Arene

Arenele sunt hidrocarburi aromatice ce conțin în molecula lor unul sau mai multe cicluri
benzenice. Au formula generală CnH2n-6, N.E.=4.

Proprietăți care confirmă structura Kekulé a benzenului:

1. Structura Kekulé corespunde raportului atomic C:H egal cu 1:1 din formula moleculară a
benzenului
2. Cei șase atomi de hidrogen din molecula benzenului sunt echivalenți
3. Prezența celor trei legături duble în molecula benzenului este dovedită prin reacția de adiție a
hidrogenului la benzen

În condiții energice, la temperatura de 170-200°C în prezența catalizatorului de Ni, un mol de

benzen adiționează trei moli de hidrogen.

2+
Ni
+3 H2 o
170 - 200 C
benzen ciclohexan

Proprietăți care vin în contradicție cu structura Kekulé a benzenului:

1. Formula lui Kekulé prevede existent a cinci izomeri disubstituiți ai benzenului, dar în realitate
sunt numai trei derivați disubstituiți

CH3 CH3
CH3 H3C

orto

CH3 CH3

meta
CH3 H3C
CH3

para

CH3
 2. După formula lui Kekulé, benzenul ar trebui să aibă un caracter pronunțat nesaturat, să dea toate
reacțiile caracteristice alchenelor.

Dar, în realitate, benzenul se comportă ca o hidrocarbură având character saturat.

Benzenul – caracteristici:

- Participă ușor la reacții de substituție și nu se oxidează cu KMnO4

- Nu reacționează cu apa de brom
- Nu polimerizează
- Numai la adiția hidrogenului, benzenul are un caracter slab nesaturat

3. Lungimea legăturilor simple și duble

Structura reală a benzelului

Cei șase atomi din structura benzenului se leagă între ei prin legături σ: fiecare atom de carbon
participă cu doi orbital de tip sp2 la două legături C-C și cu un alt orbital de tip sp2 formează cu orbitalul s
al atomului de hidrogen o altă reacție σ. Toate aceste legături σ sunt situate într-un plan. Cei șase atomi de
carbon legați prin legături σ formează un ciclu cu formă de hexagon regulat plan.

S-a stabilit că benzenul are o structură simetrică sub formă de hexagon regulat și plan, cu laturi
egale și unghiuri de 120°.

Echivalența legăturilor dintre atomii de carbon se datorează faptului că electronii π nu sunt

localizați, ei sunt delocalizați și distribuiți uniform pe întregul ciclu ca un nor.

Benzenul nu poate paticipa decât la reacții de substituție și nu de adiție, polimerizare și oxidare.

Astfel de proprietăți chimice sunt proprii caracterului aromatic, ceea ce înseamnă că arenele au caracter
aromatic.

Clasificarea hidrocarburilor aromatice

Hidrocarburile aromatice se împart după numărul de cicluri (nuclee) benzenice în moleculă în:

1. Hidrocarburi aromatice mononucleare conțin un singur ciclu benzenic. Ele pot fi:
a. Fără catenă laterală

C6H6 benzen
 b. Cu catenă laterală – atomii de hidrogen de la atomii de carbon din ciclul benzenic au fost
substituiți cu unul sau mai mulți radicali alil; se numesc alchilbenzeni (sau fenilalcani,
deoarece radicalul C6H5 se numește fenil)

CH3

C7H8 metilbenzen (toluen)

CH3

C8H11 etilbenzen

CH3

C9H13 normal propilbenzen

CH2

C8H8 etinilbenzen (vinilbenzen, stiren)

Denumirea hidrocarburilor aromatice se face conform regulilor IUPAC, dar arenele cu cele mai
multe aplicații practice au și denumiri uzuale. În cazul derivaților disubstituiți ai benzenului, pozițiile
substituenților se marchează prin cifre sau folosind prefixele (orto, meta, para); se mai numesc și xileni.
 CH3
CH3
1,2 dimetilbenzen
(orto xilen)

CH3

1,3 dimetilbenzen
(meta xilen)
CH3
CH3

1,4 dimetilbenzen
(para xilen)

CH3

2. Hidrocarburi aromatice polinucleare conțin două sau mai multe cicluri (nuclee) benzenice,
care pot fi:
- Condensate

naftalen (naftalina)

antracen

fenantren

- Izolate

difenil
Radicalii proveniți de la arene se numesc aril.

benzen C6H5 - fenil

CH3

C6H5 - CH 2 benzil
toluen C6H5 - CH benziliden

C6H5 - C benzidin

H3C ortotolil

H3C metatolil

H3C paratolil

naftalina alfa naftil

beta naftil

Proprietăți chimice

Arenele participă ușor la reacția de substituție.

1. Halogenarea benzenului se face cu clor sau brom în prezența catalizatorilor de clorură ferică
(FeCl3) sau bromură ferică (FeBr3)

Cl

FeCl 3
+ Cl 2 + HCl
 Br

FeBr3
+ Br2 + HBr

2. Reacția de nitrare se face cu amestec nitrant sau sulfonitric ( HNO3 + H2SO4 ) obținându-se
nitrobenzen

NO 2

H2SO4
+ HONO 2 + H2O

3. Sulfonarea benzenului se face cu acid sulfuric concentrat sau cu acid sulfuric oleum

H2SO4 + SO3 acid sulfuric oleum

SO3H

+ HOSO3H + H2O

SO3H

+ SO3

SO 3  H2O  H2SO 4

4. Reacția de alchilare ( Friedel-Crafts ) este procesul chimic de introducere a uneia sau a mai
multor radicali alchil în molecula unei arene.

Alchilarea se poate face cu derivați halogenați, alchene sau alcooli.

- Alchilarea cu derivați halogenați

CH3

AlCl3
+ CH3Cl + HCl
 CH3

AlBr3
+ CH3CH 2Br + HBr

- Alchilarea cu alchene

CH3

AlCl3
H2C CH2

H3C CH3

AlCl3
H2C
CH3

- Alchilarea cu alcooli

CH3

H2SO4
H3C OH + H2O

5. Reacția de acilare ( Friedel – Crafts ) este procesul chimic de introducere a uneia sau mai multor
radicali acil. Reacția se face cu derivați funcționali ai acizilor carboxilici precum cloruri acide și
anhidridele acide

R O

O
AlCl3
+ R + HCl
Cl
 R O

O
AlCl3
+ R + RCOOH
O
R
O

6. Reacția de sulfonare a naftalinei ( reacție de substituție ) are loc cu acid sulfuric oleum la
temperatură ( 80-160°C )

SO3H

o
+ HOSO3 80 C + H2O

SO3H
o
+ HOSO3 160 C + H2O

7. Reacția de nitrare a naftalinei ( reacție de substituție ) se face cu amestec sulfonitric numai în

poziția alfa. Beta-nitro-naftalina se obține pe căi indirecte

NO 2

H2SO4
+ HONO 2 + H2O

8. Reacția de halogenare a naftalinei ( reație de substituție ) are loc în aceleași condiții ca și

benzenul. Se poate face atât în poziția alfa, cât și beta.

Cl
Cl
FeCl 3
+ 4 Cl2 + 4 HCl
Cl
Cl

Introducerea celui de-al doilea substituent în nucleul aromatic:

- Substituenți de ordinul I – activează nucleul aromatic și orientează nurmătorul substituent în

pozițiile orto și para. Exemple: Fe, Cl, Br, I, -OH, -NH2, CH3- , CH3-CH2- , CH3-CH2-CH2- ,
CH2=CH2- .
 CH3 CH3 CH3
Cl
FeCl 3
2 + 2 Cl2 + + 2 HCl

Cl
produs majoritar

Cl Cl Cl
SO3H

2 + 2 HOSO3H + + 2 H2O

SO3H

OH OH OH
NO 2

2 + 2 HONO2 + + 2 H2O

NO 2

- Substituenți de ordinul II - – dezactivează nucleul aromatic și orientează următorul substituent în

poziția meta. Exemple: - NO2, - COOH, - CH=O, - CCl3, - SO3H.

NO 2 NO 2

FeCl 3
+ Cl 2 + HCl
Cl

COOH COOH

H2SO4
+ HONO 2 + H2O
NO 2

9. Reacția de substituție la catena laterală

Cl Cl Cl Cl Cl
CH3
Cl

lumina + Cl 2, lumina + Cl 2, lumina

+ Cl 2
- HCl - HCl - HCl
10. Reacții de adiție la arene se face în prezența catalizatorilor la presiune și temperatură ridicată,
ceea ce determină stabilitatea ridicată a nucleului aromatic

2+
Ni
+ 3 H2
t,p

Cl

Cl Cl
lumina
+ 3 Cl2
Cl Cl
Cl

Cl

FeCl 3
+ Cl 2 + HCl

2+
Ni + 3 H2
+ 2 H2
t,p

NO 2

H2SO4
+ HONO 2 + H2O

SO3H

+ HOSO3H + H2O

SO3H

+ SO3
 CH3

AlCl3
+CH 3Cl + HCl

CH3

+ H2C CH2

11. Reacția de oxidare

Benzenul, naftalina au un pronunțat caracter aromatic, stabilitate ridicată; din acest motiv acești
compuși nu se pot oxida cu agenți oxidanți obișnuiți ci cu oxigen la temperatură ridicată circa 500°C în
prezența pentaoxidului de vanadiu ( V2O5 ).

O O

temp, V2O5 OH
+ 9/2 O2 O
- 2 CO2 OH -H 2O
-H 2O
O O

O O

temp, V2O5 OH
+ 9/2 O2 O
- 2 CO2 OH -H 2O
-H 2O

O O

Antracenul are un caracter aromatic mai scăzut, din acest motiv el se poate oxida mai ușor cu
K2Cr2O7 în prezența acidului acetic ( CH3COOH ) în pozițiile cele mai reactive ( 9 și 10 ).

K2Cr 2O7
+ 3 [O] + H2O
CH 3COOH

Arenele cu catenă laterală se pot oxida în prezența acidului sulfuric, dicromatul de potasiu,
permanganat de potasiu, oxigenului la atomii de carbon direct legați la nucleul aromatic obținându-se
acizi aromatici sau amestecuri de acizi în funcție de structura compusului.
CH3 COOH

KMnO4
+ 3 [O] + H2 O
H2SO4

CH3
COOH

KMnO4 + CO2 + 2 H2O

+ 6 [O]
H2SO4

CH3 COOH

KMnO4
+ 5 [O] + HOOC CH3 + H2O
H2SO4

O
CH3 COOH O

CH3 COOH O
KMnO4 + 2 H2O
+ 6 [O]
H2SO4 - H 2O

CH3 COOH

KMnO4 + 2 H2O
+ 6 [O]
H2SO4
CH3 COOH

CH3 COOH

KMnO4 + 2 H2O
+ 6 [O]
H2SO4

CH3 COOH
 CH3
COOH

CH3
KMnO4 + CO 2 + H2O
+ [O] + H3C
H2SO4
CH3 COOH
COOH
CH3

Utilizări

Benzenul este folosit în industria coloranților, a medicamentelor ca dizolvant pentru obținerea

cauciucului sintetic, a maselor plastice, insecticid, detergenți și parfumuri. Organismului benzenului îi
poate provoca mutații ADN și este cancerigen.

Toluenul este folosit în industria coloranților, a explozibililor, a medicamentelor și ca solvent.

Naftalina se folosește în industria coloranților, ca insecticid, în medicină, dizolvant, dezinfectant

și a maselor plastice.