Riga Crypto și lapona Enigel

de Ion Barbu
Tema si viziunea despre lume

Ion Barbu este considerat unul dintre cei mai de seamă poeți moderniști ai perioadei interbelice,
alături de Lucian Blaga și Tudor Arghezi. El rămâne cunoscut în literatura română drept poetul-matematician,
cultivând o poezie ermetică,încifrată, plină de simboluri, greu accesibilă sensibilității de toate zilele. Ion Barbu
respinge poezia leneșă, lipsită de idee, considerând-o semn al minții.
Riga Crypto și lapona Enigel aparține celei de-a doua etape de creație, numită de Tudor Vianu baladica
si de pitoresc balcanic, pe tema comuniunii erotice dintre două ființe aparținând unor lumi diferite, imposibil
de împlinit în plan real.
Titlul trimite cu gândul la marile povești de iubire din literatura universală și îi desemnează pe cei doi
protagoniști, care la Ion Barbu aparțin unor regnuri diferite: Crypto este regele ciupercilor, iar Enigel este o
laponă.
Poemul este alcătuit din două părți, formula folosită fiind aceea a povestirii în ramă. Ambele părți
prezintă câte o nuntă. Prima, consumată, implinită, devine cadru pentru cea de-a doua, care este doar o nunta
povestită.
Primele patru strofe reprezintă rama, ce are rolul ramei unui tablou: scoate în evidență povestirea
propriu-zisă. La spartul nunții, în cămară, într-o atmosferă lumeasca, un nuntaș fruntaș îi cere menestrelului un
cântec pe care l-a mai spus în situații similare. E vorba de cântecul cu Enigel și Riga Crypto. De remarcat că
firul epic este doar un suport, un pretex pe care se grefează simboluri și semnificații profunde.
Crypto este portretizat ca fiind o inimă ascunsă, un singuratic care tronează în lumea sa vegetală, o
lume materială. Spațiul peste care domnește Crypto este un spațiu al umbrei, al umezelii și răcorii: În pat de
râu și-n humă unsă/ Împărățea peste bureți/ Crai Crypto, inimă ascunsă. Riga Crypto este stăpânul lumii
vegetale, dar conditia lui este nefericită, pentru că are aspirații neînțelese de supuși, care îi reproșează că nu
vrea să înflorească.
Enigel este personajul antitetic. Ea este o laponă care pleacă din țări de gheață urgisita catre Sud, sa-și
ducă renii la pășunat. La Ion Barbu, ținuturile înghețate sunt simbol al minții, iar Enigel simbolizează individul
evoluat, chiar dacă în lumea ei pare să se afle la limita de jos.
Enigel ajunge în lumea lui Crypto care îi propune să rămână în lumea lui, o lume inferioară, chiar dacă
el reprezintă puterea absolută. Comunicarea dintre cele doua ființe se produce în vis. Întâlnirea dintre cei doi
reprezintă o capcană, o lecție de viață, pe care ambii trebuie sa o conștientizeze. Pentru Enigel, mutația în alt
regn ar însemna plafonarea, ceea ce ea va conștientiza. Pentru Crypto ar însemna moartea, ceea ce el nu va
conștientiza și pentru aceasta va fi pedepsit.

In opinia mea, balada lui Ion Barbu, construită pe baza unor elemente de poveste, de mit (drumul
inițierii, încercările, probele, motivul mezinului) redă drama ființei umane, care se consumă între trăire și
cunoaștere, între ideal și material. De asemenea, accentul cade pe problema limitelor umane , a aspirațiilor
nejustificate.