ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN
BACĂU
Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40-234-588884
www.ub.ro; e-mail: litere@ub.ro

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Conf. Univ. Dr. Student

Veronica Loredana Balan Mocanu Ionela

Master-CLR, I
 CUPRINS

Argument.....................................................................................................................3

I. Amintirea în romanul lui Bernhard Schlink ,,Cititorul”.................................4

I.1. Feminismul...............................................................................................4
I.1.1 Introversiune și incertitudine...........................................................4

I.2. Trauma și ,,Väterliteratur”........................................................................4

I.3. Complexul lui Oedip.................................................................................5

II. Istoria și sentimentul de vinovăție....................................................................5

II.1. Contextul istoric-Holocaustul și procesul din Auschwitz..........................5

II.1.1. Ce a fost Holocaustul?....................................................................5

II.1.2. Lagărele de concentrare..................................................................5

II.1.3. Procesul din Auschwitz..................................................................5

II.2. Dreptatea și sentimentul de vinovăție în romanul ,,Cititorul”..................5
II.3. Consecințele analfabetismului..................................................................6
II.3.1. Semnificația titlului.................................................................................6
Concluzie.............................................................................................................................7
Bibliografie..........................................................................................................................8

Argument
2
 Romanul ,,Cititorul”al lui Bernhard Schlink prezintă situația germanilor din a doua generație
prin relația sexuală exploatatoare dintre o femeie trecută de treizeci de ani și un băiat de
cincisprezece ani. Cu o alegorie ca fundament a narațiunii sale, Schlink transformă relația de
dragoste dintre Michael Berg și Hanna Schmitz într-un simbol al dificultăților întâmpinate de copiii
generației Holocaustului, când s-au confruntat cu sentimentul de vină.
Lucrarea este formată din două capitole intitulate "Amintire" și "Istorie și sentiment de
vinovăție".
În primul capitol, voi scrie despre amintirile lui Michael despre relația sa cu Hanna când avea
15 ani. Acest capitol este analizat din două perspective: unul feminist și unul psihanalist. Pe baza
caracteristicilor feminismului, vorbesc despre protagonista Hanna Schmitz. Voi vorbi despre
stăpânirea Hannei asupra tânărului Michael, despre aspectul ei fizic și de asemenea, despre Hanna ca
fiind o femeie independentă. Apoi voi vorbi despre legătura dintre traumă și ,,Väterliteratur”. Voi
explica în detaliu elementele traumatice pe care Michael le-a suferit în urma relației cu Hanna. Cel
mai important aspect al acestui capitol este complexul lui "Oedip".
În cel de-al doilea capitol, voi sublinia pe scurt contextul istoric al acestei perioade: datele
despre Holocaust, SS și SA, lagărele de concentrare și despre procesul din Auschwitz. Voi vorbi și
despre "justiție" și ,,vină”, dar și despre consecințele analfabetismului. În acest subcapitol,
,,Consecințele analfabetismului” voi vorbi despre Hanna, care, din cauza rușinii ei de a spune
tribunalului că este analfabetă a fost închisă pe viață. În plus, voi explica legătura dintre titlul
romanului și subcapitolul menționat mai sus.

3
 I. Amintirea în romanul lui Bernhard Schlink ,,Cititorul”
I.1. Feminismul
Teoria feministă se concentrează pe analiza inegalității de gen. Temele explorate în
feminism includ discriminarea, obiectivitatea (în special obiectivitatea sexuală), opresiunea,
patriarhia, stereotipurile, istoria artei, arta contemporană și estetica. Susan Kingsley Kent spune
că Patriarhia Freudiană a fost responsabilă pentru diminuarea profilului feminismului în anii
interbelici. Feminismul este convingerea că femeile ar trebui să fie egale cu bărbații.1
Narațiunea începe cu amintirile lui Michael Berg, un tânăr de 15 ani, despre copilărie și
relația sa cu Hanna. Prima întâlnire a lui Michael cu Hanna, a fost una foarte neplăcută: fiind
bolnav de hepatită, Michael se prăbușește în fața clădirii unde locuiește Hanna. Dovezile
hepatitei (sau icterului) amintesc de Steaua Galbenă2 a evreilor și de icterul ulterior care a afectat
(figurativ) societatea germană.
I.1.1 Introversiunea Hannei Schmitz
Pe lângă independența, puterea și caracterului său dominant, Michael Berg ne spune
despre Hanna că este o ființă introvertită. O persoană introvertită se gândește doar la propriile
sale griji și la viața personală și nu are plăcerea de a petrece timp cu alte persoane. De exemplu
Hanna nu vrea ca alții să știe despre ea și despre viața ei. Ea nu are pe cineva care să se bazeze în
viață.
I.2. Trauma și ,,Väterliteratur”3
Din punct de vedere istoric, ,,Väterliteratur” a fost identificată pentru prima oară ca parte a
unui conflict de generații postbelice, care a început ca o rebeliune politică a mișcării studențești
de la sfârșitul anilor 1960: ,,Väterliteratur” este un gen literar german de texte autobiografice din
perioada anilor 1970 care arată implicarea taților în regimul nazist și consecințele asupra fiilor
sau fiicele lor. Acest gen literar a avut în vedere trauma victimelor din perioada războiului.
,,Väterliteratur” a început ca o dezbatere între generațiile postbelice și părinții sau bunicii lor, în
special despre atitudinea lor în timpul celui de-al doilea război mondial și a Holocaustului.

I.3. Complexul lui Oedip

1
,,Feminist theory’’, Web, (27 Martie 2017) https://en.wikipedia.org/wiki/Feminist_theory
2
Steaua galbenă (germană Judenstern " steaua  evreilor ") a fost un dispozitiv de discriminare și de etichetare impus de
către Germania nazistă evreilor care trăiau în zonele cucerite în timpul celui de al Doilea Război Mondial, cu puține
excepții.
3
Termenul de ,,literatură a părinților” se referă la un gen de texte eterogene în care autorii se ocupă de relațiile lor cu
tatăl, iar în sens restrâns cu trecutul nazist. ,,Väterliteratur” , Web (27 Martie 2017)
https://de.wikipedia.org/wiki/Väterliteratur
4
 Complexul lui Oedip (în termeni de psihanaliză) reprezintă dorința copilului de a avea relații
sexuale cu părintele sexului opus (de exemplu, bărbații sunt atrași de mamele lor). 4 Cea mai
faimoasă referire la mitul lui Oedip în vremea modernă este cea a lui Sigmund Freud; 5 În studiul
sexualității infantile, el folosește conceptul Oedipal pentru a ilustra relația afectivă dintre copil și
părinte.
În romanul lui Bernhard Schlink, adevărata mamă a lui Michael este nesemnificativă în viața
lui, așa că Hanna preia rolul mamei sale. Michael este controlat de idul său, fiind victima instinctului
său. El continuă să se întoarcă la Hanna pentru că este controlat de idul său, chiar și atunci când
acesta exercită asupra lui violență fizică.
II.1. Contextul istoric- Holocaustul și procesul din Auschwitz
II.1.1 Ce a fost Holocaustul?
Holocaustul a fost un genocid în care aproximativ șase milioane de evrei europeni au fost
uciși de Germania nazistă a lui Adolf Hitler. Pe măsură ce tirania nazistă s-a răspândit în întreaga
Europă, germanii au persecutat și au ucis milioane de alte persoane. Între două și trei milioane de
deținuți sovietici de război au fost uciși sau au murit de foame, boală, neglijență sau maltratare.6
II.1.2.Lagărele de concentrare
La scurt timp după ce Hitler a venit la putere, Heinrich Himmler (șeful SS 7) a început să
construiască primul lagăr de concentrare. Primul lagăr de concentrare a fost fondat la Dachau, cu
explicația că închisorile sunt supraaglomerate. Prizonierii, în special adversarii politici și religioși ai
național-socialismului, au fost deportați în lagărele de concentrare. Faima lagărului de concentrare
Auschwitz a înconjurat întregul pământ. De fapt, aceasta nu este un singur lagăr, ci un complex de
39 de lagăre în jurul orașului Auschwitz din Polonia.8
II.1.3. Procesul din Auschwitz
Cuvântul ,,Auschwitz” este o metaforă pentru distrugerea mecanizată, sistematizată,
birocratică a Germaniei. Între anii 1963 și 1965, procesul de la Auschwitz a avut loc la Frankfurt pe
Main. Procesul a atras o mulțime de publicitate în Germania, dar Bauer a considerat că a fost un
eșec. Bauer s-a plâns că mass-media a tratat inculpații în așa fel încât ei erau niște monștri ciudați
care au permis publicului german să se distanțeze de orice vină morală față de ceea ce s-a întâmplat
la Auschwitz.9

II.2. Dreptatea și sentiment de vinovăție in romanul ,,Cititorul”

Romanul se bazează pe conceptul de "a doua generație" germană, care recunoaște implicarea
bătrânilor în timpul regimului nazist al celui de-al doilea război mondial. Justiția este un concept
filosofic care cuprinde diverse domenii. Justiția poate fi justiția penală, morală și socială. ,,Cititorul"
are în vedere acești termeni de dreptate în raport cu legea. Romanul are în vedere și alte domenii,
cum ar fi vinovăția, autoritatea și responsabilitatea germane.

4
Grimal Pierre, ,,Dicţionar de mitologie greacă şi română’’
5
Freud, S. 1920, ,,Beyond the pleasure principle’’Pag. 1-64.
6
,, The Holocaust: An Introductory History’ , Web, (11 Mai 2017): http://www.jewishvirtuallibrary.org/an-introductory-
history-of-the-holocaust
7
Schutzstaffel (cuvânt german pronunțat /ˈʃut͡s.ʃta.fəl/, v. AFI, prescurtat SS pronunțat /es es/, „Eșalonul de protecție”) a
fost o organizație paramilitară fascistă care reprezenta baza partidului nazist.(22 Mai 2019)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Schutzstaffel
8
Kraus, E. Kulka, ,,Fabrica Morţii’’ 1961, Pag. 40-42
9
Oliver Lustig, ,,Dicţionar de lagăr’’Pag. 21-22
5
 Hanna este judecată pentru crimă de război. Ea recunoaște că avea o cheie de la biserica
unde erau prizonierii și care a luat foc. Celelalte femei care se aflau cu ea au acuzat-o doar pe Hanna
că a scris raportul SS conținând informații despre decesele femeilor. Când judecătorul a cerut o
probă cu scrisul ei de mână, ea a recunoscut ca l-a scris de una singură, temându-se că
analfabetismul ei va fi descoperit. Așadar, vinovăția ei este discutabilă. Cum Hanna era analfabetă
ea nu putea să scrie raportul și, prin urmare, vinovăția ei nu este atât de gravă cum crede tribunalul.
II.3. Consecințele analfabetismului
Bernhard Schlink precizează că romanul nu se referă la Holocaust, ci la efectele
analfabetismului asupra societății germane. Universitatea din Hamburg a constatat că în 2011,
aproximativ 7,5 milioane de cetățeni sau 14% din populația activă a Germaniei suferă de
analfabetism. 10
Hanna a fost analfabetă într-o anumită perioadă a vieții sale. Analfabetismul Hannei ar putea
fi văzut ca o metaforă, deoarece analfabetismul german a provocat nedreptatea socială a mii de
evrei.
De asemenea, în acest subcapitol sunt prezentate mai multe simboluri precum uniforma
Hannei Schmitz, casetele audio și scrisorile. Uniforma simbolizează demnitatea ei care a rămas
nemodificată de-a lungul timpului. Casetele arată că sentimentele lui Michael față de Hanna s-au
schimbat și că nu mai este conectat de ea sexual, ci doar mental. Scrisorile reprezintă dezvoltarea
intelectuală a Hannei și faptul că și-a câștigat demnitatea și independența.

II.3.1. Semnificația titlului

Bernhard Schlink a ales acest titlu care face referire la relația dintre prima generație a
Holocaustului( cea care citește cu voce tare, cea care are control asupra lecturii) și cea de-a doua
generație(cei care ascultă, audiența).

10
,,Illiteracy level of Germany and France’’, Web, (13 Iunie 2017) https://sites.psu.edu/bohemians/2014/03/31/illiteracy-
level-of-germany-and-france/
6
 Concluzie

Bernhard Schlink prezintă cititorilor săi o lume psihosocială complexă. În cartea lui, cea de-a
doua generație este afectată de rănile psihologice ale unui război pierdut și trăiește în umbra tăcerii
și incertitudinii în legătură cu trecutul ei.
Textul face parte din genul literar ,,Väterliteratur”, gen care face referire la trauma victimelor
din perioada războiului. De asemenea, mi se pare foarte interesant faptul că textele produse la
mijlocul anilor 1970 și începutul anilor 1980, au abordat viața de familie germană postbelică și au
pus un accent deosebit pe ,,caracterul tatălui autoritar" și implicațiile sale asupra vieții copiilor săi.
Cred că această carte își merită succesul pe care îl are, deoarece avem multe de învățat și aflat.
De asemenea, afăm lucruri despre istoria Germaniei din timpul Holocaustului, o poveste neplăcută
pentru mulți dintre noi. În plus, putem vedea că protagonistul masculin Michael Berg este un alter
ego al autorului Bernhard Schlink. Bernhard Schlink este profesor de drept, iar Michael este student
la drept.
Reprezentarea germanilor în romanul ,,Cititorul” este neobișnuită, deoarece, după cum remarcă
Cynthia Ozick, "povestea lui Schlink nu se opune alfabetizării predominante în Germania" [...], ci se
axează mai degrabă pe un caz anormal de analfabetism."11

11
Idem1
7
 Bibliografie

I. OPERE LITERARE

SCHLINK, Bernhard ,,Cititorul”(,,Der Vorleser”), Diogenes 1995

II. CĂRȚI DE CRITICĂ LITERARĂ

FREUD, Sigmund, ,,Beyond the pleasure principle‟’ 1920

KRAUS, E. Kulka, ,,Fabrica Morţii’’ Bucureşti, Editura Politică 1961

III. DICȚIONARE

FERRARI, Anna, ,, Dicţionar de mitologie greacă şi română’’, Polirom 2003

GRIMAL, Pierre, ,,Dicţionar de mitologie greacă şi română’’ Saeculum, 2001

IV. SURSE DE PE INTERNET/ELECTRONICE

,,Feminist theory’’, Web, (27 Martie 2017, ora 17:25) https://en.wikipedia.org/wiki/Feminist_theory

,,Väterliteratur” , Web (27 Martie 2017, ora 19:56) https://de.wikipedia.org/wiki/Väterliteratur
,, The Holocaust: An Introductory History’ , Web, (11 Mai 2017, ora 12:04):
http://www.jewishvirtuallibrary.org/an-introductory-history-of-the-holocaust
,,Illiteracy level of Germany and France’’, Web, (13 Iunie 2017, ora 13:46)
https://sites.psu.edu/bohemians/2014/03/31/illiteracy-level-of-germany-and-france/