Masterand: Bostan Dana Teodora

Program Master: Spațiul Public European

Anul I

Structuri, mecanisme și instituții administrative

ale Uniunii Europene

Prezentarea pe scurt a litigiului

Domnul Postnov și doamna Postnova, cu domiciliul în Dublin (Irlanda), sunt proprietarii
unui apartament care face parte dintr-un imobil în coproprietate în Bansko (Bulgaria), pe care l-
au dobândit în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare încheiat la 30 mai 2008.
Cu ocazia adunărilor generale anuale ale coproprietarilor acestui imobil, organizate în
lunile ianuarie 2013, ianuarie 2014, februarie 2015, martie 2016 și martie 2017, au fost adoptate
hotărâri privind contribuțiile financiare anuale la bugetul coproprietății, pentru întreținerea
părților comune.
Susținând că domnul Postnov și doamna Postnova nu își îndepliniseră integral obligația
de plată a acestor contribuții anuale, domnul Kerr, în calitatea sa de administrator, a formulat o
cerere introductivă în fața Rayonen sad Razlog (Tribunalul de Raion din Razlog, Bulgaria),
având ca obiect obligarea acestora la plata cuantumului aferent contribuțiilor amintite, majorat cu
o despăgubire pentru întârziere.
Printr-o ordonanță prin care s-a dispus cu privire la această cerere introductivă, Rayonen
sad Razlog (Tribunalul de Raion din Razlog) a considerat că, în temeiul articolului 4 alineatul (1)
din Regulamentul nr. 1215/2012, nu este competent să judece litigiul dintre domnul Kerr, pe de o
parte, și domnul Postnov și doamna Postnova, pe de altă parte, pentru motivul că aceștia au
domiciliul în Dublin (Irlanda), iar condițiile aplicării excepțiilor de la norma de competență
generală prevăzută în această dispoziție nu sunt întrunite.
Domnul Kerr a formulat o cale de atac împotriva acestei ordonanțe în fața instanței de
trimitere. Acesta ridică problema naturii juridice a obligațiilor rezultate dintr-o hotărâre a unei
entități colective lipsite de personalitate juridică, precum adunarea generală a coproprietarilor
unui imobil de apartamente.

Analiza litigiului
În urma analizării speței ce se află pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene se
observă faptul că aceasta tratează mai multe categorii conceptuale, după cum urmează:
Cooperare judiciară în materie civilă, Competența judiciară, recunoașterea și executarea
hotărârilor în materie civilă și comercială, Competență specială în materie contractuală, Hotărâre
a adunării generale a coproprietarilor unui imobil, Obligație ce revine coproprietarilor de a achita
contribuțiile financiare anuale la bugetul coproprietății stabilite prin această hotărâre și Lege
aplicabilă obligațiilor contractuale.
În cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene este urmată o procedură strict definită,
prevederile acesteia neprevăzând derogări. Procedura urmată în cadrul Curții este următoarea:
 - Sesizarea Curții de către una din instanțele statelor membre.
- Urmarea procedurii scrise – aceasta face referire la procedura întrebărilor
preliminare sau la acţiunile directe și recursurile.
- Măsurile preparatorii - în toate procedurile, după terminarea procedurii scrise,
părţile pot să indice, în termen de trei săptămâni, dacă şi de ce doresc organizarea unei ședințe de
audiere a pledoariilor.
- Sedinţa publică şi concluziile avocatului general - când s-a decis organizarea unei
ședințe de audiere a pledoariilor, cauza este pledată în şedinţă publică, în faţa completului de
judecată şi a avocatului general. Judecătorii şi avocatul general pot adresa părţilor întrebările pe
care le consideră oportune. După câteva săptămâni, concluziile avocatului general sunt
prezentate în faţa Curţii de Justiţie, tot în şedinţă publică. Astfel se termină faza orală a
procedurii. În cazul în care apreciază că nicio problemă nouă de drept nu este ridicată în cauză,
Curtea, după ascultarea avocatului general, poate decide judecarea cauzei fără concluzii.
- Hotărârile - Judecătorii deliberează pe baza unui proiect de hotărâre redactat de
judecătorul raportor.
- Procedurile speciale – aceasta cuprinde următoarele proceduri: Procedura
simplificată, Procedura accelerată, Procedura preliminară de urgenţă (PPU) și Procedura
măsurilor provizorii.
În urma majorării contribuțiile financiare anuale la bugetul coproprietății, pentru
întreținerea părților comune, prin organizarea adunărilor generale anuale ale coproprietarilor
imobilului situate în Bansko, Bulgaria, organizate în lunile ianuarie 2013, ianuarie 2014,
februarie 2015, martie 2016 și martie 2017, administratorul imobilului, domnul Kerr în temeiul
faptului că domnul Postnov și doamna Postnova nu și-au îndeplinit obligațiile financiare, a
introdus o acțiune în justiție împotriva celor doi la Tribunalul de Raion din Razlog, Bulgaria,
solicitând astfel achitarea acestor obligații dar și a unei sume în plus ce să compenseze paguba
produsă prin întârzierea achitării.
Tribunalul de Raion din Razlog, Bulgaria interpretând articolul 4 alineatul (1) din
Regulamentul nr. 1215/2012 a considerat că nu este competent să judece un astfel de litigiu,
motivând acest fapt prin aceea că domnul Postnov și doamna Postnova domiciliază în Dublin,
Irland. Astfel, acest tribunal și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Regional din
Blagoevgrad, Bulgaria. Acest din urmă tribunal a dispus suspendarea cauzei și a sesizat Curtea
de Justiție a Uniunii Europene, solicitând clarificarea mai multor probleme juridice.
În urma dezbaterii regulamentelor invocate în sesizarea adresată Curții dar și a
soluționării excepțiilor invocate de către avocatul general s-au desprins următoarele idei
principale:
- o obligație de plată care rezultă dintr-o hotărâre a adunării generale a coproprietarilor
unui imobil de apartamente, lipsită de personalitate juridică și instituită prin lege special pentru
exercitarea anumitor drepturi, care este adoptată cu votul majorității membrilor acesteia, dar care
este obligatorie pentru toți membrii acesteia, trebuie considerat că intră sub incidența noțiunii
„materie contractuală„;
- litigiul principal, care privește o obligație de plată care rezultă dintr-o hotărâre a
adunării generale a coproprietarilor unui imobil de apartamente, referitoare la cheltuielile de
întreținere a părților comune ale acestui imobil, trebuie considerat că privește un contract de
prestări servicii, conform acestei dispoziții;
 Analizând împreună cele două idei principale desprinse din hotărârea Curții se observă
faptul că hotărârile adunării generale a coproprietarilor au caracter executoriu, domnul Postnov și
doamna Postnova având obligația de a achita obligațiile financiare pentru care domnul Kerr a
introdus acțiunea în instanță.
Aceste idei enunțate mai sus își găsesc fundamentarea juridică în Dreptul Uniunii
Europene în următoarele articole: Articolele (4), (15) și (16) ale Regulamentului nr. 1215/2012
și Articolele (7) și (17) ale Regulamentului nr. 593/2008.
Printre punctele tari pe care le pot identifica în cauza prezentată se numără:
- speța prezentată prezintă o complexitate sporită care poate duce la o interpretare
complexă a regulamentelor de către Curte,
- speța poate reprezenta un model juridic de soluționare de către mai multe instanțe
naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene întrucât acest tip de speță este des întâlnit în
ziua curentă,
- soluționarea unor probleme juridice des întâlnite în jurisdicția națională a statelor
membre, fără a fi nevoie de sesizarea Curții cu fiecare speță în parte
Printre punctele slabe pe care le pot identifica în cauza prezentată se numără:
- rezolvarea unei porțiuni de mici dimensiuni din jurisprudența de natură civilă, întrucât
speța face referire strict la natura obligațiilor financiare cauzate de o hotărâre a unei adunări
generale a coproprietarilor unui imobil de apartamente, nefiind tratată și problema asociațiilor de
proprietari
- speța este limitată la sfera juridică și financiară a unei obligații a proprietarilor
Importanța cauzei judecate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru tematica
disciplinei se evidențiază prin faptul că putem observa modalitatea de sesizare și funcționare a
Curții, viziunea Curții și concepțiile de interpretare a regulamentelor de către aceasta și limita
legislativă până la care poate judeca un complet de judecată din cadrul Curții de Justiție a
Uniunii Europene.
Din punct de vedere al pertinenței juridice argumentele Curții de Justiție a Uniunii
Europene în speța prezentată mai sus sunt corecte, juste, clare și calitative, observându-se
obiectivismul și profesionalismul completului de judecată. Totodată, se observă faptul că instanța
de judecată din cadrul Curții a realizat o analiză în concret a regulamentelor pe care trebuie să le
interpreteze, reușind astfel să transpună aceste regulamente speței aflate pe rol. Concluziile
instanței sunt justificate de către argumentele aduse de aceasta nelăsând loc de interpretare,
argumentele folosite de către Curte fiind explicite, cursive, acestea completându-se reciproc.
Consider că argumentele care au stat la baza hotărârii luate de către Curte, prin faptul că
sunt detaliate, expuse într-un limbaj cursiv și ușor de înțeles de oricine, prin faptul că au fost
soluționate excepțiile procesuale invocate de către avocatul general, în opinia mea acestea
neprezentând lipsuri din punct de vedere juridic.