-Nitrozamine , în cazul în care R1 și R2 sunt grupări alchil(R-H) sau aril( C6H4- )
-Nitrozamide , în cazul în care R1 este o grupare alchil sau aril și R2 o grupă acil (R—CO—.)
Proprietăți ale nitrozaminelor.
- Sunt compuși în general stabili care nu se degradează la lumină sau în soluții apoase acide - Nitrozamidele sunt mai stabile decât nitrozaminele în soluții apoase acide și sunt solubile în soluții bazice - În soluții apoase, nitrozaminele prezintă un pic de absorbție în U.V la 230-240 nm, iar nitrozamidele la 390-420 nm. - Nitrozaminele rezultă din reacția dintre amine și ionul nitrit la un pH=3
Factori ce influențează reacția:
- Prezența cantităților de nitriți și amine - pH (acid) și temperatură - Timpul de reacție - Prezența protectorilor coloidali: amidonul de orez împiedică formarea nitrozaminelor Formarea nitrozaminelor din amine secundare şi terţiare şi formarea nitrozopirolidinei la prăjirea cărnii, stocării sau afumării produselor din carne şi peşte. Nitrozamine in alimente
Principalii compusi N- nitrozati in alimente sunt:
N- nitrozodimetilamina DMN
N-nitrozodietilamina DEN
N-nitrozopiperidina
N-nitrozopirolidina Np
In cantitati medii de 5-10 micrograme/kg.
Formarea nitrozoderivatilor • Are loc in timpul depozitarii si prelucrarii produselor alimentare prin reactia azotitilor cu diferite amine, acizi aminati si proteine din alimente. Ex. produse din peste (heringi, batog, somn, scrumbie etc.) erau tratate cu azotiti in cantitate de 200 mg/kg si fierte la 110 C timp de 60-70 minute, DMN si trietilamina se gaseau in produsul fiert in cantitati mult mai mari decit cele in care nu s-au adaugat nitrit.
• O sursa importanta de nitrozamine in carnea conservata o
constituie interactiunea dintre nitriti si condimente(paprika, piper negru, prezente in amestecurile conservante). Formarea de nitrozopirolidina si DMN s-a constatat in slanina prajita,in prealabil tratata cu nitrit de sodiu. Concentratia de nitrozopirolidina a fost direct proportionala cu concentratia initiala de nitrit din slanina. Nitrozamine in ape. • Sinteza lor poate avea loc in ape dulci sau marine si foarte usor in apele poluate, prin precursorii lor, amine, si agenti nitrozanti. • Nitratii si nitritii se gasesc in cantitate mare in apele din regiunile agricole provenind din ingrasamintele chimice azotoase si de asemenea din apele reziduale. • Aminele secundare se gasesc in componenta plantelor acvatice, in biomasa sau sunt reprezentate de urmele de pesticide, erbicide, fungicide. • Nitrozaminele sunt persistente si stabile in apa, ceea ce faciliteaza intrarea in ciclul vital si le favorizeaza extinderea. Acesti compusi sunt cancerigeni la toate speciile testate si au multiple organe tinta in care induc cancere. • S-au facut studii pe animale de laborator carora li s-au administrat acesti compusi in apa de baut. La hamsteri, s-a observat aparitia cancerului hepatic dupa administrarea in apa de baut a DMN 0,0025% timp de 11 saptamini(Tomatis). La sobolani apar tumori dupa administrarea in apa timp de 1an a 5 ppm DMN(Terecini). La pastrav, doze de 200 ppm administrat timp de 6 luni induc adenocarcinom(ARC). • Nitrozaminele sunt cancerigene la o serie de animale de apa precum pastravi, pesti de acvariu, salamandre de apa, amfibii. Deoarece nitrozaminele se pot forma usor in mediu apos din precursori, un risc deosebit il reprezinta apele destinate consumului public, cu o concentratie crescuta in nitriti si nitrati. Nitrozamine in tutun. • Cea mai importanta nitrozamina din tutun este nitroznornicotina (NNN). Derivata din nicotina sau nornicotina prezenta in tutunul din tigarete, trabucuri, tutunul de prizat, de mestecat. O alta nitrozamina este nitrozoabazina(NAB) gasita in cantitati foarte mici in tutun. In tutunul nears cit si in fumul produselor tabagice au fost puse in evidenta si alte nitrozamine volatile precum: DMN, nitrozopirolidina (NPL) si nitrozopiperidina (NPP). Cel mai ridicat continut de NNN(nitrozonornicotina) , de 2,2-88,6 µg/g de tutun uscat a fost determinat in tigaretele americane. Nitrozaminele au efect cancerigen la om(cavitatea bucala, plamân /stomac). Formarea de nitrozamine in saliva este rezultatul prezentei nitratilor si aminelor secundare ce apar in timpul mestecatului de tutun. Bashkara Reddy, bazindu-se pe studii epidemiologice, a realizat relatia dintre mestecatul de tutun si cancerele cavitatii bucale, in India, unde atit tutunul de mestecat cit si de tigarete au un continut ridicat de nicotina in raport cu tigaretele americane. Concluzii Nitrozaminele si nitrozamidele prezintă risc cancerigen și mutagen atât în calitate de substanțe formate prin reacția dintre nitrit și amine secundare sau terțiare la pH-ul acid al stomacului cât și în calitate de constiutienți normali ai alimentelor. Nitriții sunt utilizați ca aditivi la conservarea cărnii și a peștelui, dar provin și din reducerea nitraților . Nitrații sunt introduși in alimente prin apa potabila,prin vegetalele cultivate cultivate pe un sol bogat în nitrați sau prin adaus la alimente in scop de conservare. Aminele se pot găsi în alimente în stare naturală(produse din carne și peste, brânzeturi),se pot forma în cursul digestiei prin decarboxilarea aminoacizilor sau pot fi incorporate accidental prin pesticide sau medicamente (piramidon, fenotiazine). Nitrozaminele au fost identificate ca atare in carnea afumată, unele ciuperci comestibile, anumite plante din specia Cicada. In cazul concentrațiilor crescute de nitrit și amină formarea nitrozaminelor are loc chiar la pH neutru. Obs. In SUA, scaderea incidentei cancerelor de stomac a corespuns cu scaderea continutului de nitrit și nitrat folosite la prelucrarea alimentelor.(in trecut conservele contineau până la 5.000, ppm nitrati in prezent se folosesc numai cantitati strict necesare pentru inhibarea dezvoltării bacilului bolutinic.