Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATE “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ


PROGRAM DE STUDIU:CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR
ALIMENTARE

STUDIUL MICROUNDELOR

COORDONATOR: STUDENT:

drd. ing. Todosi Sanduleac Elena Lavric Adriana

CEPA, 1b

SUCEAVA, 2018
CUPRINS
1.Introducere ......................................................................................................................................... 3
1.1. Scurt istoric ................................................................................................................................. 3
1.2. Studiul literaturii de specialitate ................................................................................................ 3
1.2.1. Definiţie ................................................................................................................................ 3
1.2.2. Principiile tratamentului cu microunde .............................................................................. 3
1.2.3. Analiza şi proiectarea în microunde ...................................................................................... 4
2. Partea teoretică privind principiul metodei, corelările matematice, schema bloc sau optică ......... 6
2.1. Generatorul de microunde.......................................................................................................... 6
2.2 Corelări matematice .................................................................................................................... 7
2.2.1 Ecuțiile lui Maxwell: Pentru medii omogene izotrope, liniare și considerate a fi immobile
ecuațiile lui Maxwell sunt: ............................................................................................................... 7
2.2.2. Teorema relaxiei: Forma locală a legii conservării sarcinii electrice pentru medii omogene,
izotrope, liniare și immobile este: ..................................................................................................... 7
2.2.3. Densitatea curentului de deplasare: În mediile conductoare densitatea curentului de
deplasare 𝜕𝐷𝜕𝑡 este neglijabilă cu densitatea curentului de conducție 𝐽. ........................................... 7
3. Tipuri de aparate și echipamente folosite pentru aplicarea metodei (tehnicii) ................................ 8
3.1. Aparatul radar ............................................................................................................................ 8
3.2. Digestor Microunde cu 6 vase de reactive .................................................................................. 8
3.3. Aparate de sinteză cu microunde inițiator ................................................................................. 9
3.4. Cuptorul cu microunde ............................................................................................................... 9
4. Prezentare mod de lucru ................................................................................................................. 10
4.1. Materiale utilizate: .................................................................................................................... 10
4.2. Metode de lucru folosite: .......................................................................................................... 10
4.3. Interpretarea rezultatelor.Configurarea buletinului de analiza: ............................................ 10
4.3.1. Stabilirea efectelor tratamentului cu microunde asupra însuşirilor senzoriale ale laptelui
...................................................................................................................................................... 10
4.3.2 Dinamica procesului de încălzire a laptelui în cuptorul cu microunde ............................. 11
5.1. Părere personală: ...................................................................................................................... 14
6.Bibliografie ....................................................................................................................................... 15
1.Introducere
1.1. Scurt istoric
Cuptorul cu microunde a fost inventat din greșeală. În Al Doilea Război Mondial, fizicianul
britanic Sir John Turton Randall a construit un tub care producea microunde, numit magnetron,
care urma să fie folosit pentru instalațiile radar. Câțiva ani mai târziu, când a fost creat un
magnetron mai puternic, inginerul Percy Spencer a descoperit că ciocolata pe care o ținea în
buzunar s-a topit foarte repede în apropierea microundelor. Așa și-a dat seama că acele unde ar
putea încălzi mâncarea, iar câțiva ani mai târziu, în 1950, a patentat cuptorul cu microunde.

1.2. Studiul literaturii de specialitate


1.2.1. Definiţie
Microundele sunt radiaţii electromagnetice cu frecvență ridicată, variind de la 300 MHz la 300
GHz și lungimi de undă cuprinse între 1m și 1mm, situate așadar printre undele radio, a căror
existență a fost mai întâi presupusă matematic de Maxwell, apoi verificată experimental în 1885
de către Herz.
1.2.2. Principiile tratamentului cu microunde
Energia microundelor a fost folosită în procesele industriale de foarte multi ani. Folosirea
acestora în locul surselor conveționale de căldura s-a produs datorită mai multor avantaje cum ar
fi :
 încălzirea rapidă în profunzime;
 economisire de energie si timp si îmbunătățirea calității.
În primii ani de studii a încălzirii prin microunde aceste avantaje au fost greu de justificat în
raport cu prețul scăzut al încălzirii cu ajutorul derivațiilor petrolului.
Toate acestea împreună cu reticența multor industrii de a schimba sistemele convenționale
existente dar adesea eficiente si depășite cu sisteme bazate pe microunde a dus la o creștere lentă
dar foarte bine documentată a acestei tehnologii.
Cele mai mari avantaje ale energiei microundelor asupra tehnologiei conveționale au fost bine
precizate de catre Parkin (1979):
 mai eficientă uscare vis-a-vis de perioada de uscare reducând costurile de producție;
 sistemul este mult mai compact decât sistemul conventional;
 energia este transferată într-un mod mult mai curat (fără poluare);
 se realizează afânarea materialului;
 absorția energiei în mod selectiv de către constituenții cu pierderi;
 energia se disipă repede în volumul materialului;
 evită uscarea excesivă;
 un cost relativ scăzut al întreținerii.
Microundele sunt generate de un dispozitiv electronic numit magnetron. Acesta emite energie
radiantă de înaltă frecvență, cu centri de încărcătură pozitivă și negativă care își schimbă direcția
de miliarde de ori pe secundă. Energia este transmisă în incinta cuptorului printr-un tub, numit
ghid de unde, cu ajutorul unei antene, în mod asemănător funcționării radarului. Spațiul închis
constituit din pereții metalici ai cuptorului servește la reflectarea microundelor și crearea unui
sistem de rezonanță. Produsele alimentare cu sau fără ambalaj situate în incinta cuptorului vor
căpăta energia câmpului de microunde.
Magnetronul este un oscilator de putere în microunde. El lucrează în regim de purtătoare sau
impuls. În radiație continuă poate debita puteri de microunde de ordinul 20KW cu randament de
80%, iar în regim de impuls puteri de megawatt, întrucât puterea de vârf Pv și puterea medie Pm,
corespunde raportului între perioada de repetiție T și durata impulsului. Banda de frecvențe de
lucru este îngustă deoarece magnetronul utilizează cavități rezonante încorporate într-un anod
metalic masiv de obicei din Cu. Între anod si catod se aplică o tensiune continuă de ordinul
miilor de volți.

Datorită cavităților rezonante prevăzute în anod, câmpul electromagnetic de microunde are la


rezonanță intensitate mare, astfel încât în obținerea puterii de microunde prin frânarea
electronilor, contribuie atât interacțiunea îndelungată câmp electric electron, cât și intensitatea
mare a câmpului electric. Interacțiunea are loc în timp ce electronii se deplasează în jurul
catodului, în spațiul anod-catod.
1.2.3. Analiza şi proiectarea în microunde
Tehnologia microundelor utilizează componente cu dimensiuni de ordinul de mărime al lungimii
de undă. Prin urmare, propietăţile electrice ale acestora depind puternic de geometria lor, de
topologie ca şi de propietăţile spaţiului înconjurător şi a capsulei în cazul structurilor deschise. În
consecinţă, definiţiile tradiţionale ale tensiunii, curentului şi impedanţei nu mai sunt adecvate. În
schimb, vectorii câmp electric si magnetic, care Proiectarea sistemică şi electromagnetică 150
satisfac ecuaţiile lui Maxwell, sunt mărimile necunoscute cele mai importante, tensiunea şi
curentul fiind mărimi secundare, deduse din câmpuri prin integrare pe anumite curbe de care ele
depind. Mai mult decît atât, deoarece soluţiile de câmp au natură ondulatorie, specificatiile sunt
date de obicei în termeni de reflexii şi transmisii, în loc de impedanţă sau admitanţă care sunt
prevalente în teoria clasică de circuit. Prin urmare, sarcina inginerului de microunde este
următoarea: să stabilească o relaţie între geometria sau topologia unei componente şi

funcţionalitatea sa. Topologia unei structuri electromagnetice poate fi foarte complexă şi poate
avea multe grade de libertate (adica multe variabile care o descriu), în special când este poate fi
descrisă prin mai puţine variabile independente (adică grade de libertate), ca în Fig.2.

Dacă cunoaştem topologia unei structuri, putem obține funcţionalitatea sa prin analiză
electromagnetică. Rezultatul analizei este unic şi trebuie să fie acelaşi, indiferent de metoda
utilizată, în cadrul marginii acesteia de eroare. Sinteza electromagnetică este procesul invers şi
nu are de obicei rezultate unice deoarece funcționalitatea este descrisă prin mai puţine grade de
libertate decât topologia. Cu alte cuvinte, aceeaşi funcţionalitate poate fi realizată prin diferite
topologii. De exemplu, un filtru care trece bandă în ghid de undă, poate conține fie fante
inductive, fie şuruburi inductive, de diferite secţiuni. Acesta este motivul pentru care proiectarea
este considerată mai mult o artă, în timp ce analiza mai mult o ştiinţă.
2. Partea teoretică privind principiul metodei, corelările matematice, schema
bloc sau optică
2.1. Generatorul de microunde

Magnetronul este un oscilator electromagnetic de foarte înaltă frecvență, al cărui principiu de


funcționare se bazează pe comportarea electronilor sub acțiunea simultană a câmpului electric și
a câmpului magnetic, ale căror linii de câmp sunt ortogonale.

Practic, magnetronul este un tub electronic de înaltă frecvenţă care este alcătuit din următoarele
elemente:

 anod;
 catod/filament;
 antenă;
 magneți permanenți.

Anodul este circular şi conţine mai multe cavităţi rezonante care sunt circuite acordate ce
determină frecvenţa de ieşire a tubului.

Catodul și filamentul sunt plasate în centrul cilindrului ce reprezintă anodul.

Antena este conectată la anod şi permite cuplarea externă la ghidul de undă pentru a transmite
energia de radiofrecvenţă generată de magnetron.

Magneții permanenți generează un câmp magnetic paralel cu axa catodului.

Funcționarea magnetronului se bazează pe mișcarea electronilor, generați de filament, către


anod, sub influența a două câmpuri: câmpul electric generat de tensiunea anodică aplicată tubului
şi câmpul magnetic generat de magneţii permanenți.

Sub influenţa câmpului electric electronii tind să se deplaseze liniar de la catod la anod.
Sub influenţa câmpului magnetic axial traiectoria electronilor va fi una circulară de la catod spre
anod.
Prin acţiunea combinată a celor două câmpuri rezultă, practic, un nor electronic care se roteşte în
spaţiul cuprins între catod şi cavităţile rezonante ale anodului. Trecerea norului prin faţa
cavităţilor, care sunt circuite rezonante LC, induce un curent în acestea, curent ce se închide în
circuitul anodic.
2.2 Corelări matematice
2.2.1 Ecuțiile lui Maxwell: Pentru medii omogene izotrope, liniare și considerate a fi
immobile ecuațiile lui Maxwell sunt:

⃗⃗⃗⃗⃗
∂D
rot ⃗H
⃗ = j+
∂t

⃗⃗⃗⃗⃗
𝜕𝐵
𝑟𝑜𝑡𝐸⃗ = −
𝜕𝑡

⃗ = 𝜌𝑣
𝑑𝑖𝑣𝐷

⃗ =0
𝑑𝑖𝑣𝐵

⃗ = 𝜀 ∙ 𝐸⃗
𝐷

⃗ =𝜇∙𝐻
𝐵 ⃗

1
𝑗=𝜎 ∙ 𝐸⃗ =𝜌 ∙ 𝐸⃗

2.2.2. Teorema relaxiei: Forma locală a legii conservării sarcinii electrice pentru medii
omogene, izotrope, liniare și immobile este:

𝜕𝜌𝑣
𝑑𝑖𝑣𝐽 = −
𝜕𝑡

Așadar, legea de variație în timp a densității de volum a sarcinii electrice este:


−𝜎
∙𝑡
𝜌𝑣 =𝜌𝑣0 ∙ 𝑒 𝜖0

2.2.3. Densitatea curentului de deplasare: În mediile conductoare densitatea curentului de


⃗⃗⃗⃗⃗
𝜕𝐷
deplasare este neglijabilă cu densitatea curentului de conducție 𝐽.
𝜕𝑡

𝜕𝐷
( )
𝜕𝑡 𝑒𝑓
≈ 10−5 → 0 și în concluzie densitatea curentului de deplasare se poate neglija
𝐽𝑒𝑓
3. Tipuri de aparate și echipamente folosite pentru aplicarea metodei (tehnicii)
3.1. Aparatul radar
Un impuls de radiofrecvență este emis în spațiu și reflectat de către un obiect. O
mica parte din energie este reflectată înapoi pe direcția radarului. Acest semnal
reflectat înapoi către radar poartă denumirea de semnal ecou, ca și în cazul undelor
sonore. Sistemul radar utilizează acest semnal ecou pentru a determina distanța și
direcția respectivului obiect

3.2. Digestor Microunde cu 6 vase de reactive


Sistem de digestie de înaltă performanță cu capacitatea de digestie simultană până la 6 probe
care să fie folosite pentru: analiza prin spectrometrie de absorbție atomică, spectrometrie de masă
cu plasmă cuplată inductiv ICP sau pentru aplicarea metodele de analiză prin digestie ale
probelor de mărime mică și medie, oferind o încălzire rapidă cu simplitatea și siguranța în
exploatare.

Aplicații tipice:

 Analiza probelor de mediu


 Controlul apelor reziduale
 Controlul producției
 Cercetare și dezvoltare
3.3. Aparate de sinteză cu microunde inițiator
Aparatele de sinteză cu microunde inițiator este dotat cu un sistem de măsurare a
presiunii făra contact direct cu solvenții și vaporii lor, cu agitator magnetic cu
viteză reglabilă și sistem de răcire rapidă prin insuflare de aer.

3.4. Cuptorul cu microunde


4. Prezentare mod de lucru
4.1. Materiale utilizate:
Material biologic: Laptele crud, utilizat ca material de cercetare, provine din piaţa
agroalimentară şi este oferit în recipiente de 1-2 litri, care nu asigură protecţia corespunzătoare
produsului faţă de riscurile biologice şi chimice. Laptele cercetat a fost reprezentat de 250 de
probe în cantitate de 250 ml fiecare prelevate din recipientele cu lapte crud (proaspăt) integral
oferit spre vânzare.

Material fizic: Laptele crud folosit în determinare a fost tratat cu ajutorul unui cuptor cu
microunde cu puterea electrică de 800 W, corespunzător următoarelor intervale de timp: t0 = 0 s,
adică proba de lapte nu a fost supusă acţiunii microundelor; t15 = 15 s, proba de lapte a fost
tratată la microunde pentru 15 s; t30 = 30 s, proba de lapte a fost tratată la microunde pentru 30
s; t45 = 45 s, proba de lapte a fost tratată la microunde pentru 45 s; t60 = 60 s, proba de lapte a
fost tratată la microunde pentru 60 s şi t120 = 120 s, proba de lapte a fost tratată la microunde
pentru 120 s.

4.2. Metode de lucru folosite:


Proprietăţile organoleptice ale laptelui se examinează conform normelor legale din STAS-ul
6345-61/1971. Dinamica procesului de încălzire a laptelui tratat la microunde este studiată cu un
dispozitiv de măsurare a temperaturii de tip sondă electrică HEIDOLPH. Evaluarea modificărilor
marilor componenţi ai laptelui: grăsime, proteină, lactoză, substanţă uscată, precum şi a
densităţii, s-a realizat cu spectrofotometrul Lactoscope Ftir.

4.3. Interpretarea rezultatelor.Configurarea buletinului de analiza:


4.3.1. Stabilirea efectelor tratamentului cu microunde asupra însuşirilor
senzoriale ale laptelui
S-au creat trei variante experimentale:

• Tratarea a 250 ml lapte la microunde în recipient de sticlă (varianta I)

• Tratarea a 100 ml de lapte la microunde în recipient de sticlă (varianta II)

• Tratarea a 250 ml lapte la microunde în recipient din masă plastică termorezistentă (varianta
III).

În toate variantele, s-au urmărit modificările de aspect, culoare, consistenţă, miros şi gust în
funcţie de timpul de expunere la cuptorul cu microunde.
Rezultate:
Putem urmări momentul apariţiei modificărilor şi ordinea de manifestare a lor în normograma
prezentată în figura 1.

Din cele 5 însuşiri organoleptice reţinute ca specifice laptelui fiert, mirosul şi gustul apar foarte
repede şi se accentuează odată cu creşterea timpului de expunere. Exprimarea lor destul de
precoce se explică prin efectul de încălzire al microundelor, care debuteză şi se dezvoltă din
interiorul lichidului spre exteriorul acestuia. Rezultatele observaţiilor noastre se corelează cu
observaţiile similare efectuate de MUDGETT (1986), MERIN et al. (1984), VALERO et al.
(2000), RENNER (1988), MOIO et al. (1994) şi VALLEJO-CORDOBA et al. (1993).

4.3.2 Dinamica procesului de încălzire a laptelui în cuptorul cu microunde


Analizarea dezvoltării şi evoluţiei centrilor de căldură din lapte s-a efectuat cu ajutorul a 4
modele experimentale:

 analiza dezvoltării şi evoluţiei procesului de încălzire a 250 ml lapte crud integral în


recipient din sticlă termorezistentă pe durată de expunere variabilă: t 15'', t 30'', t 45'', t
60'' şi t 120'' (varianta I)
 analiza aceluiaşi fenomen în aceleaşi condiţii pentru o doză de 100 ml lapte în recipient
din sticlă (varianta II)
 studierea fenomenului pe 250 ml lapte tratat la microunde în recipient de masă plastică
termostabilă (varianta III). 3. Cercetarea dinamicii dezvoltării căldurii pe 250 ml lapte
încălzit-fiert în recipient metalic (inox) pe flacără deschisă (varianta IV).

Dezvoltarea procesului de încălzire a laptelui în recipienţi din sticlă:


Supravegherea procesului de încălzire-fierbere a demonstrat că în laptele tratat la cuptorul cu
microunde procesul termic nu debutează de la periferia lichidului spre centrul geometric al
recipientului. Urmărind dinamica încălzirii de la 15 s la 120 s, în masa de lichid (lapte) s-au
identificat 3 centre de încălzire care s-au format şi dezvoltat pe verticala coloanei de lichid,
respectiv: în zona profundă, aproape de baza vasului, în zona mediană şi în zona de suprafaţă.
Acest fenomen s-a conturat în mod clar începând cu expunerea laptelui timp de 30 s la
microunde (figurile 2 şi 3).
Dezvoltarea procesului de încălzire a laptelui în operaţia de încălzire-fierbere
clasică:
Doza de 250 ml lapte crud a fost tratată termic într-un recipient de inox la flacăra unui aragaz.
Determinarea temperaturii s-a realizat de la nivelul aceloraşi zone ale recipientului ca şi în cazul
microundelor: respectiv suprafaţă, zonă mediană şi profunzime.

Evaluarea mediei temperaturilor înregistrate în laptele pus la fiert evidenţiază următoarea


configuraţie grafică (figura 4).

Rezultatele cerecetărilor noastre confirmă cel puţin până la un punct, pe cele ale lui
AMARFI şi colab. (1996), care afirmă că încălzirea cu microunde este o încălzire de volum care
se dezvoltă din interiorul produsului spre zonele periferice ale acestuia. De asemenea, se
confirmă rolul structurii recipientului în care laptele se supune tratamentului cu microunde, fapt
arătat şi de către AMARFI şi colab. (1996).
5.Concluzie
 Evaluarea efectului microundelor asupra proprietăţilor senzoriale ale laptelui ca aliment
ne permite formularea câtorva concluzii:
 analiza senzorială ne arată că mai repede apar modificările de miros şi gust, datorită
efectului ţintit al microundelor asupra materiei grase din lapte şi mai tardiv, cele de
consistenţă, aspect şi culoare;
 expunerea la microunde a laptelui în cele 2 tipuri de recipiente (sticlă şi masă plastică)
nu influenţează însuşirile produsului;
 procesul de încălzire la microunde poate fi modelat avantajos prin factorul timp.

 Dinamica procesului de încălzire a laptelui în cuptorul cu microunde comparativ cu


procesul de încălzire-fierbere clasică demonstrează că:
 încălzirea laptelui la microunde în doze de 250 şi respectiv 100 ml în recipiente
din sticlă şi masă plastică generează cel puţin 3 centrii de căldură în interiorul
produsului, dispuşi pe verticala coloanei de lichid şi dezvoltaţi pe orizontală.
Formarea şi dezvoltarea acestora nu depinde de natura recipientului.
 expunerea celor 2 doze de lapte (250 şi 100 ml) la microunde relevă că volumul
produsului influenţează semnificativ performanţele procesului de încălzire în
cadrul aceloraşi limite de timp. Astfel, 250 ml lapte s-au încălzit în medie cu 6,82
°C în 15 s, pe când 100 ml s-au încălzit cu 14,91 °C în 15 s.
 monitorizarea procesului de încălzire la fierberea clasică a laptelui ne arată şi în
acest caz dezvoltarea a cel puţin 3 centrii de căldură similari celor observaţi la
microunde, dar cu o activitate neavantajoasă.
 procesul clasic de încălzire se dovedeşte total neperformant deoarece generează în
120 s o temperatură medie de 44°C, iar laptele crud ajunge să întrunească
însuşirile de lapte fiert abia în 10 minute.

5.1. Părere personală:


Pe baza rezultatelor obţinute în acest studiu prin analiza efectelor pe care le au microundele
asupra însuşirilor organoleptice şi dinamicii procesului de încălzire a laptelui putem spune că
acest tratament este superior încălzirii clasice prin timpul redus de realizare şi modificările
comparabile, deci poate fi recomandat a înlocui metoda clasică.
6. Bibliografie
1. https://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/tehnici-de-procesare-termica-
procesarea-cu-microunde-88774.html
2. https://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/procesarea-cu-microunde-a-
alimentelor-361586.html
3. http://electronica-azi.ro/2003/06/26/magnetronul-generator-continuu-de-microunde-
pentru-cuptoare-de-uz-industrial-si-casnic/
4. https://mail.uaic.ro/~gasner/FT4_Fizica_Microundelor/FT4_01_Introducere.pdf
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Microunde
6. https://www.google.com/search?q=microunde+imagini&rlz=1C1CHZL_roRO781RO78
1&oq=microunde+imagini&aqs=chrome..69i57j0.6416j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF
-8
7. http://www.jasco.ro/produse/aparate-de-sinteza-cu-microunde/aparate-de-sinteza-cu-
microunde-initiator
8. http://www.multilab.ro/microwave/digestor_microunde.html
9. http://www.referatele.com/referate/fizica/online6/Proiect-MICROUNDE---dispozitive-
cu-microunde-Generatoare-de-microunde-Proiectarea-ganeratorului-cu-m.php
10. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2011/codre.pdf
11. Rulea, George, ,,Tehnica microundelor’’, București, Editura Didactică și Pedagogică,
1981.
12. Voicu, Nicolae, ,,Sisteme cu microunde : elemente de teorie, constructie’’, București,
Editura Matrix Rom, 2004.