CAPITOLUL 2.

Estimarea unor date tehnice necesare

efectuării analizei economince

Necesarul nominal de căldură pentru încălzire poate fi estimat în practică prin:

• metode simplificate bazate pe standardul SR 1907/2014 și care calcuează analitic doar
o parte din termenii bilanțului termic a încălzirii, restul fiind luați în considerare prin
indermediul unor coeficienți de corecție. Aplicarea metodologiei prezentate în
standardul amintit necesită cunoașterea unui număr foarte mare de date cu privire la
dimensiunile diverselor elemente de construcție din componența clădirilor și a
proprietăților termofizice ale acestor elemente și efectuarea unui volum de calcule
foarte mare. Folosirea calculatoarelor reduce timpulde calcul, dar introducerea unul
volum mare de date inițial reduce eficiența utlizării acestora. Din motivele prezentate
anterior, calculul consumului de căldură pentru încălzire conform SR 1907/2014 se
face doar pentru dimensionarea corpurilor de încălzire.
• metode empirice bazate pe date experimentale obținute din exploatarea instalațiilor de
încălzire a unor clădiri existente. Datorită simplității și ușurinței în aplicare, ele se
folosesc pentru dimensionarea unor componente ale sistemului de alimentare cu
căldură și în studiile de analiză a eficienței diverselor soluții de alimentare cu căldură.
Una dintre cele mai aplicate metode de estimare a consumului de căldură pentru
încălzire, la nivelul unei clădiri, este metoda caracteristicii termice pentru încălzire.
Conform acestei metode, consumul de căldură pentru încălzirea unei clădiri se determină
cu relația:
=
– caracteristica termică de încălzire;
– volumul exterior al clădirii;
– temperatura interioară de calcul;
– temperatura exterioară de calcul.

– caracteristică termică de încălzire de bază ăn funcție de natura materialelor de

construcție folosite și de columul construcției;
– un coeficient de corecție care ține cont de faptul că realizarea constructivă a unei
clădiri depinde de zona climatului în care este amplasată clădirea;
– un coeficient de corecție care ține cont de influența vitezei vântului asupra
perderilor de căldură ale unei clădiri.

E – caracteristica eoliană a clădirii (în mod curecnt: E = 20 40, pentru construcții cu

vitrare normală E=30, pentru construcții cu vitrare redusă E>35 și pentru construcții cu
vitrare ridicată E<25);
– viteza reală de calcul a vântului, respectiv viteza de calcul a vântului pentru
care a fost deficită caracteristica termică de încălzire de bază .
∑
 – necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii „i” din zona „i”.
∑

∑ - suprafața echivalentă termic totală a corpurilor de încălzire montate;

– fluxul termic nominal transmis prin suprafața echivalentă.
∑

( )
– este diferența medie logaritmică de temperatură reală la care funcționează
instalația de încălzire (de regulă, 90/70°C)
k – coeficient a cărui valoare depinde de tipul instalației de încălzire.

Aparatamentul conventional este un apartament fictiv, mediu, care, în condițiile din

România are 2,5 camere, și este locuit de 2,5 locatari. Consumul de căldură pentru încălzirea
unui apartament convențional, este de circa 4000 – 5000 W/ap.conv., pentru o
temperatură interioară de 20°C și o zonă climatică cu temperatura exterioară de -15°C, și
viteza de calcul a vântului de 5 m/s. Pentru alte condiții de climă valoarea precedentă trebuie
corectată prin multiplicarea ei cu coeficientul de corecție dat de relație.
Necesarul anual de căldură pentru încălzirea se estimează cu relația:

– numărul de grade aferent zonei climatice în care este amplasată clădirea sau
cartierul rezidențial considerant.

În mod curent, sursele de căldură centralizate se dimensioneazăca să acopere

consumul de căldură pentru alimentarea cu apă caldă de consum mediu iarna.
Într-un regin oarecare, cantitatea de căldură necesară pentru alimentarea cu apă caldă
de consum, se determină pe baza catității de apă consumate, și a diferenței dintre
temperatura apei calde furnizate consumatorilor, și temperatura apei reci care urmează a
fi încălzită, :

unde cp este căldura specifică masică medie a apei între cele două temperaturi tacc și tar.
Debitul nominaa de apă caldă de consum, determină cu relația:
[l/h]
– numărul de locatari dintr-un apartament convențional;
– consumul zilnic de apă caldă de tip „i” pentru o persoană, în l/pers.zi;
τ – durata zilnică de alimentare cu apă caldă de consum, in h/zi.
Consumul anual de căldură pentru prepararea apei calde de consum este:

– consumul mediu de căldură pentru prepararea apei calde de consum

iarna, respectiv vara;
– drata perioadei de iarnă, respectiv de vară.
Aceste durate sunt corelate prin relația:
 Producțiile momentane de căldură se estimează pe baza consumurilor de căldură
acoperite și a pierderilor de căldură la transportul și distribuția căldurii.
Pierderea de căldură în regimul mediu de iarnă se estimeazp cu relația:

- pierderile anuale de căldură la transport și distribuție;

Tabelul 2.2
Estimarea producțiilor de căldură (MWt)
Apă caldă de Pierderi de Producție de
Încălzire
Regim consum căldură căldură
Simbol Valoare Simbol Valoare Simbol Valoare Simbol Valoare

maxim qimax,i 343.67 qaccmd,i 36.28 Δqmax,i 62.10 qSmax,i 442.06

iarna mediu qimd,i 160.46 qaccmd,i 36.28 Δqmd,i 47.77 qSmd,i 244.51
minim qimin,i 90.44 qaccmd,i 36.28 Δqmin,i 33.44 qSmin,i 160.16
vara mediu qimd,v 0.00 qaccmd,i 36.28 Δqmd,v 23.89 qSmd,v 60.17
 Tabelul 2.3
Date necesare construcției curbei clasate
τ te qi qacc qi+qacc Δq qS τ te qi qacc qi+qacc Δq qS

h/an °C MWt MWt MWt MWt MWt h/an °C MWt MWt MWt MWt MWt

0 -18.00 343.67 36.28 379.96 62.10 442.06 2400 4.09 143.91 36.28 180.19 39.491 219.684

100 -11.44 284.37 36.28 320.66 55.39 376.05 2500 4.44 140.77 36.28 177.05 39.136 216.187

200 -9.45 266.39 36.28 302.67 53.35 356.03 2600 4.77 137.70 36.28 173.99 38.789 212.776

300 -8.02 253.44 36.28 289.72 51.89 341.61 2700 5.11 134.71 36.28 171.00 38.450 209.445

400 -6.86 242.95 36.28 279.23 50.70 329.93 2800 5.43 131.79 36.28 168.07 38.119 206.190

500 -5.87 233.98 36.28 270.27 49.69 319.95 2900 5.74 128.93 36.28 165.21 37.795 203.005

600 -5.00 226.07 36.28 262.35 48.79 311.14 3000 6.05 126.12 36.28 162.41 37.478 199.888

700 -4.21 218.93 36.28 255.21 47.98 303.20 3100 6.36 123.38 36.28 159.67 37.168 196.834

800 -3.48 212.40 36.28 248.68 47.24 295.93 3200 6.66 120.69 36.28 156.98 36.863 193.840

900 -2.82 206.35 36.28 242.64 46.56 289.20 3300 6.95 118.05 36.28 154.34 36.565 190.904

1000 -2.19 200.71 36.28 237.00 45.92 282.92 3400 7.23 115.47 36.28 151.75 36.272 188.022

1100 -1.61 195.41 36.28 231.69 45.32 277.01 3500 7.51 112.92 36.28 149.21 35.984 185.192

1200 -1.05 190.40 36.28 226.68 44.75 271.43 3600 7.79 110.43 36.28 146.71 35.701 182.412

1300 -0.53 185.64 36.28 221.92 44.21 266.13 3700 8.06 107.97 36.28 144.26 35.424 179.679

1400 -0.02 181.10 36.28 217.38 43.70 261.08 3800 8.33 105.56 36.28 141.84 35.150 176.991

1500 0.46 176.75 36.28 213.04 43.21 256.25 3900 8.59 103.18 36.28 139.47 34.881 174.347

1600 0.92 172.58 36.28 208.87 42.74 251.61 4000 8.85 100.84 36.28 137.13 34.617 171.744

1700 1.36 168.57 36.28 204.86 42.28 247.14 4100 9.10 98.54 36.28 134.82 34.356 169.181

1800 1.79 164.71 36.28 200.99 41.85 242.84 4200 9.36 96.27 36.28 132.56 34.099 166.656

1900 2.20 160.97 36.28 197.25 41.42 238.68 4300 9.60 94.04 36.28 130.32 33.847 164.169

2000 2.60 157.35 36.28 193.64 41.01 234.65 4400 9.85 91.83 36.28 128.12 33.597 161.716

2100 2.99 153.85 36.28 190.13 40.62 230.75 4464 10.00 90.44 36.28 126.73 33.439 160.165

2200 3.37 150.44 36.28 186.73 40.23 226.96 4464 10.00 0 36.28 36.28 23.885 60.170

2300 3.73 147.13 36.28 183.42 39.856 223.271 8328 10.00 0 36.28 36.28 23.885 60.170

8328 10.00 0 0 0.00 0 0

 Curba clasată a sarcinii termice urbane poate fi descrisă analitic de relațiile:

[ ( ) ] pentru τ ≤

pentru

În cazul centralelor de cogenerare, este necesară cunoașterea modului în care

instalațiile de cogenerare și instalațiile de vârf participă la acoperirea producției anuale de
căldură a sursei considerate.
Ținându-se seama de instalațiile de cogenerare de bază și cele termice de vârf, se poate
scrie relația:

αa – coeficientul anual de termficare realizat;

– participația instalațiilor de cogenerare la acoperirea producției anuale de căldură
a sursei .
În cazul instalațiilor de cogenerare, pe baza coeficientului nominal de termoficare
instalat , se determină participațiile anuale recuperării αa :
 Estimarea numărului și capacităților termice nominale ale diverselor
echipamente
Estimarea numărului și capacităților termice nominale ale diverselor echipamente
Denumire Simbol Valoare U.M.
C
Capacitatea nominală a sursei qS 442.06 MWt
Centrală termică
Număr minim cazane nCmin 3
Capacitatea nominală unitară a unui cazan qCC 116.3 MWt
Număr de cazane nC 4
Cogenerare TG
Capacitatea termică nominală a TG qCGC 60.17 MWt

Putere termică produsă de o singură TG qtC 30.34 MWt

Numărul de TG nTG 2
Capacitatea termică maximă obținută prin ardere
qASmax 182.04 MWt
suplimetară
Coeficient nominal de termoficare total αtC 0.548

Participația nominală relativă a TG αTGC 0.549

Cantitatea de căldură anuală dată de arderea
QASa 224343 MWh/an
suplimentară
Cantitatea anuală de căldură dată de cazanele de vârf Qca 598571 MWh/an

Capacitatea necesar a fi instalată în cazanele de vârf qV,CC 199.34 MWt

Capacitatea termică nominală unitară a cazanelor de
qCVC 58.15 MWt
vârf
Numărul de cazane de vârf nCV 4
Cogenerare MAI
Capacitatea termică nominală a MAI qCGC 60.17 MWt

Putere produsă de un singur MAI qtC 12.01 MWt

Numărul de MAI nMAI 6

Capacitatea termică a instalațiilor de vârf qVC 370.03 MWt

Capacitatea termică nominală a cazanelor de vârf qCVC 116.30 MWt

Numărul cazanelor de vârf nCV 4

Coeficient nominal de termoficare total αtC 0.136

Cantitatea anuală de căldură dată de cazanele de vârf Qca 822914 MWh/an

 Numărul de cazare și capacitățile nominale ale acestora se aleg ca un compromis între
realizarea unei investiții minime și realizarea unei disponibilități ridicate.
În conformitate cu reglementările actuale, numărul minim de cazane se alege corelat
cu capacitatea centralei termice:
• pentru centrale termce având capacitatea nominală 100kWt numărul minim de
cazane ce trebuie instalat 1;
• pentru centrale termice având capacitatea nominală 100 kWr 2 MWt numărul
minim de cazane ce trebuie instalat 2;
• pentru centrale termice având capacitatea nominală 2 MWt numărul minim de
cazane ce trebuie instalat 3.
La alegerea numărului de cazane și a capacității unitare nominale a acestora trebuie
îndeplinit simultan condițiile:

numărul de cazane instalate;

capacitatea nominală unitară a unui cazan;
capacitatea necesară a fi instalată în sursă.

În cazul centralelor de cogenerare, apare o problemă specifică, respectiv estimarea

capacităților termice nominale ale echipamentelor de diverse tipuri, adică defalcarea
capacitații termice totale a centralei între instalațiile de bază și instalațiile termice de
vârf .
Capacitatea termică nominală a instalațiilor de cogenerare este:

– coeficientul nominal de cogenerare;

– capacitatea termică totală a sursei.
Coeficientul nominal de cogenerare este un indicator caracteristic proiectării unei
centrale de cogenerare și este determinat în concordanță cu situația centralei de cogenerare:
• în cazul centralelor de cogenerare funcționând insular, valoarea coeficientului nominal
de cogenerare se stabilește din bilanțul puterilor electrice:

– puterea electrică nominală cerută de zona de consum funcționând insular;

– indicele nominal de cogenerare al echipamentului folosit.
• În cazul centralelor de cogenerare funcționând interconectate cu un sistem
electroenergetic, coeficientul nominal de cogenerare se determină în urma unui
calcul de optimizare, criteriul folosit fiind maximizarea VNA. Valoarea optimă a
coeficientului nominal de cogenerare este influențat de:
o condițiile economice: prețul combustibilului și energiei electrice vândute,
valoarea investițiilor specifice în echipamentele de cogenerare și de vârf;
o performanțele tehnice ale echipamentelor de cogenerare și de vârf folosite;
o caracteristicile consumului de căldură acoperit: tip, alura curbei curbei clasate
anuale, natura și parametrii agentului termic de transport și distribuție.
 Pentru condițiile economice actuale, indiferent de tipul de echipament de cogenerare,
valoarea optimă economic a coeficientului nominal de cogenerare poate fi estimată astfel:
• pentru consumatorii urbani:

• pentru consumatorii industriali:

– gradul de aplatizare a curbei clasate a consumului industrial;

– consumul mediu anual industrial;
– consumul maxim industrial.
La alegerea numărului de echipamente de cogenerare și a capacității unitare nominale
a acestora trebuie îndeplinite condițiile:

– numărul de echipamente de cogenerare instalate;

– capacitatea termică nominală unitară a unui echipament de cogenerare;
– coeficientul de cogenerare optim estimat;
– capacitatea necasar a fi instalată în sursă.
Capacitatea termică nominală a instalațiilor de vârf este:

La alegerea numărului de cazane de vârf și a capacității unitare nominale a acestora

trebuie îndeplinită condiția:

– numărul de cazane de vârf;

– capacitatea termică nominală unitară a unui cazan de vârf;
– capacitatea necesar a fi instalată în instalațiile de vârf.
În cazul cogenerării cu turbine cu gaze apare un aspect particular: o instalație de
cogenerare cu turbine cu gaze poate acoperi prin recuperare o cantitate de căldură și
prin arderea suplimentară în cazanul recuperator, o cantitate de căldură . Ca urmare,
instalația de cogenerare cu turbine cu gaze acoperă în total cantitatea de căldură, :

Participația nominală relativă a turbinei cu gaze la acoperirea cantității de căldură

produsă de sursă este:

Consumul de vârf va putea fi acoperit atât de arderea suplimentară ( ), cât

și de cazane de vârf special instalate :

Pentru instalațiile de turbine cu gaze de construcție curentă, în ipoteza utilizării pentru

arderea suplimentară în cazanul recuperator a aceluiași combustibil ca cel ars în camera de
ardere a instalației de turbine cu gaze, capacitatea termică maximă ce poate fi produsă prin
arderea suplimentară se poate estima cu relația:
 Ca urmare, în cazul turbinelor cu gaze pot apărea două situații, și anume:
• 0, respectiv 1. În această situație, arderea suplimentară nu permite
acoperirea integrală a vârfului, și:

respectiv:
( )
și numărul de cazane speciale de vârf și capacitățile nominale ale acestora se
determină din relația:

• 0, în această situație, arderea suplimentară permite acoperirea integrală a

vârfului - 1, și:

Rezultatele alegerii modului de echipare a sursei de căldură se prezintă centralizat

conform tabelului 2.4.

Tabelul 2.4
Variante de echipare a sursei de căldură
Centrală de
Centrală cogenerare
Caracteristici echipamente utilizate
termică
cu TG cu MAI
Echipamente de cogenerare
Tip echipament de cogenerare
Număr de echipamente instalate nCG buc 2 6
Putere electrică nominală produsă PeC MWe 21.856 11.4
Putere termică nominală produsă qtC MWt 30.34 12.005
Putere termică nominală consumată qBC MWt 61.393 28.5
Randament electric nominal ηeC % 35.6 40
Temperatura nominală gaze de evacuare tgC °C 524 420
C
Indice cogenerare nominal de bază y0 MWe/MWt 0.572 0.727
Grad de recuperare nominal xrC - 0.794 0.766
Indice de cogenerare nominal realizat yC MWe/MWt 0.72 0.95
Cazane de apă fierbinte
Număr de cazane de apă fierbinte nC buc 4 4 4
Putere termică unitară înstalată qCC MWt 116.3 58.15 116.3
C
Randamentul cazanelor de apă fierbinte ηC % 92 92 92
 Estimarea producțiilor anuale de energie electrică
Denumire Simbol Valoare U.M.
Estimarea producțiilor anuale de energie electrică
TG
Gradul de recuperare a căldurii evacuate xR,TG 0.774
C
Indicele de cogenerare yT,TG 0.846
Consumul specific de mers în gol dg,TG 0.4
Încărcarea medie anuală ITG 0.992
Indicele de cogenerare mediu anual yT,TG 0.841
a
Energia electrică produsă anual în cogen ECG 421313 MWhe/an
Ponderea consumului instalațiilor anexe eSI 0.080
Consumul instalațiilor anexe ESI,CGa 33705 MWhe/an
Ponderea consumului pentru pomparea ag.t ePa 15 kWhe/MWht
Consumul de ee pentru pompare EPa 15277 MWhe/an
Consumul anual al serviciilor interne ESIa 48982 MWhe/an
a
Cantitatea de energie electrică livrată E 372331 MWhe/an
MAI
Gradul de recuperare a căldurii evacuate xR,MAI 0.759
Indicele de cogenerare yT,MAIC 0.958
Consumul specific de mers în gol dg,MAI 0.150
Încărcarea medie anuală IMAI 0.835
Indicele de cogenerare mediu anual yT,MAI 0.925
a
Energia electrică produsă anual în cogen ECG, 463403 MWhe/an
Ponderea consumului instalațiilor anexe eSI 0.03
a
Consumul instalațiilor anexe ESI,CG 13902 MWhe/an
Consumul anual al serviciilor interne ESIa 29179 MWhe/an
a
Cantitatea de energie electrică livrată E 434224 MWhe/an

În cazul soluțiilor de cogenerare este necesar și calculul producțiilor anuale de

energie electrică. Acestea se estimează pe baza producțiilor anuale de căldură ale instalațiilor
de bază și a producțiilor specifice de energie electrică a instalațiilor de cogenerare pe
seama căldurii recuperate.
Modul de determinare și valorile acestui indice de cogenerare depinde de tipul
instalației de cogenerare.
Conform datelor de literatura de specialitate valorile indicelui de cogenerare se pot
estima cu relațiile:
• pentru instalațiile e cogenerare cu turbine cu gaze:

• pentru instalațiile de cogenerare cu motoare cu ardere internă:

 Indiferent de tipul instalației de cogenerare, energia electrică produsă anual în
cogenerare se va calcula cu relația:

Valoarea medie anuală a indicelui de cogenerare poate fi estimată cu relația:

Un grup de cogenerare poate funcționa în doua regimuri caracteristice, și anume:

• regim de fucționare după grafic de reglaj termic, când se urmarește producerea de
energie electrică numai pe baza căldurii livrate în cogenerare. În această situație,
încarcarea medie a grupurilor de cogenerare poate fi estimată cu relația:

• regim de funcționare după grafic de reglaj electric, când se urmărește producerea de

energie electrică atât pe baza căldurii livrate în cogenerare, cât și a căldurii evacuate în
mediul ambiant, producția anuală de energie electrică îndeplinește condiția:

În această situație, încărcarea medie a grupurilor de cogenerare paore fi estimată cu

relația:

Cantitatea de energie livrată anual va fi:

Consumul instalațiilor anexe grupurilor de cogenerare este:

Consumul pentru pomparea agentului termic de transport al căldurii poate fi

estimat cu relația:
( )
– consumul specific de energie electrică pentru pompare. În mod curent =
10 20 kWhe/MWht.
 Estimarea consumurilor anuale de combustibil
Denumire Simbol Valoare U.M.
Consumuri anuale de combustibil
CT
Randamentul mediu anual ηCT 0.84
Consumul anual de combustibil BS 1576203 MWhcb/an
TG
Randament mediu anual al TG ηTG 0.35
Randament mediu anual al cazanului cu AS ηAS 0.91
Randament mediu anual al CV ηCT 0.84
Consumul anual de combustibil BS 2149303 MWhcb/an
MAI
Randament mediu anual al MAI ηMAI 0.39
Randament mediu anual al CV ηCT 0.84
Consumul anual de combustibil BS 2179918 GWhcb/an

În cazul centralelor termice, consumul anual de combustibil este:

În cazul centralelor de cogenerare estimarea costurilor anuale de combustibil se face

pe baza cunoașterii producțiilor anuale de căldură și de energie electrică.
Pentru centralele de cogenerare cu turbine cu gaze, consumul anual de combustibil
este:

În cazul centralelor de cogenerare cu motoare cu ardere internă. Consumul anual de

combustibil este:

Indiferent de tipul echipamentului de cogenerare, randamentul mediu anual al

producerii energiei electrice se determină cu relația:

Producțiile de energie și consumurile de combustibil vor fi prezentate centralizat

conform tabelului 2.5.
 Tabelul 2.5
Producții și consumuri anuale estimate
Centrală Centrală de cogenerare
Mărimea
termică TG MAI
Producția anuală de căldură, din care QSa MWt/an 1324010 1324010 1324010

• în cogenerare QCGa MWt/an - 501096 501096

• din arderea suplimentară QASa MWt/an - 224343 -

• în cazanele de apă fierbinte QCa MWt/an 1324010 598571 822914

Producție anuală de energie electrică ECGa MWe/an - 421313 463403

Consumul anual al instalațiilor anexe ESIa MWe/an - 33705 13902

Consumul anual pentru pompare EPa MWe/an 15277 15277 15277

Energia electrică livrată anual Ea MWe/an - 372331 434224

Consumul anual de combustibil al sursei, din care BS MWt/an 1576203 2149303 2179918
• al echipamentelor de cogenerare MWt/an - 1190188 1200258
• al arderii suplimentare MWt/an - 246531 -
• al cazanelor de apă fierbinte MWt/an 1576203 712585 979660