UNIVERS TATEA DE STINTE AGRONOMICE 1 MEDICINA VETERINARA BUCURESTI DE INBUNATATIRIFUNCIARE §1INGINERIA MEDIULUI ENTUL NVATAMANT CU FRECVENTA REDUSA ‘Speciazarea:MASURATORI TERESTRE $1 CADASTRU INGINERIA §1PROTECTIA MEDULUL ANALIZA MATEMATICA ‘nul de shai Semestult Prot ot. BURLACU RADU ‘nul nverstr 200872008CAPITOLUL I SPATII METRICE SI SPATI VECTORIALE NORMATE 11. TOPOLOGIZAREA SPATULOR METRIC Fe @ omaltine Definitia 111 (stants) Se numeste metric (distana) pe B, orice funcjie d: Ex E> R cu urmitoarle roprieii Mu dixy) = 62 x=y,V x96 Bs (eparare) Me dey) (yx), Wye; (siete) My dix2)< dx) + 6692), Wxy2e B; (negalitateatrionghivlsi) Definiia 1.1.2 (spayiu meni) Se mumeste spain metric orice pereche (F,é) format dintr-o mulfime E io distant d pe ementole mulkimiiE se mumese puncte. Observatia L13 dy) 20, Vaxye E. Demonstraic: Din definifa 1.1.1, proprietatea Ms, pentru x =y rel = dexy) 0, mules: Dees Definitia 115 (dis fchis) ‘Se numeste disc fnchis de centra xy € E si rai'r> 0, mltimea: Dita. tI=freE/d(s,%) 0, multimes: Stes =e B/d(e34)=1)Detinitin 11.7 (vecindtate) Se numeste vecindtate a punctuli xe € B, orice submuljime V a lui E eare confine un ise deschis de cont x ‘In continuare vom nota eu VO) eullimea vecinatayjlor punctului x Vora) = (VCR) 3 r>O astfel incit Dékoe) CV} Proporifia 11.8 fntesun spain metric (F), orice dis deschis este vecindtate pent orice pant al Demonstratie: Fie Bixoz) un ese deschis de cent Xo i razr > O.Trebuie sa artim cl, pent orice y D(xos), exist ate neat DY, 1) C Da fr-adev, slim «,= 1 dfsay) Deoarece das) Os atunci, pentru orice 2 € D(y, ry) raul (2, x0) SC, y) +, no) <4 dlnay) =H deci Ko, 2) <1 adi 2 DEO. (Cum 2 fst ales abitarn DL, reals DO, 5) Doras) => Direr) € VO) Proporitia L1.9 ‘Malkimes Vix) vesintilr punctlui xy are unnitoarele propretii: Vi: Dac Ve Vong) = x9V Vz: Daca Ve Vina) si U>V= UEV(ss) Vs: Dac8 Vs, Vie V0) Vi OViEVER) Vg Dacd Ve Vina) => J We W(x) astfel nett V yeW, WeVG) Demonstrate: Primele rei propre sunt consecinje direst ale Definitil L17. Pentru a demonstra pe Va este sufisint sf him W = D(xas) < V gis aplicsm Propozitia Proporitia 11.10 Dac ACE, atunct I. VE VA #849 VDERHP, DoH AFD 2°, BVEV(0), VAA=B 49 BDI), Doses) NA=B. Demonstrate: 1°. Presupunem ef pentru W VeVi), VOA20. Cum V +0, Disas) €Vlrs) =»Diros) VA ¥B. Reciproe, presupunem cf Vr > 0, Divas) OA # @. Atunci, dack VE Vita), 31> 0 tft neat Disa.) CV. Cum Dit OAZB = VO AK,2°, Pesupunem c& SV V(xo) astfl neat V0 @. eoarece V € V(x), ID(xa)¢ V si atune, evident Doxa) =0. Reciproe, presupunem 8 SD (xo) astfl Hncst Dixon) VAP. Lued V = Dhkos) © Vise) eau V0 ae Definitia L1.11 (onli desehist) Se numeste mule deschisd in L, orice submmuljime D < Beare este vesintate pentru orice punt al su Destedeschisi in o> DCE V xe D,De VO). Definitia 1.1.12 (opologie) Se mumeste topologie pe F, multimea tuturor deschiglor din E. Se noteazi cut (Ft), Prin definite muljimea vid este consieraté deschiss. Deefintia 1.1.13 (mule tchist) Se mumeste mulime inchis eschisk tn. E orice submuljime Fc E a c¥rei complement este F este fncisi in B e> E-F este deschi in . Fio A osubmline a ui Deena L.1.14 (punt itso) ‘Un punct x € A se numest punct interior al mallimit A, dack A este vosiitate « potas DefinitaT..15 (trina malin) Se nunexteinteriora ui A, notat A sau nt, malfmes punctelorinterioae Iu A. As (ease Von} Definita 1.1.16 (panct exterior) ‘Un punet x F se mumeste pune exeror mulimit A, dackx este punt interior penta complementara mimi A Definiia 11.17 (exterior aif) Se numete exterior li A, ntat Ext, mulfimea ponctelo exteriat ai A ExtAe{ x€ E/X€ InCA} Definia 1.1.18 (pact aderent) ‘Un punct x ¢ E se mumeytepunctaderen al ui A, dack rie veindate a Ini x are intersecianvid ev A. Deftniia 1 9 (ederenta mui), Se numeste aderenya lui A, notaté A, mullimen punctelor aderene ui A. 3Ax (X€B/Ve VO), VOAZO) Definitia 1.4.20 (punct de acuinulare) Un punet xc E se numeste punct de acumulare al multi A, dact ese un punct aderent al mul Als). Deefinitia 1.1.21 (multi Se numeste mune devivaté «li A, nowt A’, mulkimes punctlor de acumulare ale lu sivati) Ae fe Exe AVR)} Definigia £1.22 (punct frontiers) Un punct x € Ese mumegte punct frontend ali A, dac8 x este punetederent mulfimit A si complementare ui A Definitia £1.23 (frontiers ulmi) Se mumesefroniera li A, nottFrA sau 2A, moullimea: FrA= (xe B/x@ ANCA} Defintia 1.4.24 (pune zolt) ‘Un punctx € A se mumeste pure izolat al multi A, dack exist o vecinitate a fui x a cicelintersecie cu mullimea A est (x), Mules punctelor izolate ale Ini A se noteazl eu Iz, A= [xe E/3V€ VO,VAA= (x) Observaia L125 {tn baza Propoztci 1.1.10 se pot objine defini echvalente dace inlocuiesteexpresia. “veeindtate a punetulu x" cu “disc deschis de centr Ogi razr. (Cu ale cuvinte, vecindtile uni punct x € B pot i pivite ea discar deschise de cena Proporiia 11.26 Fe (Eé) un spat metric, Pentiu orice submultime A a lui E, au loc armitarele roprieii PACA 2°. Beth =Intca, PACA PACA 9°. FrA=B-(AUEXA) ©. BA= A.A. DemonstratiReculhimesit din defile antrioare Propeaitia 1.1.27, Intcun satin mete (Ed), ovicare dou puncte distnste admit ovindtintinte. Demonstratie: Fieny © Bx. Fiet=%4d(y) Aune, discal deschise D(x), D(y) sunt vein disjunct ale punctlor xy Propoditia 11.28 fnw-an spaia metric (El), un punet x9 € E este punct de acura al malin A CE, ac8 si musi dat orice vecinitate ai xo consneo infnitate de puncte din A Demonstrate: Presupunm cf xy € AY, dare exist totsi Vo € Vu), eae confine us namie fit de puncte dn A, diterite dex, Deoarece Vo € Vi), exists un dsc deschis D(tas)¢ Vo, care va confine de asemenca ‘en mum fini de puncte din A, deride xo Fie xan os te ote pet Dac lim # ~ min(, 9), 0, 2 «+ Ao, Xe) ata seal desc Disa) © ‘io) i contine nc un pant din A diet dex, ces ce contrac ipoteza cd x9 A Dack D(x) mu conn ic wo pune in A, tunel xo A’ conti). -Aadar, orice vesaitat ix conn nfs de puncte din A. Reciproc, ete evident ck dad inorcevecnilte a Ii xo ako infinite de puncte gin ‘cel mit unl coincide eu ac eeelae sunt iene den Prin ummar, in orice vcintat I xa exist puncte din A difrit dex, dei x9 € A Propoaiia 11.29 Fie (Ed) unspafumeuic gi ACE. Atmel unatoarleafimafi sunt echivalet: DActBO as Demonstratie: ‘= i) Presupunem of A € + (Ed) adic A este deschis8, Atunci, din dfinifia malin deschise, ezulif ch Ae VO), Vie A. Conform definite’ puntului interior, xe A.V x€ A=>ACA.Cam gf ACA= AxA, i) i) Presupunem cb AA ifiex € A. Cumxe A=A€ Von, Wxe A,deci A€ + (Ed) Proporifia 1.1.30 Fie (Ed) un spatiu metic gi ACE. Atunci A=A UA 5Demonstratie: Din Propet L1.26 se ste e8 ACA gi A'CA deci AUATCA. Fexe A. Atunci ¥ Ve V(x), VA #2, duc xe A= xe AUA' Dacdx@ A (V-[a}] AA 40, adiok x A’ gi doci x € A UA’ Cum x este arbitrar din AACAUA. Din cele dou inclusiuni objinem A= AU A’ Fie (Ed) un spatiu metric gi A CE, Atune urmitoarele afirmafi sunt echivalente: nchist ‘=> i) Presupunem ci muljimes A este tnchisi. Atanci conform definitiei mulimi Inchiserezulté CA.€ rE). ‘Va trebui si demonstrim cA c A, cealalt inclziune find demonstrat fa Propozitia, 1126. DA CA@CACCA. Fie x CA, care este deschisi, Atucl,conform definite! muljimii deschise, CA € V(x). Insi CAMA =O. Remultixe A, decixe CA i=) Presupunem of A= A. Fiex€ CA=CA, Atuncix & A, dec exsté Voe Vix) cu V(x), VxECA, desi propricatea Vor A = 62 Vo CA. Din Propozitia L1.9. rezulté Ci CA.€ WE), adicd A este facisa 5i)= ii) Presupunem c&. ili) Daca A= A, atunei A illeviv) Presupunem of A'CA. Atunci A= An TH, deci a Ins A UA =(AUA) (AU CR, iv) =i) Presupunem eX A.C A. Anunel : Din Propoziia 11.30, reli ok A= AU A'es A> AL VALE UA desi A. Conform definite’ fontcrei Ot. AB=A@ ACA. AsAUdA=AU(AN CA)=AUAN(AU CA)@ANE@A@AUA, AUA ACA. Deefinigia 1.1.2 (mule mirginits) esi spune cl o muljime A cB este mirginitd, dack {a(x yvny € A) este o mulfime mein oR,A ntginiti > 3A Rasfl net xy A, dO) $2. Defnifi 11.33 (iametrl uri multe) Se aumeste diamerre al unei mulfimi A, margines superioars a multi (€(xy) / xy B1A)= sup (dba) ay €A) Proporitia L134 (© moltime AcE este mirgiit,dacd gi numai dacd A este inlustfnt-un disc. Prosupunem cf A este o mulime mirginiti gi fle ac A. Petr orice x¢ A, d(x, 8) $A), iulm r= 8(A) + ¢,cue> 0, aunei A CD (2) Reciproe, presupunem cl A € Dies). ‘Aun, pentru orice xy € A are loe: d(x, y) < dle, x) + dC, y) < 25, deci A este init, ‘Defaita 11.35 (metric covalent) Se spune ef doud merit dy, 4, pe muljimea E, sunt echivalene,dacd exist > 051 8> AGURY) £ day) SB dey), WKY EB Observaie L136 Se demoastea of nojiunea de echivalenft& matricilor ese 0 rele de echivalens in ‘ohne maior pe E. Deliniia 11.7 (metric topolgic echivalente) Ss spune ok dou metric dd, pe limes E, sunt topologc echivalente, dat (4) 1) su acoeagi topologie: 4“, 4(6,4,)=7(8.4,) ‘Observatie 11.38 Se poate demonstra €& nojiunea de echivalenft topologick a metricilor este 0 reaje de cchivalenl In mullimea meticlor pe E Proporitia L139 _Doui metrciechvalente sunt topologic echivalente. Demonstra Fe dy, dy oui metric eehivalente pe milfimea E. Atunei conform definite’ echivatenet 8 do metii, 32> 0 gi .> O asf nc: Reding) S diy) Ss wasies), Way eB‘Aritim c3 penta orice a € B gi Vr> 0, 31> 0g p> O afl Inc Dg br Je Dg, sade )ea6.) Dg, ble Dg, esate) a6) Inwadevis, acd ulm ny = hy atunei Wy € Dylan) wal aay) S welay) 8 x0)<0 (0. ©) Deoarece 08 () $ In, V Le Ry E6) este mien si cum (EA) este nemirint, cele doui metric mu pot fi echvaente.‘picervafia LAL io (EA) un spatiu metic gi A CE. Atunek ‘este deshisl 22 AA 9) ¥ xe E,dlxyA) =O e2 n46A, unde do, Dac A este 0 mullime mirgint, atunei A este margin si B(A) = 5(A). inf (do, ») YEA) Demonstrafie: Exerc1.2, PROBLEME 124. Apia pg: + RR, m2 init prin #.083) unde 2 (350.0%) 91.9 = Oho Foye Py) Cle 0 metricd pe R* numiti merricd euclidiand, Rerolvare: My. Ble xy eR" astft net: 00x -¥,=0Vini eon ey, Vininenay Bao - Seow M-¥) =z) =.(cy) VayeR® Ms, Vom demonstea msi inti inegalitates: oh) Sai [Be rahe, ‘Conform inegalitii lui Cauchy-Schwartz-Buniakovski, Wa,,b,¢ R, i=in tune, pentru rice = sRaeekads VEO Varo Iads £2 (Geter) din RY Inlocuind inegalitatea precedenti a, = x,~ y, si bj = ¥j—2, objinem: Beat aA} = p.boy)+e(2), [Ne propunem, in cazul particular a~2, si determindim discurile deschise tn spatiul metric po.v8, JER" Atuneldiscul desehis: Jp. Cesx,) <1} este muljimessoluilor inecuatiek wbuxder er IG na) Hea) 5 mu aparine mull AY, deat AMO,1)UU24). a vB}. Ponce intorioare mulimil A tebuie cltateprintrepunctle li A. cA, dar O&A deoarece Vr>0, D(0,r)= (-r,1) confine puncte din CA, deci nu este inelus in A. Analog te A. 4 A, pont cd ¥r> 0, D(r)= (414+) si DUAN) CA 26. La fel 5eA, pent ct Vr> 0,D(5,2)= (5~15 +1) conine puncte din complenentaa lui Fie x9€(0,1) sir = ming ~01—X,}. Diet) = (iy Fike +H)CA. dest ye A. Analog se arati ch Vie (23) (G4) este punct interior penttu A. Rezulih A=@1)U@3)U64). extA = Int. Com CA = (--9 0.2} GH (5) UG) bine aa =n\(iueca)=fo1234s}. Deoarece [eA A\ A", rezulté 2A = {5}. Tae X= WEN pain XH, 9) =e 8) Pentru p=1, muljimea V =|[-1,2) este o vecinttate a punctului-1? by Pentru p=2, determinati A’, A, A, ExtA, FrA, unde BA= ((% YER Sy x42} (0). Reznlvare «) Piru pe, metrca ui Cebiev coincide eu metres eelidiant de: RXRR, 4,6,y)=fx-9), deci discurle descite sunt intervale deschise, Malfimea V- 2) ma ete vecndtate @ Ppunctlui =I. Justificarea se poate fave prin reducere la absurd, Presupunem ed V este 0 ‘vecinitate a punctului—, deci exist o muljime deschisiG astfel incit —Le G.& V. Dar find eschisd, presupune existenga unui disc deschis D(-1,¢)=(-1-e,~1+e), astfel nett, deci « ele) [-12),ccenceetefals Ve >0 1) Mulfimea ACR? este reprezentatd fa figura anterior, punctele de itersectie determining se din condiia x* =x +2, adie M(1,1), NGA), Multimile cerute se determing intitv si apoi se demonstrea prin dub incluxine, bpinem: FrA = fx,y)e R? |x? = yhuffuy)e R?, Ly =x+2}U{0,)}, Kefey)e r' 1x yhuflay)e Rly > x42} K=AURA, (mulyimea mu congine puncte izolate).125. Fe A= faye R1x'+ y? 21x +y!-2x <0} pebxay)=Vl,= 9) + Ce —y2) (metvica evelidians). Sie detemine maliite AA, 34, A, Ext eA ta spain metic (Rp, ) Rezolvare: Imaginea geometrici a muljimil A este dati de partes hapuratt din figura de mai jos, mai afin punteleeare se pisese pe cercul de ecuatc x+y —2x = 0. 4 y Folosnd-o de foma geometict a dsuror deschise in (Rp) se oie spa netics.) eRe fey)eR ity 2x ty-2x50} B= a erent parca guts. 15aA = faye R[x? ey! at, x? +y?=2x SO}U faye R[x? +y" >I, x? +y* 2x =0} A este curba dn R? evident in Figura urmatoare. A ste poriunea hasurat8, mai pojin punctele care se afld pe cele douk cercur BxA=R'\K TA=$ 126, Fro, motion esis pe R?(o,(s.9)= Ibs) +s —a4) ) seta piR?xR? > R defini prin: | .(%,y) daci plx,0)= p,(y,0) 5) 0.0) 6.0) ct (.0)4 0.60)nde 5.95)e 9 Giada) = 0) 'S2 se demonstreze ci p este 0 metricd pe R® gi si sc determine apoi discurile deschise in pssst vite (Rp) Solute: My, Fe xy€R? asl fact pxy)=0. Att te mod nesesr leaden, dae pl) 9,070), atic, din pur) p0)+9,8)=0, dei . ix.) = 0.fy.6) (contradictie). Deci p(x,y)= 0. p,(x,y)=0 e x= y. vi che, Pb) Act ple0)= 6:0) {box} dct 06,0)=nc0) uo} 040) dat. (s0) p60)" [0.0 p60) det 5.0)» Bs) cu uratoarle proprit wa foe x20, 2 Pal=hkh Vane Kvne V wa besshh+bbynyev ‘servant 3.2 acs aptcaa [VR satsice numa propretile N2 513, atic ca se mumeste swam pe V. ‘efinita 133 (aia vectorial nora) ‘Se nwneste K'- spafiu vectorial normat (6.v.n.), orice cupla (Vf) format din K-spafiul cates V yo monn pe V. Dbservata 34 cd ext un subsp vectorial saul normat (Vf), aunt restrica nomet lai ceo nye ie Gf exe un svn. Peoponiia 135 Deca (VD ee wn svn, apicna AV R defini prin, y) =fx— yf este 0 roca ve Maui mete general de nom Semonsteages Ml, yds fr Me de, eff =1E Da = Aya] = fy 4] = ex) Vanye V Mad(si)=-a)=[e-»)+0-alsb- ya = dean +do.a.vay.ze¥ Ovservaint3.6 Din Fropria 13.5 remit ef defile si propretile stable penta spaile mete ‘indo valaile pentru pale vetrale soma ‘observaia 137 Penta Wxe V,d(e0,)=[4]20, desi norma unui vector est un numir pot eraeyDefinitia 138 vere) Se numeste vector tar (versr) oie vector V pentru care Jaf=1 Deftnii 139 (fet unites) Se numest fer unitate a unui svn, V, sera eu cent nO si dee fi he v~ eh, agadar S este mulfimea vectorilor unitari din V. Definifia 13.10 (norme ecivaleste) Se spune ed nonmetelf |], definite pe V sunt echivatente each 32 >0 si 3120 inci: Jo 0, Aun, (yh +2(s.9)h+ (x) 20,VRE Rd, = (xy) —(naky) 0, de unde reztt (ys exQo-9) Propozita 13.21 Daca (V, (,)) este un spatiu euctidian aplicatia ff]: V—> R, definti prin [|= f(x) . ‘ste o norma pe V,nuité norma generati de produsul sear Demonsrafie: NA ff=06 (xx) -069x=0,, 2 foal = fan} = YO) = lea) “Lo eh ae Ryvne V No fof =(eryix+y)= (ene atea) (va) sie +2 Ete = Gleb’ deunde rezutt: + y[<+|ypVnye V-o Obvervaa 13.22 Propoaile 13.2013. rimin ado ta xl patria Defnta 13.2 (nghil ado vector Fe (V(,) un spat eutisian. Orica af vector x.y V, dit de veetrul ml, ‘sumirul real 6 [0,x] defini prin: ono se numeste unghiul dinte x sy. Duct (3) =Oatune 6, ar vet xy se mune ogonal14, PROBLEME FAA. Fe (ay xy g)E Rm gi plicale “It won Se § Hort Rf, =maxbx,| oH Re oRbh = Sxl 5) se antec acest alc definseo norma pe R* (se mumest nom cuciand) 6 bk sis sbsh sm vee RY Reralvare: at) Evident fof = [Sx? 2 0,¥ee R™. onteom d= [Ee a ace xe R™ gi fe 0 atone do unde raul x, =0,Vi=Tym, deci x=0 2)Fe@eR gi xe R™ fool = Sle)= Jo Sat eh bt 3) Fie nye R" fevyft Lee Le +Sen Sy sixe [Saul Sve s Sata |e Sato Sat a, 6) RAR" Bde y)= She,-9] Rezavare: aplet}2}= fy)= R?/a(G.yh@-t))s 2} foay)e W/k-2F +-+1)s4} TImaginea geometricd este discal de centr (2,-1 9 ra28 2 yA f re » DIe,-1)2]= {x,y)e R?/4,((x,y)(2,-1))s 2} fx, R'Yfnaxe—2ly-+i}s2}= {eay)e Rx) 2} fouy)e Ry +i}s2}= fe,y)e R’/osx <4} Niay)e R'/-3s ys1}=[o4INE 3) Imaginea geometid este pital pin de cour (03) (0.1), 1) 3) 2%y A.) BD) — > 20,3) Da,3) ©) D122] fo.y)e R?/2,((,y) 2-1) 2)}= fhey)e R'fe—2) +[y+1) <2} = abeyle Rixty sa} nfay)e Ray ss} faye R-xty si} Nfey)e R’/-x-y <1} ‘Imagines geometricd este patratul de colfuri (2,1), (4,-1), (2,3), (0-1). IAA Fie R-spatiul vectorial C={(x+iy)/x.ye Ri? =-1} Si se arate cf splicatia 6 >R defini prin l= J+ 9%, penta orice z=xayic C extenommapeC. Rezalvare Nil. Dack znetiy, atunci f= O69 Yay? =O x ty! =Oe9 xa y= Derz= 0, N2. VaER si z=xtiye Cifac]= Ja Fay = fah/ ay = ol Fe N3. Ve.weGz=xtinw=utivifet wf = (eu) +(e) aa ty? +e eu + hel «al bol = Cel ba feo fel TAS Fee V=C'(0,1],R), R-spatiol vectorial sl finofillor £[0,]-» R. avind derivatle ‘une continue pe [0,1] Si se demonstreze ck os fee 1. Aplicyia defints prin: YFax este o norma 2.1L ssA[PL re V unde HL, este nora convergente uniforme, Revolvare: 1. Bste suficient si artim c8aplicaya (,): VV > R.defiit prin{6.8)=f0)-2(0* [008M ete un produs sear pe V. PS. Pentru orice FV este evident c& (f,g)=£*(0) + (P(x))?ax 20 (66-0 Fs [@ayde=06 M)=0 § 1=0, xe [Ol] + (0) = 051 Rx) =€ constants, Vx [0,1] <> x) =0, covicare ar fx [0,lJe> f(x) = 0 (apliati identi nul) Ps2 ese ¥ (La) = o)t0)+ fees) = eORO)+ feooR OEE = =(ef) Ps3 (af.g)= 2200) fateh) = af (O}e(0)+ feer(x)p"(x)ax = a(f,8), pentru orice eR siorice fe V. Psa viahe v (F4+2)=(6+bY00)= (+ eyed =[60)+ MOCO + +feeco +wenwoote = £0 800+ freeones +h(O)g(0)+ fie (x)e(dax = = (fe) +(g.h). Asap HV deta pn f(A ened 2.Cam faye fH, Yee l= C0} slo) +ffecskinvn fa HL eco 0 gi aunel fe Prin ipotera Shy ©N af. V n> nsx, € D(@.r, respect, Sry N astfel not pentme ice 02 ny. ky € D(QPs‘tune, dct pmax foy,0y/, Va 2px, € D(a) DU@,r)=9, cea oe exe absurd, deck Dac ae E este limita gruui (x,)CE vom conveni ca in continue sé folosmn una din notaile:limx, 22, x,—E >, sau x,—oa. Se mai spune, in acest caz of sina! (x,) converge etre a Teorema HLS Fre (x, # un side puncte gi ac E, anne’ urnitoarele firma sunt echivalnte: i Ve>0, Inge N af. m>my,are loc dx,,a) 0,3n,€ N, a. Yn > my,d(x,,2) >& Fee Ve V(a). Atunci, 3¢,>0 af. Dla.e,)€V. Conform presupuneit, pent acest £4>0my EN af pent orice n2-m, shavem dl.a)e adick x,€ Dlaey)eV si desi K€, Ya2 my ies, AtinnajiaYoicar a €> 0,34, € N asl fut, per once nny are Joe fe, a)>€* este echivalenté ca afirmata "yr! de numer reste poitive (d(r,.a) converge a0 Propoztia 1.1.6 Fie Ao submuljime a spajilui metic (B, d), Atunci umitoarele afirmafii sunt cchivalete aca Bf, JEA-bh x, oa ”esuonstratie: \olitenpinen ck 2641, Cum vneN'Ditye Ve) rel of od) -ta]nare ane persona «[0( 2-4} fl] nace sede} si tlya)0 Dg lasnJeD, (0.7). trooarecex, EAD vac & gi 1D, fa.5)¢ V(@)3ny€N inet Yn> 1) deci x, Ay, ii.=9i, Se demonsteaz i acelasi mod. 2€ Du lta)eD, ) Agadar, 3a, €N ai. Yn mgt, €Dy112. SUBSIRURI DE PUNCTE IN SPATM METRICE, Fie (E, d) un spajiu met gi £:N—> Bun ge de puncte din E, Considerim o fantie O:N-ON, strict creseitoare, pentru care natin (p)= mn, Ype N, deck Detinitia 11.2.1 (eubsit) scjiacompust fop :N—> E se nurse subyiral yr f Deoarece (f°9Xp)= f(0(P))= fln,)=2,,» tirul de puncte fog se noteazi: 1, spl, © Ns sau pe so (,) Frecvent vom losis nota (s, Je Cs) Dact o(p)=2p sau o(P) (,) numitesubsiru uzale ale acestua 2p-+1 se objin subgirutile , gi respectiv (,,,) ale sruui Propocitia 1.2.2 Fie (x,) un gir de puncte din E, Dack girl (x,) ar init, tune rice subir, ) a shu are aceasi limit, Demonstratie: Presupunem ch x, —>€ E si fe (x, Je (x). Atunet pentru oriare Ve V(a} ng ¢ N a Va2my,x, 6 V. Agadar Vn, 2n9,X,, € V. deci x,, 8 Consecingi 1123 Dacé gial (x,) contine dovt subsirari care au limite dirt, atuact si (2,) ext diverge Defintia 1.2.4 (limita unui se) Un punct ac E se numeste limita giruul (,), dacd fa orice vecindtate a punctlui a se flo infntate de termeni ai ilu (x,) Din defile Limitet unui sir fa unui pune init rezut & imita unui sir, dad exit, ste un pune iit grt Reciproca acesteiafirmaii nu este adevira! Inueadevar, seu (2,) din (RH) 2= [hdc neste par O,dacd m este impar we Head pune limita 1s 0, dar este divergent deostece cele douf subsirari uzuale ale sale au eorena 112.8 ‘Ovioate a sia (x,) CB, umtoaele afirmafi sua echivalente: 1B este un pune limita salu (x): ive >0 $i VEN, anzp af. dfxa)0. ‘tune im (a, 66 V(e) sf o infinite de temmeni ai srl deci Vp N, 3a 2p a 1.6 Dlae) adios dla) if, Presupunem ci Ve > 0,¥pe N, Sn p ai. d(x,,a)0 fact DG@e)EV. Pent acest 20 $i spe N,3n2 p inde x, € D(o,c3)CV, dec in V sea ifinitate de termeni a gira (x) ‘i prin urmare, a este punct Limit al gieutui (x, ). Ohservatia 26 Be (2, mg ini fc, nie NJimagines st Din Teorems 12.5 real 1. acd a E este punct Kimi al gral (s,), stone a ext pont aderet al malin ‘A. Resiproca acest afimpai et fb. 2, asi ae Beste pune limit al gui (x,)darae A, atuncl ac 4. Duck aGE este punct Uma al situi (e,) si a6 A’, tei mules (ne N/x, = a}este infinitt gi exist un subgir constant al girutui (x,) cu limita a Peoportia 27 Fe 4, ¢ E Atul umnitoarle ama sunt echivalente: i. aE este punet litt al sirabui (x); 4 3fR, Je (,) subir nott x, a. sDemonstrate: isi, Presspunem ck ac E este punt limit al ginfu (s,), Conform deine penta Ee eee ee ee eee ey sions er(atevinodl, sin (6, 7 cum sa (1) converge Ia 0 rezltt )) converge cite Odes x,, a isi Pespunem ol exist (Jc (,) act,» Ati! a ete pet Limit a sirului (x,.), deci este punct limit’ gi al sinului (x, }{.4. SERURI FUNDAMENTALE. SPATII METRICE COMPLETE, ei mee, 8 refinigia 1.3.1 (ir fundamental) entra Ve>0, ngs N, astel nc sr (4) € Best ir indamenta (Cauchy) 82 F106 AH) < {5,) fundamental € Ve> 0,35, € N, sel ret Vo,m2 ny=24 %,) <€ ein IL. este ecivalenté 1132 (ie fndamental) bn) CB et gir fundamental (Cauchy) dack pentru Ve >0, ny €N ast ct ¥ PEN aloe day) Ve> 0, Sn, © N, asfel inet Vn 2 my si¥PE N > dso. Xo) < Propoxitia 133 irs spafiu metic (Fd) orice gir convergent este gir fundamental, omonsteaiet ‘ie grat ) CB, convergent, cu lim xy 0B, anni, conform Teoremei IL1.5, >9, ny Ni, ate nett, pentms Vn > ny siVn2ng se de8 Hdd Asadar, pentrs Ve> 0, ny € N, astel edt, penta orice n2 ng gt Vz, are le: sta), ) cL Eat ds OD i Sea bscevagia 34 Reviproca Propezitjel IL3.3. nu este adevirat, iner-aiovir, sie E= (0,1 si spatial (F, }]) cx metrca indus de metica uzual pe R. Sirul (@), ay=1,neN’, este gir fundamental, dar el nu este convergent deoarece 20 510@ 0,1), Propoitia 11.3.5, fat-un spat metic (Fd, orice sir fundamental est un gr marginit. ‘Pemonsteafe. Fe giul fundamental (x) CE si e> 0, acbitear. Conform Teoremei IL1.5, Sige N, astfel incl pentru n> si Vmeny are loc relafia Alig 8a) 35acl im =p, atunci pentrd n 2 no dts Xa) fle), cone 9 Uicistee, Pentru VRE gi VpeN" AK, ISAO, Xp) 440, Se U9. %) +4 ps0). Deoweee ti di, 9) =O, tele mdr 8) de) VEN ‘i presupunem eB fare dows puncte fixe , e!€ E, acd f{e) = ¢ gi fe) = C Atunci ko), fe) =e, €) s10 ee< 1 odtinem de, £9, deci e= 51.4, SIRURI DE PUNCTE DIN R?, p> 1 ie spatial metric (R, H) cu metica wzuall, entra flocare n © N notim cu: l= (x € Ray $x$} say = [aby] un interval fchis oR, jaro (hy) = by~ a fungimea sa. Dentin TLAA (sir deseresctor) Un sir (i) de intervale Inchise se mumeste gir descendent (descescitor) de intervale Inch dc Iyer Cy WEN. Propovitia 1.42 Fie (i) Ta fa Balen © N, un gir descendent de interval inchise,atunci: 37{sc in plus inf) = 0, tune! eet uni emonstrater 6,!ne Ni B=f,!ne). stonci muljimea A (respectiv B) este majoratl(minorati) de oricare din numerele by loospentin, 8) dei exist a= sup A, (= intB). voce sone ANY by este un majorant al lui A iar aeste cel mai mie msjrant, rezultt © wine de orieare din mumerele & exist I=infb, si cum b este cel mai mare minorant rice punetc€ [a,b] are propritatea cl a, Sac Sb S be, adick ce I, pentru YaEN, ii Peni Ve, M)2 0, deci 3 inf M1). Prin ipotezd inf, )= 0 ee [U, wnale pont comun tart inervalelor n,n € N, tun, penta Vane, k-e1stay, Dack e #e', tunci fe ~e'1> 0 iar ipoteza inf (,)= 0 ne arated Sng astfel init 1 (i) [e~e', eeeace este absurd deoarece fee I (In), Vane. Agadare=c' Propozitia 143. \Unmitoareleafiemaii sunt echivalente: + Spal metic (R,H) este complet. ii Penteu orice sir descendent de interval tnchise (f) eu proprietstea cf lim, ‘exist gi este unic ae Qh. Demonstrate: i) =i) Presupunem ef (R, H) este un spafia metric complet. Fe (i) un sir descendent de interval tachise, cu timid, Dac nae fy con Nanci, Vp,qe N', pa. svem Ty CTs Ay 4) =p <1). Deoarese limid,)= 0, rut e& (%) este un si fundamental, Spay metic (R, Hy comple, rez ginal (x) este convergent. He tims, 38Cum — d(a.t,)= infix a], sil, —a} 90 reel od, desi ete pont arent l mf Males I find this, ve No=>aeT= FY, {In pus, din 1, pentrs YneN, rez 5) sh) si cum fmt, + avem 50) =0. ‘Mulimea I find nevis 5 (1 " = 0, reali ed I confine un singu element deci I= fi} 1) Presupunem o& pentru orice sir descresctor de intevale (a) cu lim, Baeingt,. ‘ie (ua) un gir fandamental in (R, |, neconstant, ‘Conform Propozitiei 1.3.4 orice sr fundamental este margin Penira Vine, notim inf'x, =, $i supx, =P. Este evident cau loc inegalitifie: 0S OHS oS Oy Sue < By Bes SoS Br 5 Bo Putem constr astfel un gr deseresedtor de intervalefnchise (1), [y= [0 Bi), asf ict ye ly YEN. Fic €> O, arbitra Sirol (xy) find fundamental, Sage N,astfelfckt, Wn,mSny are loc ~x,lee Pentra m=0 objinem fx, ~ |e, vans , dounde: note, R, Tp definite prin prix) ope, ER, numite proieniile canonice ale lui RP Fie (e) un ir de puncte din RY, add oapicate EN > RP, undef) = ay Definitia TL444 (coordonate de rangi) 39Se sumeste ginal coordonatelor de rang i al girului (a,), girul de numere reale (,) ie lca py ef NR, ou Se sant a Ltda) opoaiti IAS Fie gia (RJERPX,: 2, on 9) RP. Urmitoareleafirmatih Par Vie Tp auloe inegalitaile: Sis.-a)' 0. Ponty i= Tip fast, Sn Ny es Se ogee Alin, abn, ae les atari ob fhe deci Observatia LAS Conform Proposiel ILA, stud converges unui gr de puncte din RY se reduce Ia stud convergegeicelor p iar de coordont ale sae ein at Care rice sr mrgint de puncte dn RP conyne un subir convergent Demonstrai Rezultal este cunoseut in cal p~ 1, penta giuile de numer ele, ‘Fie (ag) un sir margin din RP, Bn) ‘Deoarece (este margin i sruite de eoordonate(¢,) sunt iru magiite, Vi= Tp nea et, woke, aol Asada, vin Tsim (,) CR comine um asi, ), convergent 0Arun, conform proponitiet anterior, sublet, ce convergent Propozitia 114.7 ‘pati vectorial real R®, p 1 este un spatiu Hilbert fo raport eu norma ewslidiand Demonstratie: IN astél inet Ia3uat) 5120. ature Sn Fie (a9) CR un sr fundamental, ovicare ar fin, m mg ar le funlamestl i deoarvespatul metic (RH exe complet, srl sunt convergent. Conform Propoziiei IL4.5, rezult cl irl (ay) este convergent, dei (R?, d) este spatix TTB. desi gate (¥,JER san it bn le [Bbo-#) <, penta ilber. Proportia 1.4.8 ‘Unmitoareleafirmati sunt echivalente: 1. (RP, d) este spain metric complet, Penta rice sir desorescitor de discus inchise din R®, (Dx, 4) nEN, cu propretates of Han Os exit ste nie 06 PK] Demons este snsloga ou demonstra Prope 143 Propo IL4.8 este goneralzat de Propoditia 49 Jnteun spfa metric, umatearete firma sunt echvalent 4. (6d) exe un satu mete complet it orca arf rl descendent de miki Tchise# nevide(K,)., «ou propriate ch sialdamertlor(66%,))_, converge laze, ac ()X, « 415. PROBLEME, Stein 6) eR (E52) sie tno tsetse to, 'b) Sii se arate c& girul (a,) este divergent in spatiul metric (R’, p), unde p este metrica > R,0669) Paley), dae p.%,0)= 9.69.0) (P0)+0, 07.0), dacip.(.0)#P,0.0) 22:5 hu th y= Gi 90= 0.0. > Si se den excl de fr neconstans, converges in (R ). eo far eT nal +1, dack cee dacke2 V5 we) sro V2 (Oy 8) , (i), 68 0-< < pli, 0), teprezinté un ae de exe simetric ffi dey gi care apartine ice cen ogg, cave tee prin X. "Von demonstra et nisi un punt din Rou pote fait iui (a i spl metre Ro. ‘Deoarece i discal Dy(O,1) muse aft deo temmenul a =O a srl (a), rem fa fara vest dis e af 0 init de terme a iru (a), desi O mu poste i Hai si “La fl, ce pnct xa #0, poate finish (4), deoareceoxceeere cu centr fn vig aie semireapa y= 2x, 20 doar intan pant, dei oie die Dy 0) eu O< <4. 0) ts congine deet cel mult un termen alu (4) inconcluzie, (a) est si divergent fn 6) Este evident o orice i (a) © Rca converge in spat metre (Rp) elie O este convexgent it spayiul metic (Rp ete 0, deoarece D,(0,)=D, (0. Fie xo € RY, xo 0, Datrt magni goomenice a discal Dp a1) cu 00 al ct, entra Voge, nny 4 BREN, [by.p~b, 2. lin cazal nostry, alegind pentru orice ng € N pe n=ng sp: ve 1 Poe ils sia atapentg 2 doi (bu exe ir fundamental 0 obyinem: 1154, Fie E una din muljimile (=, a}, fb, (b, 4%) stu R, pe care se consider metsica Inclust de funetia modu aDick @:E—0E exe o fine derivabil pe E, pen cae exist sup (x}=ee (0,1, anc pesto e-contatie pe E Solute: Fe x.y © E, si presupnem x (0,0). Si se caleuleze I anti, ma. Secs x R, stl x Hin Rezolvare: Din inegalitatea ‘SI doducem c& (0.0, ane ee nce, 0 Ctrl aor ot ta et al .S.10.Fie it (ays te € Het rin —[(0) daca +1, ken ou) decd n=2k, keN ‘SE se arate cB girl (2,)jq, ost divergent, dar siruile (EyD).» (PyL)iy 50 convergente. ‘Rezslvare: Sirul este divergent, deoarece sirurile componentelor sunt divergente. babetsi fel. =1, Vac unt gir conergsteLSi. Fie girut ea( BB CR’. Si se arate cA bila cx centrul {x|xeR?,Jx—x¢)<1}, confine cel mult un numar finit de 00) ea r= 1, BO sah vcralvare, Desrece i 2, =(0,2,0), notind a = (0, 2, 0), orice bill Bla; €), € > 0, 1 ‘of termenié girului cu excepfia unui mumir nit Lund e=2, din faptal o& ls non 3)= ©, deducem ci Bio; 1) indeplineste cesinfele probleme. 15.12. @y ane ERY, 8 ‘sci fal, =1, Ve, fall, =1 si gala Mal 40a a, Reolvare: Din claia. lim ila 400, fol. 1s [pl, 1, obtinem prin trecere la limit, ef: 13. Shs seri sistema: =; ~0,05x, -0,10x5 = 0,795 bn + LO3x2—0.05t3 = 0,889 04-1233 — 104g = 1398 sil inet, pontu detrminare sla, st pots f aplcett metoda aproximafilor sucesive ‘cla ds prineipl eontracfe. Si se determine primeleeproximante x, Xo, Xi eoarea act se face aproximarea § =. ‘Rezolvare.‘Trebuic sci sistemul sub forma: X= AX + Bu [A. ¥.nu are limit in puncul, € Adaci1e ¥, Ue V (astil inet, pentru orice vecinstate VeVOx), Bxe VAAN {ep} peninucare f(s)e U. {fou are limiti in x, € A’ => VleY, 3Ue V()astfel inca VEV (a) axeV ANE} Ge U. Propozitia 1112 FetACX> Ysine &, Unmitoarele afirmafi sunt echivalente: tim seet: Ve>0, 35 0, arbitrar. Deoarece Da (l,e) = VD, conform definitci ULL, exit 0 vecinlale V © V(eo) astfel_ tne, VaxeV NAM abate los f(5)2 Dy (ic). Atunc 35) Oaga hear x6 Dy (85) AM a} a8 aver f(x)e Dye), deck V x6 A\fr,}eup (som) 5 avem d(f(xhl\e. ‘Cum e> 0a fost luat arbitrar, rezultl cd V € > 0,36 > Oaga incds V xe A\{r, Jou PG0.x3) <8, ar led (FD 0 35>0 asa tictr¥ xe A\ {rs}eu 0 (2 m4)<5,88 vem a (f (2\) Oasa inctt Dye) CU. Pentru acest ¢ > 0, prin ipoter8, 3 8> 0 astel tact, V xe A\ fr}eu x€ D, (xq. 5} sh vem f(a)e Del, 2)CU. Daca im V =D, (xy, 5) atunl ¥ xe VA \ fey fare toe f(s) U Cum U ete 0 vesndtateabitrart a ui rez et Jim f(@)=F ‘Teorema ILLS. (Heine) Fie fic X—>Y gizoe A ‘Unmatoarle afin sont echivalente: © timse)=te¥s Gi) Vle,JCA\ Li} 4, —>% set (/(,) converge ete Demonstrate: = Gi) Pesupunem cl Jim f(a) =e ¥ ‘tune, conform deficit 1.1 avem: WUeV ().3V eV (x) asfel mcd ¥ xe V 1A\ fr}are toe f(a)eU Fie girl (4) A\ (x0), 9 —> Xo. Exstenfa uni ste de gir este asigurat de fp chao A Cum VeV (x4) 3m, €Nastfel inet pentru Vn2n, remulti a € V. Dar atunci 4, €VIVA\ fap) W 2 ny de unde rezulth cS f (2,) €U,W nny adicd lim f(a,)= 1 Gi) = ( Presopunem afrmati (i) adeviets, act fau ar avea lita fm punctal xo, stunt Be>Oasnineat V5 >0,3x4€ A\fey}inolt pfx, %)<5 sid, )2 jin particular, pentru bet ‘cu nEN*, dacd notim ay-%q, objinem un sit (a), 4, ¢A\ faye step (0, )<> at d(f(e,)1)26,VmEN" Deoarece os ngs iar din inegaitatea ip bemat tet pbatg)> 6 td on (f(a, )2)ze, V ne N’rezulta ca f (a, )- 1, ceea ce contrazice ipoteza (ii). ia uma, Consiga HLA Fic f: A CX FY, xo € A’ i (a), (by) dowd giruri din A\[Xo),, Xo, Da — Xo- Deck aati gros) se bd) me ln sa ck Ht efit, tn fue ni a puch ‘in cazul particular cAnd (¥, d) este spatiu metric complet are loc criteriul Iui Cauchy- Balzao peta xs inte fai an panel “eorema ILL. (Cauchy- Bolzano) Bel AC XY, undo (deste un sain metic complet gx A ‘Unnbtoerelaimnapi sunt xhivalete: © funofin fare Limité fn punctul xa; . Gi) Ve>0,3Ve VG Jasin Vx, x°€ VA }ab avemalil} eb Demons (= Gi) Presupunem o 3m F(0)=16 Ypos, vse FLA Mh are loe Fls)e pi) ie umes, VxATEVMANBo}aema(lei}eS, aQe}e£ wi i S)e¥ 0). Prin paws 3 Ve ¥ Go oH popes ponte 8 (re) esa Vee ab se eS+ Euaia Glas SL naT Ree) alee ie girl (4) € Al (roleu proprictatea cl lima, coo VE V (ry) 3ng Nase nett, pentru orice n2 na, ase V, Cum pei orice Psi ¥ ay yy € VAN sez of f(a), f(@Q)) <2. sin sama, ((@) est un si fundamental si deoarove (¥, €) este un spay metic cowl, zat (a) este un sir convergent Fie = lim f(a, ) ‘rbuie demonstm ita grt (fo) mu depinde de alegere sia ( Consertim un al gt (@,)eA\ ey,» nad procedul de mal nsint oie su converget (Qa, eu im fe, Consieuim girl (9,)=A ME, Jou, Yana “4. Este evident lim, Apliednd nai proceden oj ca inl (exe convergent fein f0,) cum (6) U0.))5i (F(a, eG, ))rezultt ci =I'=1", deel, V(a,)c AN ro} wnt a) i lim (3) exit i exteegal eu Desigla LG Fre ACK, BCA gi ge Baga inet Se spune o& nefia f are limit, relat la submullimes B, tn punctul xp dacé 3 1eY cu rxoprictaten c@, W & > 0, 36 > Oastfel incat Vxe B\ {xy Feu 0 (xp. x)<5 si ave d(f(x).1)< ‘Doct 31, 6 propretate de mai sus, tui este unis, Se notes I= lim (). Defi HL. ete echivatent cu Desinia M7 Fie (ACK, BCA gi xge Se pune cd infin fare imi x, rela Ia nlf B, dc rest f, fun / Tonalin B, ae Hit n x Proporiia ULLS ‘Deck funn {A CX—> Y are timita | €Y tm pune xp€ A aunt fare aoseagi ii te vie submufine BEA, pent care ge B. Sumonstraie: Fie @,)EBM Ro} 8, > %y Cum BCA, reaild o& (JEAN) si conform ‘woremei ui Hein,Fie spafiul Hilbert R’, cu p> 1. Aplicatiile pn: RT R, definite prin pr (Y1, Yo, --+5 Ye) = yi pentru i= I, p se numese proiectiile canonice ale lui R®. Definiia HLL Orie epiaie FAR" RP, Functiile f, = pref : A—» R, j=1,p, se numese componentele scalare ale functiei f. senoteart f=(f, frenf,) Penta Vee A 16) (60) f.R)ion fie R? Proporta HEL10 Fic f:A CRT ORY, f=(fis fy oon Fp ote A unc umole ama st ehivalec: © tim FG) T= Goslvonnd JER ) tim 4,6) Demonstrate: Fiesinl (@,)C Ako} a, -9 X9-Atunel: lim t(x)=1¢> tint la, 1m, pe N", p> Ise numeste functe vectorial 1 penta ip. 21 fins Observaia WLA11 Din PropoiiaILJ.10 result cé problema limite une fanci vctriale se reduce la stad limitelorcomponentlor sear ale fant f. Propecia ILL2 Fle £: ACR" Rix A %4= (483 ry) ‘Unmatoareteafimai sun echivalente @ lim sG)=tteR: (i) Ve>0,36 > 0 asset inctr Vse AM 1, Jew fural<6 penrui=Tm are toc|fi,, Demonstrate: Demons ruth imediat din propoijia 11.2, find un okz particular al scetei ind pe R® folosim metric li Cebigev, iar pe R metica uzval, © problem specifi fincilor ele de mai multe variable real est problema Limielor ier Consider: D= AXBCR! unde ACR" BCRY, dec m= p Fie f:DCR® Rsixy = (4, be D'cu ae Abe B. St presupunem of pensu Vice A, int (a.y)= (x) pentru Vy B, Sint (ay}=¥() Se pune problema ince condi funcile@ gi y au Himiti fm a gi respectivb i ce teat exit In miler, ae ne in ins) i i) eae se ues ie ete ale fanfii fm punetal xo. st190) Demonstrate Fresial (Je OB) y, 9b Deosrce lint (s.y)= wy) Wye Bex tin (s.y)=wly,)9eN Dacd (25) CAM} xq > atu’ conform eoreme li Heine: fim e,x,)= 004) Fic tim f(s,8)=.b. Deoorece: IOd-tlsflsasye}-v( I]t eanre)Ipec Vane Nee end int pew a—v, limy (=e iy) =1 m teloriterate ma implic existent limit fone itl iterate si nu exist gi tousi func11.2. LIMITE DEFUNCTIL PROBLEME REZOLVATE TL2.1 Fie f: ACKER, coin pin wae sepa wef) 360} SH se arate 1) fare lima Pa=Chih tae nit nod) voen Rezolvare: Si.aritim cf py € AY, dei are sens problema limitel functei fin pe Dp (Bo f= (lho) x (eb) unde peste metics lui Cebigew. eVe Vp) Air >Osuti ttt + <3 pons D out} Ve 168, 142 )evevaitpyh dec rye (1 a 5) AMpeb det, ‘Si considerim ginal (p,) AMPs} Pa (- od, +Dhonent Evident ps > Pe #1 Si artim o5 +3 este limita nei punctul py edd pentu orice 60, 35> O a WORMEA\ [pol cu etl] <8 yl] <8 s¥rezlte fey) Rdefinita prin g (x,y) = «sin oa = [bye Ry +O} are iit gine Rezalvare: a) Si observ : 0, dak (ey) y"Je xO sae inen-sere| Gir hea Je Be @x@ 1, in cuz contra ee Fiery = (ya,)e Rey =L ‘Cum in orice vecindtate Ve V (io) 3 puncte (xy Qx Q, x", YE RV(QxQ) nett |E(ey)-£6y" tele nv ate initia Xo. a s0$}= Vo) (ee sleltfeS+5 deci 3 tigate) B)Five > 09x, =(0,0) Deck slegemV = stunc pentw orice pp" VAD} ‘= (*'.9")putemserie [sO s(os|-1 1 1 ¥HL2A, SB se demonsteze, cu autor limitelorselatve, cf functia fA CR Ry R\{(0,0)} nu ave Hit in oFigine ‘caplvaret Considerim mulls {toniex’ 70m seme Yocom nde Guy}e Aas seri mai simpla x= my’ fin Ge y)= tip R= tog, sp PGs ip eeiye I Gaye” weal mee * am limita fn eli flay) submuljimea Aq depinde de m, rezlté eX nu ‘De remarcat 8 studiul limiter iterate ale Fanetei Fn origine mw ne-ar putt pesiza despre limita func inoadovtestnf vgt(ay))=tinline(aa))=0 sirouusi fig) mee 11.25, Si se studize li tele a origine pentru fae DER VOOR — Alay Peel eR Moo}oR — etayenE, Ty ezare: tin 6.3)= iy AE i i orm pe Bie ave ‘Spre deosebire de exemplul precedent, limite relaiva au depinde de parumetral real m, sprit s8 afin of acest fap implica lim f(x, ) = 0, deoarece, dupa cum am viz, ou jurul! Himitelor relative muse poate demonstra exstenalimitel uneifunetifat-un puns. St cbservim inst {Golde HL pena vts,y}e R loaeury #0 aici Hoos verde w \l0o},Deouee tig Ml, set actin a9) =0 neta a 8) ip G9) =n ap ae 20 roses y= Hc BED py deci [assy] sbheCea}_ R? MOO) slighl=0, receticalis (9) =0 ‘THL.2.6. Si se studieze limita in origine pentru functia f; R?\ {(0,0)} — R definita prin: Foy)= ia ey) Rerolvare: im ((s.)=tin-tnl-+m?}e]=0,¥me R Pry int sy, vexy)e RE MOO) Cum Jig +y* in Fy? elimttnt 0 gi pede ai parte Teshes # ier tips Yl <0, rants ig 25 =0. Prinurmare lim f(z.9)= 0. aes = Probleme are 0 rezolvare mai simp dc folosi o schimtare de variable, i anume ‘Se observim ef: f(x,y) = Yerr trecerea dela coordonate crteziene la coordonatepolare. re cordonatlecartziene (x,y) ale unui punct si cooréonatee poate (9,0) ale = p-cos0 siy = p-sind, unde0

0,3 8> 0, ated inet V xEA cu p (Kr) Otrespectivf(x)<0). Demonstrate: CConsidesim cazul fq)>0. Atunci 3 £0 astlel incit Ockeflx). Cum Uatea)-fo, ‘fa}HEJEVET) si este continud in x, 3 Ve Very) afl incdt, Vae Vo, f(x)EU, de unde fsa) Seeflx)cftsa) fe, VE VO. Din 0) &>0 rerull &, Ve WMA are loc f(3)0. (Cazul fio} se teatead In aelagi mod, Fie (RH, (RH unde, fH ora euclidiand (sau norma lui Cebigev) $i EACR'OR" 0 unofie vectorial. Definifia 11.3.6 (contiuitetenie-un punct) ‘Se spune ed funcia Fete continud i xy ANA’, dacd Ve>0, 3 0 asfel net V 2EA cu, I nll are oe G3) Al Proporifia 11.3.7 Fie fincjia vectorial LACR'R?, (huff) gh XEAMA' Atuncl, utmitoarele firma sunt echivalente: )— Feste continu fa xy 4) Aap sunt continue xe, ¥ = bp Demons ret imediat din Teorema 3.4 Observagia 138 Conor Propeciji I13.7,continittea unei faci vectorial intran punts reduce In continstates componesteloesalare ale ui fi acl punct. ‘Teorema 11.39 Fie ACR" OR gi xo ANA’, Ko=(a1,82,-.-8m) Usmitoarele firma sunt echivalete: i) feste continua in xs; 8) 3 i sim ets eee Am are Joe 1f()- iii) ©0, 3 80 astfel meat W XEA, x=(X1, Kay. %m) 0 | rai] <8, to)lD, 360, ast nt Yaa Iara Bs aver 1A eee ADM Bes DIE cehivalent cu Ix 9a) |< dec est contin pail in raport cu varibla x ‘ocioca PropozitiiIL3.11. mu este adevlrath, In-adevas, fe OR? defini prin: FX Hei #00) wy feyy= 0 dct xy) =0.0) unfile partiale @1,923R-9R sunt definite prin (3) = 3,0) = 0 si gx9) = 0,9) = 051 sont continue fa x= 0 gy O, dei Feste contin partial a origine fn aport cu x sau y. Cum BOO 1 Ge ‘ezalté cl fou are limit fn orgine, deci este discontinua fn orgine. ooFle EACR"R, x96 si Ne? h #Oy?. Se considers multimea Ay=[xe A/t=agtth, ER} format din punctele drepei ce rece prin xo si de direct b, care aparin multi A Definiia 10.312 (continuitteainte-un punet dup o direfic) Se spune ci functia Fete continua th xy dupa directa i, dacd resticfia ui fa mulimea ‘Ag este continu i xo, Observatia 113.13, act feste continua in punctal x, tunei feste contin in punctl xo dupa orice diretic, Resiproca acest afinafi nu este adevdrad Observatia 113.14 Pentru h =, continuitatea lui Fn ponctul xo dup diretia veetorulu eal bux canonice 4in R®repeezinté chiar continuitstea partial funetei Fin raport cu varabila x, fn puncl xy Fic (X, ) si(¥, ) dout spat metrice. Defintia 1.3.15 (continuitatea pe o rmuime) 0 fanctie BACK-+Y este continua pe muljimea 4, dacif este continul in orice punc din Definfia 113.16 (imaginea si preimaginea unei mutimi) Fie RACK-9BCY. Mulfimea f (A) = (ye¥/ 3 nCA astfel inedt y=f(x)) se numegte ‘maginea mulfini A prin fan f, ar muimea f°) = (xX! f}eB) se mimes imaginea AnverséGreimaginea) a sli B prin ania Observatia 3.17 Oriar rf submaljnile ACK gi BCY avem: 3) > AceUCAD, iar CAA) fi) "EB, iar FE" (B)=B, deck festesujectva Observatia 3.18 {in continuae, pent simplifiarea series, fn vederea. caractriaatit continuitii’ unsi , dac est injestvs {uncfi pe © muljime, vom considera numsi fancfi EXPY. Acest Iucru este permis deoarece pentra orice fine EACX->Y, mulfimea A poate fi priviti ca spafiu metric cu metica indus op. (Ca soestepreczhsi, Definitia IL3.1 poate ft enunat st Definita 1.3.19 (continitateafnt-un pct) 0 fanfic EXPY este coninul fn x96%, dacd V Ue Vitra), BVEV (ste Meat fevjeu. Teorema 1.3.20 oPenira V £X-Y, unndtoareleairmafi sunt echivalente ‘fest continu pe; Ai) imagines inves prin fa orice malin desthise din Y este deschis tn X; si) imeginea invert prin fa orictrei multi fnchise din ¥ este foci fn X Demonstrati: ii) Presupunem of este continu pe X. Fie U o mulime deschist din Y si xo TCU), Atunei FKOIEU, deci U este vecinitate @ Jui fsa) Cum fest contin x, 3 Ve Vox) astel ct FVICU, deci VCO). Prin umere £"(U) este 0 veinitate atu x si eum xo € F"(U) este arbiter, rez 1 (0) este muljime deschis a X i) Se folosesteproprieatea f*(C B)=C/*(B)si definite muljni ache. {i)=si) Presupunem e& imagines inverss prin fa orcdret muljimi deschise din Y este deschiel fn X. Fie x6X gi U o muljime deschist din ¥, care confine pe Ma). Atunei V = £(U) este © ‘ulfime deschst in X care confine pe xy, adicd Ve Vi) $i f(V}CU, doc fest continu th Xo, (Cum xo a fst Ina arbitar, ez f este contd pe X. ‘Vom nota cu C%(K,¥) mulimea funtilor continue pe X, cu valor fn ¥. Fle (Xp), (Yd) dout spafiimetice si ACX¥Y, Definiia 113.21 (uniform contnuitatea) Funejia f se numeste uniform cominud pe A, deck V €>0, 3 60 astfel x propretatea p(x x"} 0. Funcfiaf find uniform continu pe A, 3 8>0 astfeltneat V Gx"), ae loo de fC} ixeAcu Atunc,rezaltt.o8 VxeA asfel et (x) <8, are le reaia dy) feaY este lpsehiteiand, dock 3 0:20 asfel neat V Aye A, are loc atx) 9))5 O63). ‘Se mai spune & festeUpschiziand tu raportcu c sau ce lipschiteiand Propozitia 113.27 ack BACK este lipscbitziani pe A, stune feste uniform continu pe A. Demonstrate: acl este lipschitzians, atunc VxyeA ar loc dt(s).f(y)}S oC. y) Fie «20 gi luim S/o, aunci V xyEA cu plx.y)< 8, are loc dXllx)s(YSD, Vx.yEA recaltéfa)eily), ¥ Xy€A, doc Feste constant pe A giprin urmare este uniform continua pe A. Dac 000 si lui S=e/e, atunci aye A cu plray)F este continua in punctul x9¢E, dacd V 0, 3 50, sto neat V xeR ou ||x—x9 lh 8 are loe relia II1(0)— Ge) I<, Observaia H.3.29 CCondtia de continitate fatr-un punct se poate exprima ca in orice spatiu metric, cu sjutoral sruilor, adic aplicarealiniard EF este contin fn ge E duc i numa dack oricare ac fi srl (ICE, arom, rez cf la,)-(00). ‘Teorema 1.3.30 Fle £6 o aplicatie linia. ‘Unmatoarcle afrmati sunt echivaente: i) Feste continu pe i) este continu in Og, ii) feste mirginiti pe discul unitate inchs D[Oe.1}; iv) 3 NER astfel ineét ¥ xeE are loc relata I(x) []2

iv) Prin poten, WER, atl At V yeD[0p,1] are loc lity) Il2, dei Hale = lal Ilfe lls, ¥ oeK Cam egalitstes este verifcats5i pena = 0, seule are lc proprittea Ns din efits nome, Fie ge (0), Atunet Wx € D (Os), [It + oda IIf69 [lal eGollas slells+lella Desi IIfgllas liflla ella 6I1L.4, CONTINUITATE. PROBLEME REZOLVATE LA, Si se studieze continuitatea pala si continuitateafuneie} F: 1? —> Réetinit eaolvares {novice punct(x,y)e R?,cu y #0, este continul (ci i partial continus), deoarece «sie abiout prin opera si compuneri de nei continue ‘om stadia continuitatesfuneiei fx punctelex = (Q,0}, unde e R. Decarece (,0\vae R, eosehim dou exer: 4 aed 220, atci lim fQ,y)=0= (G0) deci J este comin pasa n raport ex 1» Inpunctal 5 = (0) e420. Drow nyo) e pena VA>0, sezulited este continu tn = (7,0) pentu 2>0 Incazul A=0 tps 1053) = tig taser te ec nu exist inp) pin urmare, este dscontinut in = (00)deci fa este continus pail tn eaport ou» fa x5 =(2,O)owA <0 gi prin arma, / «ste discontinud in acest puncte H1L42. Fie £:R? > R defini pin daed (ey 7)e Ry #0 y 0 duck (uy)e R? y= rey) ‘8 se demonstreze eX Funeyia f este cont Aiscontnuk tn, ins =(00) dup orice dicey da este 2 Fesetirinano eee 0, deck, =0. Penn a ey Be 2) ty sl lig Cum £(00}=0, rezult ef este continu tn orgine dup orice dvete Saya ecarece recat ci exist tin f(y), deci fest iscontinud in orgie. 1ILA.3,Aplicaia “noma evel vy) A” VER? R, definit prin {Bxivee ayo) RP este contin pe R?. oRerolvare: (tints) A (JERI nab nertel tg 20. Atm > {Ser vo ‘adica v este contnus in a gicum a er arbitra in RP rez ef noma evel Fe contin pe R? Mai mult iliznd condiia necesard yi suficieatd de echivalenfi a normelor se poate arta ch orice norm echivalenti cx norma eucidiand este continu pe RP LAA. Fie «20 51 F:(02e) R defintt prin f(s) =Inx Si se arate fancy f este uniform continut pe domenil de definite dnc gi umei act 0>0, Rezolvare: ‘Si presupunem ci a= 0) Pentru a demonstia cdf nu este uniform contioul pe (0x) trebuie si artim 8 Be>Oa1V5 >0,26,x'€ 0.) pentru cache <5silsv)- (e126 estate (x(x row =a ]+h +0, un Jer V6>0,30,¢Naivazn, =f, cum [7ee,)-s V7, atunei pentra V5 > 0, lum [sep she J=in22 6. deci fa xterm contin pe (04) ‘Sipresupune ci 90s demonsti fete ufo comin pe (9. Fie x,y (a,4=)arbitai si presupunem eX x< x, Deoarecefuneta satisfac condiile =n, teoremel li Lagrange pe interval [x,y] 38.¢ (x59) af. £(9)- FC)Rezulté [F()— fev fe. aipstfe yfsi cum x,y (¢, +2) erau arbitra, rezult ef inegataten ar loc pentru orice x,y (@, +). ‘Aue, Ve > 0, alegem 5 = a sipentry Vx,y€ (atee)ai fey) xe A= Avira B Prin umare, Vere u(x) =Osi Vee B,v(x)=0 Mulimile A si B find disjuncte aplicjia w+ nuse anvleazk pe E. Stet 7:80 pa sole AEs Cum ugh sunt coniue pe E 9 ule) v(x)# 0, We, rez fee continu ree Peni Wee Avu(e)=0, dect /(e)u0, iar pentru Vie F091 Evident ea, dacd re E\(AUs)atunet u(x)>0 si v(e)>0 deci 0< /(x)0 deck sumare Im f [0never (mb}aver (dues) Deoarece fest continu, ese evident ol U gi V sunt mul deschise Dar “(cere tesneo =fxe E/(s)=0)U fre £/0<66) <3] =AUA, 2 Avtar “(Geert «(xe ef B Cum BNA, =O,ANB, =O,.BN 4 =O, rezultick UNV =. MLAS, Fie (B.d)(E,p) dous spatii metrice i A,22 dows saltimi tnchise, astfel mhAU Bs B. Sse ate cl decd /:—> F este o apicaie ale etl restiett g= f/,,h= fy sunt Tovey continue, atunet este continu Resolvare: Fe Uo submulime chsh a ui F. Aunei X = 4"(U)= AN S-"(U) exe incisd in = BASU) ete de asemenea nchish in 6. Prin urmare P= (AN A OUON"W))= X UY este inchist in E, deci f este continud pe E. Proprietatea se pisces sitncezlcind Agi sunt multi deschise fn Jel. Si se demonsireze cd plicafian us E> E,definith prin ie Ye 516.47, Fie -spail vectorial normat £ = C(0A}<), cu G1) = Fund F(x) f Fedde pena Wise [0] este continua pe E. Revolvares Deoareee F(x) FCO Conform ipoteze, exist un subir (,)e q) aie net x,, > ye K. Din nictaea lintel recut y=Xe K. nCum x este arbitrar din K , rezulti KCK, deci K=K gi prin urmare K este inchisa Presypunem eS muljimen Km arf gi. Atuoei e>0,3x,¢Kaiife,|>r. fn particular, Vane Nax,¢K cu propretatea kbs ‘Mallen K find compact, srl (s,) confine ua subir (c, ) convergent atte x6 K Deoarece gia (,,) ete convergent, el ext mérginit dar pede alts parte fx, [> p,,¥ne N ait (,) er nem, ema ce este 0 conrad: Prin wma, mimes K ote mint (=>), Presupunem ci muljimea X este mirginita gi inchisi. Fie (x,) un sit arbitrar din K. Deoarece muljimea K este marginita, sirul (x,)c K este mirginit. Conform Lemei lui César, srt (e,) confine un subse (,) convergent cite x, © K ‘Asadar, din orice sir (x) din K oe poate extrage un subsir 2, J (s,) convergent etre ‘ punct x5 € X si deci Keste compact. Observatia ILS.6 Spatat (i) en comple, darn ete compact. Propo 1.5.7 Fe K un compact din RP si f:K->R o fineje continas pe XK. Aunc F(R) = {f(2)/-ce K} este un compact din R. Demonstatie: Fie (y,) un sir din ((K). Atunc, pentru Vne N.3r,€ K, ay, = f(s). Mulkimer K find compact, srt (s,) confine un subsir(,) convergent. Din coninatea ff reali. sirat (f(&,)) este un subsir convergent al sirului (y,) si prin mare, f(E) este o mulfime compact din R. Observatia LSS Cam /(&) este o mule minora gi majoraté in Ryan ~int /(K)siM = sup ((K). In pls, (KX) find fohist, me /(KC) Mee /(K), deci 3xx"e K af. f’J=m st fle )-M. Propoxtia ULS9 Fie K un compact din R". Dick f:K-—R este o fanctic continua, atunei f este sniform conto. Demonstratie: nPresupunen ef f ese uniform contin. Ate: Bey > Oal VS>0,ax6,x," € K cupropricttenct d(x, .x5 ) <8 gi Wor }-o fe ‘In particular, dact baLeune N° i notim wes a2, cobjinem sirurile (x) in K eu proprictatea cd A s5.Jctalils)-is fen sid conpct sat (5, cone subg comverent (, ) Fe x, 956K sist (x, )c(x") cum 25"), ey og) stays) ag) 90 ert ahex)90 adied x," 5, Praca Fld contin ret (s")- 6) at (5.")-2 6) ode Sen'}Asn")20. ar ain inepttaten (s,s 5," ]2e0 ena Jen }-A{25. 00 coutie te na execs Definitia TH1.5.10(spatiu mettic neconex) ‘Unspaiu meric (, de mest necner const o pare a mui format din oui mulfimi deschise (Inchise). (64) neconex.¢2 3U, Ve (6,4), U4 0, V4 ,UNV=9,UUV=B. eftnitia IHS. (piu metic neconex) Un span metic (Ed) se aumeyte neconex dick exist submulime desea oobi mE difeittde E S10. fn ca contra, spa metic (Ed) se umes comes. Observatia ES.12 ‘Dac di id sunt doul metric topologies eshivalente pe yi dack spay mee (E,d,) este cone, atunei (Eda) ete conex. Conritates exe deci opropritatetpologicd.Definia HH5.13 (ulin conexs prin ere) © submnimne A a spat (6,4) ext conexd prin arce duck pentru Vi.ye AA 0 spliaicontinas f [01> # asl nc, x= f(O)gty= 0) ‘Pe [0,1] se considers metrica indust de metrica naturalé din R. eftnta HLS.14 (ane conexd) (© submuljime A a spafiului metsic (E,d) se numeste comerdi daci (A,d) este spa vservatin LSS Spat mete (Rest conex, ar orice interval dn esto muljime cone (0, cack x=y metica dscrté po gi J. dacd ey wes Be dys BxE 9 dit pin dalsa){ By) ‘eorema ILS16 Un spetiu metric (E.d) este conex deck si oumai dack orice aplicatie contiaut JB ete consan. emonstaie: Condija este neceserd {'=2"). Presupunem c& E este conex.Fie f:£—» E,siygelm/. cam fy} est inci ides in pail ost i fete oni, rezali cs fy) cst fnchint 4 dees fa B, Deowes yelnf rel ok [Uby)eO si dec FG D=E, wick f ete conan Condijia este suftcienté ('4="). Dacd E ar fi neconex atunci ar exista dou’ rmulfimi deste, dunt inevide X.Y atl neh B= X UY Fie 2,6 XsiyyeY. Aplica f:— By, defini prin s0- eee st contin econ (contradic, Pin umareF est cones, Proporta 3.17 Daci (Ed) ete spjiumeticconex pina, tc (Ed) et cone, Demeatirafie: Fe f:E-> 0 fase contin (4) ind cone pin ace, pena Ws, ye E exit pli contin [0+ Easel nit = 90) y= 0?) ™Aplcaia fog: [o.i]-> Ey exe continat si dooaece [0,1] este o mulime conext fn R, Sop este constant, Rezald ch (/o4)(0)=(F 29)(D, deci f(x) = F() sicum aye E sont arbiter, feste constant, dei (Ea) este conex Detinia H.5.18 (propriate vloriorintermedire) ie (Ea) un spain metre gi fs B—> Se spune ef fate proprietacea valoritr intermadiare, dak (5) este un interval din [Armatia“f ate propretaten valonorintermediae™ este echivalonia co a spune ci va,be f(E)si Vee (4,0) Axe Bai.s(x)=c. Propozifia HL5.19 ack spafal meee (Ed) este conex prin are gif: R este contin, atunci fare ‘ropitateavalorlr intermedia, Demonstratie: Fie abe f(E}a yi olt)= y. Atuneifantin ¢ = /2@:[0,]-+ R este continu, dec are propretts Ini Darboux ‘Cum g(0)=a5i g(!)= 6,36 astfel incat g(6)=c. Dar, s@)= /(0(@) si notind G)=ne E reat /(q)=c, deci fare proprctatea ‘alos ftermedioe, 15111.6. SPATI COMPACTE $I SPATII CONEXE. PROBLEME REZOLVATE 186.1. Fie (B,d) un spain metric compact if: # 0 fucfe cu propreatea ed <4 y areloc negates d(/(e} /()) R definité prin (x)= d(x, f(x). 8 observ et 90) = ale, f))-aly, FO) sale FO)+ a) F@)~ LO) € deft prin g(()=(—e-1,exte continua (t)= 2, deci (C.)Jesteconex prin arc (deci este gi conex) 11463, S48 arate eR 1 C nu sunt homeomorte ‘Rezolvare: Presupunem ci existi un homeomorfism f :C — R. Imaginea prin f a hin corexe €\f0} exe R\{(0} care au este conext. Conrad | Agadar Resi C ou si of): sunt homeomorfe. 6CAPITOLUL IV DIFERENTIABILITATE IV.1. DERIVATE PARTIALE Fic R? | un R -spatiu vectorial normat, A CR? re RP, bun vector fixat g ASR Dicky A, ts exit > Das net so) i pantuorc re ~ aris) xotth © Disa, n) deoarece [x—xJ= hi] =H Observatia att in pune de vedere geometicxexeth, Repent ect vectorial woe depts car wee pi sar Yet sor Joe prin f,6)= sb +18) a Iai esp ti et a vi DefinifiaTV.1.2 (derivablitatea dupa o ditectic) ‘Se spune cl fancfiafeste derivabila dup directa vectorului hf punetl x9, dack fuctia ‘este deivabilén OER. tim Ll “8 = Sei) 55(0) iecia vetoruli fn punctl xs" a: %(,)= senoteari: X(,) PropozifiatV.1.4 Dect fimcjia £:A CR’ —>R ext dervabilt dup directa vostoruluh fm punctal xo, atunci lim f(e+th)= f(r). Demonstrate: m*( aa +R, dent pein: n8 observim 8 fige(()=0 si cum g(0)= Sly +1) Fl%9)s pentru 120, rezalté de aici ch ti 8 (()= lig (89 +08) Gp) =O deci Lig Fy + th)= J (4). Observatia IV.15 ‘Conform Propoziiei 1V.14. reault eX dacd f este derivabilé dupa disecta hui ft tn pponctl x, atuncifeste continu in punctl x dup direia ih ‘Vom vedea in continuare e& regulle de derivare cunoscute pentru functilreale de 0 -veriabild reali se mean gif cazuldervatelor dup directa unui vector pent functilereale de smal multe vaiabile rele, Propositia V1.6 Fie f.g:dcR?—> Rx, Asie R. Dacd funofile f gi g sunt derivable dupit lirecfiavectorului fn punctal x, atuni gi funcile fg, ef fog sunt dervabile dupa directia Iu ‘etn ponetal 2a acd in plus g(x,)#0, atunci si funojia Leste derivabila dupa direcia tui h in punctul ® soso eile M206.) Xp): 65) 2D (.)na%() EM, oe) a) sa) b) (4), se oorse)%te) a) Denon tid, sn deta divas op al ver rep rr ea cielo vie Inst eda ton() Fic B= fseymney} bara canonici din RPgi = iT BDeefinitia 1V.1.7 (drivabititate paral) acd funojin f2ACR?—>R ate devivaté dupa directa vectorului =e; Im puncta Ga) se mine driv parila font apo vail g@A, anei punctl x senaeans FE ()= (4). ‘Se spune cit f este derivabila partial in raport cu variabila x; in punctul x9 daci 3. ca sieste fini, Observatia 1V.1.8 Decd f,:4,CR—>Reste funetie parial th raport cu variabila x1, 1=T,p. asociats Sani ft pnt ==, ¢2r-,) a: x Lest) Ll) jy ter tinier y) S(tdsrsg) “ttt Prin unmare, (5) este chiar derivate funii panne in eprt eu vavabila x, fn prnctl x =n, c£68 co justfc8 denumirea de derivati parfait ui fn report cu variable a neta x. Observatia LV.A.9 Dack f:ACR?—>R este derivabilé paral tn raport eu variabila x, _ punctl 2 € A, atune este continu pri nxn raprt cu vavabilax Alma eciprock nu este adevcath ie Uo submulime deschist aluiAsi f:4c RR, Deftntia 1.1.10 (diva para de ordinal ini) De 1x60, aun fineyia 2: x,e0—> L(e,Jerse put 22 6,)eR, penn Vaya, arn fnts L:syeu—9 TG, )e unite deriva paral de ordinal int ante feo lime Un rapot cu variably Desiniia TVA (sivas paral de odin di) Be f:4CR!—9R o fanfic devel paral a aport cu vrai 2 pe nmulimea deschish UC AJn raport cu variabila x; in punctal xp * U, ppunctal 2on raport cu vasabilele x a Fh 0-2(Z ho vet Luo este desvabit prim apt cx vain pe mines VC, 2S (a,)e R se numeste derivata parfalé de ordinul dot a SEE ode w we mame drt pet de rd insevil pe anljimes Vin rapot cu variable. 5. Paetite cu { + senumese derivate parpale de ordi dot mite. In scelagi mod, iterativ, se pot defini derivatele parfiale de ordinul tei, pat, etc, Se DER" omuljime deschisi yi f:DCR’—> R. Dofinitia IV.1.12 (fanefi de clas C') ‘Se spune ef fumetia f : D—» Reste de clasi C! pe muljimea D, daci f are derivatele pavinte de ordinal inti continue pe D, pentru orice iI, p. Se noteazs f¢ C'(D). Prin rocurengi, pentru Vk 22, se pot defini funcfile de clase C* pe D ca fiind fancti ‘pony care toate derivatele parfiale de ordinal k-l sunt functii de clasi C' pe D, Se noteazi oO). Disk feC*(0) Vne N se spune of fest de class C” po D. Se noters fe C“(0) Oservatia VL13 Daci f:D—oR este doar continu pe D se spune ef f este de clast C? pe D. Se woteaet C40). Fic DER® 0 mullime deschish si fimcfin vectorial f:DCRI>R*, Vile) Definitia TV.A14 (uni de cas CS Se une ch f:DCR? +R" este 0 funcic de clasd C* pe D, k20, dack fanfile /::D-—» Rent fei de last Cpe D, Vom aint, fr demonstraje, wmtorul rezulta: 0roposiia Vis Fie f:DCR?R'si g:ACR’—>Rasticl nett = f(D)CA, deci Bhegef:dR aR! Dacd fec*(D) si geC* (A), atunci functia h= ge f este de clask C* pe D, unde beninf’s') ‘eorenm 1V.16 (Schwarz) Dest fea f:D¢ R91 adie pe mune deschis USD derive pale de cnet os ite EL gs PL, cone tpt tt Cum (%39)€U, 3N>0 at (tn +MKOy—M¥ FNCU. Fle hike af When, Wem st AQik)e FG +h te +R) F Cras Yu +H) Fe +t Yo) Flt» ¥0). Considerim Functiie::Lxy.25+H]-2R, OCe)= Sl y%0 +k) SC, ¥0)- ¥:Dore +R, WO)= S60 *h.9)- £609), Ati A(t, £)= ols +4)~9lss)=vb% +#)-v0). Functile psiy indeplinese condile din Teorema hi Lagrange pe interval xg. +A] si respectiv [yy,y5 +£]. ‘Aun, 36,,0, € 0) af: 96%, +8,4)= (9, +k)—w(y)=K-W'(ye +04), sau cu alte nota: 20h) E beh. 0.0)- Lo. 9604)} ‘In continuare, putem aplica din nou formula cresterilor finite functiilor: ober HR, 016)=2 4 40;h) vec +R, mG)» ln +0), ik 30,0, (0) a8 Bh EL #8), +08) th oy #89 #84) fs vf oF seal (x ol ‘Din continuitatea functiilor ay "ae ‘in punctul (xo,yo), obfinem: 8wordt ZL 4 d,7 908) EE ou). Observatia 1V. Dack functia f: DCR" > Radmite derivate partale de oxdinul doi tm report cu variabilele xy si yy pe muljimea deschisi UCD, ef (Jaf yar, foe ai continue in xaeU, atunci re) isd {n cazul fn cate functia f: DCR? > Reste de clas C® pe muljimea D, atuncit ap = BL '=T,p, deci in catcutul detivatelor parjiale de ordinul doi mixte FL to ZL) vis=TR. desis var pie donald mi dies de rive porta1V.2, DIFERENTIABILITATEA INTR-UN PUNCT Fie R-spayial vectorial normat (Rf). ou pzi, 0 fancic ACR ORs xcA. Definifa V.2. iterenbiitat) Se spune of fuel f este deren in punt x, dact 3 0 fanefonatt liad P:R? R gio ince 9,, ACR” PR contin i mull Xan int V xe A shave: FC)~F%))=TE—%) +f, 6 o Propozitia1V.22 Dacd este diferenfabilé tn xo, atunci functonsla liniard care satisface relaia (1) este uni. Demonstrafe: Presupunem eA ar exista o functionald liniard T,:R'—>R gi o functie Va, :4-> Reontinul simul in xy af. xe A si avem: £G)~ fq) = Hrmay) +a @ Dac notien TT; =U si seldem wean (2) din reli (1) bine: UG+%)= elle, @)-¥4 60) @ Fic HER"\yp}un vector fixat, Deosrece xe, 3000 af Puts MEA gicumpeneeosty 7 vec +h DG) rent u(t) = tll, f+ 8)-v,, 6+) deci: U(t)= fll, +18), (+08) ‘indnd seama cf fimctile g., si, sint continue gi mule tn xo, penta t—>0 obtnem: UGH) = limo, (+08), +8)=0 o(Camb era atbitar,rezlt oi UH}, he RP, adie U0 (functional linia identi mula i deci P= Definifa 1V.23 (diferenjala une fun) Dacd functia f:A CR! R este diferentabilé fa punetol x,€A , atm {unctonaa nar, care satsface elajia (1), se mumestedifeentalafanctci fin 4. Senoteai T= di, Proporitia v.24 Duck funcia fA CR” R este difereniabilé In ponetal xy ¢ A.atuncd Demonstratie: ‘Cum fest difereiabité tm ayexisté 0 funefinaléliniard 7: R” +R gi o functic @,,:ACR OR, contimi si mulk in x, @h¥xeA sk avem $0) f%)=Tle-a fe ao). Deoarece spicfile 7, norma eucldiand si @, ‘in /(e)= (5), dei fun ext continu tn. Propositia v.25 Dac funcjia f:ACR’—>R este diferentiabil m punctal x €A, atunci unt continue fa 3, teaulth Demonstraie: Deoarece x€ ABD (tg,N)CA. Presupunem ck f este dfereaibilé tn xy Atul exits funcfionale in 1, $0 fanatic @,, ACR’ RE continu’ i mld fin yai.Vxe A are loc: F(@)- Fos)= ah, -a4)+ fea, o Fiche R' Pye}. Pests veel i aye wen, +0he D(a) din ogalitaten (4) obginem: Sbia+th)- FGa)= a, ()+ elo, Go +eh) avel Fagor ero Less) Hh) a, tl, 0) 6 Dinrelata (6), dact +> 0, objinem: gE LE) way, i) aie Lo)= a, © observa 1V 25 Reciproca PropozitietTV2.6, mu este adevirats Observatia 1.2.7, Years canonick sink. Com df, exe 0 funetonlé linia sdf, (,)= Lhe Fezultd cl pentma orice he R’ are loc relia: 4, = Sha, 6)» Sh Hy) unde he $6 o Observatia V2.8 Orice fiunctionslé Tinie’ T:R? +R este difereniabli 2 Vx, eR" si fntradevie, deck p,:R"—>R este aplicatin identic auld, adiet @, 946) =0,Vze RY, atunc,doarece rain T(x)=T(3,) =x) +fe— este verificats Vie RY rezulté dT, Cum dF, =7.,¥x,¢R”, convenim si seriem dT =. Piette canonice ps", definite prin pr (x)=, pent 28 (s2:so9 tp} YE=Top sunt functional lniare gi deci dpy, = py, i= {acest cae floseste notatia doy = (sescie: df, (= Sta on(0d ‘deunde: joa Tp. Atunei, Vhe R?, reltiaSL edi Sista define ini ig, eo bc ia spi vectorial ala snc\ionelelorliniare T:R° — R numité baza duali a bazei eanonice fe, huey Omervatia v2.9 Fie f:ACR ORG EA Ponca fest diferenisbilé tnx, dacd gi mumai doc este derivabild in x. Definita 1.2.10 (gradient) Fle f: ACR! — Ro finefedierenfabili fa xy A. Se mumestegradenad ‘unctioi f tm punetul x, vector graf, defini prin ‘Observatia V2.11 Fie he RMB y} 6 = fon pte ray, >| fr, [tine oot eel galitle au loc lind ty =-ug$irespectiv Ay =u. Si observ cl duct grad, #0,, atunct neste direoia cresteri celei mai rapide a lui f iar ~u, est dresiadescresteri celei mai rapide a lui.Fe Repaile vectorial normate WIM) sh Be spl =[é hay bazele canon cet spa Defiita 12.12 Se spune cl fant vetoralé fs AC RY -> este efereniad tn punt xyEA. dacd exist 0 aplicatie liniark (operator linia) P:R" — Rsi o funcfie 0, :ACR'—>Reontinss si mul fn xy astfel inclt Wire Aare toe: £()- Se) = Te) —aoh, Observatia V2.3 ‘Se demonsitezi in aelay mod ean Propo 1V:22. ef operator linsr in Defiifia IV 2.12. ext uni, dae exist. Senoteasi T=: ‘Teovema IV2.14 Fie functia vootorialé f: ACR? ORY. S'= (fj Sivomnhy Hi EA ‘Unmitoareleafirmati sunt echivalete 4) este diereniabila ta x5; 4H) componente scalare fale funcjci f sunt difernfabile in x, Demonstratie: =i). Presupunem cA fete diferenyisbild ta %, deci existd o funetie (b.)6)-6,)}) ein «at zy astfel Incat Vice A si avem: f(x) — f(%)= df, (x~24)+[x~ Ip, (2). vectorial @,, ACR’ 4 Fic 7:R' + Ri=Trgcomponentele salae ale epi lniare are sia funcional nae Deoarece f,(x)~ fi(%)=T)(2—m)+ rally, (0)WxE A> J, este ditereniabitsin 51 af), = a) =i). Proupunem ot W=ig, fein f,:A CR” Rest difereafbiit inAtunci pentru ficcare j= 7g.2 0 finetie (9,), :ACR” +R continul si miltin x,abVxe A arcloe s(x) f(0)=d(f)), @-%)+ ble), (2. act panem 7= Ch), d( gro) 0, ~Lo.), gry), Josonch Vice A avem FF bs J=P (e—ay)+ bral, (0) deci fete iteregiabilt a, (tt holt) ror (4) =4U), tet component dng aden uf npc ee hier diferenala components dorng J alui tn pancl % DefinitaTV-2.16 (natices Jaobi) Dack (ACRE RS =i frmnfe) et diteeniblé in xy ston matrices operitouiiniar of, sR?9RR, fm perechea debe B= ihoay ll Eh 8 mumeste matric jacoblan’ (maricea Jaco hit f iny. Co) unde fest indicele line, iar Findon colon Definifia TV.2.17 (determinantul functional) seminantsl matic J,(%) se mumeste jaobinul (deteminane fiona wif 0 xa, a ae) a, dt os. SEG) ~ Heo) Fete)» Feb ‘Observasia V2.8, Duck f:ACR" Resto diferenjiabili in xyeA gi penta orice heyhey Je RMA, Q=RERT A= (Ey kyyot,) tuned are Joe relayia matical K = J (5), h fe iar H =| 4 . My hy unde K =|1V.3. DIFERENTIABILITATE PE 0 MULTIME, ie spapile vctoriale normate {(R? I), (R*,f) si L{R?.R*) spatint vectoril real al slo nie de 1 sos vat ap WL3.3) of penta orice Te L[RP,RY) 3U> 004, Vee R™ av toe (suf each reruth oh pants We L(RPR'), nines [us olfrG RY exe contin denial pe A, dick exte sii pe sdfest comin pe A ‘eoroma V4 Duck [SMER? RY Sal fh Son Sy) oe 0 fee vectorial sine! ertorle atunci — aplicayia te) fii so ehivlete: |) Festecontinuadifeenibls pe A 5) componente scala ale fini f sunt continua diferente pe A, penta viele. Feoroma IV et content Teor IV.2.14 Proporta V3.5 Fie [:ACR?>Rsl s96A. O conic sucient (dar mu necesart) ca f sk fe “ifciabilé in ag este caf sh admits derivate patile pe o vecinitate Ve Vf), continue in uncial Demonstrafe:Pentru simplificarea scrieti vom considera cazul p=2. Fie py(%.%y)E A si VA 0 ‘vecindtate a punctului po. Atunci 31>0 al. D(pp.r)CA. Wenev sears G9) Por) S6n9)=Fleo.¥6) Funcfiile x—> f(x,y) si yo F(xq,y) satisfac conditiile teoremei lui Lagrange pe interval detente x ino epet y y Exist deci 4,,8, € (0,1)ai. Flea Lmr= a) +e—a)9) Hwa Hur)" 0~ WIE 39+ 00) Consider pica inant 72R* 9, T(3)=L (sro) L992 Definim fncia 9, D(pyr) CR? > R. [Aer Aand re rr), daci (x,y) D(pa.r)\ Po} Ie)-G nb sac 9) =) si oben fn] Lb 19(4-m))-Lbun)] Fle 9)~ Flt. ¥0)=Te= 9 Yo) cs + Ne) Gord Ven F+O- nF 6-9] Xo». +0-2)-F bo) [(x—x¥ +(y- yo sees praler}s te +0,e-r9)-Lenre] er 2056-2 Ll} vbes}eDle2) Deoance % i £ sant continue in po, tezultd cl Bgentes)eo. deci 082 cont uta pe cum Moa)-Sese)=TO—any-r)eeor)-Gorol-en Gir) Verde Dlr) exalt cl este diferontabilé tn ogi df, =7- on‘Teorema V3.6 Fie fina vets 2 ACR! R= (Fp fyenn fy) Aton won Sai ‘sunt echivalente: 9 ‘este continue difereniabils pe A; a fanefile f, admit derivate partite de ordinul inti, continue pe A, pentru sisig. Demonstrate: ‘pvi) Presypunem elf este contin eferenailt pe A. Atuns, conform Definite 133, funcia. dieniabls dfsxe Avd/ze (R?,R') este coniauk pe A, aed df,:xe A—a(f,), © L{R?,R) sunt continue pe A, pentru j Few €Avabir ew LY) 6-4), [ea esha), | Hol “kOe Cum este contin nx, rez i di), =), ideas ime) Bq) elas Ret et 2 at comin ny € Agim act ee ait din A, Mex contnut pe. * ii-ei) Presupunem ef au ‘sunt continue pe A. Viniip.j=Tg. Fie x € A. ‘Atunci, Vi= (hy aeoh JR? (ee, a0, bolo Ze Jo): 0-Zeop 4 Plannin 2th ft cn ac ar ‘A implicd lf continu pe A. ‘Deoarecef sunt continuu dferenfile pe A, rezulti ck Feste continu diferenyiabilé pe A Teorema IV37. Fie f:ACR’ OR! gi g:ACR'>R ex prop otto cd S(A)CA, deci Age SAR? OR. 2Dack festediferenfiabild inxy € A gi g este diferentabilé in y,=/(cp)EA, atunci We, ‘gf este diferenyiabilé este difereniabild in x gi in plus d(g>f),, =dg,, Demonstrate: Fancjin find diferentabilt im xe exist o fantie continul si mull fn x 0, :ACR? RY, al, VAG RP cuproprictatoa cl x +e A, shave: Slee 1G)+ a6, CD HA.) a Similar, funcfia g fiind diferenfiabilé in y, = (xp), existd 0 finofie continu’ gi nul th Yu Vy ACR! 9R,af. VEER" cupropictatea cf y, +k A sf ave: lie +k)=2le)+d2,, k+l EW,» +4) @ Fie Vo vecintate a panctli fix). Com feste continu tn 2p (eoaree este dfereajabilt nx), 3>0,ah.¥he RY ou [fen skavem fle +HeV Folosind reat (1) 9 @ obj: etry +A)= lr) dr Pl-09 +4)) 204 8)= on) +fav 4) nde 35 =F) k= dl) P-0a 6+) Prin wma a(rbu8)-s(r Gu) = de ir) e+ A))# 7406 +420} B-, 6 +8)) H+. +8) Cun eon peti, ofa i, ve alr io +4) 2 G))-de., 7, ())=[A- Yael +ADev 0044", 040) onto nb ( i) ovatoesf] save (V+) e(6o)~46u LA 2, ete adden vlrnaty oh sof fon A Statin in 2) a0 )=0. ® Focal nat 4, nd oni ip oi +8) Oy ec sin dealer A=0. 93Aplictia linia of, este mixin pe sfera unitate (deoarece este continu pe o muljime compact) si atunci 9¢ M>O a. pe vecindtateaoriginit fei] (i) +0, | su Avunc lip vb +4, OH teed bf Jeeatesul- 0 sidin relia) eau cg f ete diterenfiabil tnx iar def), =e, ed, Observatia V3 In condipile Teoremei 1V3.7, dact notam J, ) si sespestv J), matte operaorior df, € H(R7.R') , espeativ dg, € HRR*), iar Jiujt) ate mation operator! d(g* f), € £(R?,R), ane aloe egal: Teor bte)=T (0): Jo): ® Dack f=(fysfarnf,) si F =a f stunei din egalitatea (4) objinem retail: Eo BOIL) 2 BG ae 2.3 ety 2 bare +e Soni) a Fede ZO, Ba +2 okt) nde 9,2 fy J=Ta- Observatia 1V.3.9_ fe (3) du guile de cole al esivatelo deo et peta fe eee1V.4, DIFERENTIALE DE ORDIN SUPERIOR Fie R-spail vectorial normat (R?) 51 fury baza canonics a spafiul Coiled :ACR? Ro func deena pe mulines desist Agta fimo ferent if Definiia TVA Se spune of fancfia fete diferent de dows ori in punctol 9A, decd funcia iferonbii eff: A> L{R*,R) et aieeniabilt axe Diltenitahin pant x sb nteck Pf, ise mete free de orn do 2 fanceiin pact x Prin urmare dF, wat, sis observed dF, € LR" L(R?.R)) bservain v.42. ‘Cum a'r, este oapicai linia de la R7Ia L{R,R) pent Vhe R?, dP, () esto aplicajeHnird dela RY la R gi valoarea ei pent un vector ke RF, notats (@°F, (he) este un mama ‘Teorema 1V.43 Fie f:ACR" PR o finetie difereniabilé pe A. Atunci urmatoaree firma sunt echivalente: 1) Fest difercaisbi de dou oni tn punctl 06; 1) deviate pugiate de ovdinal tii 2 sACRY > Roum fonci lifreniabile in_yeA, Vi= Demonstrae: |i) Prespnem of fete difreaibilt de dovt on puctl 265A. ie heR?. Aplicaia xe Avdf, eL{R',R)-r 4, (a)e Rese tecaibilé in x conf Teoternei V3.7 {n particular, pentru h=¢, aplicaia xe A> dl, (,)= 2 (s)e Reste dferentiabilé in ro dei tingle 2°24 CRY -9R sunt feat tn rae A.V j= 7 a ar = {psi Presupanem o& fanetile :x¢ > (Je Rew i= p sunt diferenibite iy*i) Presup finite 5 TEA ) ip sunt difereni 95umn penta Wh (by ivoohy Je RE 2 (a) Xo ig» teculti i aplicagia xe A> df, (he R. Sven in nea sum de funetidifeeniabile in xp, deci este diferentiabila de dou Observata TVA jen aplcailr lini definite pe R en valor tn L(R*\R) 0 vom nota ex 108) eet Lf?) =U(R" LR R)) Ss yatearta pena VTEL,(R.R),3e> 0,28. nyERI> (eWbisbe. 1 soi reat ef maljimea My => 0f(t()(o] sal-bfhvx. ye R*} este nevis i ‘Sunsral fF] +inf My se mumeste norma aplicpelinare Te Ly(R*.R). df, € L(R’,R) este un operator liniar, numit ‘operator de diferentiere.Expresia sa este data de aaa a Pts + bidet a+ gra Pat FFolosind cele prezentate mai sus putem sri: o : 2 beg bate Phaa| gig de tt «,) Sl), cee psc sopeion tea testa PL Gy re Oo) Mis =T Onservafin tvs Defi litercabitai de odin doi pate extn induct dup cum umeark i resupinem eta defi concede de on pans Se spate of exe deed de nor tn pot nds Fest dferenbil emo eA si duc pias @*F:A-9Ly (RR), ard”, edie ns, dita de orn na fini n ptt, Scobientch a7, xt oaplia inia dea Rs L, (RR). {in punctal xy se note d°f,, si se numeste dferentiala Seacteed dt, €L,(R.2) Mai mult, folosid ele prezenste fn Observaa IVA pe si, da ee permis schmbaren oil de dxvaen drivel mint a a.) ap,=| atta de, ees] IG). 7IV.5. DIFERENTIABILITATE. PROBLEME REZOLVATE IVA. Si se studieze continvitaten gi difernjabilitaten fnyiei £:R? > R, definita tn Ale) = [Pye et 9)# 00) * dact(s,y)=(00) Rezolvare: Jn orice punct (x,y)#(00), fanctia f este continua, find © compunere de fanci contnce ‘Studi continitata lu fin (00), Fie 60. Trebuie si aritim of putem determina 6>0 astfelincit V(x, ye R? 00)} cu [<6 si <5 stavem f(z.»)- Rdefinité prin: Fey) acd (x, y)= (0.0) exe debi ap xe defi nega, ar a ete erebl in oigine Reasvare: Pe heb haJeR?, he Oy $14 =(00) an, 20 Gedack hy = 0 AG JER, VRER?, he0yo> F este dervabilt dpa orice 992, deci f mu este continu fn (0,0) ‘oval €8 fn poate f diferent 1.53. Fie f€C'(RR) si g: RR, definit prin (ny)e(O®, clay} xe FW) dacéx= y Si se studiene 1) connate ig pe '») diferenfiabilitatea lui g in (a,0), daci exist f™(a)e R. Reaolvar: 2) g este continua in orice punct (xy)e R’, cu x# y, deoarece f este continu, Siedem continua Iu gt (4) vie (h,k)e R?, cu h#& (presupuncm h R Abit) = SE Gans se (aae=4 L(a)- (+k). fr @- Lea) lim Deoaece existenja derivatelor parfale este doar 0 conde necesai de difereniabilitate, mai tobuie i aritim ed, yg elarh gS Ihe Fie off. k)= g(a hat k)~(aa)~Alhyk). 1°, Dac he, #0 bry rlar)-£(0)-W oe LEA=LE) 6) at) Fe 20, Dooce: fp O#N= LC). pa), serach inv (i)=0, de 33>0, sstfelindt pentru Vhcu fi < 5 are toe fi] 4(6)=(iy)eR?, unde x=r-cost, y= sing Si ge cleulezederivtle pane de ordinal ti gi dot sl Faced F og si af se cxson 6-22 aon tne ide eva tse ss a Rezolvare: F(t)=(F eXrst)= f(gCre))= f(r-cost.r-sine), Folosind relaile (2) i Teorema Ini Schwarz putem serie: 102cost Ls sine nce #8) Jae a ay Yaar 22) mene FL ance PL sin EL cost Zs snr ees(e Be ay Ja eel ae Pay a PL 4 root BL cour in rane Ly or vem resin Lt rot OL 1 af sine oss Loe sin NEL reine cost rf sins Lo oy ‘Analog obj: BF agg PL EE oat ZL FF, PE, WL Rett BE AEE OF, 19F 1aF ceunde af = LSE LE act (x.9)¥ (00) IVS, Fie f:R* 9 R, dofinit prin: /(&,3)= sdaci (x,y)=(0.0) SH se ate fadite in (0.0) deivate pale de oninal dot minke 4 acesten sunt siete. Resolaret, YX 0.0) tg = £00 i 2 (o0)tim£@2=100) ye ° Ly y y= Peotra yo £652)= £09), fe*=7") do unde Xo, x0 ay? ie 103simi ym x00 LEAD) Ae) a eee yo ay Xoo mil =2), 5 i ay Din Teorema i Setivare reat o8 2 ‘aay ne ZL oy sunt funeit continue i (0,0) 3 fui coatinue Tn (0,0) 104CAPITOLUL V FORMULELE LUI TAYLOR IV.1. FORMULA LUI TAYLOR-LAGRANGE © problemi fundamental a enalize! numerice este japroximarea”, ftr-un anumit sens, a nei fancfi date print-o alté fancied o forma (structural) mai simp. {n acest paragraf vom studia posblitatea aproximéri unor funeit de o anumit clas prin funefipolinomiae. eoarece aproximarea so face in jurul (vecinitates) unui punet, vom numiaccasti aproximare,aproximare local. La incepu si precizim ce fnfelegem aici prin aproximace. Fie f,g:1 RR dous funefiiderivabile de n+ oi pe o vecinitate Ve VG), unde Xo aparfine intervaluui I Detinigia V.1.1 pune ci finctia @ aproximeasi fanctia fn vecinitatea Ve Vs) ou aproximatie de ‘ordinul mn dacs Slo}= ale): £0) = 8 Go )oon F)= 80) FOG )e Ma). Din punct de vedere geometric accasta inseamna c& graficele celor dou funcji au un ‘contact de ordinul n fa ponctl xo tn cele ce urmeaz vom alege drept funcjie care aproximeszit pe f 0 functie de tip polinomial. ie 1 = [a,6] un interval in R. ‘Teorema V.1.2. (formula ui Taylor-Lagrange), Fic f:19R o finciie de clasi C™ pe T si x (ab). Pentru acl, 4%, Bee (sa)atDemonstrafie: Fie a) © x9 <4 si Ae R mumdrl pentru care are toc egalitaes: (2H) Beal (yy ibe ca e ‘Considnen Funefia = —> I, defini prin Got pea = OAH FOr + ta Se observa cd g(2,)= £(%;) st a%o)= Fl) deci g(a)» (+0). ns gesteo fanefie Rolle peintervall [xy, 5], 10 de FO FO-POAS P- * Gat pln a = co, dp ede ()- Ba pong) al Din condita g'(@)=0 remus A= f*) ‘Deck xj2 peste un punt oarecae din I, atune formula (1) serie: Fia)= Mey) PG) +r EAD Gu @iy ‘Observatia V3 Fn poipomint 7,7 RR, det prin Hes) OY py) rave EAT 7G) se noes potinomal ld Taylor de gran atasat i fn punta xo. cus TG) = Fl:0)s Teo) = Fone TEMG) = FMR) 1 TE) # FO) oom T relizee conform Defi V1.1, 0 aproximare de ordinal na funoitf Punsia &, 1 CROR, deta prin R(2)= f(2)~7, (2) se aumeste res de ordinal 2 formule i Tayo: Sle)=Fle)+ FE Py) tot £NG%)+ Rl).In conijite Teoreme V.1.2, R, (+) (ese mumese ret de rium l lui Lagrange. Observatia Vad (@) Din formule (1), pentran = 0, obfinem formula eresteritr fin Fle) $65)= aPC) () Dac xyh si €= x +0-h, 0<0-R 0 finotic de clas C"” pe 1 Dact 3 M>0 at, Wee !, [soe sa, [rey- $65 ne} sa ntr-adevar, cum [Ea provaal aft 7 in laa (7) obfinem |r $252 midomi nunttinegalitstea Taylor-LagrangeV2. FORMULA LUI TAYLOR-YOUNG Fie V un K~ spain vectorial normat six, 7€V.2#y- Definitia V.2.A segment) Se numeste segment de extremitii xsi y mulimes ba yl={t-nx+ otc fos}. Observatia V2.2 1, definits pein: 8) Nofiunes de segment este independent de notiunea de nos ») Itr-un K spain vectorial normat segmental [x.y] este o mulfime nevidé de diametra bo). Delinifia V.2.3(euljime convex’) ‘Se spune c& mulfimea A CV este convexd, dacd ¥ x, ye A, xwy, are loc [x, y]o A ‘Teorema V.2.4 (Formula lei Taylor-Young) Fle f:AGRY>R 0 fincfie de clark C" pe multimea deschisl A si wed, % = (Gyo) Pentru ¥ dite D( tyr) A si We D(%ysr), 36 bey] astel meat 16)= reo AS FGe)+ 4 w si 6 DGipsr). Dac hax, —x5, slumei segmental +B Dl rE Considerim functia g :[01]—> A definité prin g() Ha, Hy, +Hh,) ‘Atunei funetia 9 [04] R, defini prin = FeW)=F le, +0, +Ays.nve, +0h,) doclasa C Conform fond Ii MacLaurin pena funetia 9, 30 (0) a eth “eee aot Os) well 96)=0(0)+ FO) ‘in particular pentra t=1, se obsine: of) =00)+29(0)+..+ 90) wa") @ 109Clvtlind devivatele funogiei 9, dup regula de derivare a funcfilor compu, avem: 0 SLE Sn a) su o vol Sd] Fes +0h) ot {Snd] re th) oO is 3) 6) unde $294 0°h Joana relaile de mai sus n 2) obfinem: ‘onesie Sr2] Hee Sn2) searro¥f Se in2) ro “eal Sh af ) ° (Cam x,y +0 a fst ales arbitra ia D(s,,1), stunei pondnd x, =. st =o, pena 17 slain (8) devine: ioe se4fSto-—aZ] seared alge-ez) Ha) Se -ag | tere gySe-oz] 2 Pre 10 onde F=¥y +062) eu 66 (01), Observata V2.8 2) Puncia potinomiait 7, sR? +R, defini prin Osa Sl-a2] sobre tS-ad2] 0). se numegte poinomal I Taylor de grad katagatfuncfei fn punctul xo by Din relia (1), pentru n-0 se objine formula ereterilor finite a lui Lagrange penta umole real dep variable reale Pht) etry Sls -0) LE) Observatia V2.6 Fic f:ACR? PR o funcjie de clasiC! pe mulimea deschisi A~A si x96 A, Atunc, pentru ¥D(_y,7)CA orice xe Dur), 366 brasx} E239 +O(r~ x) a. “eadeAfSeo-ar J" ses 06-r00 atunetrelaia de mat sus se scric a red=sod| Sls.-0 Dats ' Heed stor Sn 2] seded[ So Bf +o) ‘Relafia (5) se mai poate scrie sub forma: : , Ko Hed AEnZT rode Ere] reoreno) ; Hs wn 5S S00 [PL bo) ZL nny rene ett rex west 3h aly iar in conimittea derivtelor pale <2 at detach in Oi)=0 ‘Mai mult din acceasiinegalitate rezultip Boo Wf ‘Si observiim ef funefia ©: DQ year)» R defini prin 2100), sacthe OQ) by w(t decihe Db yut Be) dat had estecominulpe D1) si he D0) reali) 0 poate seri ; Hen=teor[En2] Hed En Z] reedwa) o> ‘earuma V2.1 (de medi Fe F297, fo(iifyonel,: 0 fase de as C! pe malin dist conver Deck Beelsnme Adin j=irp, acl petra sy. 36€ A aver [s60)- s60}}0- pM ~ rol Demonstratie: Fie HEA =O rter nth Yo=(rdavnnby)» Pentru fiecare 46 412,....p}s folosind formula cregterilor finite pentru functile de n variabile, ave: Vio) d= Ut Bb.) afm Sb ~alsw Sb. —skseb al 14)~ Ly Oro biartorty f= unde ¢, € (a,,b,) sau ey € (6,4,)- in concluzie Ub0)= Pes Sp 00)- Fle] s Sambo anole ~h 12‘V.3. EXTREME RELATIVE Fie ACR? gifineyia (249 Definifia V3.1 (punct de extem local) Panctul A se mumegte put de extrem Local (reatv) al fue f, dacs 3 V(x) af, xe V OA, diferena 5=s(3)- fle) @ plsteazl som constant Ve V0. Dacd 5:50(520) Vee VA se spune oH xa este per de maxim (minim) focal 8) fangjcif {In contimuare vom presupune cl A este o muljme deschisi Detinitia V3.2 (punctexitic) Punetil x9@A se mumeste punet critic al functiei f:ACR’—>R, dact f este Aiferenyiabila tn xo si df, =0 Aanfonata nia ientc mts, adios (x) 0, Viele. ‘Teorema V3.3 (Fermat) Fie f:ACR? +R gi xoGA. Duct xy este punct de extrem local al funcii£ gif este iferenyabi8 tm xo aunci x este punt ei al fant f Demonstrate: Presupunem o§ xGA este un punet de maxim local al funcjei f deci 3 Ve V(x) ai. VxeV NA, diftrenta 5 = f(x)~F(%)$0. Deoarece x €V.A.A gi A este o mulfime deschisi, I D(ry,r)CA. Fie he R”, hep 51 hy we wee (-r.r) punctul x= + th, € D(x.r), deci putem defini functia 4: ror) R prin (¢)= f(y thy). Cum pense Vee (-rs7) £00) 2(0)= (6 +) - F(x), rezulté cH 0 este un punct de maxim local al finctieig 51 deci, conform Teoremei ui Fermat (pentru func reale de o variabilé eali), « ea Dar pie (x)= dh (h,)= Fed he). ay Cum of, (@)=0,¥he R’, rezuté cd dfeste functional ina identio nul, det xo ste un punct eric al funeticif 113Observatia V3.4 Condiis ca fs fc difereniabld in xy i df, =O nu este suicientt pentru ca xo si fie ‘panet de extrem local al fant f nt-edevir, penta fuscia f 2? > R, f(y) ‘nsé cum in orice vecinstate V € ¥(x,) 3 punete pentru care 5 = f(s.y)~ F636 «panetul p, = (0,0) este punct eric, 20, ct si puncte pentru care 5 <0, rez cpp este un punet de exter oc. ‘Teorema V35 Fie f:AGR? 9 R, fe C%(A) gixgeA. Dac xy este punet de minim (maxim local a func fata’ penta Ve RY, a? f(2)20 (eespectiv d(x). Demonstrate: ‘Conform formule’ hi Taylor-Young si Observaiet V.2.6, vriajia Tunoie f pe un disc _Dfsy.r) se poate exprima sb formulas . saesrt)-stad-H Sone] oled Sag] seord roe > ‘unde este continu gi mld Tn = Oy, Deore x ete punt de in oa a inf 4,0)-(S42) Fs) si din rea devine peta VBE (0g? $= F040) Fa) 201, YA of6)20. ® ihe nde est fea unite ‘Atunci, Vre (rr) x5 + the D{xy,r) si din (3) rezultt €7.(0)+2pPole)=0, adit 27, (8) 2 oeh)20 weer) oy “Trociind la limita fn (4) pentra t-¥0, rezultd ci d? f,,(h)20,Vhe S. La?/,,(x),rezult af, (x)20, Ve RY. bfAnalg e demonsteazi cara cid x este punet de maxim oa Odservatia V3.6 Resiprosa Teormei V.3.5 mu exe adovra. ncaral ind d°/, este nedegenerati(adea matices Hesse, Hn) est nesingulat), poate dao conde suficienté pentru ea x sf fie punct de extrem local, ‘Teorema VT Fie /:ACR? +R, fe C°(A) sixgeA un pune critical fami Davi forma pltraté d?f, :R? —> R este pozitiv (negativ) definits, stunci xo este punet minim (maxim) local al fant Demonstrate: (Cum am viut of formula i Taylor Young ne pent i exprnni vain func f pe um disc Dl.) sub forma: Fle. 8)~slo0)= Shs, WF oe] 6 Sk presupuncm ei df, este positiv defini, deci df, (i)>0 pent VheR',A20,, ‘Sarit ef stun moO al, Whe RY are loc: a f,(6)2 mip oO CObservim cf fej df, 21> R, defini prin: a1 SS 2k eas genta Warm ete )E Ret contin pe RY. Deosrece d?/, este contnul pe 5S este compact emul ck df, este mirgni pe S sis ange margin, Fie m=infd*f,(x) si $e af. d¥f,(€)=m. rezult ch m0. Cum af, este poritiv defini i & #0, Atunci, Whe R?, #0, me us(8) roto af, (0) 2 mfp (Cu inegalitatea este verfcati i pentrs h=0,.,, relia (6) este demonstrat. Din vle (8) si ©) reaulta of pentru Vise D(O,,.r) = oy 48)- £5 )2 5m ofA o Vie D0 yr) ae Devatee ene contin mld in Oy, 3D(0 yr?) DQqr) mso(i)>0. ® 1a (7) (@) rene peat Whe D/O, .#) 8= fly +h) Fle9)20 4s p08 pet de mini loca ani ‘Cova end d? f,, este negativ defini se trateaza analog. iseevatia V38 ‘ug sada eb un pune stafonar xo al funfed f: ACR? > R, fe C*(A), ete un + entra al fant ext sunt ait ok: df, 20 (eespectiv df, <0), Vie Rs 9) Hy) exe nosing. ‘Teorema V9 Be 2/5 sR? FR, fe C%(A). Dac ye este un punt sasionaral foncii fi ds, ou este definiti, atunci x9 mu este punct de extrem local al functici f. Demonstrate: Duct d?f,:R? OR este nodes, atuneé VW EV (e)) BE REV at. df, (6)>0 si #f,(6)>0. ‘Cum intr-un disc D(xq,r) variagia lui f este dat prin: 5-15 64)- 1) EL bs, ot so are aa (pin tert ae stn costa. Des este punct de extrem focal 116Pentru aplicai sunt utile: Propozitia V.3.10 (Teorema iui Sylvester) forma pitraticd @:R? —>R, care are fn baza canonicd B= e,Jurz CR” matrices i) @estepoaitv (negativ) defini; i) 8, >0 (espectiv, 1 4, 20,8 Propozifia V3.11 Condiia neveserl gi suficienté ca forma pltraticd : RY — Rk fie poziiv (negativ) efinitd este ca mazices formel pltatice s& alba toate valorile propri strict pozitive (strict negative). Din cole prozentate mai sus reultk regula practcd de determinare a punctelor de extrem relativ ale unei func d?, sR” 3B, fe CA). 1) Panctele de extem local s0 afl, conform teoremel V.33. printe soluile sistem a o 35, CO abe o }) acd xy A este un punet etic al funcic f,atunci se verifick dae forma prac ? ,, este poriiv (negatv) defini sau ma este definit. a7V4. PROBLEME REZOLVATE, VAs Si se alle yunctele de extrem local ale funcjiei f:R? +R, Say)as 432 40-9) Reeser Pele ee snt de de intemal ays ose s2e-yleo Lasy2—ae-y)n0 ‘care admite o solujie unica py = (0,0). matrices H,(p,) asociatl formel pitratice =a? este a oo(2, J] Desrsefimapitaict t depeera, mn pute ic rete el prac de determinare # punctelor de extrem relaiv ale unei funcfi, d2/,, :R” rR, fe c°(4), recite ennjate in subcapitll anion. ste neces, in acest cz, facem un std direct asupre vai Iu Observim cl 5= Fl9)~ £100) mu pstesct ser constant in nico vesingtate Ve V (py) Tnte-adevir, pentru puncte de forma (x), cu x > 0, 6=x">0, iar pentru puncte de (0.0) nu exe pune de exer local al font f forma (x,x),00x <0, 523° <0, dep VAL. $i se determine extremele locale ale functiei f:(-m)x(-,2)>R, defiité in f(ssy)=sin.x-sin y+ eoslc# 9). Rezovare: Se obser ci fe C7(D), unde D=(-,2)x(-n.n). Ponce ettce sont dete de sistema: ue[2 -coss sin y—sin(x-y)=1 Ea Fans cos y-sinfe+y)=0 coats: 7, (09) 2°2, cam Fh asin sin y—cos(x+y) Ena ony cont y), TE sin x-sin y cose y) (p,).cui=03, asociateformulelorpatratice ®, = d?f,, sunt, respectiv rfp 2] aor[t j] ool, i] aor-[ Z) a) Pentru matricea H, (pq), rezult 1<0 alt ° 6eci po este punct de maxim local al funeie 4 ) Pentru matrices Hyp, )rezult: ea baebs boa kE} pes scam valorile propel ale maticet sunt Ay = si ha extrem local al funefci f VA. Si se determine punetele suprafeei |, rezulté 08 nick pynu este punct de = ba? maey 4 9y? 43x tay +2 re bx? mary 49y2 3 -tay +S care au cea mai mici i respectiv, cet mai mare ctl Rezolvare: Problema revine la determinarea punctelor de extrem local ale funcfici f: R’R, 9eae eee eth Fy) Ay 0998 eaemddy ed, Pusetle critics ale funeic sunt solu sstemulu: ay +320 seeny suo eoarece Ay=1>0, cp, = (Us) este punet de minim local al funeie Punczal M(I,1,-5) este punetul cu cota cea mai mic, al suprafefet (S). [Nu exist nil wn pone al suprafejei (S) cu cea mai mare cot. WA, Si se arate facta fE RAR, fly) = 28 + Ay -y ~ e—Gy mu are puncte de ehares Punciecrie ut soli site [i-isvgnto |W 42~2y-620 ay” ‘Singura soli a sstemulu este py= (2x1) tool 3] Pentru Yay) ER fy) S21) Sff%l) Jot-adevir f(2.y)-f121)= 97 + 2y-1 = -(y-1? $0 9h Sixt) ~f2) 22 -2x +420. unc py cu proprctate de mai sus se numeste punta inci VAS. Fie £ ROR, feC(R,). Sa se demonstreze cd daca f si £* sunt margini ce mint iM, 2H, unde sup Cx pny 10Rezolvare: Folosind inegalittea lui Taylor-Lagrange obyinem, pentru V(x.) € Re, inegalitoes 11,9) -f00)- YP ODS In aceste conditii: Dr esl ee 9) sleds ata slr Cer d i amy + ay une’ Vixy) ER, y > 0 ae lo: 2 file.» [ita at fin fe) comer, t+ 422, cbjinem ef, Yi-e Re velo Prin urmue Pest mln gi f= fy ‘V.A.6. Si se demonstreze ci pentru orice neN* (tJ 1. eq gplOreveonien ot gettin eto Fotosind monotonia lu g obfinem: pMinternte, wee Cate) 1 fn particular, pentru Ve =. Fyfe ta ee (+ dense ma cuneN*CAPITOLUL VI DIFEOMORFISME ‘VILL. DIFEOMORFISME DE CLASA Ct Fie U gi V dou malin deschise din Rt Definitia VILA (difeomorism) Ofumstic foto fatysifos tat, semumestedfeomorfom de dlask C(C'-dfeomorfion de ln la V, dak: 1. fest biectiva 2, Festede class C! po 3, #entede last Cpe V, Observaia VIL? 2) Tevesul uni Citeomoxtsm este C-difeomorfisn £8) Compuneren a dout C-difeomorisme ete C!-ifeomorism. Proporta VIL Dac /: U— Veste un C'-difeomorfism atunci pentrn orice x ¢ U are loc relatia: (a) =aF3 sande yet. Demonstraie: Cum prin ipotezi, f si f’ sunt funcfii continue, _diferengiabile lace faty sif of taty,folosind tcorema de dite « fineilorcompune, pet Fie U > Vun homeomostism, Dack este diterenibild in xo € U gi of, ext inversabils, tui fest dferenibi fn yo= fl). Demonstraie: is(Cum prin pote, festebiectiv, pentru Vk € RY cu proprictatea ci yo k= fio +h) sisnumeh =f"eth)— 00) Dac f este dferenibil in 29 € U, atnci in ealitatea yo + = faa +h obfinem: kes lerh sO (hile, +4) ay unde im 02,05 +4)=Oge- ede alti parte, df, find inversabil, aver: role, O(a. he, G0 +4)) WF +I Oo) COVE), 0 += -,)o-n1 hl 1.05-0)] pent Vie Ry, Jaty +e V ‘Daci k— 0s", atunci, din continuitatea functici £* rezulti ci -> Ox® si deci, deoarece Jim 94(s+A)0_ stank tm, (as, [ogo *8)) =O Vomit lao [ee mig pe vec sri. Din egltate() reali ee (+8) vee R'\,.}ou y,+heV. i #{ (+8) VEER b,, Jou y +hEY. com fy tine se eit safle Ba ae it mts in Rar apicaga 205, (eR ‘in eonind ave allel arses Cam acs estenenul gi df, este inversbil, rez ef 40) # Oe det (po. 14ents J sfonde mie ave: fo, (tf, (ede unde [el fi}rea vf Functia "find continu, pens [él] suicient de mie, objinem: Me? sacs We 2 cae ewe ati LaAG| ‘ees rin umare ye 7.) +4) oc ete diferegibil in yo, ‘Vom accep fir demonstaie urnitonres teem ‘Teorema VIALS Fe f'U-V us homeomorfism Dac f este C! pe U i df este inverabill penta V xc U, aunt Fest de casi C! pe V (adid "ext Cifeomortism). ‘Teorema VIL (de inverse local) Fie ACR" ommime deschishyixoe A Decifi ACR™ORE este ofunctiede clan C!pe A 9 df, et inveabil, tunci3UCA deschisi si Ve R® deschis a, fancfa h: UV, defini prin hs) Demonstraf Consider aplicetile: 9:4 o(A} ole) a) este C-difeomorfism, mag F(A) F(A), YO) Ay « o(A), BUCA). Functile @ si Y sunt difeomorfisme, Considerim funciafi:Ar-%B fe¥ stg" Observim ol Og. € A, sf (0)=0. yYoy unde notion Se aati. ugor ci inetia fete difereniabild tn xy > este diferenfabllttn O. ‘Aceasta ne permite si fie sufcient ef demonstrim teorema penta funti ACR OR" deck C! pe A cu 06 A, (0) df inversabi FieF =(df,)'0 f ACR’ SR" Conform teoremei de diterenjiabilitate a fanefir compose F este diferenibil in 0 gi AF, AUG)" ode ye 125Pigg ACR" OR" g=F-Int \pleatia geste ditereniabll fn Ogi dgo = dFo~ tn" ~ 0 (aplicafalniar& identi mul). rn 32 C1(A), aplicayiadiferenial dg :A-2U/R, R°) este continul pe A, deci 35.> 0 ynteu Yee A, eu ie < 8 are loo oe, ~deal fae. (eis. dea ee I ‘Conform tearemet de medie, pons orice x2'eD (0,8) rez fo) eG Gh @ in panicular, pentrs x'= 0, din egalitatea (2) obfinem VceD(0.8), ean ie HGS 8 Bie: Vm 03) si U'=D0.8)NF*W) det Vet ech in conus Fre Ute ech i Serr Wev conta (08) Definim aplicagia @, : D(0,5)—> R" prin: ~eb)=9-FEe)-» Atuoci pentra Ve D(0,6), b.Cl-b-e0¥sbb eo S45 Pe de alta parte, 7x1, x1€ DOS), ,.6)-9, 6) =leG)-aus 3b. ooh 1 ss eto 5 -contstic, Conform prinsipiuli contact are un unie punet fix xe D(08), yx") =x. Dar osnt)=x* e y= Fix*) siprin urmar,eplicajia H:U'2V' definité prin H(3) = Fix} este ijesie.Atunci feo] 060)- veel ksh bbe sesh vl 3 sidesici-21< aby 126Prin urmare, pentru Vy'y"eV%, [A™G)-H™("=fe-xf] sappy" deci A find Upschizian, et continu Din cele prezentate mai sus ezul spicata H:U-V' este un homeomorfism. Deoarece aF(0 1g? recut cf matriea J(0) est nesingular,adicd det Je(0) #0. ‘Cum FeC'(A),elementele matric Je sun funeti continue pe A si prin urmareaplicata x: A detJex) € R este continu’ pe A. ‘tune, 3 Ue W(O), UCU" al. det JH) #0, VxEU, deci dF este inversabil, VEU. acd lim V = H(U), tunel V este 0 muljime deschst Fi My esta iH La mimes U. DeoreceNy:U-+V este un homeomortsm de cast C! pe U gi penta Vx €U,dll= dF, cst inverstit ezlt ok "ly este C'-ifeomortism, Fie hU-5V, bfx) = £6). Armd ia ly = (tao reat h= do" si desi beste c!-iteomorfism, Apleatie (Sehimbiri de variable) Fie U,V doud mulimi deschise din R° f(a. Xa oe) © UC RY y= fle Xa, vn Xe) ER o fnetic de last C¥, Ke, pe snulfimes U. Presupunem ci aplicafia@: V-90 (Ut Ue a) G64 4 KA) = (GUC Ways Be PD) «ste un difeomorfsm de last C* dela V pe U. Se sic tunel fancin g : VAR, B= Fo @, exe de cast Cpe V. Ne propane caleulim derivatele pariae ale tui g. 1) Ia caza ek putem expicta pe @", atunci petra caleuul derivatetor parle pune ag" = C4, Yay ns Ya) sine folosim de formula Folosind formula de derivae a functiet compusef 2) In cazul cdnd nw puter explicit pe, atunci din celaia matricial 54{a) = Jdx) Tu) unde x = 9(u) se obtne sistemal Cramer mwa Fe fal imrcconsutte xo Th Geterminantut a ar sisterlui este jacobianal lui g fav), Prin rezolvares sistemului se objin ) fn fanete de Teorema VIL.7 (a func implicit) Fico functedeclast Cpe mimes deschisa A f,) unde x» Garaaeo x) = Wuraesyp) Flere AC REER? 9 fla y)e RE Diack (Yo) A, ast nd 1. $060 30) = O87 firfrn Sy) » Bente ) BUCR WU =U si AV CR’, V=Val. (z,,y, Je UXV. b) Ag: 4V, ge CC), all ich y= 0) 9 fs, 00) 09, Vue. ihe) Oy) Fic: A CR" RP RR? defini prin, ay) = (x, x,y). Atunei Fie.) saota et eaten ip 2 ‘In plus, b este de clasa C' pe A. Inbuza Teorome de inverse local, 3U*€ V(5,.3,)\ U*=0,U% Agi weinkate deschist V* a Ini b(x¥e) = (Xo, for Ya)) = (Ke, OR"), efniti prin (x,y) = x,y) = («.f(s.y) este un C! -difeomortism, Malines U* pate sles de forma U* = UxV, unde U ext o mulime desis din dtd Gn (U*), astel init funcia @:U* 9, ‘cu xg U, iar Vest 0 multime deschis8 dia RP, cu Ye. ‘Agadar, @-UXV-»V* este un C! -difeomortsm, iar invesul siu g's V*-UXV este de forma g(x) = (x, ¥(xy)), unde WUXV-IR este de clas Cpe UnV, 128Fie pitVOR?, dfiit prin py) = y-Atunci po @= Fi shev(sril= slo Gaile (e292 9°*Kay)= plsy)= » dec 90. 0x")) = Or. Aplicaia cla este UV, g= (Bs) defini prin x) = w(x, Or!) Unicitata tui grezult din unicitate iy, Pentru a deduce formula de drivare de la punctlc) observ ed pentru x € U SleEl)= Op Fils8(@) SPebeved Be n)--Zbo.v) Sistema (4) este liniar st neomogen, eu p ecuafi sip necunoscate. Cum prin ipotezi, determinant sistemului (4) ste nel, sistemul are soluieunic8 i prin rezolvares lieu rgula lui Cramer se objine formula °. fn contiuare, in ipotezele Teoremei VI44, vom considera urmitoarele cazuri pariculare: 1 Caan p= I: Funcjia FAC RXR — R, (xy) — flcy) se anleezd in punetal x, (rose) © A, adicd faye) = 0 si 2 (oa) € A ail Seay) O81 0)#0. Auunei 30 CR, U ast ct CU BV CR V=V asifel nodt eV siAg:U VY, geC(U) pentru care Loan) Lean) tatoranvceus 6, T.Cemine 1, Funcjiaf A CRT R, unde x= (xt Rayo) 8 anuleaz {in punctul (x, yo) EA, acd , yo) = 0 51 Leaneo 9‘tunel, 30 vecindtate U a punctui = (a,,..), UCR, 0 vecindtatedeschist Va pancsuluh yo, VERE go unicd funeie g : UV, de clas C! pe U ate F(x, a(x) =0, Vx € U i ae ae UW Cauda = 1, p22 Be EAC RRR = fa on ph mee R [Fle romnyy, Heney)o® © ask pony Ka 30) € A, ee 99) = 9? Dict, Boe de0 atin ets ‘ine deshis U C Ra 0 vecinkiat dschial VCR, ali ys und inctie we & Bs 8) de clash Cpe U astfel incdt flesh 8,@)=0, Wee U sf Dir Savorfy) DPiver Ia X Inver, ure) Mifoobde, yy DV v 7) rm 130‘VL2. EXTREME CONDITIONATE Fe S:ACR"XR! Runde = (5% eat h¥ = Odeon), iB 0 submulhime neve a iui A. Definitia VI2.1 (extem conditionat) ‘Un punct (xp ,y5)€ H se mumeste punct de extrem condisonat de B pentru functia J, ac restriega Iai f Ja B, fo, ae in (x, 6) Um extrem local Valoarea f(x, ,y4) se mumeste extrem candlionat de B penta f Definiga VE.2.1 este ecivalenti cu: Definiia V2.2 ‘Un punct (x,y) B se numeste punct de maxim (minim) condiionat de B pent f, acd 3Ve V(x, y) ste cit penta (x,y)€ 7 ABarwloe LENS Ho. ¥9) Cespectiv. (tary) SO) func realest Fi hy :ACR'XR? Rew a={ay)edjij(oy)-0, j-TP} fn acest caz, un punct (x,,yp)e B de extrem conditionat de B pentru,fse mai mumeste gi pct do exten lepine petra ic valore f(z.) msi umes extrem os epi pest ‘Teorema VI23 Fic f:ACR"XR’->R 0 functie de clasi C' pe mmultimea deschisii As1B={s,y)e Aliy(2,y)=0,7=Tp} unde hy :ACRTXR? 9R, cu j=Tp sunt fancii de clast C" pe A. EB ese mn punt de exiem condionat de B pean f si atunciexisth p numere rele 2, Azsauh (muliplictort lui Lagrange), astfel init punctal (36) verge sistem: an ¥s, &) an 2% y)x0, ke Es n=O, BLunde A= f-4 yh 42jhy boot Rly Demonstrate Func W:ACRTXR? RY, h=(huhyroh,) este de clast C! pe A. tn pls, 20) = 04” Feat a)ee ‘Atunei, in baza Teoremei funcfiei implicite, 3U=U, UCR" si o multime deschisi VERY, astfel incat (xy,ygJEUXY giBlg:U2¥ de clash C! pe Use = (rg, -8,)s ssl net 1508s Croon ky orp prerde))=Os F= DBs WE = (Br Arvo JEU. Dexivind aceste relat tn aport ou x,,1= Jy, objinem: 2 SO, 18s 0, pent j=Tep. ® 2, "Pry By, 5} adies of)= Snate)) Vee w. eoatece, prin ipoted, (xay9) este un punct de extrem conditionat de B pentru f, punta Fe 9:0 9B, o= fell ‘va fi un punct de extrem local l Ii @. Din condita necesard de extrem local pentru funcia @ rezutl ef 26 adi 5 a entra = Tn St 0, penis i= Th @ Fissistema liniar de p cena cupnecanasat Lond SEare)4) <0 ook Tp ° eostece, prin ipotezs Pe ste). y,)e0, sistemul () ee 0 sluie ni isbsrndy) Cusoiyia (yok) contri fine 1: ACR'XR? > R defini prin: a= s+San, ® 12‘Sf artim ef punctul (x, y,) verted sistemul din enunful teoremei, Inte-adevar- Febow $2, Flor) Lour)-Zr $e Cor SH Go) Sater. : Fae, 7” JEG, )=0, pentru t= 7m re $2, Bolen deci (ro, ) este soluie a sistemului, Observatia VI24 Reciproca Teoremei VL2.3. este fils. Prin urmare, Teorema VL23 stabileste numai o conte neces de extent pucelor de exrem conn fa cas parila ind f sy =P sur fn de cast Cpe A, vom obfne rez splinestae Fe (ye 2am punt stannic =1+ Sah. Unde 2... sunt valorile corespurztoar ale multiplicstorilr lui Lagrange. HiACR'XR? OR, ‘Vom stuia semnul diferente B= Fle +670 +k)- Seay) o (Cromted k= (Eyrnks) Inaceste puncte, evident, H(i +25 +k)= ley +6,y +8). nde (5, +49, +h)e B, Agadar, stadt semnuli Ii 8 reve acerca diferent B= Hl +670 +k)-AGsr4) vente (xy Fe ye +E B. Fotosing frmala ui Taylor Lagrange tn jurul pantui (x,y) gi fepul eb (iy,yp) este net tajonar lui H,avem: ie, 2.8, af 3 [seeded] Hb) Procedind in acelasi mod ca in Teorema TV.3.4, semnul difeeaei 8 este dat de semnul orm paratice: 133on on] Se ay, pentru eele valor ale ui £E RY, KER? pentrcare (2, +4,y0+BJe B Rezulté cA variabilele ¢,,h,, nu sunt independente, inte ele existind p rela de legit Difercaind formal relaile de legit Bybee catinaty objinom sistema de pecuafi ie Seen, 90, FT ddeunde,in (yk), aver: Sion hes Bo (Cum maticeasistemutui (6) are rangul p, putem rezolva acest sistem cu regula lui © (Cramer, exprimind n mod unic p necunoscute fn func de eelelalten necunoscut. Putem presupune, de exemplu, ef am exprimat pe yyy tn fanetie de ls, Inlocuind sceste expresii in forma pitraticd @, objinem 0 formi pliraticd oy in Lary act matrices forme piltratice © este povtiv (negaiv) defini, atunci (,y,) este ppunct de minim (maxim) pent f Din cele prezentate pentrafuncile fh, :CR"xR? > R, j de clast C? pe A, rezalti umitosrele tape penta aflares punctlor de exrem condionat 1. Se construiegte foncti: HaseSag, cv eR, i-Lp, nedeterninat 2. Serezolvdsistemul: 3.Se cerceteszi semnul forme ptratice ©, objinutk dups procedeul expus 134‘VL3. PROBLEME REZOLVATE VILL Fie difeomorfismul £:V-—+,, de casi C™ pe V, definit prin f9, 0) unde (9050, p sino), ?4(e,0)/x50}. rea), se calculeze dervatele Dack £:UCR?—R este o fimefie de cast C! pe U pile ale func fin Fancte de dervatele pale ale funcici = f= Rezolvare: Fp. 0) V9 uy) (£080, p sind) =U ox ax Jp 98 _foos® —psin voor Sh (cs a 8 Lap Davi y:U—V, p=... )=9", atunci my 2 3 Deoarece f € C'(U), iar @ € C™(V).conform propozitie de difereatiabiitate « Fmerilor compuse, fancy g¢ C°(V) si deci putem serie: eae = Ahi) BP Relaii de mai su i corespunde relaja matricial IY.) = 34x, 9) WP. 9) {de unde prin tame Ia reapta cu B(x, 9) ez: HR.) = 35 (00) Sv 09) fectaind caleulele se bin: 135Observatia VIS. 4 folost motile Sevens Sy), FE pon Sy) 2 yeosea 28,0) 53 2E ponte ap Peon ap oe) a0 69) Vi3.2.Fie U=fi,yJeR? xt ye0}VeR? -(0,0}si @:UV, olsy)= be +3xy?,—x+y) 2) St se demonseeze ete un C'~ifeomortam de ta V. ») Dock £:UCR? —R esto fancied clas C! pe U cae pent arce (x,y) € U ae cé relate 2. Ox (x+y), sh se determine relatia transformati prin schimbarea de y 40, 1 1a eee inversabild (x, € U. Conform Teoremei de inversiune local varezultac8 @ este C* difeomorfism. ») ie g:VER? —R, g=f9" deci 26 C'(). Deourece @= gf, atunci dia. = 684m) ° dy $i prin wrmare ror) [2t 2] fae ae]fe oy? 6] Loe ay] |e Gt) Sy (% ys echivaent cu % mjl -1 1 De ac, se obfin: 2 fet gay? )28 fe bx’ oye 136ta 2 at de unde pin evaluate real ay 3be+yy % si dec relagia 228 aay ae (x+y) devine VI33. Si se arate c¥ ecuajia L+aetgxy =e Aefineste intro vecinitate U e V{O) ofunctie £:U—V,, de clast C” pe U,astel tno f= O,unde V € Veto). ‘Si se determine decvoltarea lui f de ordnul tre, Int-o vecinstate a origin, Rezolvare: Funejia £:R? ——R, definité prin xy) = I+ arty xy —e7 este de clast C” pe R” a in plus, 90.0)=0, iar 2(, plus, 90.0) 7° ‘Arunci, n baza Teoremei fiche implicit, exist o vecinitate U € V0), 0 vecnatate Ve V{f(0)) si 0 funcyc HU —> V, anfl nett Vx © U, 1 + arts (x(x) =e, deci fo =0. 89, de unde Pentra ¥x € U are loe Inl+arcie(xts) uncjaf find de clasi C™ pe U, admit dezvoltiri de orice ordn in vecindtatea origin. Dezvoltarea de ordinul tela lui fest de forma fix) =ax +x? Fox? + RAG. +466) Folosind dezvoltirile funcilor arc wg ln(L4u) aver succesiv xffe)=ax? +bx? +R (9) arctg(ue))=ax? +bx? +856) Inf + arete(as(s)Jeax? +bx? +2500) (Cum x + x)= (0-4 Ix + bx? +x? + RSG) si aplicaia K+ x+ fix) + In( + aretg (xf) ese idenic mld to vecintat a origin, abjinem: a+1=0,b-2=0,c-b be el gi deci fy VIA. +R. ‘nto vecintate a punctlu (1,1) mulfimea PafeyzeR?/x? +y? +27 admite 0 reprezentare de forma 1c demonsteze x ay 20} 137f OG) lz= w(x), xe U Si se caleuleze drivatele de ordi tn si doi ale Funtilor @ $i. Resolvare: Fie RR’, f= (Gy, f) dfinitt prin: HH yo 2)= OE ty 42? 3,xE 4 Bay +29), Funcja este de clas C™ pe Rf, -, 1 Blbsf) 2y Ba ope, cei eo bere [222-30 deci Pf a ay=-2 Do.2) Atunci, exist 0 vecingiate U € V(D), 0 veciniate V EV(-, 1) sie funetie gU—> V, 8=(G, vaste neat @(1)=-1 gi VOL Funojia g este de casi C™ pe U gi pein urmate funefile @, w admit dezvoltri de orice ondin nto vecintate a IL ‘Si considerim dezvolirile de ordinul doi (x) 1 + aur bo? + Re) yOd=L+eu + du! +R; () unde w= x1 tune #°()=1~2a0+ (2 -26)? +R) w3(x)=142c0+(¢? - 24)? +R5(0) +a Dus (a rbot +R) xp) =-14 si prin urmare funcie: x84 97) +O) 3 x—9.x7 + 3x@(s) 2900) sunt identic nule nto vecinltate a origin, Reza de sci ct 138Prin urmare G0) #14 x= 1-4 DRED ¥O)=1-106 = DF FRIED Folosind formula tui Taylor-Young: ols) =-1+x- 1-4-1) +R (=I) v(e)=1-10(e-1F +R, (1) sirin identifica obinem: ei=1=1 or()=2= v0) Observe VI32 “eon finer ipl ne permite fim ek maljimea Fete sport uns de cub, de casa C™,fntr-o vecinitte a punctufui (I, -I, Dezvoltirile de ordinal doi ale faneilor @ gi y ne pot permite de exemplu, calulat versorilortriedrafui iu Frent, precum gia curburi arcu a punctal (1, -1, 1) ‘VIBS, Si se arate cX ecuatia: x-cosz-+2-sin yxy efinesefat-o vecintate a punetuli p, pez.ce funcie de x sy. SE se determine 0 aproximatie de ordinul doi a functci z(x,y) —> 2(x.y) in jurul punetului a= (1,0), Rezolvare: Fic ER's R, defini prin Fix.) Bvident F © C™ (R?) gi F(Go)=0. cose 42 -siny xy. a, Cum 5 uy.2) y-xsinz 51 2 (,)¢0, conform Teor inci implicite exist o muljme deschisl Uc RY, neat G U, o mulfime deschisi Vc R, incat Fev gio nid funetie z(uy) © U—> 2(ey) © Vy 2 € CU), cu proprcttile 2(a) = 1 gi FG, 9426,9))=0 .V Oxy) € U. (93) €V. pentucae sa y=x in 240 x ip) _oory an ae ay esinesiny Fonz) 139Fer Se deriveaz facia tn care z este fancie dex sy. Vem objine: fe a “ (sins sip ‘slog sine 9-1 e-sine-siny)-(Cos2-y} x 082 2 cosy (-sinz—siny) &. ~x){ 082%. ata [ pete siny | sine~siny)-(@-c08 y F-cosy a rey care fn punctal a= (1,0) devin Twy) =a) Fel realizeaei o sproximstie de ordnul doi a funefei 2= 2(,y) fa jurul punctlui a= (1,0). ‘VI36. Fie ecustia + y? +227" =2-x7- Si se determine maulfimea D CR? penta care ecusia definete pe zca functie dex si ys ssc studieze extremele fianfiei 2. 140Rezotvar Funetia F: RP R, defiit prin Fo, y.2)= Tey tz) 24x? 4 este de casi C™ pe? coa)e delet ryt eet)e22#0, dace #0, deci = fe,y.2)R"/2€0} Panctelestionare ale fnetiiz se obtin prin rezolvareasistemulut exveseetiimtx a atest pared se ay (ray ee rheeste) Dex et =0 Sistemul admite solu: (x1, 7421) = 0,0, 1) #4 a, y.22)= ©, 0,1). oyCum, A, =1)0, 4, 200,01. noon : Cum A; = 140, A, 20, (0 ep inn pn care 220, 0) VIA7. Rie f RY R detnté prin fo, =x? +y¥* gi B= {Gx ye Rx ty =a} ‘ise afle punctele de extrem condifonate de B pentra f Rezolvare: 1. Fie H: R? > R, Hx, Lagrange. 2. Prin rezolvarea sistem P+ ye Mx + y 8), unde A-€ R este multiplicatorl hi ant Hn aesa no a an 2H nay 4220 y let seobfine punctal py =| 3. Forma patratio8 @: R?-> R 2.42 Tng)ane2” 2H (6122 (y)aan ah otme[rpon 3] HO) =n 2 beans, A) 4n2 2H Jaane 8 spi it, a set lx ees ne sin elaine ts rin drei mal en dep in puch, 12