UNIVERSITATEA DE $THNTE AGRONOMICE $I MEDICINA YVETERINARA BUCURESTI Facultatea de imbunatafiri Funciare si Ingineria Mediului CURS SINTEZA PROJECT CARTOGRAFICE Specializarea: Masuritori terestre si cadastru (Freeventi redusi) MW ~ sent ue L CCOORDONATOR DISCIPLINA, Dr. Ing, GABRIEL POPESCU ‘BIBLOGRARE: Gear Evenden, A Comprharso Libra of Cartayapic Proton Futons, Mach 208; ‘Constant Gk Munteans, Catografe mattis £6 Matar 20%, TCS, tru nga goes, 03; BUGAYEVSKY LEV, JOHN P,SHYDER, ip Projections, Reference Mona alr & Fares Leg Jot Lenden WON 2E7 185. CALISTRE Vs MUNTEANU CN, arora mata, aut de ConstrciBucret 124, a. 130-08 UNTEANU G-7I, VASILCA, Dt proc streograi pe pln uni ent rao prota nin Romina UTC pus sera, 15 pas 10 SAVULEECU C, HOLDOVEANU C79, Pct de vous prvi art dtl Romi, Rat ode cada -2Bucuep, 187 og, 20.28 BUCURESTIPROIECTILE CARTOGRAKICE reprezinté procedee matematice de transpunere a supraefel terest, fie peo supra plan, fe pe o suprafa desfisurabila (clindu sau con), ‘ederea objneri hor. Caractristicile unt proieti sunt ice corect unghiurle, sipistteze proportonalitateadistanelor, ‘i prezinte forma adevarataaterenulu, ‘ortodroma si Toxodoma si spar ca lini drepte, ‘meridianele gi paraleleles fe lini drepe. lementele wnei protect ‘centr de vedere, raza de proiecti, + suprafsja de proiectie. ‘Clasficarea proiecfilorcartografice Dupd flut deformtrilor: ‘+ prolecfilconforme (pistreaxdegalitateaunghtuilor de pe suprafagapamtntuli) 1 echidistnte (pastreaxdo corectproporfinalitate a distanelor) + echivalente(pasireaza proportionalitatea gi forma suprafefelor) ‘Dupi forma supraete de proiecie: ‘9 elindried © conied si policonica © aaimuala Dupit dispunerea fat de suprafare pimintulut ‘2 tangent, Dupipositie: 2 Normale (in prelungirea axei Pméntulul) 2 Transversale (perpendiculare pe axd) 2 Oblice (malt poste fat de Pimént) lasarea punctual de vedere ‘9 Centrale (p.dy. est amplasat in central Pamala) 3 Stereografice (pd. este amplasat undeva in spatiy) 2 Ortografce (pv este situa a infin) DaSchema bloc de trecere de la suprafata topografici la suprafata de proleeti cartograficl tren eof caion reona best acre rotterepene >» &-@ = A oon cmauets a @ en pom panamep fe apis roce Proietile conforme: eects onl ASN ah that ltr SEsProlectile echivalente: Proicefil echivalente sunt aceleproiefi, in care se pistreazi egalitatea dintresuprafetele de ‘pe elinsoid si cele reprezentate dn planul de proieefie. Rezult cf cele dow figuri, oicare ar fi forma lor, sunt echivalent, adic au acecasi arc. In general proictile echivalente se folosese Ja elaboraresharilor cadastrale in care se umdreste pastarea supafefelor. Sivas ale scone ple capa tees comer tn ite si SR iS cn wip Hilotic a atoe on steel AS Si ae te ESL SProictile poticon fers et pei, spas Pinte pst tuk ps se nagar eo a gree abate Plmtetolal ve pes Shel apt a atl else al get TREE Fat Se San pte wpa coat spree a a mata Proicetile peudociindrice pee nearest ee a Spat pres eel rar eee a, en i by ete nce ioulage toate paralelee (lig. 47). ue pore542.6 — Proiecsiile aximutale ile asimutale (zenitale) stat projectile in cere me reprezinti prin linii drople, eonvergente ntr-un punct, ister uri egale cu diferenjele Iongitudinilor curespunaitoare sy peat prin eeeut)coernricn, cu cote fh pune de ecovergeath 1] meridianelor (fig. 43). tn afar de proieobile azimutale drepte int si project taimntals olla Sa oeotale fi trapsveranle sat ecuatoriale, De obice, by covsto proive}ii, suprafaza toresteh ye censidert sford. In pravtica certugra, FicA, projectile eximtale se tntrebuingeazi la intoomirea hirjilor la sedni mici, 2 hirjilor aeronantive ete. “e sab paralelele ay oo, : EON, sal in io Faro v0 HE : : ys Ag m i hoo fey Ves” 5425 — Proiseile peeudoconice Proce ptewoconice sit priests fn eate paaelele rele norms f@ fescenthptin soe de corcunt normale coneitsee, um tilisreln pra lit eurbo simetrice fay de meridlanal media Aecea ete reat rides liniedreapt, pe care sp afldcentl aration prin ere ox tpn pone lelele, O lana rlepindire eu prose pssudowonice ecivalte, dint oe fase paste gi cunostota proieoe Born (Fg 10 lp acastdproecie se men}inIungimil pe tote parallels gi pe meri diana! mijlociu, ™ a rs ® neProicetile azimutale Reprezentirile suprafetet terestre pe un plan orizontal, tengen secant fa sfera, se nuntese projec}il aztmulalé; se fimpart 1A, perspec H Reperepective, polar, scuatorate lobes, Consassete arinate Spective se objin' prin proicctarea meridianclor sf paralelelor de pe ster EEreates pean plan orteonta felosnd un punce Ze vedere sltust Inkre Sntintt of interforut sferel. fn figura’ 9.9, punctul Bal paratetsiul AB $2; Dilertenunete ee anal e122 Pei mt gtFig. 5.10. Proietia_eximutald po Fig. 612, Reprezentrea leeh erograicas 1 teeogeich Proiecfia azimutalé polar stercogratied. Punctul de, yedere ftind tn polul opus! planulul tangent la stera, legea razelor va Ti ried (635) CCanevasul stereogralie pistreazi unghiurle nedeformate, In figura 5.11 fhinghiurile BCD BCD sint drepte in C si C’, unghiurlle din B GB flind este dout triunghutt find asemeres, se pote serie proportionalitates Itartior BOC. dae Beet de unde rezuté pope 2k FE RER ws al 1 cos 3= 2 costsi tnlocuind oo. (6.30) 2Z ts CConsiderind ercul de cere BD egal cu 1', ngimea acestuia va ft AR ogi EE deci pp >t 63 20.60.0083 Accul BC al cercului de distantS potard 8 va fi tnoRed vo 6.38) far tg © 224 noosa ait 5.7 5.98 ee L 1 38 pe tme sett gt ace Sank eo~— 6.39) Cuoco, ae conta egitate clr dou snghi C=C, deci canevasul 'stereogratic este conform. Constructia gratice 42 canevasulul azimutal sterengrafic se ob{ine conform figurll 5.12, Un sector de 90° al cercului de baad se tmparte ta Aq, punetele obfinute 4iind proiectate pe planul tangent, iar razele paralciclor im protectie s¢ famsruiese ex central commun in pol, Unghiul a doud meridiane din pro- fectie este egal cu cel de pe slerd,Proiectia Stereografici pe plan secant unic 1970 Aceasttproiefe a fost adoptata de cate fara noastra in anul 1973 find folosts sim preznt. ‘Ave la bezi clementele eipsoidului Kravovsti-1940 gi planul de vefring& pentru cote Marea ‘Neagr-1975. A fost flostt Ia intocmirca planurilortopogafice de baz Ia serile 12.000, 15000 i 1:10.000, precum si irjilor cadastrale la seara 150.000. Dintreclementle caractristice proiccii Stereo70 amintim: + Panctal central al proietieis + Adfncimea planului de proieties + Deformatie lngimior. Punctal central al proiefiel (poll proietici este un pun fitv, care nu este materaizat pe teren, situat aproximativ in centrul geometric al teritorilui Roménii, la nord de oragul FFagires. Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25° longitudine esicd si de 46° Iatitudine nrdiea. ‘Adancimea planului de proietie este de aproximativ 3.2 km fay de planul tangent fa sera terested in ponctl central. fr urma interscteidinre acest plan si fea terestré de raza medic ‘ objinut un cereal deformafilor nue eueza apropata de 202 km. 10eformatia relativa pe unitatea de lungime (1 km) tn punctul central al proieciei este egal eu-25 emvkm gi reste odata cu mara distanei fai de acesta pan la valoara zero pentru 0 stan de eproximativ 202 km, Dupd aceasti distant valorile dformatiei relative pe unitatea 4e lungime devin pozitive gi ating valoarea de 63,7 envlam la 0 depariare de central proiectiei e aproximativ 385 km. Adopiarea proieeiei Stereo70 a urmarito serie de princpli care satisfac cerinfle de precizie gi cateva aspect specifceteritorului Romie inte care amintim: ‘+ Teritoral Romaniel are o forma aproximatiy rotunda gi poste fi Tncadrat inten cere eu sa de 400 km; + Limiete de otar sunt tncadrate, Sn cea mai mare parte ( 9096), de un cere de 328 280 ‘emg centr i poll proeofies + Proicfia este conforms (unghiurle sunt reprezentate nedeforma); + Deformatiteaeolare negative si pozitive sunt relativ egal, ceea ce permite 0 compensare alo, adid prin reprezentarea in plan Proce Steeografice 1970 este ‘menfinu suprafafa total a teitorilu. Deformatiainiars poate 6 preciats dn punet de vedere canttatv eu ajtoral formule Dye De +L? /4R? 41*/24R 4 +.[km/em, unde: ‘+ D yceste deformafia regionalé sou lnir8relativa pe unitates de lungime (Uhm) fn plan secant; ‘+ Dp=-0,000 250 000 km /km este deformatia din punctl central project fa plan secant, + Leste distnja dela punctl central al proiccici Sterecgrafice 1970 la punetul din ‘ijlocul Intuit trapezalui saw distanjei misurate pe suprafta terest, + Re6378, 956 681 km este raza modie do curbur a sferei terete pent punctal central l proietici “Mogul n eat se realizeaz3 proectia punctlor de pe suprafaa terest pe plan proieciet Stereografice 1970 ete prezentat in figura 1Figura 1 —Proiecja punctelor de ge suprafaa toes pe plana proiectei Stereografice 1970. 1-1aan cereuli deformafilor mule (aprox. 202 km); H Adiacimea planulu de proiesie; (9 ~puncte de pe supra terest; 11.2),3".,9° = puncte de pe suprafaa planului de proiceie Sterwografic 1970. Pentnaa putea vizuliza mai gor miimea gi carectra deformatilor iniare sau utiliza eulort diet in reprezentarea plana de proiecte Stereografc 1970 ast + culoare rosu pentra valor negative ale deformeilor (stants din teren > distanta plan proiectie)s + Culoarea galben pentru valori aproximativ egal cu zero ale deformatilor (distanja tren ~distana pln proce); + cxlosreaalbasri pentra Valor pozitive (dstanateren< dstanja plan proiectic). Distanetelor, egale inte el, de pe suprafua terest (12), (23), (34, (45), (56), (67), (78) (89) Te corespund distanjele(1°2'), (2°), 8°), 45), (6), (67), (78, (°9" din plana! proiefe.Inre cele dou eategori de distanfe se pot sere urmatoaree inegalitai | ONLINE NTO PETITE, 2© C29}: C3923}; B'4}BH); TILE; OSH: OT}T, (8178); 89> GD), Pentru a objineinformafi privitoare la marimea difereneidinte cele dou tipur de distante este necesario reprezentare grafic a funcfiei D ws F (L), deserisi anterior, folosind ‘umatoares diagram je. eteee Es ns es aches es ontario Diagram deformailor liniare relative fn proectia Stereogratics 1970 co i Proiectia Gauss-Kriiger Aceastproieotie a fost conceput in anit 1825-1830 de catre matematcianl german Kar! Friedrich Gauss, ar mai tzu, fn anul 1912, Johannes Kriger a elaborat formulelenecessre pent treceea recerea coordonatelar punetcor de pe elipsoidul de rotaie in plan de Proiecte {In Rominiaproectia Gaus a fos introdust in anul 1951, cfd s-aadoptat i eipsoidal de referings Krasovst-1940, Sistem de proiecic sa folesit I intocmiea planuluitopografc de baza la scara 10,000, a hii topograice de baz la sear 1:25.000, precum gia rior unitare I diferite sar, pnd Tn aul 1973, Capprineipi generale aint: + Seconsideraelipsoidul de rotate ca forma matematica a Pamdntulu, far penta proicetare,suprafajainerioava desfigurat fn plan a nut ciindraimaginar, tangent la ‘mn meridian, adit i pozitie wansversal (figura 2); + Pentru reprezentrca uniter elipeoduluiterestra fn planol de poieetic au fost stabilte meridianole de tangeaft pentrafntregul Glob, rezltind un numir de 60 de fase ‘rografce de cite 6° longitudne,incepind cu meridianul de origine Greenwich;+ Pentra proieetareacelor 60 defuse se consider elipsoidl tnfasuat in 60 de clindi succesivi n poife erizontala, unde fiecare clindru este tangent la merdianul axial corespunzitor fast Figura 2~ Proiejia Gauss-Kroger formas lini roativt se exprima eu ajutorl formule: Domes L?/2R? 41." /24R 4+...mfes, unde: + D oma este deformati iniara relativa in proiectia Gauss; 2 este raca medie de curbur in punctul consideat; 2 y-Gey 9) este distanja punctlui dat fa de meridianl axial Se observa din aceastsformuld si din diggrama de ma jos on proiceia Gauss deformatile Tiare relative sunt pozitive si direct propofionale eu distanfa fede meridianul axial, “‘eat dein al im) Diagram deformatilorlnire relative tn proicctis Gauss-Kruger Proiectia UTM (Universal Transversal Mercator) ‘Aceasts protic este o variant aproicfeh Gauss-Kruger,utlizatl fn Statele Unite ale ‘Ameri iin alte fri, avin o important deosebits fa utiml imp si penteu Roma dstrits integesi a nile struct politce gi militar. Reprezentazea cartograficl se face pe fuse de 6° longitude, fn intervaluldelimitat de paralele de 80" lattudine sadicd i 84° latitudine nordic. lipsoidul de refering adopat penta reprezentare supraejei Prntului in plan proiecit este clipsoidl interafional IVGS ~ 4 CCaprincipiu de reprezentare, se considers un llndeu in pote transversal car intesectea, supra elipsoidului dupa dou meridiane de secanf,simetricefaj8 de meridian asl al usu de 6 (figura 3)Figura 3~ Proieeia U eeformaa lini relative se exprim cu sjutoral formule Dum omy HA = QL? /2R? 41,47 24R 4 41)-1 fev], nde: D ung este deformafi liniartrelativi i proieetia UTM; nus este deformatia nar relativa in proiectia Gaus; Reste raza medie de curburt in punstl considerat; ¥=(-¥ 0) este distanga punctual dat ffi de merdianal axial; Kestevaloare care exprimi raportul constant diztedistanfele din planl priectct ‘UTM gicele din plamul proiectci Gauss. Folosind aceastéformuls, pent deformati inaré tn proiectia UTM, se obfin valor care sunt Aizect proportional cu distana fat de meridianl axial eres incepnd dela valoarea negativi-40 cv conform cu diagrama de mai jos!eceeese Lerfortesteerer-erpertertertar] ranean im) Diagrams deformafilrliniare relative fn proiecia UTM. | f ie) Harti tematice ale sistemelor de pr: Gauss-Kriiger si UTM. .ctie Stereografic 1970, ‘Avind la dispocife informal prezentte pn acum se pot realza hii tematice (Fgurile 4, § 46) penta inte teritoral Romani! fn eare sunt reprezentate, ca ajutorl unor sci de euler, ‘Yelorledeformatilorliniare relative in cae tei sistemede proce, penta fiecare celal, (uprafaa in forma de pita ou lara de Ik), Pe acesste hit au mai fost reprezenate limitele adminisrtive ale udefclor gi principale localitai. A citi valoarea unei celle peo asemenea hart poste fio operaiedesul de anevoioast de aces am consierat necesar ‘rasarea izolinilor deformafilor lnire relative i intoemirea unui abel cares conn, penta Scare lovalitatereprezeatati pe hart, valoarea medie edeformatie 7Figura 4 Harta deformatilor ina relative pe teritoriol Romnit tn proiceia Stereogratica wn, ——- ‘Figura 5 ~ Harta deformafiorlniare relative pe tertorul Romfniei in peoietia Gauss- Krdger. 18Figuen 6 Harta deformatilor liniare relative pe teritoriul Romaie in proiestia UTM, Nomenclatura hirfilor topografice {In Romania majoritatea hajilor topograticeprezint pe latura de nord (centrat) un indica format dintro Ingiraire de ltere si cifte (Ex: [-34-120-A-8). Accastd nomenclaturd se repisesc tit pe haie/planurile In proieetie Gause-Kriger ct si pe cele in proiecfie Stereograficd 1970 si este objinutl in baza sistemului de Implrire al hifilor adoptst de Roménia fn anul 1952. Pe unee foi de har Gin special cele realizate pina in 1975) indicatival este umnat gi de un ia reprezetat in general de deaurnrea localitit clei mai importante din cadral ici. In cama fh eare pe foia de hard nu pare nei o localitate ee foloseste dept ths ‘col ma important detaliu topograic prezent in art. [Nomencaturafieire foi de hart (rapa) este corelati en sesra la care este reprezentatl gi cu ozita peografick a aceseia Nomenelatura hirfilor 1: 1.000000 Sistemal are ca punct de plecare convesfia flosti pentru hara international lumi sears 1: 1.000.000 (bazele scestei arf a fost pase fn anol 1908, la Londra, fn cadrul unui cores interafional) unde suprafta Piminnlui a fost impizia in mod units fn zone de dimensiun gil, intr care nu exist goluri stu suprapuneri In latitudines-au dlimitat ide 4°, paralele cu Ecuatoru, iar in longitudine fuse de 6°, deimitate cu autorul meriianelor. Astfel, ictret {oi de har I; 1,000,000, 1 corespunde o zoni avind 6° in longitndine gi fn lttudine. Pentru 1 obfine un indicaiv unie fccarei foi de har sa procedat la numerotarea fiselor in Jongitudine eu ctte arabe, de Ia 1 la 60 (6016°60 fuse), Incepnd cu merdianel de 180" insons invers acelor de ceasoric. Ex: sul 1 tee 180° si. 174) si cu majuscle ae alfa Iain (e a-ATa'V), Sncepind de la Keustor spre nord si spre sud, pent file i Iatidine (igure 1), Pe teritoval Roménit se surapun fasele 34 (18-24) 5135 24%30" longitudine sted nel laitdinale M (48°52) (4°48), K 48°52", Tn logit ponderea ea mai mae o are fisul 35 ir In nttudine apeoape neg teitoril fi este acoperit de zona Zona K scoped sudal extemal rit zona M nordl extem ‘Figura I. Sistmul de impr in trapeze egale (6%) utlzat pentru harta international @ Fumi, seara 1: 1,000,000. Nomenclatura hirfilor 1: 500 000 "Nomenclatura hirilor la scti mai mar (1: $00.000; 1: 200.000; 1: 100,000) se caleuleaza pe ‘baza trapezul de 6Yxs* corespumnzitor hiflr 1: 1,000,000, Astfel penis hfe 1: 500.000 se procedeazi le tmpatireatrapezilul de 6°” in patru trapeze, fleeare avind 3° In fongiudne gi 2 fa lattndine, Cele para trapeze nol objinute se noteaz& eu primele patra litre ae allabetui latin (A, B, C, D) fn ordines: A stinga sus; B ~ dreapta sus; C— stinga jos; D — dreapa jos. Indicatival une pentru fiecare hart 1: $00,000 se obtne pin adaugare litre corespunzitoare Ja indicativul hii 1: 1.000.000, de exemplu L-34-C (Figura 2), Figura 2. Nomenelatura hilar 1: $00,000. ‘Nomenclatura hiirtilor 1: 200 000 Indicatival hiqior 1: 200,000 se calcleaz pornind tot de Ia trapezul 1: 1,000,000. Astfe, pentru obfinereafoilor de harté 1: 200,000 se impure, egal, fecare tape 1: 1.000.000 in gase ‘zone longitudinale gi sase zane lattudinale, Rezults 36 de trapeze avind dimensiunea de I° fa Jongtudine si 40° in latitudine. La fel ce si in cazul hirilor 1; 500.000, fiecare trapez se »rumerotens, de aceasth datt uilizind cifvele romane de Ja 1 Ia 36 (-XXXVD. Pentre ‘obfinerea indicativului nic se edaupi ruminal tapezalui 1: 200.000 la indiatival traperul sare; Ex: L34-XXV (Figura, 3, ‘Figura 3. Nomeaelatura hier 1: 200.000 ‘Nomenclatura harfilor 1: 100 000 Situajia se repetd gi in cazul hiilor 1: 100.000, doar ci, de aceastt dats, tapecul ‘orespunzitor Une foi seara 1: 1.000.000 se tmparte fo 12 trapeze longitudinale gi 12 tapeze lattudinale. Aste, se objin 144 trapeze, fiecare avind 30° tn longitudine gi 20° fn Inttudine. Aces 9e mumetoteaz cu effearabe de la Ila 144. Indicaivulunie se abfne prin adugares cifri corespunaitonre ln indicativl foi 1: 1.000.000 (Figura 4). Din considerent practice, legate de modul de procesare 2 datelor, numerotareatrpezelor ca numi de erdne sub 100 $a ‘acu flosind 3 cife,adicd addugind unul sau dows zerout tn fa (Ex: 009,034) n realise, ‘pe hati, scesta sat srise fra acestezerouri (Ex: 9,34) Figura 4, Nomenclatura haior 1: 100.000. La stnga, in proiectc geogralic, se poate observa imprrea petra intregulteritori al Roma. fn deapia se gsegte un detaiu cu cariajul in proece Stereograic8 1970, 2sk bovomny maven ¢ i: 62 gris smears at tn One | Tabet 5.10 -ooMomgnetata-sh-thigstunite lor de kari. tn protectin: Gauss-Krger - aD 1L-85—XXKVI. 1 |" aoe , M678) | Bt “L-38-14-D ~ 1609 | a0" 13s pet [sas | 290” | 35D sie | vso"9) 118" | 1-951 D-aav 2Nomenclatura hifi 13 $0 000 si 1: 25 000 Pile de bart 1: 50,000 oe obsin prin impart tapezelor corespunzitoare oilor Ia seara 1 100.000 fn patra pide ete 15° in longitudine gi 10" tn lattudine. Trapezele now objinate se noteazi ou primele patra ltere majuscale ale alfabtului latin (A, B, C, D). Nomenclstura ‘nilor sears 1: 50.000 se objne prin adiugarea literei corespuxatoare Ia indicativel bist 100.000 (Figura 5). Impaztnd fosia de ara 1: $0.000 fn alte patra pisi,avind 7°30" tn Jongitudin 5 5" fn ltitudine, se obtn patra foi de hartsseara 1: 25.000, Acesta se noteazA cu ‘primele para litre minuscule ale alfabetulu latin (a,b, c,d). Nomenclaturaacestora se objine daugind litera corespunzatoare la indicativl hii 1: 50.000 Figura 5). Figura 5. Nomenclatrahipilor 1: 50.000 1: 25.000 fn sting se poate cbsera spunea follorde har I: 50.000 pe tertoiul Romine proieti Steregraict 1970), Ia dreapta ete prezzaaa procedure de numerotareafilor de hart 1: 50.000 (ss) a celor 125,000 Gos). ‘Nomenclatura planurilor Reprecenttile catografice la selsi mai mari de 1: 20,000 se mumese planuri. in cazul Ronnie, o acoperze larg au planuriletopografce, colo cadstrale gi cele silvice, la seirile 1: 10,000 $1; 5.000, Localtjile importantes de regula acoperie gi cu planuriscara 1: 2.000. ‘Trapeze entra aceste foi de plan se objin in acelag fel ca cele penta harfletopografice ‘Aste, dack trapezal corespunzitor unei foi de hart 1: 25.000 se imparte fn patr se obfin trapeztle corespunzatoare patra planuci seara 1: 10,000 3°45" x 2°30"). Numerotarea ‘acestora se face cu primele patra clfre arabe (1, 2, 3, 4) ir inicatval unic se obfine prin adiugareascastor cite la nomenclatura fol de hart 1: 25.000 (Ex: L-35-5-D-c-1). fn cazul planilor 1: 5.000, trapezele corespunzitoare se objin prin Impictires planuui 1 10,000 in pat trapeze egale (1'52.5° x 1°15"), Numerotarea se face eu primele patra cifre romane (LI, Il, IV), iar indicatival unie Se objine prin adaugarea acestor rumere la homenclatrd plank 1: 10,000 (Ex: L-35-5-D-e--Il}) Un alt mod de numerotae, folosit in ‘recut, presupunen adaugarea la indicatvel trapezaui 1: 100,000 a unu numa euprins inte 1 51256, numar care rerezinipoziia rapezuui 1: 5.000 In earl rapezul 1: 100,000 (Ex: L- 35-88-(1), L35-88-Q) ec), Mai depart decd trapezul 1: 5.000 se mpaste tn patra e obfin trapezele corespunzitoare @ patra plamuri scara I: 2.000 (37.5" x 25") Numerotarea acesora se face cu primele patra cifre srabe (1,2, 3, 4) ia indicatival unc e objine prin adiugarea acestr cife la nomenclatura foi 2dd hurt 1: 25,000 (Bx: L-35-S-D-c1-I-). $i tn eazal trapeze 1: 2.000, fn weeut 5-2 flost ‘ath metod de numerotae, Aceasla este stvns legath de cea veche a planurilor 1: 5.000, Fociri trapez find atvibuit wna din primele nou litere minuscule ele alfabetulu latin, itera cate semifiedpozita plannlui 1: 2.000 in eadral celui 1: 5.000 (Ex: L-35-88-(200-c), Pentru oinelegere mai ugoar a acest sistem de imple a hilar gi a moduli de atibuire aindicativoli nie inoercaiapicafia interaetiva de mai jos (Figura 6) Figura 6, Sistemul de imptie a filo de hart rominest. Identificarea hdrtilor din zona de interes ‘Adesee, hice topogratico su folost, situ de acrofotograme si imaginisatelitare, ca informa primardtn dezvoltarea bazslor de dete GIS. Acestlucra presupune idntfiare 51 ‘obfinecafoilor de bara ce scoperi 20na de interes. Identiicarefoilor de hart se poste face ‘lind mai multe metode. Hiri care ilustreazii dispunerea foilor de hart Pentru o mai ujoart identificare a rfl care acopers o anumith zond au fost realizate mai ‘mule hig’ generale ale Romfniei (In difrite formate si sci) care prezini® pe lingt informafle obignuite Clocalii, limite administrative, ape etc.) si caroiajul eare dlimiteazt fbile de har a diverse sci. Acest gen de reprezentrisint foarte utile dar preznts si unele limit, Acestea se refers la canttatea de informatie ul reprezenaté si de seara pink la care se poate merge eu reprezentareacaroijulu, De exempio, bart din Figura 7, prezinté modal de ‘impirjre si numerotare @ vapezelor corespunztoare feilor de hart 1: 200.000, 1: 100.000, 1: 50,000 gi 1: 25.000 de pe teritorul Raminie. Pe aceasta sintreprezentate imitele de jude, refeaua hidrografick majors (Olt, Mures, Prut, Somes, Dunire etc.) 0 serie de localiti si caoiajul corespunaitor folor de hart Ja cele patra sede. Utlizind aceasts hart drept baci, Sat relativ ugor de identifict foie de hart 1: 100,000 sa 1: 200,000 eare acoperd o anu‘znd, Ceva mai. grev ¢ in eal hsilor 1: 50.000 gi, mai ales, a eelor 1: 25.000. Practc, identifiarea foilor de hart se face avind desta de pone repere, in Special localitiile. Acest Tura face dill idetiticarea precst si rapida a follor de hare care acopera o 20nd foarte ‘mic sau 8 unei zone mari cu o deimitare neregulata (Ex: un bazin hidrogafie). Mat mult, {ator imitvlorfzice, indicative hirlor nu sin recut pe hers, fn interioral tapezelor (sint mumerotate doar trapezele 1: 200.000 si I: 100.000), ci tebuiese calculate manual, find ‘cont de explicajle dn partea dreapté sau de cele scrise mai sus. Noi probleme apar in situaia Incare se doreseidentfcarea planuilortopografice: I: 10.0000 sa I: 5.000. Construirea unei ‘hij ca cea din Figura 7, eu acoperice nfional gi care s8includa caroiajul adecvat pentru identifieares planurlo la Strile amine este dificil de ealzat, iar produsal final va tebui si sbi o dimensiune ferte maze petra cainformatia sf lib, Figura 7. Exemplu de bart uiizaté pent determinareafoilor de art care scopes teriteriul Rominii Usilizarea unui caroiaj vectorial © altemtiv vial la hile prezetate mai sus 0 reprezint& utilizar unui caro) vectria ‘generat in mediu GIS sau CAD. Tinind seams de regulile de ebinere a tapezeler, pentru ‘ozare seal tn parte se poate genera un asemenea carci) ar lectraltrapezi se poate asocia inbaza de date indicatival unc corespunaitor. Pent identifiarea filor de hart care acopers ‘© anumiti zona mal este necesar8 doar o limita vectorial a acelei zone. Avind acesie {nformafi,prnt-ointerogare simpli (posibla in majortatea programelor GIS) se poate objine indeativalfeilor do hart din zona de interes. Deoarece aceasts abordare prezin avanaje clare fai de metoda clascd(simpliate,precize,vtezh et.) orecomandiim tuturorcelor interesai, Pentru ugua gi mai mult lucrurle am generat caroiae eu trapeze corespunzitoare feilor de hart: 1.000.000, : 500,000, 200,000, 1: 100.000, 1: 50.000, 1: 25.000, 1 10.000, 1: 5.000 ce acoper tertoriul Romdnici. Acestea sat disponibile pentru download, format ESRI shapefile, direct din Tabelul 1 sau din secfivnea Download, Fceare tapez ae _avocit in bza de date, indictival wae corespunzator fii de hart. ‘Scar Zon acoperti Sistem de coordonate Dimensiune Nr. trapeze 1:1,000.009 Romania Steeo70 2B 6 1 500.000 Romania _Stereo70 3KB 6 1:200.000 Romania Stereo70 98KB 80 2s100, Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Zona 34 Zona 34 Zona 34 Zona 34 Zona 34 Zona 34 Zona 34 Zona 34 Zona 34 Zona 35 Zona 35 Zona 38 Zona 35 ‘Zom 35 Zona 35 Zona 35 Zona 35 Zona 35 Stereo70 Ster0070 stereo70 Stereo70 Ster0070 Stere070 Stereo70 Geograie Geograie Geograic Goograic Geografc Geogratic Geogmatic Geogratic Geogntic Gauss Kruger Gauss-Kruger Gauss-Krager Gause-Krager Ganss-Kruger Gauss-Keuger Gauss-Kruger Gause-Kruger Ganss-Kruger ‘Gauss-Kruger Gauss-Kruger ‘Gause-Kruger Gauss-Kruger Gauss Kruger Gauss-Kruger Gauss-Kruger Gause-Kruger Gauss-Keuger 1m2KB 340 KB 719KB 14MB 27MB 13.1 MB 186MB 1 KB 2KB 2KB xB 22KB 84KB 335KB 14MB B4MB 153 MB 07 KB 09KB 2KB KB 12 KB 257KB S21KB 1B s7™MB 07KB 09KB 23KB 86KB 167 KB 367KB 710KB 1.6MB OMB 19.7 MB 48.7 MB 300 1200 4800 19200 76800 307200 6 300 1200 4800 19200 76500 307200 2 120 480 1920 7680 30720 122880 48 180 m0 2880 11520 46080 184320 6‘Tabelu 1, Caroiaje vectorial pent foiled hart: 1.000,00, 1: 500,000, 1: 200.000, 1: 100,000, 1: $0.000, I: 25.000, 1: 10.000, 1: 5.000 de pe triton! Romane, 2”DEFORMATIILE SUPRAFETELOR IN PROLECTHILE CARTOGRAFICE Doina Vaslea jo lu, Faculats de Geodee- UT.CB, Alexandra ligt err, Faultaea de Geodezie-U TC, Se print proiepile cartografceuilzate in Romania pentru reaizarealuerivilor de cadatrsproecfinsterecgrafies 1970p pratectia stereograficd pe plan secant Bucs ‘Seface o compara nredeformatile prodise de aceste pote ‘Sin date relate de wensformare a coordenatlor ine cel doxd plane de proiei. 1, Introducere In “Ordinsl ministutui administatci publice privind aprobarea Nomelor tehnice penta inroducerea cadasrultt general” din 01.10.2001, refsitor Ia exccuta planuilor eadastrale de amplastment si delimitare 2 Compurilor de propretate se prvizeaz& cf acesea se executt in Sistem de [reo stereografic 1970. Penta cazrle in care supafeee sunt mai mici de 10 ba gi nu exist posibilitatea efeturii masuritorilor fat de punciele rece acodezice se poste Iuera insist local, umnénd ea ulterior sfc integrate fn Sistem de proeci tereografi 1970, 2. Proi fia stereograficd 1970 — general Project stereografics 1970 a fost adoptati in Romfnis in anul 1971, Impreun’ cu sistemul de cote referite Ia Marea Neagra pentru efectuarea Iueriilor geodezice,topo-fotogrametrce gi cartografice in sectorul civil. Caracteristicile proiecici stereografice 1970 + Utilizeazi clipsoidul de referingh Krasovski 1940 orientat a Puleovo, ‘deci aga-numitul “sistem de coordonate 1942" ** Coordonatele geografie ale polului proieciei Qo sunt = 46" lattudine nordic 2a 25° longitudine ested. wo+ Inieaga far se reprcinté pe un singur plan de proiefe, tn care exist un cere de deformafii mule de razi py = 201.718 kn. In ceen ce prveste formate lnire si areolar, acesea sunt negative in infriorl acess cee, ating vatoarea maxima in contu (D =-25 en/lon) si pocitive in afar. + Proiectastereoaraficé 1970 este conforma, dei figure infnt mci de pe liso se eprezintsf plana de proieste prin figuriasemenea, « Sistem de axe decoordonate rectangular plane este efinit ast: {© oFignes este imagines panda poll Qo; © axa Ox este imagines plans a meridian axial Ay i are sensu poztv spre nord, «sa Oy are sens poi spre ext. Se liza i “coordonate fase e+ 5000000 of 9500000 @ + Transformarea coordonstelor geografice in coordonate stereografice 1970 se face pe baza unui algoritm propus de Vladimir K. Hristov entra transformarea coordonatelor din planul tangent la elipsoid tn polul Qe (3), im planul secant de raz py (Xs ys) $© utlizeaza un coeficient de reducere oI 006 = 0999750000 @ 0 ye Pentru transformarea invers® coordonatele din planul secant se multipici cu coeficientul: 1. yoo02s0083 ev tens © " 6 + Calculul deformafilorliniare si areolare se face pe baza formulelor: ‘Moditul de deformayie liniara in planul prolecsiei stereografice 1970: Heyl ee ©unde: = Ro= 6 378 956 m este raza medie de curbura Is latitudinea oy; +8, y; sunt coordonate stereografice 1970, ‘Deformagia liniard relative ot ® Modilul de deformatie areolard: pa o Deformaile linia relative i proicfasereograics 1970 vail de a =2.00endi, tn maginea pol poietic, pn la +65.00 emo in pune extreme al ii eformaile areolare relative ax valori cuprinse intre ~5.00 mph in ul proiceti i +12.76 moa la stant de 380 km fl de acest punt Tn planga din anexa 1 este prezentat aspetulizolinilor deformafilor areolar la repezentarea Remini in proietia stereografca 1970, 2, Proieefia stereografici 1930- plan secant Bucuresti 2.1, Proiecta stereografic 1930 pe plan unic secant Brasov ‘Acesata proiectie, adoptati in Roménia tn anul 1930, are urmatoarele carnctristi ‘© coordonatele geografice ale polului proiectei: 65 51°00°00.000=45°54'00%0000 (10) Ay = 28°21°38,S10 = 25°23'32".8772 + clipsoidul de referinjautilizat este elipsoidul Heyford (1910) care are urmitorii parametri de baz :378388,000m 5356911.946m 0033670034 an 0,0067226700 $0.0067681702+ punctul astronomic fundamental in care a fost orienta clipsoidul de refering este pilasiral de beton al Observatorului astronomic din Bucuresti + sistemul de axe de coordonate are originea in imagine potului proigetiei Qu(q, a), axe Oy are sensu poztiv spre nord, iar axa Ox are sensu poritiv spre est Se utilizeaza si “coordonate fase 14 5000000 y= y5000000 a2 + Transformarea coordonatelor geografice tn coondonate stereografice 1930 se face eu ajutorul formulelor lui Roussilhe ‘© Pentru transformarea coordonatelor din planul tangent Bragov tn planul unic secant se utlizeazA un coeficient de reducere: a3) aay wame Pentru transformarea invers& coordonatele din planul secant se multiplicd ca un coeficient: -=121.00033344 é as) vay a8 + Caluful deformayiorinires areolar se face pe bazaformalelor: ‘Modul de deformayie liner tn planl protectielstereografice 1930: we oe an unde: = Ro= 6 379027.5 meste raza medie de curbura la latitudines gy; =x, y, sunt coordanate stereografice 1930. Deformatialiniard relaiv Deut ag) “6-Modulul de deformatie areolar a9) 4 Inteaya tars reprint po un singur pla de priest, n car exist un cere de deformatii nule de razi po = 232.965 km, In ceea ce priveste deformaile lniare si areolar, aocsen nt negative tn inteorl acestui cer, atingind valoarea maxima in centr (D = -33.33 on/en) si pozitive in fae Ii ‘In zonele limitrofe ale tirit se obtin deformatii liniare de +55.39cm/km. + Proecfin stereografci 1930 este conformd, desi in planul de proistic repreznté unghie nedeformate 22, Proiectia stereografied 1930- plan secant Bucuresti La reprezentarea orayului Bucuresti in proiectia stereografic& 1930 pe plan unie secant Brasov deformatileliniare relative variaz§ inte ~18.32 cml si 12.08em/km, ia deformasite areolar relative iau valor itre ~3.68 mp/ha $i 2.42 mptha, Pentru reducerea acestor deformatii s-a ales un plan paralel cu planul secant Brasov, astfel inedt cercul de deformatit nule si treac& prin ‘pnetul de ordinul I “Foigorul de Foc” situat in eentrulorasului. Coordonatele goodezice ale acestui punct in proiectia stereografica 1930- plan secant ‘Bucuresti sunt urmatoaree: = 558113.037m y=338400.272m en ‘La reprezentarea orayului Bucuresti tn acest plan de proiectie deformatile liniare relative variaza in intervalul -3.!7em/km, pentru zona de nord a orasului si +3.14 emélon pentru zona de sud. Deformatiile areolare au valori cuprinse inte 0.64 mpfha si +0.63 mp/ha. Considerind c& suprafofa munieipiului Bucuresti se inscrie trun cere cx central in punetul de ordinul I, Foigorul de Foc side raza 15 km, in tabelul 2 sunt prezentate deformatile linire gi areolare relative produse la reprezentarea in planele de proicotie stereografic 1970 si planul secant Bucuresti. Distanta de la polul proiectei stereografice 1970 pana la Foigorul de Foc este de 194.400 km, iar de la poll proiectei stereografice 1930 pan la acelai ppnct este de 171.731 km.In anexa 2 sunt prezentate izolinile deformafiorliniar si aeolare in ‘zona oragului Bucuresti la reprezentarea in aceleagi u #018 202 0.07 [+002 178 3135) #027 204 4057 [+012 180 2179 | #036 206 +108 | +022 182 223 | +045 208 41.59 [+032 184 2.69 | +0.56 210 2.10 [+042 186 le] 40.63 23. Transformari de coordonate intre proiectia stereograficd 1970 si _proiectiastereograficd 1930 pe plan secant Bucuresti Pent transcalclarea coordnatelerdintr-in plan de proce i atl se uilzeed tansformerea Helmer. Dinteannumar de 47 de puncte, prezntate fn figura din anexa 3, care au coordonte in cele dvi ssteme de proecic #0 ficuto traasformare tertva, climindndwese punetele care au erorea total mai mare de & cm (5-4 considera eronrea de determinarea om punct.de maxim Gem), In tranformare a rimas 43 de puncte en ajutorleiroras-andeterinat coeficienti de transformare directs invers. ‘eoarece in cele dou ssteme de proce axel nu au acces rientare ‘su notatcoordonatele cu n ie pentru amuse crea conf *