Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

FACULTATEA DE ENERGETICĂ

PROIECT ACSE

Analiza regimului deformant. Soluţii tehnice pentru

limitarea armonicelor

Studenţi:
Ştefan OPREA
Mădălin CRIVĂŢU
Costin ŢONE
 București
2016

CUPRINS

1.Regimul deformant. Prezentare generală...........................................................3

2.Cauzele apariţiei regimului deformant...............................................................4

3.Indicatorii regimului deformant.........................................................................6

4.Limite admise pentru distorsiunile armonice şi interarmonice..........................9

5.Efectele regimului deformant...........................................................................10

6.Soluţii tehnice pentru limitarea distorsiunilor armonice..................................12

Utilizarea controlului PWM pentru limitare a distorsiunii armonice........................12

Utilizarea filtrelor de armonice.................................................................................13

 Filtre cu corecţie în domeniul frecvenţă (filtre pasive)..............................................13

 Filtre cu corecţie în domeniul timp (filtre active)......................................................14

UPQC (unified power quality conditioner)...............................................................17

2
3
 1.Regimul deformant. Prezentare generală.

Distorsiunea curbelor de tensiune şi de curent electric este definită ca fiind starea în care
mărimile respective au abateri faţă de o formă sinusoidală. Diferitele tipuri de perturbaţii care
pot determina distorsiunea mărimilor din reţeaua electrică sunt indicate în figura de mai jos.

Ch[%]
100 a armonica fundamentală;
b  armonică impară;
80 c armonică pară;
a d subarmonică (interarmonică cu
frecvenţă inferioară celei
60 nominale)
e interarmonică;
f zgomot de fond.
40
b

20 d b
e c c b
e f c
00 50 100 150 200 250 300 350 f
[Hz]
Amplitudinea Ch a componentelor spectrale ale unei curbe
distorsionate.

Deformarea armonică corespunde situaţiei în care mărimile analizate sunt periodice

(valoare medie nulă) dar nesinusoidale. În acest caz, curbele deformate pot fi descompuse în
serie Fourier de curbe sinusoidale, numite armonice, cu frecvenţă multiplu întreg al frecvenţei
fundamentale specifică fenomenului.
Evaluarea distorsiunii curbelor de tensiune şi de curent electric prezintă un interes
deosebit deoarece sistemele actuale de generare, transport, distribuţie şi utilizare sunt
dimensionate pentru o formă sinusoidală a curbelor. Abaterile de la forma sinusoidală sunt
însoţite de daune la utilizatori şi reducerea performanţelor operatorilor de producere, de
transport şi de distribuţie.
Tehnologiile industriale moderne (reglarea vitezei de antrenare a motoarelor electrice,
procesele de electroliză, reglarea temperaturii în procesele de tratare termică etc.) dar şi
majoritatea receptoarelor din sectorul rezidenţial (lămpi electrice, sisteme de aer condiţionat,
calculatoare, sisteme audio şi video etc.) reprezintă sisteme neliniare care generează
distorsiuni ale curbelor de curent electric absorbit şi, în consecinţă, a tensiunii la barele de
alimentare. Variaţia curentului electric absorbit, în funcţie de condiţiile de funcţionare ale
receptoarelor, face ca regimul să lucru să nu fie periodic (fiecare perioadă sau chiar
semiperioadă a curentului electric poate avea o altă amplitudine şi o altă formă), ceea ce
determină ca evaluarea nivelului de distorsiune să poată fi realizată numai pe bază statistică.
Pentru cazurile practice sunt adoptate o serie de ipoteze simplificatoare care permit obţinerea
unor informaţii necesare evaluării nivelului de distorsiune.
Pentru a se asigura comparabilitatea datelor măsurare, pe plan internaţional, este stabilită
o procedură practică pentru evaluarea nivelului de distorsiune, bazată pe metode de analiză a
semnalului.

4
 2.Cauzele apariţiei regimului deformant.
Distorsiunea curbelor de tensiune şi de curent electric din sistemele electrice poate să
apară în toate etapele de generare, de transport, de distribuţie şi de utilizare a energiei
electrice.
Principalele surse, care prin caracteristicile lor neliniare tensiune-curent electric conduc la
deformarea curbei curentului electric absorbit şi in consecinţă a tensiunii la barele de
alimentare, sunt indicate în tabelul de mai jos.

Receptor Caracteristici ale curbei distorsionate

Redresoare monofazate
comandate, cu dublă
alternanţă.
Redresoare monofazate cu
simplă alternanţă.
Redresoare  instalaţii cu p
pulsuri.
Motoare universale cu circuite
saturate.
Tuburi fluorescente sau cu
descărcări în gaze.
Cuptoare cu arc în perioada
afinare*)
Compensatoare statice pentru
cuptoarele cu arc electric
Locomotive monofazate cu
redresoare
Armonice de rang impar, cu amplitudine
I1/h în funcţie de rangul h al armonicei
şi amplitudinea I1 a armonicei
fundamentale
Armonice de rang par şi impar cu
amplitudine I1/h în funcţie de rangul
armonicei
Armonice de rangul mp ± 1, m= 1, 2,
3... (număr întreg oarecare)
Armonice de rang impar, rapid
descrescătoare cu rangul h
Amplitudine sub 15 % pentru h = 3,
amplificări puternice pentru tuburi în
perioada de încălzire.
Armonice de rang par şi impar, lent
descrescătoare cu rangul h
Amplitudine de ordinul a 5 % pentru h
= 2.
Armonice de rangul 5, 7, 11, 13...
Amplitudine de ordinul 20 % pentru h =
5.
Armonice impare, rapid descrescătoare
cu rangul h. Amplitudine maximă 20 %
pentru h = 3.

În general se consideră că sursele clasice de generare a energiei electrice (generatoare

sincrone) sunt astfel proiectate încât să determine o distorsiune nesemnificativă a curbei
tensiunii la borne. Sursele distribuite şi sursele regenerabile de energie, conectate la reţeaua
electrică publică prin intermediul convertoarelor electronice pot însă determina importante
distorsiuni ale curbei tensiunii generate. În mod special instalaţiile solare fotoelectrice, sursele
eoliene cu viteză de rotaţie variabilă, sursele bazate pe celule cu combustibil, centralele
microhidrogeneratoare necesită, pentru conectarea la reţeaua electrică, convertoare de
frecvenţă care, în cazul în care nu sunt adoptate măsuri pentru filtrarea armoni-celor, pot
determina importante distorsiuni armonice în nodurile de conectare.
În regim normal de funcţionare, liniile electrice aeriene au un efect nesemnificativ asupra
distorsiunii curbelor de curent electric. La funcţionare cu tensiune peste valoarea nominală (în
special în intervalele de timp cu încărcare redusă), în anumite condiţii metereologice, pe
liniile electrice aeriene poate apărea descărcărea corona care suprapune peste curentul electric
din linie, curenţi de formă specifică ce pot conduce la distorsiunea curbei curentului electric
total.

5
 O pondere importantă încep să o prezinte echipamentele electrocasnice modere. Deşi de
putere redusă, prin numărul lor mare, pot genera importante distorsiuni armonice, în special în
reţelele electrice de joasă tensiune. Lămpile moderne alimentate cu frecvenţă ridicată,
echipamentele radio şi TV, sistemele de calcul, sistemele de încărcare a automobilelor
electrice etc. sunt surse de perturbaţii armonice.
Ca exemplu, în figura de mai jos este indicată forma curentului electric absorbit de o
lampă fluorescentă cu balast electronic, fără circuit de corectare, şi spectrul de frecvenţă al
curentului electric absorbit din reţeaua de joasă tensiune.

L
i
u D Bloc T
P Cp
C comandă

a)
I [A] I [mA]
0,6 80
THDI = 180200%
0,4 70
0,2 60
i u
0 50
0,2 40
0,4 30
0,6 20
10
0

0 5 10 15 t [ms ] 1 3 5 7 9 11 15 19 23 27 h
b) c)
Schema electrică de principiu a unei lămpi fluorescente compacte (a), forma curbelor de tensiune şi de curent electri (b) şi spectrul curbei curentului electric (c).

Lampa funcţionează la o frecvenţă de 20∙∙∙50 kHz determinată de semipuntea P

comandată corespunzător de circuitul de comandă setat pe frecvenţa de lucru. După
aprinderea tubului de descărcare T, datorită tensiunii determinată de circuitul rezonant LC p ,
curentul electric prin tub este limitat numai de bobina L. Alimentarea circuitului de înaltă
frecvenţă prin intermediul circuitului de redresare D cu filtru capacitiv C, determină un curent
electric cu o formă specifică, puternic distorsionat, ceea ce poate conduce la distorsionarea
tensiunii din punctul de alimentare.

6
 3.Indicatorii regimului deformant.
Valoarea efectivă U a unei curbe, pe intervalul de timp t2  t1 se defineşte ca fiind
rădăcină pătrată a mediei pătratelor valorilor instantanee u ale curbei pe acest interval de timp.

t2

U=
√
1
⋅∫ u2⋅dt
t 2 −t 1 t
1

Valoarea efectivă a curentului electric corespunde intensităţii curentului continuu care ar

dezvolta aceeaşi energie într-un rezistor liniar, în acelaşi interval de timp.
Echipamentele moderne de măsurare a valorii efective utilizează valori Ui obţinute prin
eşantionarea curbelor analizate

N
1
√
U= ⋅∑ U 2i
N i=1 ,
În reţelele de joasă tensiune, în mod obişnuit, nivelul interarmonicelor măsurate este de
circa (0,01∙∙∙0,02)% din tensiunea nominală .În unele cazuri amplitudinea interarmonicelor
poate ajunge la 0,5% din tensiunea nominală, dar în situaţii de rezonanţă poate ajunge la
valori mai ridicate.
În mod obişnuit, valoarea efectivă se referă la o perioadă sau la o semi-perioadă a
mărimii analizate. Pentru evaluarea calităţii energiei electrice este utilizat, într-o primă etapă,
un interval de timp de 10 perioade ale mărimii alternative.

Valoarea medie Umed a unei mărimi alternative, în intervalul de timp t2t1 se defineşte ca
fiind media aritmetică a valorilor instantanee t2
1
U med = ⋅∫ u⋅dt
t 2−t1 t
1 .
Echipamentele moderne de măsurare determină valoarea medie pe baza eşantioanelor
curbei mărimii analizate N
1
U med = ⋅∑ U i
N i=1 .
Valoarea medie este o măsură a componentei continue din curba mărimii alternative. În
cazul măsurătorilor în instalaţiile de înaltă tensiune, în care informa-ţiile privind mărimile
electrice se obţin prin intermediul transformatoarelor de măsurare de tip electromagnetic nu
poate fi pusă în evidenţă componenta continuă.

Factorul de vârf kv al unei curbe periodice distorsionate se defineşte ca raportul dintre

valoarea de vârf a curbei şi valoarea efectivă a acesteia.
U
k v= max
U .

Factorul de vârf are o valoare unică în cazul mărimilor periodice. În cazul general din
sistemul electroenergetic, mărimile pot fi aproximate ca fiind periodice (în special curbele de

7
tensiune) şi se poate evalua un factor de vârf prin prelucrarea statistică a valorilor pe fiecare
perioadă.

Factorul de formă kf al unei curbe periodice distorsionate se defineşte ca raportul dintre

valoarea efectivă a mărimii şi valoarea medie pe o jumătate de perioadă

N /2

kf=
2
U
T /2
≃
√2
2
⋅∑ U 2i
N i=1
N /2
⋅∫ u⋅dt ⋅∑ U
T 0 N i=1 i
.

În cazul mărimilor sinusoidale k f =π/ √ 8 . Curbele periodice cu k f >π / √8 sunt mai

ascuţite faţă de o curbă sinusoidală, iar curbele cu k f <π / √ 8 sunt mai aplatisate ca o curbă
sinusoidală.
Ca şi în cazul celorlalţi indicatori, factorul de formă nu defineşte în mod univoc o curbă
periodică nesinusoidală.
Utilizarea din ce în ce mai largă a mijloacelor de corecţie a formei curbelor distorsionare,
în timp real, necesită elaborarea unor noi instrumente matematice pentru analiza acestor curbe
în domeniul timp.

Factorul total de distorsiune THD (Total Harmonic Distorsion) ca raportul dintre

valoarea efectivă a semnalului din care este eliminată fundamentala (reziduul deformant) şi
valoarea efectivă a fundamentalei
H

THD=
√∑
h=2
G2h
=
Gd
G1 G1 ;

în care H este rangul maxim al armonicei până la care se face analiza armonică (în mod
obişnuit H = 40), Gh  valoarea efectivă a armonicei de rang h; G1  valoarea efectivă a
fundamentalei, Gd-reziduul deformant
H
Gd =
√ ∑ G2h
h=2

Factorul total de distorsiune nu poate caracteriza univoc o curbă deformată, există mai
multe curbe distorsionate cu acelaşi factor de distorsiune; factorul total de distorsiune ia în
consideraţie numai amplitudinile armonicelor fără a permite evaluarea fazelor acestora.
Factorul total de distorsiune este calculat, în mod obişnuit pentru curbele de tensiune
(THDU), dar poate fi calculat şi pentru curbele de curent electric (THDI).
În cazurile practice este utilizat şi factorul TDD (total demand distorsion) care defineşte
nivelul armonicelor de curent electric raportat la curentul electric maxim din circuit şi care
redă mai corect efectul distorsiunii curentului electric asupra tensiunii la barele de alimentare.

8
 H

TDD=
√∑
h=2
Ih
2

I 1 ,max .

Variabilitatea ridicată a puterii generate de sursele regenerabile de energie determină ca

în intervalele de timp cu producţie redusă, curba curentului electric generat să fie puternic
distorsionată (de exemplu, în orele de dimineaţă şi de seară în instalaţiile fotoelectrice).
Valorile reduse ale curentului electric determină un factor de distorsiune ridicat, dar care nu
are o semnificaţie practică privind efectul asupra tensiunii din punctul de conectare a sursei.
În acest caz, este mai adecvată utilizarea factorului TGDI (total generator distorsion) care se
raportează la curentul electric nominal al instalaţiei.

TGDI =
√∑ h=2
I 2h

In .

9
 4. Limite admise pentru distorsiunile armonice şi interarmonice

La stabilirea limitelor admise pentru perturbaţiile armonice se iau în considerare efectele

acestora asupra echipamentelor utilizatoare precum şi nivelul pierderilor active suplimentare
la propagarea armonicelor prin reţelele electrice. Pe baza studiilor la nivelul întregii reţele
electrice se stabileşte un nivel de compatibilitate al emisiei perturbatoare ca valoare de
referinţă pentru coordonarea nivelului de emisie perturbatoare cu nivelul de imunitate al
echipamentelor perturbate. Nivelul de compatibilitate se bazează, în principiu, pe valori de
95% la nivelul întregului sistem.
Pentru reţelele de înaltă şi foarte înaltă tensiune nu sunt definite niveluri de
compatibilitate pentru armonicele de tensiune.
Nivelurile de planificare sunt valori indicative, stabilite de operatorul de distribuţie şi pot
fi considerate ca obiective interne de performanţă.
Valorile indicative ale nivelurilor de planificare pentru armonicele de tensiune, în reţele
de medie, înaltă şi foarte înaltă tensiune sunt indicate în tabelul 7.4. Valorile sunt astfel
stabilite încât să asigure coordonarea nivelurilor de planificare pentru diferitele niveluri de
tensiune.
Pentru factorul total de distorsiune valorile indicative recomandate sunt:
 pentru reţele de medie tensiune THDU = 6,5%;
 pentru retele de înaltă şi de foarte înaltă tensiune THDU = 3%.
O atenţie deosebită trebuie acordată limitării componentelor de frecvenţă ridicată în curba
tensiunii având în vedere prezenţa condensatoarelor din sistemul electroenergetic.
Componentele de frecvenţă ridicată pot determina atât solicitări termice inadmisibile ale
condensatoarelor cât şi o puternică amplificare a curenţilor electrici pe armonica respectivă,
cu posibilitatea apariţiei de importante căderi de tensiune. Suprapunerea acestor căderi de
tensiune peste curba tensiunii de armonică fundamentală poate determina multiple treceri prin
zero ale curbei de tensiune şi deci posibilitatea funcţionării incorecte a echipamentelor care
utilizează trecerea prin zero a curbei de tensiune ca reper de calcul.

Limitele pentru interarmonice sunt stabilite astfel încât:

 să se evite perturbări în sistem şi ale elementelor acestuia, de către o reţea sau de către
echipamente ale reţelei;
 să se asigure compatibilitatea între instalaţiile vecine;
 să se evite perturbarea reţelelor sau a echipamentelor reţelei de către sistem.
În cele mai multe cazuri, interamonicele pot să determine creşterea nivelului fluctuaţiilor
de tensiune sau să afecteze transmiterea de semnale pentru telecomandă centralizată. În mod
obişnuit echipamentele comandate sunt setate pentru o valoare de cel puţin 0,3% din
tensiunea de alimentare. În acest sens, un nivel al interarmonicelor pe frecvenţa de transmisie
a semnalului de telecomandă centralizată de 0,2% ar putea fi accepabil.
Controlul nivelului interarmonicilor devine necesar, în primul rând, în cazurile în care se
constată perturbarea canalelor de transmisie utilizând conductoarele ca suport fizic.
Perturbaţiile sub formă de interarmonice sunt practic nestudiate în România şi nu există
echipamente de evaluare practică a acestora. Importanţa interarmonicelor în reţeaua electrică
este încă redusă, având în vedere faptul că sistemul de telecomandă centralizată (TCC), care
este cel mai afectat de prezenţa interarmonicelor, este puţin dezvoltat în ţara noastră.

10
5.Efectele regimului deformant.
Principalele efecte ale mărimilor electrice distorsionate din reţeaua electrică sunt:
 zgomot acustic de frecvenţă joasă (peste 100 Hz) determinat de forţele
electromagnetice care apar în circuitele parcurse de curenţi electrici armonici;
 interferenţa cu circuitele fizice de comunicaţie;
 supraîncărcare conductorului neutru în reţelele de joasă tensiune;
 suprasolicitarea termică a transformatoarelor;
 solicitarea termică suplimentară a maşinilor electrice;
 solicitarea termică a condensatoarelor utilizate pentru îmbunătăţirea
factorului de putere;
 funcţionarea incorectă a unor echipamente electronice;
 posibilitatea realizării de circuite rezonante pe o anumită armonică;

Echipament Efectul armonicelor Rezultate

Generatoare THDI  10% maşini
Pierderi suplimentare în înfăşurări
electrice mici
Linii Pierderi electrice suplimentare THDI  5% maşini
Încălzirea înfăsurărilor
Pierderi suplimentare în Reducerea duratei de
înfăşurările parcurse de curenţi viaţă
electrici armonici; Reducerea
Transformatoare Pierderi suplimentare în fier randamentului
(curenţi electrici Foucault); Se recomandă
Risc de saturaţie (în prezenţa THDI  5% la sarcină
armonicelor impare). maximă
THDI  10% la sarcină
Pierderi suplimentare în înfăşurări
proporţionale cu k
∞ U 2
h Încălzirea motorului;
k =∑ 2
h=2 h
Vibraţii mecanice;
Apariţia cuplurilor motoare cu Cuplu pulsatoriu;
Motoare asincrone
viteza de rotaţie corespunzătoare Reducere randament;
frecvenţei Reducere durată de viaţă
armonicelor

Pierderi electrice suplimentare, în

special în conductorul neutru; THDU 10%
Cabluri Pierderi în dielectric; Uh/U1  7%
Coroziunea cablurilor din Al în
prezenţa armonicelor pare.

11
 Echipament Efectul armonicelor Rezultate

Impedanţa scade odată cu

creşterea rangului armonicelor şi
Creşterea pierderilor în
deci creşte curentul electric prin
condensator;
condensator
Străpungerea termică a
Pot să apară rezonanţe în reţeaua
Condensatoare dielectricului
electrică
Explozia
Supraîncălzirea materialului
condensatorului
dielectric
Îmbătrânirea materialului
dielectric

Calculatoare,
Electronică Se recomandă
Perturbaţii în funcţionare
industrială, THDU  5%
Redresoare

Televizoare Deformarea imaginii

Lămpi cu Risc de pâlpâire sub efectul Se recomandă

descărcări în gaze armonicei de rangul 2 U2/U1 3%

Circuite de Risc de declanşări intempestive Se recomandă

protecţie atribuite distorsiunilor tensiunii Uh/U1 (6∙∙∙12)%

12
6.Soluţii tehnice pentru limitarea distorsiunilor armonice.
Utilizarea controlului PWM pentru limitare a distorsiunii armonice

Conectarea celor mai multor surse regenerabile de energie precum şi a sistemelor

moderne de stocare a energiei prin intermediul invertoarelor comandate de tensiunea reţelei
poate determina importante perturbaţii armonice în reţeaua electrică la care sunt conectate
Una dintre cele mai eficiente soluţii, larg întâlnită la sistemele moderne de limitare a
perturbaţiilor armonice în schemele de redresare este comanda cu reglare a lăţimii impulsului
PWM (Pulse width modulation). Utilizarea comenzii PWM a semiconductoarelor din schemă
şi a filtrelor inductive corespunzătoare asigură circulaţia unor curenţi electrici practic
sinusoidali în reţeaua electrică.
În principiu schema utilizată asigură transmiterea comenzilor de intrare în conducţie de
la blocul de comandă C în momentul intersecţiei dintre o tensiune sinusoidală auxiliară ua cu
frecvenţa egală cu cea a reţelei la care este conectat invertorul şi o tensiune de formă
triunghiulară ut . În acest fel, la bornele de ieşire ale invertorului se obţine o tensiune compusă
din eşantioane asfel realizate încât să determine un curent electric practic sinusoidal la ieşire.

ABC
T1 T3 T5 LF
Ud
T2 T4 T6

a)

u
ua ut

u
U+
0
U
t

Invertor cu comandă PWM.

Forma curentului electric este cu atât mai apropiată de o sinusoidă cu cât frecvenţa
tensiunii triunghiulare ut este mai mare.

13
 Utilizarea filtrelor de armonice

Filtrele de armonice au în primul rând rolul de a limita nivelul de distorsiune al

curbelor de tensiune şi de curent electric. La utilizarea acestora trebuie să se ia în consideraţie
funcţionarea acestora în condiţiile specifice ale reţelei electrice. În acest sens trebuie avute în
vedere şi următoarele aspecte:
 posibilitatea apariţiei de fenomene rezonante în reţeaua electrică;
 posibilitatea de redirecţionare a armonicelor în alte zone ale reţelei;
 evitarea atenuării semnalelor de telecomandă centralizată TCC;
 filtrarea armonicelor generate de convertoarele de frecvenţă, atât pe partea de
tensiune continuă cât şi pe partea de tensiune alternativă.
Pentru asigurarea limitării nivelului armonicelor din curbele de tensiune sau de curent
electric sunt folosite două tipuri de filtru în funcţie de modul în care se face corecţia curbelor
distorsinate:
 filtre cu corecţie în fomeniul frecvenţă;
 filtre cu corecţie în domeniul timp.

 Filtre cu corecţie în domeniul frecvenţă (filtre pasive)

Sunt folosite următoarele tipuri de filtre cu corecţie în domeniul frecvenţă:

 filtre pasive refulante (filtre dezacordate);
 filtre pasive absorbante;
 filtre inductive;
 filtre capacitive

Filtrul electric refulant

Acest tip de filtru este utilizat, în special în instalaţiile în care se impune limitarea
transferului de armonice datorate receptoarelor neliniare ,în instalaţia existentă de compensare
a puterii reactive sau în reţeaua electrică de alimentare.

X X
T T Circuit
Circuit inductiv
capacitiv
Ih Circuit
L 1 capacitiv
RN L C hr
5 h 1 h
C Circuit
inductiv
a) RN a) b)
b)
Filtru refulant Reactanţa circuitului filtrului refulant paralel a) şi a circuitului filtrului refulant serie b).
a) paralel; b) serie.

14
 Filtrul pasiv absorbant

Conectarea unui filtru pasiv absorbant la barele de alimentare ale utilizatorului

perturbator, cu regim staţionar cunoscut, este unul dintre mijloacele cele mai eficiente de
limitare a transferului de armonice în reţeaua electrică şi de limitare a solicitării
condensatoarelor din bateria pentru compensarea puterii reactive.
În principiu un filtru pasiv absorbant cuprinde mai multe circuite rezonante LC care
realizează, pentru armonicele semnificative, o cale de impedanţă practic nulă. În acest fel,
circulaţia curenţilor armonici se limitează numai pe circuitul sursă perturbatoare  filtru.
Locul de amplasare a filtrului şi deci nivelul daunelor pe circuitul parcurs de curentul electric
distorsionat, este stabilit în special pe criterii economice. În mod obişnuit, filtrul pasiv
absorbant este conectat la barele de alimentare ale utilizatorului, asigurându-se astfel ca
curentul electric absorbit de acesta din reţeaua electrică de alimentare să se afle în limitele de
distorsiune acceptată de furnizorul de energie electrică.

B(h)
Lhi

Circuit Chi
inductiv
T
1 hr h
Circuit 2
C capacitiv h  1  Ci  hi
L5 L7 L11 L13 B (h) 
RL RN hi 2  h 2
C5 C7 C11 C13
Susceptanţa circuitului rezonant
Conectarea filtrului absorbant al filtrului absorbant.
la barele utilizatorului perturbator.

Filtrul absorbant, compus din mai multe circuite rezonante, este conectat la barele de
alimentare ale utilizatorului perturbator, la care sunt conectate receptoa-rele cu caracteristică
neliniară RN, receptoarele liniare RL, precum şi, dacă este necesară, bateria de condensatoare
C pentru compensarea puterii reactive.

 Filtre cu corecţie în domeniul timp (filtre active)

Filtrele active , numite în prezent şi condiţionere de reţea (active harmonic conditioners

AHC), sunt convertoare statice de putere care pot îndeplini diverse funcţiuni, acestea
depinzând fie de modul lor de comandă (comandate în curent sau în tensiune) fie de modul lor
de conectare (serie sau paralel).
Odată cu dezvoltarea electronicii de putere şi a sistemelor informatice cu mare viteză de
calcul a fost posibilă realizarea filtrelor active care urmăresc corecţia, în domeniul timp, a
formei curbelor mărimilor distorsionate.
Deşi în prezent costurile acestor filtre sunt încă relativ ridicate (de 2 până la 3 ori costul
unui filtru pasiv echivalent), eficienţa şi versatilitatea lor, le fac din ce în ce mai prezente în
aplicaţiile industriale.
În principiu există două tipuri de filtre active:
 filtre active paralel, de curent electric FAC, pentru corectarea curbei de curent
electric;
 filtre active serie, de tensiune FAT, pentru corectarea curbei de tensiune.

15
Filtrul activ paralel

Un filtru activ paralel are rolul de a asigura o formă practic sinusoidală a curbei
curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare, independent de forma
curentului electric preluat de receptorul neliniar. De asemenea, acest montaj poate asigura şi
realizarea unui defazaj practic nul între tensiunea de alimentare şi curentul elecric absorbit din
reţeaua electrică, independent de defajazul de la bornele utilizatorului, asigurând în acest fel şi
corecţia factorului de putere.
În figura de mai jos este prezentat modul de funcţionare al unui filtru FAC pentru cazul simplu al
unui receptor de tip redresor cu filtru de curent electric (bobină de valoare relativ ridicată) pe partea de
curent electric continuu, astfel încât în circuitul de alimentare rezultă un curent electric de formă
drepunghiulară. Informaţiile privind forma curentului irA , pe faza A din circuitul receptorului neliniar
este preluată prin intermediul transformatoarelor de măsurare TC.
Blocul de calcul asigură analiza semnalelor achiziţionate şi comandă blocul de putere al filtrului
pentru a sintetiza un semnal ifA care se suprapune curentului distorsionat pentru a realiza un curent
practic sinusoidal iA absorbit din reţeaua electrică de alimentare.
Curentul electric irA absorbit de redresorul trifazat are o formă nesinusoidală, cuprinzând
armonica fundamentală irA1 şi reziduul deformant irAd
∞
irA=irA 1 +irAd=i rA 1 + ∑ irAh
h=2 .

Armonica fundamentală irA1 este defazată faţă de tensiunea de fază, având o

componentă activă irA1a (în fază cu tensiunea de alimentare) şi o componentă reactivă irA1r
(defazată cu /2 faţă de tensiunea de fază).

i rA 1 =i rAia+ irA 1r .

Filtrul activ trebuie să determine un curent electric ifA care să permită preluarea din
reţeaua electrică a unui curent electric sinusoidal iA cuprinzând numai componenta activă irA1a
a armonicei fundamentale irA1 a curentului electric irA determinat de receptorul deformant
∞
ifA=i A −irA=−irA 1r − ∑ irAh
h=2 .

u,i
uA irA
ID
ABC iA 2
iA TC irA
t
Receptor neliniar
ifA = irA – ir
ifA ifA
Filtru activ de curent 2
Bloc de calcul t
b)
a)
Schema de principiu a unui filtru activ de curent electric a)
şi variaţia curenţilor electrici în circuit b).

16
 Filtrul activ serie

Filtrele active conectate în serie cu receptorul neliniar (filtre active de tensiune FAT)
determină controlul tensiunii în punctul de F N uf
alimentare al receptorului neliniar .
Receptor neliniar
Filtrul activ de tensiune este utilizat în u ur
FAT
special în cazul în care receptorul deformant este
conectat la un sistem de bare de alimentare Fig. 7.58 Conectarea serie a filtrului activ de tensiune.
caracterizate de un curent de scurtcircuit relativ
redus. În acest caz, prezenţa receptorului deformant poate conduce la o puternică distorsiune a
tensiunii la barele de alimentare, de la care pot fi alimentaţi şi alţi consumatori, afectaţi de
distorsiunea curbei de tensiune. De asemenea, filtrul activ de tensiune poate fi utilizat în
cazurile în care la barele de alimentare tensiunea este puternic distorsionată, iar receptorul
alimentat impune utilizarea unei tensiuni sinusoidale.
Prin intermediul înfăşurării secundare a transformatorului T filtrul activ determină o
tensiune uf astfel încât la bornele receptorului rezultă tensiunea ur:

ur =u+u f ,

în care u este tensiunea la barele de alimentare.

uA
u
ABC urA
T Receptor perturbator

TTB
TTC
TTA ufA = urA – uA
ufA
Bloc de calcul
FAT t

a) b)
Fig. 7.59 filtru activ de tensiune.

Ca exemplu, în figura de mai sus este analizat cazul simplu al unui receptor neliniar care
determină o tensiune de formă dreptunghiulară la borne.
Informaţiile privind forma curbelor de tensiune la bornele receptorului perturbator sunt
obţinute prin intermediul traductoarelor de tensiune TT, care transmit datele necesare blocului
de calcul. Acesta oferă filtrului informaţiile necesare pentru sinteza curbei de tensiune uf .

Filtre hibride

Costurile încă ridicate ale filtrelor active şi prezenţa în curba curentului electric absorbit
de utilizatori a unor armonice de valoarea semnificativă, face ca în unele situaţii să fie
avantajoasă utilizarea unei soluţii hibride în care pentru principalele armonice (de exemplu 5,
7, 11 şi 13) să fie montat un filtru pasiv, cu circuitele rezonante corespunzătoare, iar în
continuare forma curentului electric să fie corectată cu ajutorul unui filtru activ.

17
 UPQC (unified power quality conditioner)

Echipamentele de tip condiţioner unificat de calitate a energiei electrice UPQC (unified

power quality conditioner)  au rolul de a asigura simultan controlul formei şi amplitudinii
curbei de tensiune şi controlul formei curbei curentului electric.
Filtrul FAT lucrează ca o sursă controlată de tensiune şi are rolul de a compensa
perturbaţiile de regim permanent determinate de reţeaua electrică (distorsiuni armonice ale
curbei de tensiune, supratensiuni) şi cele datorate unor evenimente din reţeaua electrică
(scurtcircuite, defecte) iar filtrul FAC lucrează ca o sursă controlată de curent electric şi are
rolul de a compensa perturbaţiile determinate de sarcina perturbatoare (distorsiuni armonice,
puterea raectivă, nesimetrie). Cele două filtre active sunt conectate între ele cu un circuit
comun de tensiune continuă.

Reţeaua electrică
de alimentare ufA
Zs iA irA
Receptor
perturbator

urA urA
ifA

FAT FAC
C

Schema de principiu a unui echipament UPQC.

Circuitul UPQC este o extensie a conceptului UPFC (unified power flow controller)
întâlnit pentru controlul circulaţiei de putere în reţelele de transport de energie electrică, în
domeniul reţelelor electrice de distribuţie .
Circuitul UPQC asigură şi limitarea perturbaţiilor sub formă de goluri de tensiune,
creşteri de tensiune, întreruperi de scurtă durată.
Modelul de calcul utilizează mărimi instantanee şi transformare în componente simetrice
pentru determinarea componentei fundamentale pozitive a tensiunii şi a curenţilor electrici.
Informaţiile obţinute în urma prelucrării datelor în timp real permit sintetizarea curbelor
de curent electric if astfel incât curenţii electrici i să fie sinusoidali, simetrici şi în fază cu
tensiunea sinusoidală ur . De asemenea, sunt sintetizate curbele de tensiune uf astfel incât să se
asigure ca tensiunile u să fie sinusoidale, simetrice şi de amplitudine setată.

Sursa de alimentare
uf
Z i ir

if Receptor perturbator
es u ur

Fig. 7.61 Schema de calcul a unui echipament UPQC.

18