AMPLIFICATOARE OPERATIONALE.

Orice aplificator poate privit ca fiind un cuadripol care are o mărime de intrare Ui, o
mărime de ieşire U0 şi care este caracterizat de amplificarea (sau câştigul) A. Relaţia care
se stabileşte între intrare şi ieşire este în general liniară dar există şi cazul în care acesta
poate fi şi neliniară cum ar fi operaţia de logaritmare. Referirile pe care le facem în
continuare privesc apmlificatorul liniar. Funcţie de natura mărimilor de intrare şi ieşire
distingem mai multe tipuri de amplificatoare: de tensiune (mărimile de intrare şi ieşire sunt
tensiuni), de curent (mărimile de intrare şi ieşire sunt curenţi), amplificatorul de
transimpedanţă (mărimea de intrare curent iar cea de ieşire tensiune) şi amplificatorul de
transconductanţă (mărimea de intrare tensiune şi cea de ieşire curent). Schema echivalentă
Thevenin a unui lanţ de amplificare este dată în figura 3.8 unde: US-sursa de semnal, RS-
rezistenţa internă a sursei, Ui- tensiunea de intrare amplificator,Ri-rezistenta de intrare în
amplificator, R0-rezistența de ieșire din amplificator, U0-tensiunea de ieşire şi RL-rezistenţa
de sarcină.
RS R0
US
Ui Ri Aui U0 RL

SURSA AMPLIFICATOR SARCINA

fig.3.8.
Amplificarea în tensiune a lanţului este:
U0 Ri RL
  A
Ui R S  Ri R 0  RL
în cazul ideal Ri=∞ şi R0=0. În practică amplificatoarele operaţionale integrate
asigură o aplificare foarte mare (de ex. Amplificatorul A741 are valoarea tipică de
amplificare de 200000, iar OP77 de 12.000.000). În figura 3.9 este prezentată schema
echivalentă a unui amplificator operaţional (AO) cu două intrări, una inversoare (-) şi una
neinversoare (+). UP este tensiunea de la intrarea neinversoare şi UN tensiunea de la
intrarea inversoare, diferenţa dintre ele Ud fiind tensiunea diferenţială de intrare. Dacă RD
este rezistenţa de intrare, AUD este o sursă de tensiune cu A amplificarea în buclă deschisă
a amplificatorului iar R0 este rezistenţa de ieşire în buclă deschisă. Amplificatorul ideal are
următoarele proprietăţi:

4
 U0=AUD=A(UP-Un) şi RD=∞, IP=IN=0, R0=0, are bandă de frecvenţă infinită

UP IP R0
U0
RD AUD
UN IN

fig.3.9
3.2.1 AMPLIFICATOARE CU A.O. CIRCUITELE DE BAZĂ:
DENUMIREA
N SCHEMA AMPLIFICAREA
R.
AMPLIFICATOR
1 U
I IP UP=UI
NEINVERSOR
+ IN=IP=0

IN U
O
-
R R R2
1 2
A 1
R1

AMPLIFICATOR
2 R2
UP=UI
INVERSOR IN=IP=0
U R1 I
I N

U R2
IP O A
+ R1

AMPLIFICATOR
3 U
I
REPETOR
+ A=1
U
O

5
 AMPLIFICATOR
4 R1
SUMATOR UI R R
R2 R2 U0   U1  U2
U2 R1 R2
R3 R
U3  U3
R3
UO
+

5 AMPLIFICATOR R1 R2
DIFERENTIAL UI R4 R
 2
R3 R1
UO R3=R1 şi R4=R2
+ R2
U0  (U2  U1 )
R1
U2
R3 R4
6 AMPLIFICATOR C T
1
RC 0
INTEGRATOR U0   UI (t)  U0 (0)
UI
R
U
O

7 AMPLIFICATOR R dUI (t)

U0 (t)  RC
DERIVATOR
C dt
UI

UO

8 GENERATOR DE IS RS
CURENT CONSTANT UI
R1 IS 
UI R1

6
 3.2.3 CARACTERISTICILE AMPLIFICATORULUI OPERAŢIONAL REAL:
Amplificarea diferenţială în tensiune AD. Uzual are valori cuprinse între 105 şi 106.
U0=ADUD , in dB [AD]dB=20logAD=100...120dB
Factorul de rejecţie al modului comun (CMRR).
Tensiunea de mod comun (componenta continuă a tensiunii de intrare) poate fi
U1  U2
determinată cu relaţia: UCOM  . La amplificatoarele reale apare amplificarea
2
nedorită (de mod comun) AC=U0/UCOM. CMMR reprezintă proprietatea amplificatorului real
de a rejecta modul comun: CMRR=AD/AC. Amplificatorul este cu atât mai performant cu cât
acestă componentă este mai bine rejectată. În practică CMRR este cuprins între 10 3 şi 105
(80...100dB).
Impedanţa de intrare (Z0). Diferă funcţie de tipul tranzistoarelor etajului de intrare,
bipolare sau MOS. În cazul tranzistoarelor bipolare avem următoarele valori valabile atât în
modul comun cât şi diferenţial:
Rid= rezistenţa de intrare diferenţială= 105...107Ω
Cid= capacitatea de intrare diferenţială=1...10pF
În cazul tranzistoarelor MOS rezistenţa de intrare ajunge la 1012 Ω.
IP  IN
Curentul de intrare IB= , are valori cuprinse între 1nA....10nA.
2
Tensiunea de decalaj (UOFF).
În cazul amplificatoarelor reale chiar dacă U2=U1=0 (scurtcircuit la intrare), la ieşire
deşi ar trebui să avem U0=0 apare totuşi o tensiune parazită în special din cauza
imperfecţiunilor tehnologice. Se numeşte tensiune de decalaj acea tensiune care adusă la
intrare produce la ieşire U0=0 şi are valoarea cuprinsă între 1 şi 100mV specifică fiecărui
circuit în parte.
UOFF
Factorul de rejecție a tensiunii de alimentare SVR=
E C U0  ct

Banda de frecvenţă: amplificarea devine unitară (0dB) la o frecvenţă numită de

tăiere. La majoritatea AO, această frecvenţă se află undeva în intervalul 500KHz...5MHz.
Pentru banda de frecvenţă definită la 3dB, frecvenţa superioară a benzii de trecere are
valori scăzute (1Hz...10KHz). Caracteristica în frecvenţă poate fi modificată (compensată la
frecvenţe înalte) cu ajutorul unor componente RC legate la o serie de terminale externe
circuitului.

7
 3.2.3 CIRCUITE INTEGRATE AMPLIFICATOARE OPERATIONALE
CIRCUITUL LM301

fig.3.20
Aplicatii tipice [7]:

8
 fig. 3.21

3.3 AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE.

Măsurarile de precizie care necesită amplificarea unor semnale de nivel foarte

redus in prezenţa unor tensiuni de mod comun mari , cum ar fi semnalele furnizate
de punţi de masura , termocupluri sau alte traductoare montate la distanta faţă de
punctul de citire si prelucrare a datelor , necesită utilizarea unor amplificatoare de
mare performanţă [1]. Un astfel de amplificator este amplificatorul de instrumentatie
care de regulă este un amplificator diferenţial cu o amplificare finită , foarte precis
reglabilă prin conectarea in exteriorul circuitului integrat a unor rezistente sau
perechi de rezistente cu impedanţă de intrare şi factorul de mod comun (CMMRR)
de valori foarte mari. Amplificatorul de instrumentatie permite realizarea de
performante superioare amplificatoarelor operationale in ceea ce priveste tensiunea
de decalarj , deriva termica , liniaritatea , stabilitatea şi precizia factorului de
amplificare , fiind diferite fundamental de A.O. prin faptul ca sunt destinate sa

9
funcţioneze numai in circuite inchise , elementele de reacţie incluzându - se în
structura circuitului integrat.
Configuratia unui astfel de amplificator instrumental este diferită putând
fi realizate cu componente discrete şi amplificatoare operaţionale sau in tehnologie
monolitica sau hibridă. La aparatura de masura control amplificarea in tensiune se face
adesea cu amplificatoare diferenţiale la care una din intrari este folosită pentru intrarea de
semnal , iar cealalta pentru conectarea retelei de reacţie. Daca s-ar folosi un singur
amplificator operaţional reţeaua de reacţie ar reduce impedanţa de intrare la valori ce
nu pot fi admise în asemenea aplicaţii si de aceea s-au imaginat structuri speciale de
amplificatoare diferenţiale cu două sau mai multe A.O.(amplif. operat.). Deci
ampificatoarele de instrumentatie sunt diferentiale cu intrari flotante fata de masa , cu
impedanta mare atit pe modul diferential cit si pe modul comun avind iesire fata de
masa pe o rezistenta foarte redusa. Ideal tensiunea de iesire Ue este data de relaţia [3]:
Ue=Ad(Ui1-Ui2)
In realitate ,tensiunea de iesire Ue cuprinde 2 componente conform schemei de
modulare a unui amplificator instrumental (fig.3.22)

fig. 3.22
Relatiile de functionare sunt urmatoare :
Ue= Uea +Ueb
Uea=Ad(Ui2-Ui1)=AdUid
Ueb=Acm(Ui1+Ui2)/2= AcmUicm
Din relatiile de mai sus rezulta că:
Ue=AdUid+AcmUicm=Ad(Uid+ Uicm/RRMC)unde:
Ad = factor de amplificare diferenţial
Acm = factor de amplificare de mod comun
RRMC= Ad/Acm=factor de rejecţie al modului comun
10
 Factorul Uicm/RRMC reprezinta eroarea introdusă datorită lui A cm0.Se
observa că cu cât RRMC este mai mare cu atât erorea amplificatorului este mai
mică. Schema unui astfel de amflificator instrumental este următoarea :

fig.3.23
Amplificatorul instrumental cuprinde:- un preamplificator cu intrare şi ieşire
diferenţială realizat cu AO1 şi AO2 ,urmat de un amplificator diferenţial cu AO3.
Amplificarea realizatţ de amplificator este:
Ad1=1+2R2/Rg
iar cea realizata de amlificatorul AO3 este:
Ad2= R4/R3
câstigul total al amplific. pentru semnal diferenţial de intrare va fi:
Ad=Ue/(Ui2-Ui1)=Ad1Ad2= R4/R3(1+2R2/Rg)
Prin imperecherea convenabilă din punct de vedere al decalajului de
tensiune şi al derivei de temperatură a amplificatoarelor AO 1 şi AO2 se obţin pe
ansamblul decalaj neglijabil şi derivă termică de până la 0,25 V/o C.
3.3.2 APLICATII UTILIZAND CIRCUITUL AMPLIFICATOR INSTRUMENTAL
AD623

11
a) amplificator punte tensometrica

b) amplificator termocuplu

fig.3.24.

12