5
6
7
8
9
11
13
15
19
22
27
Note de Bonitare

Cls.Bon.actuale Cls.Pret. Cls.Bon.propuse

Comparaţie între clasele de bonitare şi clasele de pretabilitate - Arabil

Consideraţii Comparative asupra celor două Metode de eval.(cont.)

6.2

5.8

5.6
Cls.Bonit/P retab

5.4

5.2

4.8

4.6

4.4
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
2
2
2
2
2
3
3
4
5
10
Note de Bonitare

Cls.Bon.actuale Cls.Pret. Cls.Bon.propuse

Comparaţie între clasele de bonitare şi clasele de pretabilitate - Vie

Consideraţii Comparative asupra celor două Metode de eval.(cont.)

5
Cls.Bonit/Pretab

0
0
0
1
1
1
2
2
3
4
5
6
7
7
8
9
11
11
13
15
17
18
20
23
31
Note de Bonitare

Cls.Bon.actuale Cls.Pret. Cls.Bon.propuse

Comparaţie între clasele de bonitare şi clasele de pretabilitate - Pomi

Consideraţii Comparative asupra celor două Metode de eval.(cont.)
7

5
Cls.Bonit/Pretab

0
0
5
7
13
15
18
25
26
29
31
35
36
37
40
41
41
46
47
52
52
59
72
Note de Bonitare

Cls.Bon.actuale Cls.Pret. Cls.Bon.propuse

Comparaţie între clasele de bonitare şi clasele de pretabilitate – Păşuni/Fâneţe

 Posibilităţi de dezvoltare
a Metodei de evaluare a Pretabilităţii
terenurilor la Folosinţe Agricole

• Utilizarea Metodei Limitărilor Multiple

(încadrarea în clase de pretabilitate

după numărul şi intensitatea limitărilor)

 Posibilităţi de dezvoltare
a Metodei de Bonitare a Terenurilor Agricole
• Utilizarea unei Metode Hibride de Evaluare:
Metoda parametrică multiplicativă + Metoda limitărilor multiple + Algoritmi euristici
• Introducerea unor caracteristici noi ale terenului:
– caracteristici preluate de la Met. ev. Pretabilităţii ter. la fol.agr.
– date climatice lunare (temperatura, precipitaţiile)
• Tratarea ca excepţii a cazurilor extreme sau particulare, utilizând
algoritmi euristici specifici
• . Gruparea caracteristicilor relativ corelate şi cu influenţe interdependente; Ex:
1. factori hidroclimatici
2. factori de relief
3. caracteristici fizice ale colului
4. caracteristici chimice ale solului
5. poluarea solului şi alte degradări ale terenului
. Determinarea prin algoritmi euristici a câte unui singur indice parţial de
bonitare pentru fiecare grupă de factori
. Aplicarea metodei parametrice multiplicative numai cu indicii grupelor de
factori (ex: 5 indici).
 Concluzii preliminare
• Necesitatea dezvoltării metodelor actuale de evaluare a terenurilor agricole –
datorită importanţei lor actuale pentru planificarea utilizării terenurilor şi
pentru aplicarea legislaţiei;
• Existenţa unor posibilităţi de perfecţionare a evaluării terenurilor agricole
(metodă hibridă de bonitare, caracteristici în plus, metoda limitărilor multiple etc.);
• Facilitarea implementării dezvoltărilor de existenţa BDUST şi utilizarea TI;
• Aplicarea legislaţiei privind terenurile agricole ( impozitare, acordare subvenţii,
arbitrare etc. ) trebuie să se bazeze pe notele de bonitare – datorită
neomogenităţii prea mari a situaţiilor din cadrul aceloraşi clase;
• Utilizarea celor două metode trebuie să ţină cont de domeniul de aplicabilitate
a fiecăreia (modul specific de determinare a claselor);
• Clasele de pretabilitate sunt mai puţin severe, iar clasele de bonitare (calitate)
sunt în unele cazuri mai severe;
• Terenurile neproductive pentru o folosinţă sunt bonitate cu eroare relativ foarte
mare; Soluţie posibilă:
Introducerea clasei 6 de bonitare (respectiv 11 de favorabilitate) prin încadrarea în
aceste clase a terenurilor cu note de bonitare < 10.