SFECLA PENTRU ZAHĂR

(Beta vulgaris L.)

Fam. Amaranthaceae
(subfamilia Chenopodiaceae)
 Importanţa

• Sfecla pentru zahăr este utilizată în primul

rând ca materie primă în industria zahărului
asigurând circa 20-30% din producţia
mondială de zahăr
• Este singura/principala plantă cultivată în
România şi în Europa care asigură materia
primă pentru industria zahărului.
Zahărul este larg folosit în alimentaţia oamenilor direct
sau în preparate culinare, având o valoare energetică
ridicată

1 kg de zahăr conţine – 4000 calorii

1 kg de pâine conţine - 2200 calorii
1 kg de carne de vită - 1500 calorii
 Importanţa
• Frunzele și coletul reprezintă 40 – 60% din
masa rădăcinilor, constituind un excelent furaj
suculent (10 - 20% substanţă uscată, 2 - 3%
proteine, vitamine şi substanţe minerale), fiind
folosite ca atare sau însilozate.

• Frunzele şi coletele sunt utilizate ca

îngrășământ natural
 Produs secundar
• Melasă (lichid gros, brun), reprezintă circa 4 -
5% din masa sfeclei prelucrate, conţine circa
50% zaharoză neextractibilă şi 20% apă.
• Folosită în industria alcoolului și cea
alimentară şi în furajare.
 Sfeclă şi trestie de zahar
Comentați fotografiile

Sfecla de zahar se recolteaza mai usor si se utilizeaza

radacinile iar la trestie, tulpinile
 Sfeclă şi trestia de zahar
Sfecla de zahar este recoltata mecanizat iar trestia, manual pe mari suprafețe
iar depozitarea temporară se face in câmp

Comentați fotografiile
 Istoric
• Cultivarea sfeclei de zahăr a fost stimulată în
Europa la începutul secolului al XIX- lea după
decretarea Blocadei continentale de către
Napoleon ( care afecta importul de zahăr din
trestie pe continentul european).
• Prima fabrică din Europa şi din lume care
producea zahăr din sfeclă a fost construită în
Silezia în 1802.
 Istoric
• La noi în ţară, sfecla de zahăr pentru
industrializare a fost introdusă în cultură
pentru prima dată în 1831 în judeţele Sălaj şi
Cluj pentru a aproviziona cu sfeclă, prima
fabrică de zahăr de mică capacitate,
construită în 1831 la Gârbău jud. Sălaj.
• În 1835 este semnalată cultura sfeclei şi în
Ţara Bârsei, deoarece, se construise o mică
fabrică de zahăr la Brașov
 Sfecla pentru zahăr

COMPOZIŢIA CHIMICĂ
 „Rădăcina”

Apă Substanță
uscată
75% 25%
 Rădăcini

Substanţă
uscată
Apă 75%
25%

Substanţe
Zahăr
nezaharoase
17,5%
7,5%
 100 kg rădăcini
(100%)

Apă 75% Substanță uscată 25%

Marc
SU insolubilă (5%) Substanță uscata solubilă
celuloză, hemiceluloză, pectine 20%
proteine, cenuşă
 100 kg rădăcini

Apă 75% Substanță uscată (SU) 25%

SU insolubilă (5%)
celuloză, SU solubilă
hemiceluloză,
pectine proteine,
cenuşă
20%

Zaharoză „Nezahăr”
(zahăr) solubil
17,5% 2,5%

Factorii
melasigeni
s

N vătămător: 25 (AA, derivaţi, betaină,

amine), în colet şi coadă Data de semănat, fertilizarea
echilibrată cu N, P, K, densitate,
Blochează 25 părţi de zaharoză
momentul recoltării
Maxim 0,1%

Se elimină la recoltare

Factori
Cenuşă solubilă (Na, K, Ca, Mg)
mela- Factori favorizanți secetă,
(în colet şi coadă)
sigeni densitate mică, recoltare
Blochează 5 părţi de zaharoză timpurie
Maxim 0,2%

Respectarea maturităţii
Pectine (polizaharide) tehnologice: soi, data de
semănat şi de recoltare,
densitate

Rafinoza Soiuri, irigare

Zahărul invertit Depozitare
 Dicţionar de termeni specifici
• Melasă = reziduu siropos, de culoare brună, rezultat la
fabricarea zahărului: 50% zahăr neextractibil, 20% apă,
4-5% din masa rădăcinilor.
• Amine, amide = compuşi organici derivaţi ai
amoniacului (gaz incolor, sufocant, cu miros înțepător,
foarte solubil în apă și care se obține din combinarea
hidrogenului cu azotul).
• AA (aminoacizi) = substanțe organice, componenți ai
proteinelor, care se găsesc liberi în cantități mici în
organisme
 Dicţionar
• Proteină = substanță organică azotată complexă, cu
masa moleculară mare, prezentă în celulele animale și
vegetale. Formate din lanțuri extrem de lungi de
aminoacizi
• Lipide = substanțe organice grase, insolubile în apă,
componente a materiei vii. Sunt un component principal
al membranei biologice și constituie rezerva energetică a
organismului
 Dicţionar
• Glucide = Clasă de substanțe organice naturale,
sintetizate de plante cu ajutorul luminii (fotosinteză)
prin asimilație clorofiliană. G. au un important rol
energetic în metabolism; sunt clasificate în mono-
(glucoza), oligo- (zaharoza, lactoza) și polizarahide
(amidonul, celuloza). Sin. hidrați de carbon,
zaharuri.
• Glucoză = Monozaharidă de culoare albă,
cristalizată, solubilă în apă, cu gust dulce prezentă
în miere, fructe dulci, în sânge. Este sintetizată de
plantele verzi în cursul asimilației clorofiliene; au un
rol fundamental în metabolismul ființelor vii.
C6H12O6.
 Dicţionar
• Zaharoză = substanță cristalizată, albă, dulce,
din fructoză și glucoză, care se găsește în
tulpina, rădăcina și fructele unor plante.
C12H22O11
• Fructoza = monozaharidă (cea mai dulce), în
miere, în fructele dulci, care, împreună cu
glucoza, formează zaharoza, C6H12O6.
 Dicţionar
• Zahăr brun = zahărul comercializat sub denumirea de
zahăr brun poate fi zahăr brut, nerafinat, sau zahăr alb
rafinat, care a fost colorat după rafinare cu melasă sau
caramel.
• Zahăr invertit = amestec de glucoză şi fructoză, produs
de enzima invertaza în timpul depozitării.
• Rafinoza= trizaharid: glucoză, fructoză, galactoză
1. Factori climatici - Soiuri. Soiurile de sfeclă de zahăr
cultivate sunt grupate în 4 categorii/tipuri,

Tipuri de sfeclă de zahăr

Forma Conţinutul
Tipul Forma capului Observaţii
rădăcinii în zahăr
Sunt soiuri tardive, productive (rezultând şi
E lăţit, producţie mare de zahăr), pretenţioase la
ovală,
(Ertragreich = bine 16-18 umiditate, indicate pentru zone mai calde, cu
mare
productiv) dezvoltat toamne lungi şi pe soluri uşoare. Nu lăstăresc în
primul an.
Sunt soiuri destul de tardive şi cu cerinţe
lăţit, mai
N oval, ridicate faţă de apă. Asigură producţii ridicate
mic decât 16,5-18,5
(Normal) conică de rădăcini şi zahăr (tip economic). Nu lăstăresc
la tipul E
în primul an decât rar.
Z bombat, Au cerinţe ridicate pedoclimatice, sunt precoce,
conic,
(Zucherreich = puţin 17,3-19,1 fiind recomandate în zone mai reci. Lăstăresc
alungită
bogat în zahăr) dezvoltat frecvent în primul an.
Soiuri precoce dar productivitate slabă
(rezultând şi producţii de zahăr redusă). Se
ZZ
conică, bombat, cultivă în zone mai reci pe soluri mai grele şi
(Zucherreichste =
subţire şi foarte 19-21 mai depărtate de fabrici. Lăstăresc mai frecvent
foarte bogat în
lungă mic în primul an. Prelucrarea rădăcinilor şi
zahăr)
extragerea zahărului este mai uşoară decât la
precedentele.
 2. Factori climatici.
Lăstărire in primul an
• Temperaturi de 3-4 oC
după răsărire +
iluminare de lungă
durată.
Factori genetici, pedoclimatici, fitotehnici
 4. Modul de recoltare
Pierdere de 0,4% din pentru sfecla decoletată rămasă
in pamânt
conţinutul de zahăr
Ce putem face? Recoltare dintr-o singura trecere
• Fermierii cu suprafețe mari
au combine
• Se efectuează şi prestări de
servicii de către:
– fabricile de zahăr;
– fermieri
 Condițiile de depozitare
Depozitarea temporară în câmp, Urmează transportul la fabricile
lângă căi de acces de zahăr
Particularităţi biologice
Cerinţe faţă de mediu
Consecinţe fitotehnice
 Plantă bienală
Doi ani
Cultura pentru rădăcini Cultura pentru semințe

Sfecla de zahăr este o plantă bienala, în anul întâi de vegetaţie formează corpul
sfeclei şi o rozetă de frunze, iar în anul al doilea tulpinile florifere, fructele și
semințele
Producţia creşte odată cu lungimea perioadei de
vegetaţie (soiurile tardive sunt mai productive)

• Pentru a avea o
perioadă lungă de
vegetaţie (peste 160
zile), trebuie:
• Să avem ploi
• Să semănam devreme.
Pentru aceasta, o parte
din lucrări se fac
toamna.
 Particularităţi biologice/consecinţe
fitotehnice
• Sfecla este mai sensibilă la condiţiile de lumină şi de
umiditate decât la temperatură.
• Se adaptează bine la climatele oceanice sau semi-
continentale umede
 Cerinţe faţă de temperatură
• Suma gradelor în primul an de vegetaţie este
cuprinsă între 2500 - 3000°C,
• iar în anul al doilea (pentru fructificare)
necesită circa l800°C.
Cerinţe faţă de temperatură

• După răsărire, în faza de

cotiledoane, plantula este
sensibilă la îngheţ, suferind
la -2°C.
• Ulterior, când are 10 - 12
frunze devine mai
rezistentă, suportând până
la -8°C o perioadă scurtă de
timp.
Cerinţe faţă de temperatură
• În lunile iunie şi iulie în
perioada tuberizării
rădăcinii, temperaturile
nu trebuie să scadă sub
20 oC.
• Temperatura mai
ridicată a lunii iulie
favorizează procesul de
creştere al rădăcinii şi
acumulare a zahărului.
Cerinţe faţă de temperatură
• Conţinutul de zaharoză
este influenţat favorabil
de temperaturi medii
de 17oC în lunile
septembrie-octombrie
şi de precipitaţii de cel
mult 40 l în luna
septembrie.
Cerinţe faţă de temperatură
• Sfecla vegetează toamna,
când se încetineşte
ritmul de creştere al
rădăcinii şi se favorizează
depunerea zahărului,
până când temperatura
scade la 5 - 6°C,
• În această fază, îngheţuri
scurte de până la
• -5°C nu produc pagube
mari.
Consecinţa fitotehnică?
• Alternanţa îngheţului
cu dezgheţul determină
invertirea zahărului,
scade randamentul de
extracţie al zahărului,
care nemaiputând fi
cristalizat ajunge în
melasă.
 • Sfecla recoltată îngheaţă la
• -1°C,
• însă strânsă în grămezi este
mai rezistentă, dacă gerul
nu vine brusc şi este de
scurtă durată.
•

Concluzia? Mai bine în sol decât în grămadă!

 Frozen harvest leaves bitter taste for
U.S. sugarbeet farmers
https://images.zawya.com/images/cia/z https://i-invdn-com.akamaized.net/trkd-
XLarge/191127062851UPRK.jpg images/LYNXMPEFAQ0BY_L.jpg

Recolta înghețată lasă un gust amar pentru fermierii

de sfeclă de zahăr din SUA
 Corectați traducerea realizată prin
Google translate
• Rain and snow pelted crops in
September and October. That
was followed by a blizzard, and
then warm temperatures that
left fields a boggy mess. Next
came a deep freeze, ruining
the underground sugar beet
crop, and dealing a harsh blow
to farm incomes.
• Ploaie și zăpadă au făcut
culturi în septembrie și
octombrie. Aceasta a fost
urmată de un viscol și apoi
temperaturi calde care au lăsat
câmpurile o mizerie bogată.
Apoi a apărut o înghețare
adâncă, stricând cultura
subterană a sfeclei de zahăr și
provocând o lovitură grea
pentru veniturile fermei.
 Corectați traducerea realizată prin
Google translate
• Sugar beet growers' contracts with
processors, which operate as
farmer-owned cooperatives,
require those who leave
unharvested acres to pay a fee to
the cooperative so it can pay its
bills in leaner years.
• Younggren's five-generation farm
must pay American Crystal Sugar a
fixed cost of $343 for every
unharvested acre, totaling roughly
$171,500 to be docked from
payments for beets he did harvest.
• Contractele cultivatorilor de sfeclă
de zahăr cu procesatori, care
operează ca cooperative deținute
de fermieri, impun celor care lasă
acri nevătute să plătească o taxă
către cooperativă, astfel încât să își
poată plăti facturile în ani mai slabi.
• Ferma de cinci generații a lui
Younggren trebuie să plătească
American Crystal Sugar un cost fix
de 343 de dolari pentru fiecare acră
neexploatată, în valoare totală de
aproximativ 171.500 de dolari care
trebuie atrasă din plățile pentru
sfecla pe care a recoltat-o.
 Cerințele față de temperatură - sinteză

• După răsărire, în faza de cotiledoane, plantula este sensibilă la îngheţ,

suferind la -2°C.
• Ulterior, când are 10 - 12 frunze devine mai rezistentă suportând până la -
8°C o perioadă scurtă de timp.
• Sfecla vegetează toamna până când temperatura scade la 5 - 6°C, când se
încetineşte ritmul de creştere al rădăcinii şi se favorizează depunerea
zahărului.
• în această fază îngheţuri scurte de până la -5°C nu produc pagube mari.
• Alternanţa îngheţului cu dezgheţul determină invertirea zahărului, scade
randamentul de extracţie al zahărului, care nemaiputând fi cristalizat se
pierde în melasă.
• Sfecla recoltată îngheaţă la -1°C, însă strânsă în grămezi este mai
rezistentă, dacă gerul nu vine brusc şi este de scurtă durată.
 Cerințele față de temperatură - sinteză

• În lunile iunie şi iulie în perioada tuberizării rădăcinii,

temperaturile nu trebuie să scadă sub 20 oC.
• Temperatura mai ridicată a lunii iulie favorizează
procesul de creştere al rădăcinii şi acumulare a
zahărului.
• Conţinutul de zaharoză este influenţat favorabil de
temperaturi medii de 16-17 oC în lunile septembrie-
octombrie şi de lipsa precipitaţiilor în luna
septembrie.
Necesarul de apă
• Producţii de 40 - 50 t / ha se
obţin în arealele cu
precipitaţii în jur de 600 –
700 mm.
• Coeficientul de transpiraţie
variază între 300 şi 450 l.
• În România, producţii mari
şi constante se pot obţine
numai în condiţii de irigare.
• Sfecla de zahăr foloseşte
mai puțin eficcient decât
porumbul apa de irigaţie.
Coeficient de transpiraţie
• Cantitatea de apă exprimată • Cât trebuie să plouă pentru
în g sau kg, folosită de a asigura o producţie de 45
plante pentru a forma un g t/ha, la un coeficient de
sau un kg de substanţă transpirație de 300 l ?
uscată, în organele sale
aeriene, se numeşte
coeficient de
transpiraţie sau consum
specific (grâu 1 kg s.u.-500 l
de apă)
Particularităţi biologice
Corpul sfeclei care se
recoltează în primul an de
vegetaţie, este format din:
• Epicotil
• Hipocotil şi
• Rădăcina propriu zisă
• Coada
Zaharoza este repartizată neuniform în corpul
sfeclei

www.tankonyvtar.hu
Particularităţi biologice
• Frunzele în primul an au
un pețiol lung (primele
frunze ceva mai scurt) şi
un limb mare, de formă
variabilă după soi (oval-
alungit la cordiform), cu
suprafaţa glabră, netedă
sau încreţită.
În primul an se formează
în jur de 40 de frunze.
Cea mai mare producţie de zahăr este
când ISF este 6, deoarece
Producţia creşte odată cu energia interceptată Cu cât ISF este mai mare , cu atât…se
Producţia depinde de energia interceptată interceptează mai multă energie

Se interceptează cea mai mare cantitate de energie

 Consecințe fitotehnice

• Păstrarea sistemului foliar în bună stare de

funcţionare prin fertilizare , irigare, protecţia
plantelor
Particularităţi biologice
• Lăstarii floriferi (unul
sau mai mulţi) apar din
epicotilul tuberizat, în al
doilea an de vegetaţie
(rar în anul întâi), din
mugurii zonei superi-
oare, ajungând la 120 -
200 cm înălţime.
Particularităţi biologice
• Fructul este o glomerulă
cu MMB de 15-20 g
 Fazele de vegetaţie
1. Semănat – răsărit: 12-15 zile (temperatura solului de 7-
10 oC)
2. Răsărit – începutul tuberizării: 60-70 zile (1/2 aprilie - sf.
iunie). Rădăcina diferenţiază o structură primară, apoi
secundară şi terţiară. Rădăcina ajunge la 150-200 cm
adâncime, şi lateral la 50 cm. Se formează 30-40 frunze (una
la 2,5-3 zile)
3. Tuberizare 60-70 zile (iulie-august) ISF 6-7 la sf. iulie –
august. Diametrul rădăcinii creşte de la 1,5-3 cm la 7-13 cm.
Masa creşte de la 50 g la 400-850 g
4. Maturitatea biologică – maturitatea tehnologică: 35-50
zile (septembrie – octombrie), până când temperatura
ajunge la 5-6 oC. La maturitatea biologică, plantele au 85-
90% din masă şi 60% din conţinutul de zahăr
Ajutor financiar de peste 800 euro/ha,
dacă:
• Densitatea este mai mare de 6 plt/mp
• S-a obţinut şi vândut o producţie de cel puţin
26.400 kg/ha, (se dovedeşte cu factură fiscală)
• Se seamănă 1,2 UG sămânţă certificată (UG
înseamnă unitate germinativă şi este compusă
din 100.000 boabe germinabile/ha).
 Ţări S (ha)
1 France 393600
2 Germany 357400
3 Poland 193700
4 United Kingdom 117000
5 Netherlands 73200
6 Czech Republic 62400
7 Belgium 59800
8 Austria 50800
9 Italy 40712
10 Denmark 38000
11 Sweden 36233
12 Spain 31400
13 Romania 28038
14 Slovakia 20333
15 Croatia 20245
16 Hungary 19000
17 Lithuania 17600
18 Finland 12000
19 Greece 5800
20 Portugal 400
 2013 t/ha
Franţa
1
2 Spania
85
79
Motivul pentru
3 Olanda 78 care producția
4 Belgia 74
5 Anglia 68 medie nu este
6 Austria 68
7 Sweden 64
foarte mare
8 Germany 64
9 Denmark 61
10 Cehia 60
11 Greece 58
12
13
Slovakia
Lithuania
56
55
Sfecla pt zahăr se
14 Poland 55 adaptează bine la
15 Italy 53
16 Croatia 52 climatele oceanice sau
17 Hungary 50
18 Finland 40
semi-continentale
19
20
Romania
Portugalia
37
25
umede
 Aprovizionarea cu apă în ţara Bârsei

• precipitaţii medii anuale
reduse,
• 548 mm (la Feldioara)
635,2 mm la Braşov
199 zile pe an
• Roua deasă şi regulată
compensează cantitatea de
precipitaţii redusă şi
neuniformă din ţara Bârsei
Condiţii climatice favorabile în
Franţa
• Numai 10% din suprafaţă
este irigată
În România?
• Fabrica de zahăr Bod a
finanțat sistemele de irigații
pentru 20 de producători
de sfeclă de zahăr.
• 600.000 de euro pentru
1.200 de hectare,
rambursabili fără dobândă
în trei ani, plus unul de
grație
Cerinţe faţă de lumină
• Valori mai mari de 850
de ore de strălucire a
soarelui sunt favorabile
realizării unor producţii
ridicate.
Ciclu vegetativ la sfecla pentru zahăr
(an I)
Etape
Semănat – răsărit
12-15 zile (temperatura
solului de 7-10 oC
Etape
Răsărit – începutul
tuberizării: 60-70 zile
(1/2 aprilie - sf. iunie).
Rădăcina diferenţiază o
structură primară, apoi
secundară şi terţiară.
150-200 cm adâncime, 100
cm diametru.
30-40 frunze (apar la 2,5-3
zile)
Etape
Tuberizare 60-70 zile
(iulie-august)
ISF 6-7 la sf. iulie
Diametrul creşte de la
1,5-3 cm la 7-13 cm
Masa creşte de la 50 g la
400-850 g
 Etape
• Maturitatea biologică – maturitatea
tehnologică: 35-50 zile (septembrie –
octombrie), până când temperatura ajunge la
5-6 oC
• La maturitatea biologică, plantele au 85-90%
din masă şi 60% din conţinutul de zahăr
Romul se face numai din trestie de
zahăr, nu şi din sfeclă
 Rotaţia
Premergătoarea trebuie să favorizeze pregătirea
în bune condiţii a patului germinativ.
• Cerințe:
– Să se recolteze devreme,
– Să aibă resturi vegetale uşor de prelucrat şi
încorporat
– Să lase un sol structurat şi fertil
 Rotaţia INCDCSZ Braşov
Bune premergătoare Contraindicate
Mazăre, • Rotaţii scurte 2-3 ani
Cartofi • Porumb
Cereale păioase – Recoltare târzie
– Resturi vegetale greu de
încorporat
– Dăunători comuni
• Floarea-soarelui
– Boli, dăunători comuni,
consum mare de K
• Ovăz
– Nematozi
 Avantajele sfeclei ca premergătoare
• Plantă pretenţioasă la
structura solului şi la
fertilizare.
Efectele acestor două investiţii
se repercutează asupra
culturilor următoare
• Sfecla îmbunătăţeşte
structura solului prin
lucrările care se fac și
înrădăcinarea sa profundă;
• Prin înrădăcinare profundă
ea ajunge straturile până la
care cerealele nu pot
pătrunde și aduce elemente
nutritive spre suprafață.;
 Durata rotaţiei
• Nu este recomandat să revină pe aceeași
parcelă mai repede de 4 ani pe soluri
neinfestate de nematozi.
• Pe soluri infestate cu nematozi poate reveni
pe acelaşi teren după 6 - 8 ani în funcţie de
gradul de infestare.
Heterodera schachtii
• Cele mai bune rezultate experimentale în Franța s-au
obţinut când plantele premergătoare au fost cartoful,
mazărea, grâul, orzul, porumbul.
• Din punct de vedere al combaterii integrate, pe lângă
evitarea monoculturii, se mai pot face câteva restricţii.
Roşca ş.a. (2000) nu recomandă leguminoasele pentru
boabe ca premergătoare pentru sfecla de zahăr,
deoarece este mare rezerva de inocul de Pythium,
Rhizoctonia, Fusarium, Phoma. De asemenea, trebuie
evitate şi porumbul sau floarea-soarelui, din cauza
gărgăriţelor (dăunător comun).
 Postmergătoare
Aurel Placinschi, Ţigănaşi judeţul Iaşi:
• Producţiile la culturile postmergătoare sunt cu 1500-2000 kg
mai mici.
• În 2014: doar 1 t/ha seminţe la un lot hibridare de porumb.
De aceea a avut pierderi de 2-3000 lei/ha, comparativ cu alte
premergătoare

• Cauze?
– Export mare, multe erbicide (posibil efect remanent)
– Cultura postmergătoare este stresata, îşi revine după
udare, fertilizare foliară.
– Posibil carență de zinc la porumb
 Premergătoare recoltate devreme, lasă un sol
structurat şi îmbogățit cu azot (nodozităţi)

Sistem radicula dezvoltat, Premergătoare leguminoasă –

structurează solul lasă solul îmbogățit cu azot
 Culturi intermediare
Diminuarea populaţiilor de
Fixarea azotului nematozi prin cultivarea muştarului
Culturile intermediare (pentru strat vegetal şi
culturi verzi) aprobată de APIA
• Măzăriche de toamnă Vicia pannonica, Vicia villosa
• Mazăre furajeră de toamnă Pisum sativum
• Secara Secale cereale
• Orz Hordeum sativum
• Ovăz Avena sativa
• Trifoi Trifolium spp.
• Rapiţă Brassica carinata ?
• Phacelia Phacelia tanacetifolia
• Mustar Sinapis spp. ?
• Ghizdei Lotus corniculatus
• Pentru culturile verzi (Pachetul 4), se pot folosi următoarele
specii: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina
 Culturi intermediare
Semănat Distrugere
• 2 discuri pentru pregătirea • În primăvară, prin
patului germinativ încorporare
• Cu semănătoarea
• Tăvălugit, dacă e uscat
 Fertilizarea
• După Borlan ş.a. (1997), la sfecla de zahăr
consumurile specifice pentru formarea unei
tone de rădăcini şi a unei tone de colete +
frunze (în raport 1:1) sunt următoarele:
• 4,9 kg N, 2,0 kg P2O5 şi 6 kg K2O.

• 4 kg N, 1,5 kg P2O5 şi 6 kg K2O când producţia

este de 50 t/ha
 Fertilizarea
• Sfecla pentru zahăr este o mare consumatoare de elemente
nutritive.
• Azotul. În doză optimă măreşte suprafaţa de asimilare
(numărul şi dimensiunile frunzelor), favorizează tuberizarea
rădăcinii şi acumularea zahărului.
• Excesul de azot duce la formarea unei mase foliare
luxuriante, de culoare verde intens, creşte masa coletelor şi
frunzelor şi prelungeşte creşterea acestora,
• Insuficienţa azotului determină reducerea suprafeţei foliare.
• Dozele recomandate în funcţie de producţia planificată şi de
aprovizionarea solului, sunt cuprinse între …. kg/ha. (vezi
tabelul următor).
Prelevarea probelor de sol în timpul iernii
 Fosforul
• Fosforul este consumat în cantitate mai mică
decât azotul, însă este la fel de important ca şi
acesta în nutriţia sfeclei de zahăr.
• Carenţa în fosfor stagnează creşterea după
răsărire, reduce creşterea şi masa rădăcinilor,
împiedică dezvoltarea frunzelor care, rămân mici .
• Dozele de îngrăşăminte cu fosfor variază în
funcţie de starea de aprovizionare a solului între
… kg/ha. . (vezi tabelul următor).
 Potasiul
• Potasiul are un rol foarte important în nutriţia
sfeclei de zahăr fiind consumat în cantitate
importantă. Potasiul influenţează favorabil
sinteza glucidelor migrarea şi acumularea
acestora, sporeşte rezistenţa la boli şi secetă.
• Cantităţile de îngrăşăminte cu potasiu necesare
pentru ţara noastră sunt de … kg/ha . (vezi
tabelul următor).
 Fertilizarea cu bor
Crăpături pe frunze Putrezirea inimii sfeclei
 Fertilizarea cu bor
Lignificarea rădăcinii
• La sol: 13-26 kg/ha borax
(1,5-3 kg B)
• În vegetaţie
 Fertilizarea
• 64% din azotul utilizat de sfecla de zahăr
pentru realizarea biomasei provine din sol şi
numai 36% din îngrăşăminte
• Se aplicau în urmă cu câțiva ani, când nu era
Codul de bue practici, îngrăşăminte cu azot şi
toamna (600 kg 15:15:15), până la jumătate
din doză, dar este pericol de levigare.
 Fertilizarea starter
Este recomandată
• 8-10 kg N/ha + 20-30 kg
Rândul de semințe Suprafața
solului
fosfor
• Nu este recomandată
utilizarea ureei ca
îngrăşământ starter.

Sămânța
Îngrășăminte

Poziția azotului față de semințe

 Azotul în vegetaţie
• Fertilizarea în vegetaţie se poate aplica
concomitent cu praşilele I şi II, dar nu mai târziu,
în doze de 40-50 kg N/ha, la fiecare praşilă.
• Aplicarea în vegetaţie a azotului, după începutul
lunii iunie, poate determina prelungirea
vegetaţiei, scurtarea perioadei de maturizare
tehnologică şi în ultimă instanţă, scăderea
conţinutului de zaharoză din rădăcini.
 Institutul de Cercetare Dezvoltare
pentru Cartof și Sfecla de Zahăr
• Pentru maximizarea producţiei de sfeclă (biomasă) la 65-100
tone/ha se recomandă doze de N 120P120K120 kg/ha s.a. sau 800 kg/ha
produs comercial din ingrăşămintele complexe de tipul N15P15K15
Aplicarea îngrăşăminteior minerale se recomandă pentru cultura sfeclei de
zahăr înainte de pregătirea patului germinativ.

Este tot mai mult practicată fertilizarea cu azot a sfeclei în două sau trei
etape.

Prima aplicare - înainte de semănat.

A doua aplicare în faza de 2-4 frunze.

 Recomandări în Franţa
• Nu se fertilizează cu azot în timpul iernii
• Se aplică cu 10-20 zile înainte de semănat.
• Se evită aplicarea azotului la semănat şi
înainte de răsărit când doza este mai mare de
60 kg N/ha, cu excepţia cazului când se aplică
localizat (starter).
• Pe soluri cu pH >7,5, îngrăşămintele se
încorporează.
• Ureea se aplică doar prin încorporare.
 Recomandări în Franţa 2
• Se recomandă încorporarea la semănat
 Lucrările solului
• Obiective: să asigure
• Semănatul şi răsărirea uniformă
• Acumularea şi păstrarea apei (toamnă-
primăvara).
• Creşterea fertilităţii solului
 Amplasare/lucrările solului
• Sfecla pentru zahăr este o plantă foarte
pretenţioasă la modul de pregătire a terenului.
Pentru creşterea şi tuberizarea rădăcinii, sfecla
pentru zahăr necesită un sol:
– afânat pe adâncime,
– cu rezerve corespunzătoare de elemente nutritive şi
apă
 3 posibilităţi de lucrare a solului
1. Cu arătură
2. Cu lucrări reduse (fără arătură)
3. No till (semănat direct)
 Situaţia ideală, sistemul convenţional,
cu arătură
Arătura
• în lunile septembrie- • Calitatea arăturii efectuate
octombrie 30-35 cm toamna este influenţată de
• Pe solurile subţiri, substratul efectuarea dezmiriştitului la
nefertil (prundiş, nisip) nu adâncimea de 10-15 cm
trebuie adus la suprafaţă.
Din acest motiv se fac
arături superficiale
 Lucrările solului în funcţie de momentul
recoltării culturii premergătoare
Vara devreme Toamna
După recoltare: • După premergătoare târzii
• Discuiri pentru încorporarea se execută o discuire
resturilor vegetale, energică pentru a mărunţi
• întreruperea capilarităţii şi resturile vegetale, urmată de
favorizarea răsăririi arătura de bază la 28 – 30
seminţelor de buruieni. (35) cm adâncime
• Toamna (septembrie -
octombrie) se execută
arătura de bază la 28 – 30
(35) cm
 Primăvara
• Patul germinativ trebuie pregătit primăvara
cât mai timpuriu, cu combinatorul, care
asigură o foarte bună pregătire a terenului la
adâncimi mici (3 - 5 cm), la care se
încorporează sămânţa de sfeclă.
• Nu se foloseşte grapa cu discuri deoarece
mobilizează solul la adâncimi mari (11 - 12
cm).
• Aceasta creează un pat germinativ neuniform
ca adâncime, ceea ce duce la neuniformităţi în
răsărirea plantelor.
Semănatul
Explicaţi modul de acţiune al elementelor tehnologice:
Semănatul – alegerea soiurilor
 Calitatea seminţelor
Caracteristici biologice Caracteristici tehnologice
• % de seminţe care încolţesc • Mărirea capacității de curgere
• % de seminţe care pot încolți a seminţelor (prin drajare)
• Viteza şi uniformitatea de • Tratarea seminţelor
răsărire
• Nr. de seminţe în glomerule
• Procentul de zahăr din
„rădăcini”
• Rezistenţă parţială la boli:
rizomanie, cercosporioză și
dăunători (nematozi)
 Alegerea soiurilor
Se ţine seama de:
• O fac fabricile • Istoricul atacurilor (B&D) în parcelă
• Mai multe cultivare:
- Cel puţin două la suprafața sub 10 ha
- Un soi nu trebuie să ocupe mai mult de
20% din suprafețe mai mari de 50 ha
• Siguranţa: soiuri de la mai multe firme
de semințe
• Concentrația în zaharoză.
 Alegerea soiurilor
Ce soi preferaţi? De ce?
Protecţia plantelor
 Sfecla pentru zahar este deosebit de sensibilă la îmburuienare
mai ales în primele 5-8 săptămâni de la răsărire, perioada în care
buruienile pot determina calamitarea culturii

Care este prima opţiune?

 Ritmul lent de creştere din primele
săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare

1-4 praşile
• Rândurile se disting bine se
execută praşila I, iar la
intervale de 12 - 14 zile se
execută celelalte praşile,
• Adâncimea praşilelor va creşte
progresiv de la prima (4 – 6
cm) la ultima (10 - 22 cm), iar
viteza de lucru va fi de 3 - 4
km/oră la prima praşilă,
crescând la următoarele, fără
să depăşească 8 km/oră.
Prașilele efectuate intre 4-12
frunze, pierderi de 5-20%
 Ritmul lent de creştere din primele săptămâni
măreşte pericolul de îmburuienare

• Combaterea chimica se realizeaza cu erbicide aplicate la

• pregatirea patului germinativ (ppi),
• inainte (preemergent) si
• după răsărire (postemergent).

• Folosirea erbicidelor este recomandata mai ales in primele faze

de vegetație ale sfeclei când trebuie sa fie evitate prașilele
mecanice care pot provoca pierderi.
 Ritmul lent de creştere din primele săptămâni
măreşte pericolul de îmburuienare

Scheme de tratamente:
• a. preemergent sau ppi
(prin incorporare): Dual
Gold (1,5 l/ha) + Venzar (1-
1,2 l/ha);
• b. postemergent: Betanal
Expert (3 tratam. x 1,2
l/ha);
• c. postemergent:
graminicid (Fusilade,
Pantera, Targa) ;
 Scheme de tratamente:
• a. preemergent • a. preemergent (la 5 zile
Frontier (1,2 l/ha) + dupa semanat):
Cerberus (3 l/ha); Roundup (3-4 l/ha);
• b. postemergent: • b. postemergent:
Betanal Expert (1,5 l/ha) Betanal Expert (1,2
+ Lontrel (0,5 l/ha); l/ha);
• c. postemergent: • c. postemergent: Safari
Tornado (2,5 kg/ha) + (30 gr./ha);
graminicid; • d. postemergent:
graminicid
 Ritmul lent de creştere din primele săptămâni
măreşte pericolul de îmburuienare

• Nu se recomandă de obicei amestecul erbicidelor pentru dicotile

cu graminicide, dar sunt şi excepţii (când se fac precizări de către
firmele producătoare)
Rizomania

• Acest virus este transmis in

natura prin
• ciuperca de sol Polymyxa
betae Keskin
• Atacul are loc in vetre,
recunoscandu-se usor din
cauza
• clorozării si ofilirii plantelor in
cursul zilei si
• revenirii turgescentei noaptea
Îngălbenirea necrotică a nervurilor
sfeclei pentru zahar (Rizomania)

• Radicele proliferează şi se
dezvoltă exagerat în jurul
rădăcinii principale, căpătând
un aspect de barbă.
• Rădăcinile se bifurcă sau au
vârful mult subţiat.

Controlul
• Soiuri rezistente
 Cercosporioza
(cea mai păgubitoare boală)
Cercospora beticola Cercospora beticola

Pagube 5-25% la irigat

 Cercosporioza
Apare la sfârşitul lunii iunie -
Cercospora beticola august

Control: rotaţia (3-4 ani), tratament la sămânţă, soiuri rezistente, 2 tratamente chimice în
vegetaţie
 Făinare
Erisiphe betae Apare în lunile iulie-august
• 2-3 tratamente
 Mana
Peronospora farinosa f. sp. betae Control
• Boala apare pe frunze, mai
ales pe cele mai tinere din
centrul rozetei, apoi se
extinde
• Soiuri rezistente
• Tratarea seminţelor (Apron)
Viroze
 Afide: 2-3 tratamente la apariţia
coloniilor
Aphis fabae – păduchele negru al
sfeclei Virus provocat de afide

Se poate utiliza un amestec de insecticide şi fungicide (cercosporioză şi făinare)

 Căderea şi putrezirea plantulelor
(Phytium spp., Phoma betae, Aphanomices spp.,
Fusarium spp., Rhizoctonia spp.)
Aphanomyces spp., Pythium spp., Pleospora
betae, Phoma betae, Rhizoctonia Pe soiurile grele şi reci
• Boala se manifesta de la
germinarea semintelor si pana
la aparitia primei perechi de
frunze adevarate.
• Control: semănat la epoca
optima, pentru ca sa se
scurteze perioada de la
germinare si pana la răsărire,
perioada in care se instalează
agenții patogeni ai acestei boli.
Sămânţă tratată: Apron,
Dithane
 Căderea şi putrezirea plantulelor
(Phytium spp., Phoma betae, Aphanomices spp.,
Fusarium spp., Rhizoctonia spp.)
Aphanomyces spp., Pythium spp.,
Pleospora betae, Phoma betae, Rhizoctonia
 Purici sfeclei
Chaetocmena spp.
• Atacă la răsărire (adulţii
hibernanţi)
• PED: peste 10
exemplare/mp
• 4 orificii pe cotiledoane
• În iulie august – atacul noilor
adulţi este nesemnificativ
 Bothynoderes punctiventris
(gărgăriţa sfeclei)

Mai ales în sudul ţării Atacă în primele faze de

vegetaţie
 Gărgăriţele sfeclei
Control: tratamentul seminţei, corecţie?
în vegetaţie
Tanymecus palliatus Bothyn deres punctiventris
 Buha verzei
Mamestra brasicae. Pupele sunt
afectate de lucrările solului
 Buha verzei
Mamestra brasicae Iulie – august (septembrie)
 Buha gama
Autographa gamma
Buha gama
Autographa gamma
 Piesma quadrata – ploşniţa sfeclei
Plante virozate în urma atacului
de ploşniţă

Control: în vegetaţie (la plante tinere pagubele sunt mai mari)

Heterodera schachtii
 Heterodera schachtii
(nematodul sfeclei de zahăr)
Metode de control
• Rotaţie cu cereale şi
leguminoase
• Semănat devreme
• Culturi capcană (muştar)
• Nematocide
 Recoltarea
• Decoletarea necorespunzătoare poate provoca
pierderi importante de producţie.
• Dacă decoletarea se face mai jos decât nivelul
mugurilor vegetativi cu 1 cm, pierderile sunt
de 8%. iar în cazul în care aceasta are loc la 3
cm sub nivelul mugurilor vegetativi, pierderile
pot atinge 22% (Sin ş.a. 2000).
 Recoltarea
• Rădăcinile de sfeclă de zahăr trebuie
transportate la punctele de recepţionare în
aceeaşi zi în care au fost recoltate.
• Dacă nu pot fi transportate din câmp,
rădăcinile pot fi păstrate, cel mult o singură
noapte, în grămezi mari, acoperite cu resturi
de frunze şi colete.
 Recoltarea
• Descrieți recoltarea sfeclei pentru zahăr,
anlizând următoarele fotografii. Pentru
comentarii speciale, puteți alege dv.
fotografiile pe care doriți să le eplicasți.
https://stmedia.stimg.co/ows_157375209245783.jpg?fit=crop&c
rop=faces
 https://encrypted-
tbn0.gstatic.com/images?q=tbn%3AANd9GcTtLk2qFLS2I1gG96
uIDoOsPNcL6DqXuLZHxxLPe_kXYQJf5cv7&usqp=CAU
https://germains.com/wp-content/uploads/2017/11/HR1-
1024x583.jpg
TUTUNUL (Nicotiana tabacum L.)

Fam. Solanaceae
 TUTUN

A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România

Sursa: 2007 - 2014 - Date INS - Anuarul Statistic al României
UM 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2019
Specificare
Suprafaţa ha 1532 1681 1258 816 852 734 926 900
Producţie Kg/ha 1939 1524 1966 1.939 1470 1.066 1787 1344
medie

2013
S Mondială = 4,2 milioane hectare 2019
Producţia medie = 1754 kg/ha S Mondială = 3,6 milioane hectare
Producţia medie = 1847 kg/ha
 Suprafaţa mii Producţie medie Producţie totală
Anul
ha Kg/ha mii to
A. Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
2007 1,1 1.025 1,1
2008 1,2 1.916 2,4
2009 0,9 1.842 1,6
2010 1,5 1.939 3,0
2011 1,7 1.524 2,6
2012 1,3 1.066 1,3
2013 0,9 1.442 1,4
2014 0,9 1.643 1,4
2015 0,7 1.448 1,1
2016 0,9 1.788 1,7
2017 0,8 1.522 1,2
2018 1,1 1.282 1,4
Compoziţia foilor de tutun la maturitate
tehnică
75-90% 10-25%
Substanţe organice: • substanţe minerale
Substanţe organice
• Hidraţi de carbon solubili: 2-27%
• Proteine (albuminoide) 6-10%
• Coef. Smuck (HC/P: 1,8-3)
• Nicotina – alcaloid, 0,3-5%, sintetizat în colet,
• % de nicotină: 66% în frunze, 15% în tulpină, 16% în rădăcină.
• Răşini (2-16%) şi uleiuri eterice (0,05—1,2%)
• Substanţe organice cu azot 1-6%
• Acizi organici: 12-16%
Substanţe minerale
• influenţă pozitivă asupra arderii
• 35% CaO
• 30% K2O –
Tipuri de tutun
• Oriental
• Semioriental
• Virginia
• Burley
• Mare consum
Tipul oriental
• conţinut scăzut în nicotină (0,3-1%),
• conţinut ridicat în hidraţi solubili de carbon (20%);
• aromă şi gust plăcut la fumat
• de calitate foarte bună
• Producţia medie este între 400 – 700 kg/ha frunze uscate/ha).
• Soiuri precoce (50-65 zile de la plantare la înflorire)
• talie mică (110-150 cm),
• lungimea frunzelor (de la etajul mijlociu) de 20-25 cm,
• după uscare frunzele sunt galbene, galben-portocalii sau roşu-deschis.
Tipul Virginia
• conţinut mic de nicotină (1-2%) şi proteină
• bogat în zaharuri (27%)
• Producţiile sunt mari (1.800-2.400 kg/ha) şi se folosesc pentru
obţinerea de ţigarete de calitate superioară, în amestec.
• Prin uscare frunzele devin galbene, de diferite nuanţe, cu aromă fină
şi gust plăcut.
• perioada de vegetaţie mijlocie (60-85 zile),
• frunze mari (60-70-100 cm),
Tipul Burley
• conţinut mediu de nicotină şi proteine şi un conţinut mic de zahăr
(sub 1%).
• Frunzele sunt fine, elastice, cu capacitate mare de absorbţie şi
reţinere a sosurilor, pretabile pentru obţinerea ţigărilor de foi.
• frunze mari, capacitate mare de producţie (peste 2.000 kg frunze
uscate / ha, 5 t/ha în alte ţări).
• perioadă lungă de vegetaţie (85-90 zile),
Cerinţele faţă de sol
• În România sunt în jur de
• 560 mii ha cu condiţii favorabile
• şi 360 mii ha cu condiţii
• foarte favorabile pentru cultivarea tutunului.
 Diferitele tipuri de tutun au cerinţe diferite
faţă de sol
soiurile de tip oriental soiurile Virginia
• preferă solurile • sunt favorabile solurile
• nisipo-pietroase, profunde, uşoare, sărace, cu
argilă < 25%
• permeabile,
• superficiale,
• calde, bine însorite
• mai puţin fertile,
Care sunt cerinţele comune?
Care sunt deosebirile importante?
 Cerinţele faţă de climă
Consecinţa
Plantă termofilă fitotehnică
• Seminţele germinează la • Se
foloseşte
• 12°C răsad
• Temperatura optimă, în timpul vetetaţiei
• este de 27°C (25-30°C).
• Temperaturile mai mici
• reduc calitatea tutunului.
• Suma temperaturilor mai mari de 0°C
necesare pentru întreaga perioadă de
vegetaţie este de
• 3200-3600 °C
În climatul

cald şi secetos mai rece şi umed,

• mărimea frunzelor este • se formează frunze
• mai mică, De ce? • mai mari, mai
• calitatea (aroma) tutunului • grosiere, mai
• mai bună, De ce? • puţin aromate şi mai bogate
• în nicotină.
Rotaţia
• Suportă monocultura (cazuri de până la
• 100 ani)
• pentru soiurile de tip oriental şi Virginia, cele mai bune
premergătoare sunt
• cerealele păioase.
• Trebuie evitate
• solanaceele, De ce?
• floarea-soarelui De ce?
Floarea-soarelui Tutun
Producerea răsadului
Metoda cultivării pe pat de apă
(float bed)
 Metoda cultivării pe pat de apă (float bed)

Avantaje Dezavantaje
• Cheltuieli iniţiale cu construirea
• Nu necesită udare rărire sau plivire. solarului.
• Răsadul este uniform, viguros şi cu un sistem radicular
foarte bine dezvoltat.
• Cheltuieli cu procurarea
casetelor.
• Ocupă mai puţin din timpul fermierului.
• Structura solului nu influenţează calitatea răsadului. • Cheltuială anuală cu turba
• Factorii de vegetaţie pot fi mai uşor controlaţi.
pentru substratul răsadurilor.
• Spaţiul de producere poate lua şi alte utilizări după • Costurile incălzirii artificiale
scoaterea răsadului. (dacă este cazul)
• Procentul de prindere în camp este foarte ridicat şi dă
naştere unei culturi uniforme. • costul foliei pentru bazin.
• Lucrările următoare în camp se pot face mai eficient
Plantatul
• Epoca: 1-10 mai.
• Densitatea de plantat la tutun
Distanţe (cm)
Tipul de Densitate
între
tutun pl/mp pe rând
rânduri
Oriental 16-24 35-40 12-18
Virginia 2,2-2,9 70-110 40-60
Burley 3,1-4,2 70-110 35-45

Observații
 Fertilizarea
Doze (kg/ha s.a.)
Fertilitatea Tipuri de tutun
Elemente
solului
Oriental Virginia Burley
N 40 50 120
Slabă P2O5 60 100 140
K2O 70 120 160
N 30 40 80
Mijlocie P2O5 50 80 100
K2O 60 100 140
N 20 20 70
Bună P2O5 40 70 80
K2O 40 70 100
P2O5 - 50 60
F. bună
K2O - 50 60

Observații

.
 Lucrările solului
• Sol: afânat profund,
• mărunţit,
• nivelat
• Arături cu adâncimea
• 20-30 cm
• Primăvara:
• Afânări repetate:
• 1-3 lucrări

De ce?
 Lucrări de îngrijire
• Completarea golurilor –

Când?

De ce?
 Controlul buruienilor
• Erbicide:
• preemergente şi
• postemergente
• Praşile
• Prima – 7-8 zile
• A doua şi a treia - la 10-15 zile
• Mușuroit sau bilonat De ce?
Protecţia plantelor
• Bacterioze (Pseudomonas):
• Micoze: mana, putregaiul alb, făinarea:
• Viroze: mozaicul tutunului
• Insecte tripsul, omizi defoliatoare
 Lucrări în vegetaţie: politul
• Politul: îndepărtarea 2-3 – 4-5 frunze (20 cm de la sol)
De ce?
 Lucrări în vegetaţie: cârnitul
• Cârnitul: înlăturarea inflorescenţelor şi a câtorva frunze:
• Soluri fertile: târziu şi „înalt” (puţine frunze)
De ce?:
• Soluri sărace: devreme şi „adânc” (multe frunze)
De ce?

Sporuri de…
 Lucrări în vegetaţie: copilitul
• Copilitul: după cârnit, când lăstarii au 6-10 cm
• De ce?:
 Lucrări în vegetaţie: recepatul
• Recepatul: retezarea tulpinilor la 10-12 cm deasupra solului când
tulpinile şi frunzele au fost distruse de grindină.
• Se păstrează un singur lăstar
• De ce?
 Irigare
• Prima udare: înainte de plantare, (150 – 250 mc/ha)
• A doua udare
• Până la înflorire tutunul se mai irigă dacă este nevoie
Recoltarea
• Manuală: în etape sau întreaga plantă
• Mecanizată: în etape sau întreaga plantă

• Etape: 3-6 etape

Studiu de caz
• 300 ha la Zimnicea
• Parte a grupului InterAgro
Rotaţia
• Până apar probleme
Lucrările în solar
(producerea răsadului)
1. Dezinfectarea terenului
2. Folie dublă pe „primele solarii”
3. Folie neagră în cofraje
4. Tratament preventiv cu insecticide în toate solariile
5. Erbicid total şi insecticide în zona limitrofă
6. Prepararea soluţii hidroponice: fertilizanţi şi fungicide
Lucrările în solar
(producerea răsadului)
7. Temperatura menţinută la 26-32 oC
8. După introducerea casetelor, tratament preventiv cu insecticid
9. Tratamente săptămânale: insecticid, fungicid, îngrăşăminte foliare
10. În săptămâna a patra, se completează apa şi se reface soluţia
hidroponică
11. Se tund răsadurile
12. O zi înainte de plantare: insecticid, fungicid, stimulator de
înrădăcinare
Lucrările solului
Lucrările solului
• Toamna
• Arătura 40 – 44 cm, după ce a fost lucrat cu freza

• Primăvara
• Lucrări cu disc sau combinator, în funcţie de umiditatea solului
Fertilizare
• Cartare agrochimică
• 25 t/ha gunoi
• Îngrăşăminte foliare: 5 tratamente, 3 dintre ele împreună cu fungicide

• În solar îngrăşăminte foliare dizolvate în soluţia hidroponică

Plantarea
• 35 zile,
• 4 maşini
• 2,5 ha/maşină
• 10-12 ha/zi
Plantare
1. Insecticid la sol • După o săptămână:
2. Plantare 1. Insecticid
3. Irigat 2. Praşilă şi muşuroit
Cârnit - copilire

La apariţia butonului floral Pentru cicatrizare

• Copilire chimică • După cârnire, la 7-10 zile de la
primul tratament
Recoltare
1. Politul , manual, 100 zilieri
2. 3 recoltări, mecanic sau manual
Protecţia plantelor

Controlul bolilor
• 5-6 tratamente, majoritatea
împreună cu îngrăşăminte
foliare

• Controlul dăunătorilor
• 6 tratamente
Uscare
 Cartoful

Solanum tuberosum
Fam. Solanaceae
 Cartoful în România
• Primele referinţe în Transilvania în secolul
XVIII:
• în anul 1760 apare lucrarea
“Cunoştiinţe practice pentru cultivarea
cartofului”.
 Importanţa culturii
• Din punct de vedere alimentar, cartoful
ocupă locul 4 în alimentaţia omenirii
după cereale (grâu, orez, porumb), fiind
folosit atât în formă proaspătă cât şi
procesată.
 2019 (www.fao.org)
Porumb Cartof
• Producţia totală: 1.148 • Producţia totală: 370
miliarde tone milioane tone
• P medie: 5,8 t/ha • P medie: 21,4 t/ha
• Suprafaţa totală: 197,2 • Suprafaţa totală: 17,3
milioane hectare milioane hectare
 Suprafeţele cultivate cu cartof în UE 28 (ha) în
2018
Polonia 297484 Finlanda 21400
Germania 252200 Portugalia 20800
Franţa 199886 Lituania 19163
4 România 173296 Grecia 16830
Olanda 164689 Bulgaria 14096
Regatul Unit 140000 Ungaria 13387
Belgia 93331 Croația 9272
Spania 67488 Irlanda 8200
Danemarca 51961 Slovacia 7760
Italia 46429 Estonia 5205
Sedia 23810 Cipru 4223
Austria 23755 Slovenia 2812
Czechia 22889 Malta 700
Latvia 22100 Luxembourg 627
35000 ha APIA + 60.000 mici producători
2018 Producţiile de cartof în UE 28 (kg/ha)
Franța 39377 Luxemburg 25854
Olanda 36612 Cehia 25495
Regatul Unit 35914 Cipru 25207
Germania 35371 Polonia 25138
Danemarca 34771 Ungaria 24691
Irlanda 33292 Slovacia 21901
Belgia 32630 Portugalia 20754
Suedia 30247 Croația 19657
Spania 29796 Letonia 19316
Austria 29380 Bulgaria 18558
Italia 28163 25. România 17442
Finlanda 28051 Estonia 16990
Grecia 27675 Lituania 15458
Slovenia 25930 Malta 11395
Factori limitativi în cultura cartofului

1. Mărimea redusă a exploataţiilor agricole;

2. Calitatea sanitară a materialului de plantat;
3. Surse financiare reduse pentru cultivatorii de cartof;
4. Nivelul educaţiei tehnice scăzut al cultivatorilor de
cartof;
5. Condiţiile climatice în ultimii ani.
 Clase de calitate
• Clasa A – soiuri pentru salată, cu tuberculi puţin făinoşi,
care nu se sfărâmă la fierbere şi care au consistenţă tare;

• Clasa B – soiuri pentru diferite preparate culinare, cu

tuberculi puţin făinoşi, care nu se sfărâmă la fierbere sau
crapă puţin uneori, cu amidon fin;

• Clasa C – soiuri cu tuberculi făinoşi, cu consistenţă redusă,

care crapă în timpul fierberii;

• Clasa D – souri cu tuberculi foarte făinoşi, care se sfărâmă

complet în timpul fierberii, amidon grosier, fiind utilizaţi în
industria amidonului.
 Clasificarea soiurilor în funcţe de
perioada de vegetaţie
• Timpurii, cu perioada de vegetaţie de până la 90 zile;
• Semitimpurii: 90 şi 110 zile;
• Semitârzii: 110 şi 130 zile;
• Târzii: peste 130 zile.
În ce perioadă de se încadrează un soi recoltat după
120 zile:
• 1. semitârziu
• 2 târzii
• tipurii
 Ce fel de tuberculi preferați?

Cu ochi superficiali, cu formă regulată care se

curăţă uşor şi cu pierderi minime
Ce fel de tuberculi preferați?

• Cu capacitate de
păstrare a tuberculilor
pe o perioadă lungă,
fără să se producă
colţi;
 Organe hipogee: stolonii
• Câţi pot fi în cuib?
– 10-15 (20)
• Ce lungimi au?
– 5-30 cm
• Care este lungimea optimă?
– 10-15 cm
– De ce? Vezi diapozitivul 20
 Sistemul radicular este format din:
1. rădăcini primare de pe colți
2. rădăcini stolonifere dei stolon
3. rădăcini tuberculifere din tuberculi

Rădăcini Rădăcini

Stolonifere
(din stoloni)

Primare (din
colţi)
 Tuberculii Tuberizarea
• Cum se formează? • Ce factori influenţează
• Când începe tuberizarea? tuberizarea?
– 10-35 zile de la răsărire
• Cât durează procesul de
tuberizare?
– 40-80 zile
 Tuberculii
Ce sunt tuberculii? Cum se formează?
• Formațiuni tulpinale • Prin îngroșarea părții
subterane. terminale a stolonilor. (1)
• ATENȚIE
• Pentru orice alt răspuns • Prin tuberizarea mugurilor
scad 5 puncte!!!! axilari din vârful stolonilor
(2)
Tulpini epigee, lujeri, vreji
Tulpinile epigee
Lujerii sunt partea epigee a
colților proveniți din tuberculul
mamă.
• numărul de vreji este de 4-8
• Tulpinile au lungimi de
– 50-120 cm.
• Aspect de tufă.
 Calculați ISF când suprafața foliară pe cuib este de 10.000 cmp, iar densitatea este
de 4 cuiburi/mp = ISF 4

Nr. cuiburi/mp * suprafața foliară pe cuib*

• Suprafaţa foliară totală a

unei tufe oscilează între
• 5.000-10.000 cmp.

• Calculaţi ISF
• (o tufă = un cuib)
• Nr. cuiburi/mp = 5
 Factori care influenţează calitatea
• Soiul
• Calitatea materialului de plantat
• Protecţia plantelor
• Condiţiile climatice
• Fertilizarea
 Soiul
Concentraţia substanţei uscate (SU) şi a
amidonului variază în funcţie de grupa de
maturitate a soiurilor.
Conţinutul în amidon oscilează între
14 - 22%:
• 15-17% la soiurile semitimpurii,
• 16-18% la soiurile semitârzii
• 17-22% la soiurile târzii.
 Factori care influenţează calitatea
materialului de plantat.
• Procentul de amidon la plantele
infectate cu viroze scade cu 0,9-2,9% faţă
de plantele sănătoase.
• Dozele mari de azot reduc
procentul de substanţă uscată. De ce?
 Condiţiile climatice

Temperaturile moderate urmate de timp

mai răcoros constituie condiţiile cele mai
favorabile pentru acumularea substanţei
uscate şi a amidonului.

Precipitaţiile excesive duc la scăderea

procentului de substanţă uscată
 Avantajele cultivării cartofului
Se pot obţine producţii mari şi profitabile
atunci când se folosesc tehnologii intensive
Se poate cultiva în zonele umede şi răcoroase
unde porumbul nu ajunge la maturitate.
În funcţie de scopurile urmărite, cultura
cartofului permite rotaţii raţionale cu alte
culturi, eliberând terenul la epoci diferite.
 Valorifică foarte bine solurile mai uşoare (chiar nisipoase
pentru recolte timpurii) şi pe cele cu pH scăzut (mai mare de
4,5), unde cerealele sunt mai puţin rentabile
Producţii mari pe soluri
nisipoase Producţia cerealelor depinde de..
 Compoziţia chimică a tuberculilor de
cartof
Componente % din substanţă % din substanţă
proaspătă uscată

Apă 66,1-88,0 -
Amidon 8,7-26,2 72,5-79,0
Proteine 0,8-4,9 6,6-14,4
Grăsimi brute 0,04-1,0 0,33-2,9
Celuloză 0,2-2,5 1,66-7,30
Cenuşă 0,4-1,9 3,15-5,60
 Vol 20/9

Dextrină= substanţă solubilă în apă, obținută prin degradarea amidonului

DEXTRÓZĂ = tip de glucoză solubilă în apă, folosită în alimentația dietetică

 Dezavantaje
Cantităţi mari de material de plantat, care, din
cauza degenerării trebuie reînnoit periodic,
printr-un proces destul de laborios și costisitor
 Ce este degenerarea?
• Scăderea progresivă a producţiei de la un an la
altul. Acest fenomen poate să conducă la
dispariţia soiurilor.
• Combaterea fenomenului se realizează, în primul
rând, prin:
• utilizarea la plantare a unui material biologic
valoros.
• Fenomenul se datorează:
• factorilor climatici – degenerare climatică,
• şi factorilor patologici – degenerare virotică.
 Degenerare climatică
• Temperatura ridicată din perioada de formare a
tuberculilor determină scurtarea repausului
seminal, şi prin aceasta trezirea mugurilor, fapt
care conduce la îmbătrânirea lor.
 Degenerare virotică
• Rezultat al infecţiei cu diferite virusuri,
transmise de la plantă la plantă prin contact,
de către afide (Mysodes persicae etc.) sau alte
insecte, ciuperci şi nematozi etc.
• O dată cu îngălbenirea părţii aeriene are loc
migrarea virusurilor în tuberculi, care par a fi
sănătoşi, însă dacă sunt folosiţi pentru plantare
emit colţi filoşi şi produc plante bolnave.
 Degenerare virotică
• S-a constatat că la infestări puternice cu viroze
grave (mozaicul Y şi răsucirea frunzelor)
producţia de cartofi scade cu până la 80 - 90%,
• la viroze uşoare (A, M, X, S) pierderile sunt de
• 5 - 10%,
• Când se asociază ambele tipuri, se poate
compromite cultura de cartof.
• Virusurile X şi S se transmit prin contact,
• iar virusurile A, M, Y şi VRFC prin afide.
Prevenirea şi combaterea degenerării
virotice
• cultivarea de soiuri rezistente la viroze,
• producerea materialului de plantare în zone
izolate în spaţiu, mai răcoroase (improprii
zborului afidelor),
• depistarea şi înlăturarea plantelor bolnave din
loturile semincere,
• reînnoirea materialului de plantare în zonele
mai calde (la l - 3 ani), cu material produs în
zone mai răcoroase.
 Fazele de vegetaţie la cartof
Durata fazei
Organele plantei în creştere
Faza (zile)

Rădăcinile primare şi părţile subterane

Plantat - răsărire 15-30
ale lăstarilor
Răsărire – începutul Rădăcinile, stolonii, tulpinile şi frunzele
15-30
tuberizării
Organele aeriene şi în ritm foarte intens
Tuberizare intensă 25-45
tuberculii
Încetarea creşterii vrejilor - Tuberculii în ritm din ce în ce mai
20-40
maturitatea tuberculilor încetinit

Total zile = 70-150

 Mecanismele tuberizării: teoria
hormonală (Soltner, 1990)
• Formarea tuberculilor se declanşează când o
substanţă elaborată în frunze ajunge la o
anumită concentraţie.

• Ce relaţie este între creşterea plantei şi

formarea tuberculilor?
 Factorii de tuberizare:
temperatura şi durata zilelor
T oC mică + zile scurte T oC mare + zile lungi
• Temperatura scăzută şi zilele mai • Temperaturile ridicate şi zilele
scurte favorizează lungi favorizează
• elaborarea substanţei care • creşterea plantei
determină formarea tuberculilor: • şi întârzie sau chiar opresc
• Aceste condiţii sunt favorabile • formarea tuberculilor.
pentru formarea
• tuberculilor • Consecinţă fitotehnică
• şi defavorabile pentru
• Epoca de plantare trebuie să
• procesul de creştere a plantei. asigure
• temperaturi scăzute şi zile
scurte
• Epoca de plantare?
 Soiurile reacţionează diferit la factorii
de tuberizare
Soiuri timpurii
(semitimpurii) Soiuri tardive
• pot fi plantate mai Ele trebuie plantate devreme,
târziu fără ca formarea Dacă ele sunt plantate prea târziu,
tuberculilor să fie formarea tuberculilor
perturbată. riscă să se oprească în timpul
perioadelor calde şi cu zile lungi.
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• În general, cartoful este • Cartoful trebuie cultivat în
planta regiunilor răcoroase, zonele favorabile, unde se
• obţinându-se rezultate îndeplinesc aceste condiţii
bune în zonele în care
temperatura medie a lunii
celei mai calde nu
depăşeşte 20°C.
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• Cartoful are • Se plantează când temperatura în
temperatura minimă sol la adâncimea de (10 cm) este de
de încolţire de 6-8°C, sau chiar de 7-9°C, iar
• 5 - 6°C, temperatura aerului este peste 10°C
• La câmpie, pe soluri uşoare,
temperatura este de 5-6 °C. De ce?
• Pe soluri grele, umede, expoziţie
nordică,
• 9-10°C De ce?
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• La temperaturi sub 0°C • Epoca de plantare
suferă toate organele • Câmpie: 20.03. – 10.04
plantei, tuberculii se • Silvostepă: 1.04-20.04
îndulcesc, iar părţile
aeriene se veştejesc. • Colinară: 10.04-20.04
• Munte: 20.04-10.05
Cerinţe faţă de temperatură Consecinţe fitotehnice
• Colţii cresc la 7C, dar • Ce trebuie să facem pentru
rădăcinile şi la 4 - 5°C, a favoriza plantatul
timpuriu?
• Plantarea cartofilor
(pre)încolţiţi
• De ce
• Colţii există deja şi vor
emite imediat rădăcini,
deoarece acestea cresc de
la 4 - 5°C
De ce se plantează cu maşina de
plantat obişnuită?

Colţii sunt mici

Plantarea tuberculilor încolţiţi aduce
• sporuri de producţie şi
un avans în tuberizare
şi recoltare, condiţie
importantă la soiurile
timpurii şi pentru
cartofii pentru
„sămânţă”.
 Încolţirea durează 25 - 45 zile şi se
efectuează în trei etape:
1. Tratarea cu formalină 0,5% (1 litru formalină 40% la 80
litri apă) 5 minute, urmate de sudaţie circa 2 ore
(acoperiţi cu prelate, plastic sau rogojini), urmează:
2. Forţarea pornirii colţilor 6 - 10 zile, la întuneric, la
temperatura de 15 - 18°C, în strat de circa 40 cm şi
menţinuţi tuberculii până au pornit colţii albi (lungime 1 -
2 mm);
3. Încolţirea propriu-zisă la lumină (naturală sau artificială)
20 – 30 de zile la 12 - 18°C (la temperaturi mai ridicate se
scurtează încolţirea) şi aerisire bună; tuberculii se ţin în
lădiţe, care se întorc la circa 7 zile lădiţele pentru o
uniformă luminare; la sfârşitul încolţirii lungimea colţilor
(trebuie să fie de 1 - 1,5 cm); groşi şi pigmentaţi în
funcţie de soi.
 Stimularea formării rădăcinilor
• Cu 10 zile înainte de plantare, tuberculii
încolţiţi se stratifică în coşuri de nuiele, cu
rumeguş, nisip cu mraniţă sau turbă.
• Între rândurile de cartofi se interpune un strat de
5 cm din materialul menţionat, umezit în
prealabil.
• În apa de umectare se adaugă 60 g superfosfat şi
30 g sare potasică , la 10 l apă.
• Prin această metodă se obţin culturi foarte
timpurii.
Plantare manuală a unor tuberculi
secționați, cu colții lungi
Secţionarea tuberculilor mari
• nu se recomandă la
• producerea de sămânţă
deoarece se pot transmite
boli).
• Secţionarea trebuie făcută
longitudinal, ca ochii să fie
repartizaţi uniform pe cele
două jumătăţi.
• Tăierea trebuie făcută cu câteva
zile înainte de plantare pentru
ca suprafaţa să se poată
suberifica, evitându-se astfel
infectarea tuberculilor la
plantare.
Cerinţe faţă de temperatură
• Temperatura optimă pentru
creşterea vrejilor
• este 19 - 21°C, iar maxima
42°C.
• La temperaturi mai mari
decât optima se formează
vreji lungi şi suprafaţa
foliară redusă, care duce la
diminuarea producţiei.
Consecinţe fitotehnice
• Plantându-se timpuriu, pe
lângă formarea unui sistem
radicular puternic se
formează tulpini viguroase,
internodii scurte, cu un
aparat foliar cu activitate
fotosintetică intensă.
Cerinţe faţă de temperatură
• Temperatura optimă de
creştere a tuberculilor este
de circa 17°C (16 - 18C),
maxima de 29°C
Consecinţe fitotehnice
• Să menţinem temperatura
optimă prin:
• Zonare
• Epoca de plantare potrivită
• Irigaţii în zonele călduroase
Cerinţele faţă de temperatură
Temperatura este unul din factorii climatici ce influenţează în mare măsură producţia
cartofului, în general, cartoful este planta regiunilor răcoroase, obţinându-se rezultate
bune în zonele în care temperatura medie a lunii celei mai calde nu depăşeşte 20°C.
Cartoful are temperatura minimă de încolţire de 5 - 6°C, iar optima pentru răsărire 12 -
15°C. La temperaturi sub 0°C suferă toate organele plantei, tuberculii se îndulcesc, iar
părţile aeriene se veştejesc. Vrejii cresc la 7C, iar rădăcinile şi la 4 - 5°C, astfel că la
plantări timpurii se formează un sistem radicular mai puternic.
Temperatura optimă pentru creşterea vrejilor este 19 - 21°C, iar maxima 42°C. La
temperaturi mai mari decât optima se formează vreji lungi şi suprafaţa foliară redusă,
care duce la diminuarea producţiei. Plantându-se timpuriu, pe lângă formarea unui
sistem radicular puternic şi vrejii cresc la temperaturi mai scăzute, formându-se tulpini
viguroase, internodii scurte, cu un bun aparat fotosintetic.
Temperatura optimă de creştere a tuberculilor este de circa 17°C (16 - 18C), cea
minimă circa 2°C, iar maxima 29°C (M. Berindei, 1969). Sinteza amidonului în frunze are
loc la temperatura aerului cuprinsă între 30 şi 45°C, acumularea amidonului în tuberculi
la temperatura sub 30°C, iar la temperaturi peste 29°C tuberculii nu mai cresc şi
substanţele nutritive migrează spre organele de creştere aeriene (Rubin, citat de V.
Velican, 1965).
Cerinţele faţă de umiditate
Cerinţele faţă de umiditate ale cartofului sunt mari, deşi coeficientul de transpiraţie nu este prea
ridicat (333 - 534 pe soluri argiloase şi 523 - 614 pe soluri nisipoase). Cartoful pretinde o
aprovizionare continuă cu apă. Consumul de apă este mare datorită producţiei mari de substanţă
uscată realizată la ha şi conţinutului ridicat de apă a cartofilor.
Consumul maxim de apă la cartof este între îmbobocire şi maturitate, având maximul în perioada
înfloririi.
Perioada critică pentru apă a cartofului este în timpul creşterii concomitente a tufei şi tuberculilor
(25 - 45 zile după tuberizare, în funcţie de soi), când secetele produc scăderi mari de producţie.
Umiditatea solului pentru cartof în soluri nisipoase trebuie să fie de 80% din capacitatea de câmp,
iar pe soluri argilo-nisipoase 60%, având cerinţe mai ridicate în perioada înfloririi.
Cerinţele faţă de sol
Solul influenţează puternic cultura cartofului, deoarece tuberculii sunt tulpini subterane, iar sistemul
radicular este slab dezvoltat.
Cartoful dă rezultate bune pe solurile mijlocii cu orizontul A adânc, structurat şi permeabil, pretinde
soluri afânate, aerate, cu textură nisipo-lutoasă, luto-nispoasă sau lutoasă, bine aprovizionate cu
humus şi NPK, Ca, Mg şi micro-elemente.
Organele subterane ale cartofului pretind o bună aerare, pentru ca respiraţia lor să se desfăşoare
în bune condiţii, iar pentru creşterea tuberculilor solul nu trebuie să opună rezistenţă prea mare.
Bune pentru cartof sunt solurile care au 10 - 15% argilă (până la 25% argilă sau să nu depăşească
30% argilă). Solurile cu textură grea (argiloase) sunt nepotrivite pentru cartof deoarece reduc şi
deformează creşterea tuberculilor, reduc tuberificarea şi măresc procentul de vătămare la recoltare
(datorită bulgărilor de pământ), diminuând păstrarea şi împiedicând mecanizarea lucrărilor.
Cât priveşte reacţia solului, cartoful reuşeşte pe solurile cu un pH cuprins între5 şi 7,5.
Rezultatele cele mai bune se obţin pe aluviosoluri, cernoziomuri, faeoziomuri, iar în zonele foarte
favorabil climatic şi pe luvosoluri.
Zona foarte favorabilă
Consecinţe fitotehnice
 Zona foarte favorabilă
• În general depresiunile intra şi extra-montane (spre munte
până unde sunt terenuri cultivate), cu precipitaţii peste
650 mm, iar în perioada de vegetaţie de peste 350 mm ( în
iulie şi august 75 - 120 mm lunar),
• temperatura medie a verii nu depăşeşte 18°C (în iulie sub
19°C),
• temperaturile maxime de peste 25°C sunt foarte rare şi
într-o perioadă scurtă (20.VII - 5.VIII), fiind puţin
dăunătoare.
• Se cultivă soiurile semitimpurii, semitârzii şi târzii pentru
consum, . De ce?
• În anumite bazine sunt condiţii favorabile şi pentru cartofii
de sămânţă.
 Zona favorabilă
• Cuprinde dealurile si podişurile din vecinătatea
lanţului muntos, în Oltenia, Muntenia şi Moldova,
precum şi cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei,
cu extinderi spre câmpie, pe luncile râurilor.
• Precipitaţiile sunt mai reduse, în perioada de vegetaţie
sunt cuprinse între 250 - 350 mm (50 - 70 mm în iulie şi
50-60 mm în august), temperaturile ceva mai ridicate
decât în zona precedentă (media lunii iulie este de 20 -
21 °C).
• Se cultivă soiurile semitârzii şi târzii şi cu foarte bune
rezultate soiurile semitimpurii pentru consumul de
vară-toamnă.
 Zona de cultură a cartofului pentru
consumul extratimpuriu şi timpuriu
• Cuprinde zona de câmpie şi coline joase, cu temperatura
medie a lunii mai şi iunie sub 20°C, iar regimul
precipitaţiilor din mai si iunie favorabil cartofului (ploi
multe în luna mai şi foarte multe în iunie).
• Soiurile timpurii de cartof formează tuberculii timpuriu
(mai-iunie), găsind condiţii termice şi de umiditate
favorabile în această zonă.
• Soiurile târzii nu se recomandă, deoarece formarea
stolonilor şi tuberizarea încep mai târziu, negăsind condiţii
favorabile în perioada secetelor şi temperaturilor ridicate
din iulie şi august, producţiile ce se pot realiza sunt mici.
 Cartoful
Itinerare tehnologice
 Amplasarea culturii
• Dacă amplasarea culturii se face pe cele mai
favorabile soluri:
• aluviuni nisipoase, cernoziomuri, în general
soluri uşoare şi medii, cu textură nisipo-
lutoasă, luto-nisipoasă şi lutoasă, fertile, cu
conţinut ridicat de humus, cu conţinut de
argilă mai mic de 30%),
• se pot obţine producţii bune, chiar în condiţii
de climă mai puţin favorabile
 Amplasarea culturii
• Trebuie evitate solurile care se
• încălzesc greu primăvara şi se zvântă târziu,
deoarece
• pot determina întârzierea plantatului.
• Conţinutul de materie organică mărește
capacitatea solului de a reţine apa, de aceea
cultura cartofului trebuie amplasată pe soluri
fertile.
 Rotaţia
• Cele mai favorabile plante premergătoare pentru
cartof sunt: leguminoasele perene,
leguminoasele anuale, cerealele păioase, porumb
boabe şi siloz, floarea-soarelui.
• Cartoful nu se cultivă după alte solanacee.
• După cartoful timpuriu urmează culturi
succesive (porumb siloz, fasole, varză, castraveţi),
• Cartoful pentru consum de vară se foloseşte ca
premergătoare pentru rapiţă, grâu, orz, secară,
triticale.
 Rotaţia
• Cel puţin 3 ani
• Mai mare când este atac de nematozi
 Itinerar tehnic la SC Producţie
AGRICO-M SRL, Târgu Secuiesc;
Mihai Mucsi
• 15 ani la Staţiunea de Cercetare a
Cartofului din Târgu-Secuiesc, iar din
1994 propria afacere
• 1995 – 26 ha luate în arendă
• La început – utilaje second hand
 De ce se folosește des nitrocalcarul la
cartof
1. Cartoful valorifică bine solurile acide
2. Nitrocalcarul nu reduce pH
3. Se aplică ușor, fiind granulat
 Dezmiriștit: încorporare resturi vegetale
( paie grâu, tulpini de rapiță, muștar )

Tocarea resturilor la recoltare

sau ulterior, cu o mașină de tocat
• Înainte de dezmiriştire,
aplică 150 kg/ha nitrocalcar
( 27% N ) De ce?
 Cum se evită foamea de azot
1. se aplică sursa de N (7 kg/t paie)
2. Se dezmiriștește pt a toca, încorpora parțial
paiele și descompune resturile vegetale
 Cum se controlează nematozii
1. cu ajutorul covoarelor vegetale alcătuite di
soiuri specifice de muștar,, rapiță și ridiche
2. Cu nematocide la plantat
3. Rotație lungă
Cum se folosesc covoarele vegetale
1. Se folosesc crucifere cu efect nematocid
2. Se distrug toamna, înainte de înflorire, pt că
devin „lemnoase”
3. Se ară pt încorporare
4. Nu se distrug primăvara, deoarece afectează
puternic producția
 Tehnologii diferenţiate
Jumătate din suprafaţă a fost Jumătate din suprafaţă a fost
dezmiriştită. Scopul? scarificată. Scopul?
• Controlul integrat al • Afânarea solului
dăunătorilor (nematozi) prin – Scarificare la 45 – 50 cm
utilizarea muştarului ca – Arătură adâncă la 35 cm
îngrăşământ verde • Controlul buruienilor cu
glifosat
 Muştar - îngrăşământ verde?

• Un hectar de muştar ca îngrăşământ verde mobilizează în stratul

arabil:

• 50-80 kg de azot,
• 25-30 kg fosfor,
• 80-100 kg de potasiu, substanţă activă la hectar

• În noiembrie, cultura de muştar arată excelent, galbenă, frumoasă,

vin stuparii cu albinele,
 Muştar - nematozi
Plante cu şi fără nematozi
• Muştarul elimină o
substanţă toxică pentru
nematozi
• Nematocidele sunt
scumpe: 2000-3000 lei/ha
 Muştar - îngrăşământ verde
Încorporat toamna târziu sub
Culturi verzi – 128 euro/ha arătura adâncă
• Renunţă la plata de la APIA
• prin arătura de primăvară
pierde cca. 8-10 t/ha, faţă
de arătura de toamnă, de
aceea ară întotdeauna
toamna !!!

APIA cere ca distrugerea culturilor verzi să se facă primavara şi numai prin încorporare
 Maşini/utilaje folosite de fermier
LEMKEN EUROPAL 5 cu 3+1 brăzdare
(se pot folosii 3 brăzdare sau toate 4)
 TULIP CENTERLINER
Buncăr 3150 l. Rotile tractorului se
schimba pe roţi înguste pentru a nu
Consum specific calca biloanele de cartofi
• 4,4 kg N,
• 2,1 kg P2O5 şi
• 7,4 kg K2O

TULIP CENTERLINER
 Fertilizarea la cartof de consum
188 kg N/ha, 121 kg P2O5/ha,
196 kg K2O/ha, 112 kg SO3 + 4,5
kg Mg/ha

• 150 kg nitrocalcar la dezmiriştire

• NPK 13:13:17 + 14,5 S + 0,7 Mg -650 kg/ha , înainte de plantare,
la pregătirea terenului;
• KaliSop (sulfat de K) - 100 kg/ha (50% K2O5+18% Sulf solubil în
apă), la pregătirea terenului;
• NPK 15:15:15 - 240 kg/ha, la plantare (starter);
• Nitrocalcar (27% N) - 250 kg/ha la rebilonat.
 Fertilizarea la cartoful de sămânţă
187 kg N/ha N, 120 kg P2O5
/ha 170 kg K2O /ha

• 150 kg nitrocalcar la dezmiriştire

• NPK 15:15:15 - 550 kg/ha înainte de plantare, la
pregătirea terenului
• KaliSop (sulfat de K): 100 kg/ha (50% K2O5+18% sulf
solubil în apă) la pregătirea terenului;
• NPK 15:15:15 - 250 kg/ha la plantare, pe rând (starter);
• Nitrocalcar (27% N) - 250 kg/ha la rebilonat.
 14:14:17 + 14,5% SO3 + 0,7% Mg
• La solicitarea fermierilor din zonă, fabrica de
îngrăşăminte Azomureş produce un
îngrăşământ complex special pentru cartof,
rapiţă şi muştar: 14:14:17 + 14,5% SO3 + 0,7%
Mg, în care potasiul este sub formă de sulfat
de K (nu clorură de K ca în cazul „sării
potasice”).
• Planta de cartof este sensibilă la clor.
 Pregătirea terenului
Pregătit teren cu freza totală la
18-20 cm adâncime

GRAPA ROTATIVA REBEWERK TOUCAN SL

3000 de 3 m lăţime
Plantat

• Mașină de plantat cartof

HASSIA SL4 BZ pe 4 rânduri,
cu 75 cm intre rânduri , cu
multe posibilităţi de reglare a
dist. dintre tuberculi pe rând,
• Cu fertilizatoare pentru
admin. ingr. chim.,
• cu granulatoare pentru
admin. nematocide si
• cu instal. de admin. soluție de
trat. tuberculii cu insecto-
fungicide odată cu plantatul
 Plantatul
Densitatea Fertilizarea
• Plantat la 75 cm intre rânduri si • NPK 15:15:15 – 240-250
21, 25, 29 cm pe rând funcție de
mărimea tuberculilor folosiți la kg/ha la plantare pe rând
plantare si destinaţia producției
Densităţi:
• administrat nematocidul
• 21 cm dc =
• 6,3 cuiburi/mp
Vydate 10 G - 20 kg/ha cu
• 25 cm dc = granulatoarele de pe
• 5,3 cuiburi/mp maşina de plantat
• 29 cm dc =
• 4,6 cuiburi/mp
 Densitatea lujerilor

• Cea mai eficientă interceptare • 1 tubercul de 45-55 mm

a luminii se face la următoarele (70-100 g) formează 5-6
densităţi ale lujerilor: colţi.
• la cartoful pentru consum • Pentru 180-200.000 tulpini
• 180.000 -200.000/ha este nevoie de 35-40.000
– pt. obţinerea tuberculilor mari tuberculi
– 150.000/ha
• cartoful pentru sămânţă
• Norma optimă de plantare:
• 250.000 – 300.000
2,5-3,5 t/ha
– 400.000 pt. obţinerea
tuberculilor mici şi mulţi
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitate biologică Ce este de făcut?
• Nu se observă simptomele • Reînnoirea cartofului pentru
sămânţă (1-3 ani):
pe tuberculii infectaţi • anual în zona de stepă,
• o dată la doi ani în zona
colinară
• Pierderi între 10-80% • o dată la trei ani în depresiunile
intra şi extramontane

• Păstrarea tuberculilor mici şi

mijlocii ca "sămânţă", din
culturile de cartof pentru
consum, este cea mai mare
greşeală a cultivatorilor de
cartof din România.
 Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitatea (gradul de sănătate)
fitopatologică Ce este de făcut?
• Toate bolile periculoase ale • La sortarea atentă se
cartofului: identifică tuberculii bolnavi
• Mana,
• Erwinia,
• Rizoctonia, • Loturile cu mulţi tuberculi
Fusarium, etc.) bolnavi se elimină de la
se transmit de la un an la altul plantare
prin tuberculii bolnavi, plantaţi
primăvara.
 Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Calitatea fiziologică
• gradul de epuizare fiziologică a
tuberculilor, cauzat de perioadele
de stres hidric şi termic din
perioada de formare a tuberculilor
în câmp şi/sau de
• conditiile necorespunzătoare de
păstrare, între recoltat şi plantat.
• Tuberculii ies înainte de termen
din repausul germinal, încolţesc,
îmbătrânesc fiziologic, se
epuizează până la plantare.
Nu se observă întotdeauna
degenerarea climatică
• Reînnoirea cartofului
pentru sămânţă (1-3 ani):
• anual în zona de stepă,
• o dată la doi ani în zona
colinară
• o dată la trei ani în
depresiunile intra şi
extramontane
Calitatea fiziologică (îmbătrânirea fiziologică
sau degenerarea climatică)
• se poate aprecia uneori şi vizual, atunci când constatăm
că, la recoltare, tuberculii manifestă fenomenul de
• încolţire în lanţ sau mărgeluire,
• în timpul păstrării apare fenomenul de
• incubaţie (tuberculi mici formaţi direct pe tuberculul
mamă) sau
• fenomenul de încolţire filoasă (formarea de
colţi foarte subţiri, lungi şi albi).
• Epuizarea fiziologică a tuberculilor, în timpul păstrării,
poate fi cauzată şi datorită ruperii repetate (de 3-4 ori)
a colţilor, deshidratării tuberculilor etc.
Tuberculi de calitate – condiţie pentru
producţii mari
Greutatea medie a unui
Calitate fizică tubercul
• mărimea tuberculilor • 15-25 g la tuberculi mai
pentru sămânţă şi mici de 30 mm (substas);
integritatea acestora. • 40-50 g la tuberculi de 30-
45 mm (fracţia mică de
sămânţă STAS);
• Materialul de plantat • 80-95 g la tuberculi de 45-
trebuie calibrat 55 mm (fracţia mare de
obligatoriu: sămânţă STAS);
• 30-45 mm şi 45-55 mm. • 150-160 g la tuberculi mai
mari de 55 mm (consum).
 Greşeli la plantat – calibrare
• Nu se utilizează „sămânţă” calibrată, rezultând
consum mai mare de tuberculi

• Costurile cu „sămânţa” reprezintă 20-40% din

cheltuielile totale
Greşeli la plantat – densitate mare
• Se utilizează densităţi mari pentru a obţine producţii
mari, dar:
• tuberculii rămân mai mici
• se reduce procentul de tuberculi comerciali şi
• creşte cel de tuberculi substas.

• La recolte mici, sporul de producţie nu acoperă

cheltuielile suplimentare şi pierderile prin scăderea
calităţii.
• Lucrările de îngrijire
 Rebilonat înainte de răsărit

• Freza de rebilonat cartof

STRUIK 4RF-310, lăţime de
lucru 3 m ( 4 rânduri de
cartof ).
• Este necesar un tractor cu
putere peste 100 CP
• A încorporat nitrocalcarul
(250 kg/ha)
• De ce se rebilonează?
 Controlul buruienilor
Praşile? Erbicidare preemergentă
• Estimări: praşilele mecanice • Sencor 600 SC - 0,8 l/ha
şi manuale • Doza mai mică decât cea
• pot reduce producţia cu recomandată de
până la 30% producător (0,9 l/ha)
• prin efecte colaterale
(tasarea solului şi rănirea • Amazone 18 m
plantelor)
Erbicidare înainte de
unirea rândurilor pentru prevenirea îmburuienării: cu Sencor (0,15-0,2 l/ha)
+ Titus 25 DF (20 g/ha) +Trend 0.1 l/ha

Recomandări DuPont pentru

Recomandări Bayer pentru
Sencor 600 SC Titus 25 DF
• un tratament postemergent la Combaterea buruienilor
doza de 0,6 l/ha când
plantele de cartof au monocotiledonate și
• până la 5 cm înălţime (2-3 buruienilor cu frunza lată
frunzuliţe formate). sensibile - doza: 40-50 g
• În cazul infestării puternice
cu buruieni monocotiledonate
se recomandă
• utilizarea în asociaţie cu un
erbicid antigramineic.
Efectul costreiului asupra producţiei

62 Infestare puternica cu costrei sau pir

= pierderi mari de producţie
Pierderi recolta q/ha

56

42

Sorghum (costrei) plante2/m

 Protecţia plantelor
Controlul bolilor - mana
• 4-6-8 tratamente (20 în ani
ploioşi la soiuri sensibile)
• Primul tratament se face la
avertizare sau (plantele de
pe acelaşi rând se ating).
• Alternanţa produselor de
contact cu cele sistemice
• Utilizarea produselor din
clase diferite
Controlul dăunătorilor
• Gândacul din Colorado se
combate prin 3-4
tratamente, din care unul
împotriva adulţilor
hibernanţi (PED
• 0,5-1 ex./mp, iar celelalte la
fiecare generaţie de larve.
 Fungicide aplicate preventiv
De contact Phytophthora infestans
• trebuie să fie prezente pe
plantă înainte ca sporii
ciupercii să ajungă pe
frunze, ca să oprească
germinarea şi infectarea
plantei.
 Fungicide
Efect curativ Phytophthora infestans
• O categorie mai performantă de
fungicide sunt cele ce au efect
curativ.
• Ele au capacitatea de a intra în
frunză în spaţii restrânse (de pe o
parte pe alta a frunzei -
translaminare) şi opresc, omoară
ciuperca pătrunsă în plantă de 1-
2 zile, deci fără ca boala să prezinte
simptome vizibile.
• Sunt local sistemice (nu
protejează noile creşteri)
 Fungicide
Cu acţiune eradicantă Phytophthora infestans
• Fungicidele cele mai
performante,
• pot opri evoluţia unei infecţii
vizibile.
• Având această proprietate, ele
au acţiune preventivă şi
curativă.

• Sunt sistemice, fiind

transportate în întreaga
plantă, apărând noile frunze
 Fungicide
Contact
Dacă în câmpul nostru nu sunt
plante mănate şi nici la vecini,
se recomandă fungicidele de
contact, protectoare.
Toate fungicidele de contact
înscrise în lista oficială pot fi folosite
atăta timp cât nu au fost
observate plante atacate de
mană.
Amestec: de contact şi laminare
• În condiţiile foarte
favorabile pentru mană,
deci cu risc mare de
apariţia bolii, în programul
de tratamente preventive
pot fi incluse amestecuri
cu o componentă
sistemic locală
 Controlul bolilor
Solă fără mană
• Când mana este prezentă
doar în solele vecine,
• Se continuă tratamentele cu
fungicide de contact, dar
trebuie urmărită
atent evoluţia bolii
• Se pot utiliza şi fungicidele
sistemice local
Sola cu mană
• Fungicide eradicante
(sistemice)
• amestecate cu
fungicide de contact în
pentru a preveni
selectarea formelor
rezistente la componenta
sistemică
• În cazul unor culturi
infectate şi a ploilor
frecvente, se vor folosi
fungicide cu efect
demonstrat de protecţie a
tuberculilor.
• Această situaţie se
întâlneşte în a doua parte a
perioadei de vegetaţie.
 Bayer

1. Răsărit, fără pericol mare: 1. După căderea florilor,

(contact) (contact şi sistemic)
2. Al doilea tratament 10-15 2. (ultimul tratament,
cm, sistemic, (mecanism controlează mana pe
dublu de actiune, sistemic tubercul
şi penetrant (translaminar)
3. Nu se mai vede intervalul
dintre rândurile (sistemic
şi penetrant)
Controlul gândacului din Colorado prin adunare manuală
Controlul gândacului din Colorado prin adunare mecanică
cu echipamentul ECG (produs de INMA Bucureşti)
 Controlul afidelor la cartoful de
sămânţă
Maşină de tocat vreji TEPPEKI -150 g/ha
Cel mai târziu la 10 zile de la
zborul maxim al afidelor:
a) Reglone 4 l/ha sau
b) tocat vrejii mecanic +
Reglone 2-3 l/ha
 Combină de recoltat

• Combina de recoltat
GRIMME SE 75-40 pe 1
rând cu buncăr de 4 tone
Transport

• Remorca transport cartofi

DEGUILLAUME de 14 to,
GILIBERT de 11 tone cu
basculare pe spate
Sortare
Masina de sortat si calibrat
cartof- costruit in Olanda
• adaptată constructiv spatiului
acoperit existent in ferma compus
din :
• buncar de preluare,
• separator de pamant,
• banda de alimentare sortator
• site de diferite marimi pentru
calibrare,
• masa de inspectie
• benzi de incarcarea cartofului in
containere de lemn de 600 kg
capacitate pe diferite calibre
conform cerintelor ( < 35 mm, 35-
50 mm, >50 mm)
• Clientul cel mai important:
CARREFOUR unde cu
incepere din luna aug. si
pana la sfarsitul lunii mai
suntem prezenti cu cartoful
FILIERA CALITATII
CARREFOUR in cantitate de
peste 2.000 to/an.