‘Universitatea de Stite Agronomice si Medicind Veterinark Bucuresti
Facaltates de Imbundtitrl Funetare 9 ngineia Media
‘Specalizarea de Masuritoritverre yf cadastra
GABRIEL POPESCU
CURS
STEREOFOTOGRAMETRIE,
si
FOTOINTERPRETARE
(Anul 11 Cad.) ‘STEREOFOTOGRAMMETRIA.
General
Existenta @ dou perspective distncte ale unui obiect sau a
terenului permite redarea spafiald a obiectului euprins in cele
dovl perspective.
Pentru ca determinarea si reprezentarea obiectului sau
tecenului si se poati face exact mu este sufcient sé se cunoascd
fotogramele numai ca perspective ci trebuie cunoseute gi pozifille
Jor in spafiu in momentul fotografierii sau s8 se cunoasca poz
spatial a cel pujin tei puncte ale object sau tereruli.
Restitutia (reprezentarea planimetricd si altimetricd a
spatiului-obieet) se poate realiza prin stereorestitujie pe cale
analogies, prin exploatare fotogrametsicé pe cale analitiek sau
prin stereoresttuie digital
Baza de fotografiere.
Precizia de determinare a unor mérmi spatiale funete de
rmisuratorileefectate pe fotograme stereoscopice sau pe modele
optce este funcie nu numa de caltateaimaginilor fotografie
ale fotogremetor sia metodelor de lucrafoosite ci side valoarea
umor clemente (tela) caracerstice steeogramei. O astfl de
reli este raprtul baz, ee reprint rapotul dine baza d=
fotograier Csi nlkimea de zborrlativ (Sigur 6.1)
he a
Figura 6.1 ~Raporul bas cu distana de fotogratine acti se consideri of axele de fotografiere sunt nadirale se
poate considera of gi razele limits sunt paralele,astfel e& plecaid
se la rlayia
tes 7
Le£, unde Leb+t,
sau L=b/(I-x), unde x este procentul de scoperite:
{nlocuind objinem:
at
beLaw
Maines raportalsi bezel cractesiezimirimen
unghiuli de convergen al razelor conugate. Cu ct va fi mal
rare unghiol corespunzitor iL, cv at af defini ma precis
Pozjia punctelor de intrsestic si co atit mai precise vor fi
determine ent pe model optic.
Sistemele fotografice sunt grupate i: camere fotogafice
sormale, metre i multispectral.
In porioada de ineeputsfotogrammetci ia rgisclor
spatial, camerele fotografie normale (remetrice) au avut un rok
deosebit pentru inregistrarea terenului. Aplicdindu-se metodele de
‘nceput ale fotogrammetrii- metode fotogrammutrice expediive
de preucrare -inregistile respective au fst folosite pent:
cercetarea fotoarian’, descifarea clementelor topogrtice 41
tactic, corectarea si obfnerea harilor topogrifice, Camerele
fotoneriene de cereetare mx asiguré censtanja clementlor de
orienta introar,plancitatearguroas a filmali in momenta
Invest geomet riguroas aires.
Sistemele functionale si elementele principale ale
camerelorfotontiene de cercetre sunt, in mare pate, acleai
cu cele ale camerclorserofotogrammetrice si, de aceea, nu vor
‘mai fi prezenateseparat. Primele sini spatiale ct onmeni Ia
bord au fost izestrte cu camerefotonerine nemetive, near
rodificate pentru folosre in spaiu extraatmosfrc, in vederea
incepstrri Tee gi Slens
Din cadrulsstomelor fotosrafice de inreistrare, camercle
fotogrfice metrice represinti sparatura de bazi penta
3 turegistrarea fotogramelor nevesare Iucriilor de cartografiere
fautomati a scoayfei tereste gi a altor planete. Acestea sunt
‘parte fotografice automate de inalth precizi, construite in
condifii speciale, care asigurd. fianctionarea si regajul tn diferite
‘condifi de temperatura si presiune. Prin construtia lor, camerele
serofotogrammetrice permit realizarea unorinregistréri riguroase
din punct de vedere geometric, care redau clar obiecte de
dimensiunt foarte mici tn condigile deplasirii platformei aeriene.
Plementele caracteristice, care eiguré caracterul de camere
fotoacriene matrice, sunt: distanja focls a obiectivului,
coordonatele punctului principal gi distorsiunea obiectivulu, care
sunt cunoscate sa pot fi determinate cu mare preczie.
Deoarece inaltimea de fotografiere este cuprins’ ine
cfteva sute de metri si mii de mets, aceasta fiind mai mare deeat
distanja hiperfocalé, pot fi asimilate on infinisl fotografic. fn
faceste condi, planul de dispunere al filmului se confundé cu
planul focal al obiectivalui si dispare necesitaten focustrit
ccamerei (camere nefocusebile).
Calitatea Inregistriilor depinde de 0 serie de factor,
rintre care un rol principal il au gi céractristicile camerelor
terofotogrammetrice. Din acest punct de vedere conditile pe
care teebuie sit le indeplineascd o camera sunt wrmatoarele:
si fie inzestralé cu obiectivi fologrammetrci de ealitate foarte
bund, de mare deschidere, lipsiti de aberati si distorsiunes
+s asigute 6 iluminare simultan gi uniformé, a tuturor punctelor
din planul focal;
“8 asigure o planeitateriguroast a filmulu, in plamal focal, tn
tmpul expuneti
38 permité expuneri scurte fs timpul functions
din punct de vedore constructv, s& alba un minim de volum gi
sgreutate;
34 menfind constante elementele de orientare interioard
fin prezent, fimmele constructoare produc o gamé foarte
largi de camere fotoaeriene, ou diverse destinafi si posit de
functionare. © clasificare riguroasi a acestora este mat grea dé
4 flcut fn pracicacurents este accept clasifcarea i funetic de
cstacteristicile lor principale: formatul fotogramei, unghial de
Amp al obietivalui si principiu! de acfonare
In funcjie de formatul fotograme’, cemerele aerofoto-
srammettice pot
2) de format mic, ou dimensiunile ftogramei mai miei de
18x 18m;
8) de format nom, cu dimensiusile de 18 x 18ems
«) de format mare, eu dimensiunile mai mari de 18 x 18
‘em, pn Ia 30 x 30m.
Formatyl fotogramei are deosebitd importants deoarece
determing aparatura de laborator gi aparatura fotogrammetricd ea
care urmeaza si fic explatatefotogramele.
Din punet de vedere al unghivlui de cémp gi al dstangei
‘ocale,camerele aerofotogrammettce se impart in
2) camere cu distanfa focal’ mare (400-10.000 mx) gi
nghial de clip: 26 < 50°;
+) eamere normale cu distanga focal £170 400 mm si eu
unghiul de cimp: 70°> 28 >50%;
«) camere eu unghiul de cmp mare 26 >70° si distanta
focal f 100-200 mm ;
4) camere cu unghiul de eimp foarte mare 2B > 100° gi ca
Aistanja focala f= 55 —100mm.
Exista camere aerofogrammetrice care permit schimbarea
confi obiectivului in finefie de distanjafocalé gi unghiul de
cmp dori, acest gen de camere se mumese wniversale,
up modul de eefionare,camercle acrofotogrammetrce
38 po clasifia in: eamere cu actionare prin impulsur i camere
eu actionare contd. Accasti clasfcare se refer a
funcfionarea intermitenta sau contioua a dispozitvelor de
‘cjionareaulomaté ale camere. Tipuile modeme de camere an
seionae prin impulsur
Firnele constructoere produc in prezent si camere
serofotogrammetice care funcfioneazk cu plici sau care pot
folosi att casete cu plici, et si caste eu pelicull fotograicd
5 ‘Aceste camere sunt propri ridicdrilor fotogrammetrice de foarte
‘mare precizie, Ia soaei mari pentru suprafefe de tren reduse ca
sural.
Camerele aerofotogrammetrice, folosite in prezent pentru
cartografierea terenului, din punct de vedere constructv,
repredinta un complex de dispozitive optico-mecanice si electice
de o foarte mare precizie, care dau camerei caracterul de aparat
de inregistrare gi misurare, Solufile constructive 5 tipurile de
ceamere sunt foarte numerose, ins se vor prezenta caractristicile
generale ale acestora si diferitele pliryi componente ale camerei
aerofotogrammetrice normale automate, in general
Componenta principal a camere este corpul camerei, care
consti dint-o careasi metalicd constuiti, in general, dintrun
metal usor si rezistent, Forma, dimensiunile, grosimea pereilr
rezistenja sa asiguri montarea in interior gi exterior a difeitelor
‘mecenisme necesare functiondrii camerci. Obicctival camerei
este montat In conul obiectivului. Corpul aparanu de comandé
susfine conul eu obiectival montat fn parte inferioard a acestue
Pe partea superioard a aparatului de comand se giseste un ecran
‘mat , cu imaginea unui linpisor dirijt de un dispozitiv. Prin acest
cecran, operatorl fotoxerian urmiregte deplasarea concomitent si
sincronizati a imaginii detalilor din teren cu deplasarca
Tingigoruli, regleaz acoperirea longitudinala a fotogramelor gi
‘comands rotirea camerei cu unghiul de contraderiva necesar.
Ca mijloc de acfionare a camerei se foloseste un
clectromotor care primeste energie elestrich de la 0 sursi de 24V
dela rejeaua de bord a avionului.
Funcjionarea camerelor automate este asigurati de un
aparat de comanda (intervalometru) care primegte gi transmite
toate comenzile necesare executirii zborului fotogrammeic;
facestea se referi la acoperirile fotogramelor, intervalul de
asteptare, timpul de expunere, contraderiva, functionarea
continu sau la comand.
(© anexa a camerei acrofotogranimetrice este luneta de
navigate (vizor de navigafie) cu care se observ’ terenul pentra
6 irjarea navigate se instaleaz’ in podeaua avionului Ia orice
distanja de camera serofotogrammetric’. Aceasta este previa
‘un dispozitiv de reglaj a acoperiié longitudinale gi are retieul
cu indici de refering pentru controll acopeririisinavigayii
Launela de navigayie este inzestrat cu elemente de
comandi pentru transmiferea tncliniit camerei si corestile
corespunzatoare servomotoarelor camerei respective.
‘Timpul de expunere pentru aerofotografiere se stabileste
‘eu ajutorul exponometrul, care este prevazut cu scale penta
sensibiltatea flmului in sistemul DIN si ASA. Valoriletimpului
de expunere se introduc in sistemul de expunere al camerei care
irjeaza automat expunerea,
Pentru esigurarea acoperiri longitudinale stabilitt intre
fotograme, fotografierea trebuie ficuti de Ia inaltimea (h) de
{otografiere calculaté gi la o distanl riguros determinati intre
fotograme (B) denumiti bazk de fotografiere. Prin baci de
fotografiere infelegem disianta dintre centrele de perspective a
dowi fotograme adiacente ce apartin acelulasi sir de fotograme.
Baza de fotografiere este decisivi in proiectul de zbor
fotogrammetric. Determinarea acesteia se face finctie de latura
otogramel si de acoperirea longitudinal necesar8.
‘Baza de fotografiere redusi la scara fotogramel este:
3
100
lunde I este latura in directia de zbor a ftogramei
Folosind scara de fotografie, baza se calculeazi cx
_ajutorol relate:
Babom, =! my
100
‘in timpul zborului baza de fotografiere se mentine
‘constanti. prin intervalul de fotografiere sau intervalul de
asleptare itre dows Inegistai.
‘Acoperirea longitudinal a fotogramelor depinde de
{ndlyimea de fotograliere, care variaza gi ea in fancfe de relieful
terenului fotografiat. Pentru a menfine acoperirea longitudinalé
7 constant este necesar ea baza de ftogratiere sf fe variabil,
adic& s& se mentind un raport convenabil intre baza si indltimea
de fotografie. Acest report se mumese report bazei $i el,
constiuie un clement importnt al ricrlor
serofoiogrammetrice
Jn cazul fotogrammetiei teresre pentru baza de
fotografiere B, existé patra cazuri de fotografire stereoscopic
‘eres:
otf .t
fig el fia bbe
FS, Clem defo strescopl test Orientarea stereogramelor
Pentru cx modelul optic si fe objinut in condiqile de a fi
resttut este necesar s8 fle restablit procesul optico-geometic
‘din momentul fotografieri, Pentru aceasta este necesar ca
fotogramele ce formeazA stereograma (acoperite mai mare de
(60%) si fie orientate mai ita interior si apoi exterior. Orientarea
interioaré are ca scop restabilrea congruen(ei razelor iar
ovientarea exterioari restabilirea pozitiei fotogramelor tn
‘momentul fotografiri, in Figura 6.2 sunt prezentate elementele
e orienta interioard si exterioard ale une stereograme.
© Orientarea interioara
Elementele de orientare interiar se cunose direct.
Teoretic, clementele care definese perspectiva sunt punctul
principal si distanfa principal, iar practic, punctul mijlociu M ce
se giseste la intersectia indicilor de referings gi distanja focal f
‘numitd 1 constanta camere
Deci arientarea inteioard a fotogramei (negativului) ia
camera aparatului de resttujie se face pottivind fotograma in
pportliseu in aa fel inc indici de refering s& suprapund indi
9 (init) corespunzatori a camerei i intyoducnd distana focal ¢
acamerei de aerofotograficre.
+ Orientarea exterioard
Valorileclementelor de orientare exterioara fregistrate in
rmomentul fotografieri sunt aproximative _(exceptind
seoreferenferea) gi de acceaorentareaextrioarl se fae indirect
fanetie de punctle de reper (cel putin 3 in cazul congruent, 4 tn
cezul afin, sau Sin cazol optim) riguros determinate prin
surior teen in X,Z gi Zsa prin aeroriangula
lementele de orientare exterior a fotogramei, prezentate
in Figura 63, sunt: X,Y,Z (cooedonatelecentrlui de perspecivi
4 imagini), 0, 9, x (tail in ural celr tri axe ale sistem
de coordonate: rl, tanga, gira.) gi factorul de soar
Pentru a constru relia matematica dint spaful-imagine
i spatil-obiect sunt necesareidentiicerea fa ambele sisteme a
‘unor puncte de contro. fn cazal in care coordonatele centul de
perspectiva sunt cunoscute prin utilizarea unui GPS conectt Ia
camer, atunei sunt necesare 5 puncte de control, eto unul ia
fiecare colt al bloculti fotogrammeti 5 unul in milo, petra
control in plus se identificd pe fecare fotogramd cite 9 punct>
de legiturk on fotogramele adiacent,
Figna 63 - Elementele de orientare extras,
10 © folograma este definiti ca orientare exterioaré de 6
clemente si anume 3 elemente liniare (3 transla) gi 3 elemente
‘unghiulare (3 rota). Pentru simplificae si consider ci axa
OX a sistemului general de seferinfé corespunde cu directia
sgenerala de zbor.
Prin urmare orientarea exterioard a unei stereograme va fi
‘definita de 12 elemente. Daci se considera fotogramele Fy si Fa
‘ale cuplului, cu elementele de orientare respective, aver:
Fi 81.9121 bi, Gis Oe
Fr 22, Yn. 22, bas Bo, 2
Daca se face diferenfa elementelor corespunzitoare se
constaté cd orientarea exterioard a unei stereograme poate fi
efinits si functie de orientarea exterioari a unei_singure
fotograme si diferente ce indied pozitia unei fotograme fat de
cealal,
Astfel relatia Ah = ¢ - Ap, care indi diferenfa de paralax
dintre dou’ puncte de pe stereomodel, funetie de diferenja de
nivel tate ele, se poate serie subform:
Pioexie te Zisk 015 OF
Ep %, 91,21, ko 01. @
A, Ay, As, A, Bg,
Diferenja Ax este de fapt componenta bazei de forogratiere
pe directa x, care se noteaza Br.
acl axa x corespunde cu directia general de bor, atunct
conform figurit
\Be
oF
Voy
se poate sie
AezBe, Ay sBy, Are Be
in Bey i *
Bm i Een
n Cu aceste date, clementele de orientare exterioaré ale unei
stereoprame pot fi date sub forma:
21 Ye 21 ky, 91. Oy, BE
By, Be Ak, dg, do o
31 ie31, kr, 91, 1, Be
ys Ye Ab, Ag, des ®
Jn ambele cazuri cele 12 clemente s-au grupat in dous si
‘anume: in randul inti sau dat elementele de orientare ale unei
fotograme a cuplului plus depirtarea pe x pind la cea de a doua
fotograma, iar in rindul al doilea s-au dat elementele diferentiale
sub formi directs (1) si sub forma exclusiv unghinlara (2,
‘Aceasti grupare este foarte important deoarece
clementele din rindul al doilea, ce exprim pozitia relat
fotograme fai de cealalt, pot fi eunoscute in mod nemijloct.
Operatia de determinare a elementelor din réndul al doitea
se mumeste orientare relativa si corespunde cu operajia de
Cobjinere a modelului optic, numité si operatia de climinare a
paralaxelor.
Prin urmare plecind de la 12 elemente de orientare
cexterioard necunoseute, dato in sistemul perechii de fotograme
FF, St ajuns la 7 elemente date tn rdndul { din sistemele (1) gi
(©), iar operatia de orientare exterioara are Joc in dowa etape de
Tcriri si anume: orieatarea relativi ce mu necesiti nimic
cunoscut dinainte si orientarea absoluti conditionaté de cele 7
elemente.
Orientarea relativi, adic obfinerea modelului optic
‘geometric, se consider realizat& atunel clnd razele omoloage se
intersecteazi dou cite doua si deci cAnd pe tot cuprinsul
‘modelului optic nu se mai consta nici o paral.
Ea se poate face pe cale analities sau prin procedeul
coptico-mecanic al apropicrii succesive in aparatele de
stereorestitufie.
2 Orientarea absoluté consti in determinarea elementelor de
turd dintre coordonatele (x:y.2) ale modelulu fotograsnmetric
ID (obfinut in urma orienta relative) si coordonatele X,Y,Z ale
sistemului de refering a terenului fotografi.
Modelul optic geometric obfinut trebuie pus in scaré si
‘nofinat (in ansamblu) in aga fel fnc&t cotele ce se citese pe els
ccorespunda cu cotele reale din teren,
Funcjie de cele 7 clemente rimase din orientarea
coxteioari se poate face orienturea absolutd co cunoaste dows
‘tape:
= punerea in scar’ a modelului ce necesiti pozitia
planimettica (cunoscuts) a dow’ puncte c&t mai deplete inte
le, adicd 4 elemente (x, ys six 92);
+ inclinarea modelului ee necesiti cunoasterea coteler a cel
rin 3 puncte (de asemenea caracteristce gi care aX nu fie
coliniare). Se recomandA ca acestea nu fe identice eu punetele
foosite pentru aducerea fa scara.
eperajul fotogrammetric.
Reperajul fotogrammetric este operajia. prin care se
determing topografie, pe teren, cele patru puncte de reper pent
‘iecare fotogram& sau 4-6 puncte pentru storeograma. Aceste
fruncte trebuie si se identifice ujor atit pe teren, edt $i pe
‘otograms (stereograma).
Ca repere pot fi alese: colfuri de cli, colyuri de tarlle,
pareele, interseofii de drumuri, pom izolai, 2. Aceste puncte de
pet sunt necesare pentru exploatareafotogramelor.
CCind ponctele de reper nu sunt sufcionte, se procedeazi la un
premarcaj pe teren care are loc insinte de fotografiere si care
‘consti din semnalizarea viltoarelor epere fotogrammettice prin
‘aruire, instalarea de panouri albe, si acestea suat determinate
topografic
‘Reperal fotogrammetic. si dterminarea coordonatclor
punetelor de reper ce se efectuenzA pe cale topografck Ia tera, eu
sjutoralsistemelor GPS stu a stajilor totale, se realizoazi pe baza
3 ‘unui projet. In general sunt necesare minimum patra puncte pe
fiecareftograms,respectivstereograma, cares fi bine ienticaile
pe leren gi pe fotograme, pnt a permite tansformarea dn sistem
fetogranmetic a sistamal geodezie staves.
Cu ocazia executiit eperajului fa toren se exocutd gi
completareafotonterpretii sau se excoutkdescifrarea complet
4 fotogrametor, flosnd atlsul de semne conventional al hii
Ta care urmeaza aso realza plan
‘imeazi luririle de aeotriangulaic 1 apoi luceile de
reattuie,objinéndu-se fn final planul (hasta) topograicS. prin
ijloacefotogrammenice.
Procesele tehnologice propria zise de orientare a
fotogramelor si de exploatare sunt in raport cu metoda
(edresare, restituse, stereorestitnjie) si aparatura.fotogram-
meta flosite. Aceastl sucesiune a opeafilor este valabil in
azul ridietsitor teresie pentru obfinerea de hart gi/sav planuri
topografice prin metode acroftogrammetice.
Executes misuritorlor terestre in situaii speciale
(idicares falezelor, a versenilor, actualizarea prin metode
acrofotogrammetrice, riicarea fafdelor tn fotogrammetria
sitectual, fn arheologie, ete.) au Fecare unspecific proprit tn
ceea ce privete prelurea fotogramelor gi realzarea reperajului
fotogrammetic.
Peniru ca fotogramele si poatt fi exploatate (restuit)
‘ste necesar ca ee fe orientate (interior exterior).
ntrcat elementele de orientare exterioaré mu se canose,
cvientarea exterioart se fee funetie de puncte de reper care fac
Jegitarainirefotograme gi tren.
Ponctele de reper sunt puncte perfect identifcabile pe
fotograme sau streograme si teten: cols de case, intersect de
drumuri ete.
Ponctele in numr de patru po fotograms sau streograms
se aleg spre colfuri, la distanfe mai mari de cea. em. de margine,
pentru a defini et mai bine supefaa in cauz8.
“4 Coordonatele punctelor alese (X, Y, Z) se determin pe
cale topografcd in teren. tn eadrul refelei geodezice, se infeapi
pe copiile-contact ale fotogramei pozitive, se incercuiese, iat pe
spatele fotogramei se face o schemé de pozite detaliat,
Punctele de reper necesare luctiilor de redresare si
restituiie pot fi determinate si pe cale fotogrammetricd (prin
aerotriangulaie). $i in aceasti situafie este necesar ea un anumit,
rnumar de puncte si se determine tot pe cale topogratick (la
capatul benzilor si de regulé 1a mijlocul lor, Ia colfurile gi in
central blocului de fotograme). Atit Iucrarile de redresare edt s
cele de stereorestituie necesiti un reperaj prin care se face
legitura dintre fotograme (pafiu-imagine) si teren (spatiul-
obiees).
Reperajul se poate exeeuta pe cale topografics si pe cale
fotogrammetrics. Pe cale topografick determinarea punctelor de
‘oper se face prin metode topografice specifice (GPS, intersect,
drumuiri poligonometrice, radieri) in cadrul reelei geodezice
Este costsitoare, Msi asiguri 0 foarte bund precizie. Calea
fotogrammetrici permite determinarea punctclor de reper si
control pentru ficcare fotogram®, respectiv stereograma din
cadrul unei benzi cu condifia ca cel pun la capetele benziis8 se
fac legiturd sigurd cu teenal prin reperaj terest,
Deoarece precizia produsului fotogrametric final depinde
{n foarte mare misura de precizia coordonatelor punctelor de
reper, in practi se utilizeaz& premareajul fotogrametric.
Se cunose multe metode fotogrammettice de reperaj ce se
pot grupa in
fotoriangulasi (plane);
acrotriangalai (spatiale)
Acrotriangulayile se pot executa analitic, plecind de la
coordonatele plane ale punctelor de pe fotograme misurate de
obicei lastereocomparator. Metodele analitice au c&patat 0 mare
] “meseascenpenerotk
mal meitars
ry eae rere
ee
“Sosa
iin toner ame et
‘ORIMA ‘Seslome
APM pan AP pee ee ie
“fampenam es CAA wean Sgn
‘inland
‘Verificae gi TEENS pei ete dpe te de
control | ——*) SSS oni
iSteieim SS pape ae
STEREOMODEL |_—4[ m= wis vives acer
Prof. dr. Lucian Turdeanu a prezentat foarte concis tn
schemele urmatoare fluxul tehnologic pentru executarea
diverselor metode de aerotriangulatie analitica (Figura 6.4) si
clasificarea metodelor de aerotriangulaie (Figura 6.5):
18 Teas | mete
i T
Sheer
‘apth iw
rede Id
Loy
eran | eompensoe tn
‘beet *] Bor ev bet
Figura 64 — Flu tbsologie a ritlr toe de arog analiies
be teint ob fa te eed af
anys In et fn ete
Figua 65 ~Chasiicarea metodelor de aerotangulaie Punctele de legitur inte stereomodele trebuie masurate si
folosite pentru evaluarea preciziei finale a serotriangulaici,
rmodelului digital al terenului, precum si a ortofotoplanurilor
finale. Punctele de verificare tebuie si fie puncte bine definite la
nivelul solutu, eu eoordonatele X, ¥ $Z.
Trebuie 4 existe cel putin un punet de verficare Ia 20 de imagini
aetiene. Trebuie tntocmit un plan care si arate numicul si
distribusiapunctelor refelei geodezice de sprijin din zon,
Punctele de verifioare trebuiese localizate, bine distibuite
{in cadrul bloculu fotogrametic, precum si pe imagini (nu doar in
apropicrea centrului de proiecti). Punctele de verificare trebuie
rasurate in timpul procesului dea erotriangulatie ca orice alt
ppnct, dar ele nu trebuie tratate asemeni reperilor fotogrametrci
in procesul de compensare al acrotriangulatci. Pentru o
identificare corecti a punctelor de verificare se vor intocmi
Aescrier topografice lace.
Pentru executarea aerotriangulajiei digitale, tebuiese
executate misuritori asupra punctelor de legiturt in -mod
automat sau manual. Cind punctele mésurate automat nu sunt
suficiente pentru orientarea relativa a stercomodelelor, operatorul
este obligat si execute misuratori ale punctelor de legiturl tn
‘mod manual. Detalile referitoare la acest lueru vor fi incluse ia
propunerea tehnied la capitolul unde se deserie abordarca, sotul
si hardul (plotteral analiie sau stajia de Iucra fotogrametrice
igitals) care urmeazi 84 fie folosit si modul de respectare @
toleranfelor impuse. Prestatorul va decide asupra numérutui
‘optim de puncte de legaturé pentru asigurerea unei bune orient
relative a stereomodelelor. Dac blocul de aerotriangulate este
‘impart in subblocuti, vor fi folosite cel putin dou imagini
adiacente Ia calcularea celui de-al doilea bloc. Punctele de
legaturd sau centrul de proiectie cel mai apropiat de noul bloc
‘rebuie si fie considerat ca liber si si fie compensat din nou,
Pentru racordarea blocurilorfotogrametrice adiacente se va folosi
‘metoda clasicd, adiod: misurarea la capitul fiectrei beni a tre
puncte de legituri care sl fie aceleai gi in blocul fotogrametric
20 ‘vecin. Evaluarea calititii racordatii se face prin compararea
valorilor coordonatelor X, Z, Y, obfinute din compensarea celor
dowk blocuri vecine. Compensarea acrotriangulajci digitale
trebuie exccutatl prin metode riguroase eu evidenfierea precizii
objinute, Imaginile aditionale trebuie incluse in aerotriangulaje
Pentru a asigura consistenfa geometric’ intr zonele adiacente de
proiect.
Scopul Acrotriangulajiei este de a furniza punctele de
sprifin necesare pentru orientaea absoluti a modelelor
stereofotogrametrce si de asemenca s8 asigure indesitea reflei
de sprijin, ceea ce éiminueaza volumul misuritorilor la tere.
Din acest motiv, punctele de epitura misurate in mod manual
trebuic 34 reprezinte detalii punctiforme vizbile pe fotograms,
‘dentificabile ugor la teren, ca $i reperii permanent de Ia Sol sat
ca reperi noi, stabilifi cu acest seop.
Trebuie si se punk accent pe misursrea punctelor de
legituri identificate in c&t mai multe imagini fotogramettice
posibile (puncte de suprapunere), minim patra in cadrul bloculu,
‘Punctele misurate in doar dou fotograme trebuie 88 apari numei
la capetele benzilor de cbor. Punctele misurate fn tei fotograme
‘rebuie si apart obligatoriu pe directa centrelor de proieotie ale
imaginilor precum si le marginile de nord gi sud ale blocului
footgrameti,
Compensarea acrotriangulatci digitale tebuie astel
realizata inet erorile grosolae 58 fle eliminate complet. Erorle
reziduale cele mai mari objinute in timpul procesului de
aerotriangulajie nu trebuie st fie mai mari de 1.2 din mérimea
pixelului. Erorile medi pitratice e (sigma) pentma compensarea
finali a aerotriangulatci mu trebuie si fie mai mari de 0.8 din
smrimea pixelui
Stereorestitutia / aparate de stereorestitut
Operatia de exploatare a modelului optic orientat exterior
se numeste restitufie stereofotogrammetricd sau stereoresttufic
a Ficcare detaliu se ummareste pe modelul optic cu marca
stereoscopic’, urmirindu-se atit deplasarea in plan edt si evolutia.
spafiald (2) a fect deta,
Aparatelele de stcrooresttute analogics utlizate pot da
pozitile planimetice si alimetice ale puncielor terenulul
cuprins in portiunea comuni a dou’ fotograme sub forma grafica
sau numericd. Dintre aceste aparate, folosite cca. 4 deceaii in
secotul XX, si care acum au devenit piese de muzeu, mentionm:
+ Stereoplanigraful Zeiss;
~ Aviografele Wild AS, A7;
fereocomparstoarele Zeiss;
~ Aviografele Wild BS;
tereometrografele Zeiss,
ppunet de vedere tehnologie, procesul fotogrammetrici
s¢ desfigoard conform etapelor eunoscute.
Astfel, prima etapa a provesului tehnologic 0 reprezintt
ansamblul operatiunilor de inregistrare a datelor. Pentru
inegistrari se folosese camere speciale terestre sau seriene
‘montate pe platforme seriene sau spatiale purtatoare ale
sensorlor de inregistrare.
‘A doua etapa a procesului tehnologic fotogrammettc si de
teledetectie © reprezinti prelucrerea primari i corectarea
datelor obfinute sub forma analogica sau digitala. Daci in ceca
cc privegte prelucrarea analogici se ulizeaza echipamentele
clasice de prelucrae gi interpretare a fotogramelor aeriene sau
feresire, pentru prelucrarea analitici si digitala exista
chipamente noi de forma statilor fotogrametrice de lueru
interactive,
Astfel de stafi de lueru fotogrammetrice modeme care
folosese sisteme interactive sunt produse si comercializate de
firme eu renume, cum sunt Leica (Elvetia }, Zeiss (Germania),
Galileo Siscam (Italia) ete. Aparatura fotogrammetrick Leica
utlizeaz pachetul de programe MAP, care Iuereazi sub
sistemele de operare MS-DOS, Windows, UNIX si VMS.
Sistemul interactiv care foloseste MAP-ul (eu versiunile sale
2 MAPDE, MAPOP, RISIS/MAP) poate primi date de 1a intreaga
‘gama desparate ACI, BC1, BC2, BC3, SD 2000 si SD 3000.
Firma Leica, pe lings stereoploterele analitice care
asigurd presiaiiridicate (1-2 ym) a produs stafa fotogrammetricd
digital DVP, prezentata in Figura 6.6 (a clei precizie este de 30,
lum) utiliza la Iucr8ti tn care cererea de asigurare a unei
preciziridicate este mai putin important.
Imaginile preluate digital vor & compensate prin retujare
(Giltare) de petele Iuminoase (Hot Spots) si se vor elimina
iferenjele datorate unghiului solar difrit,
Imaginile individuale ebuie si fie clare iar detalile st se
stings foarte clar. In ansamblu, imaginile trebuie si fie
comogene, fri diferente de contrast si tonalitae in eazal in care
imaginile provin din surse diferit.
Aparatele de stereorestituyie analitics produse de firma
Galileo Siscam, de tipul DIGICART 40, STEREOCART,
STEREOBIT 20, au implementate pachete de programe care
rezolva automat:
+ orientarea interioara;
- orientarea relativ si absolut,
+ corectarea erorilor instrumentale sistematice, corectarea
istorsiunii
obiectivului gi corectareadeformafillr flmului,
- resttutia numeri si grated:
+ acrotriangulafia;
~ aplicasile speciale pentru fotogrammetria la scurti distant;
« calbrateainstramentul
Firma Galileo Siseam a produs sistemele grafice
interactive GART si GRES al caror editor grafic interactiv
permite vizualizares, corectarea, analizarea si cartografierea
automata a datelor primite de la un aparat de restitufc
analogic, analitic sau digital
‘Urmatoarele etape ale procesului tchnologie fotogrametric
se reféra Ia prelucrarea tematica a datelor si interpretarea,
‘modelarea matematica si valoificazea tematicaa lor.
2 Avantajul pe cate fl ofera sistemele fotogrammetrce
interactive, concepute sub forma —stafilor de Iuera
fotogrammetice, este acela de reconstituire tridimensionala &
clementelor din spafiul obiect si de a crea modele ale unor
obiecte care nu mai exista fizie, efeetuind asupra lor
activitati_ specific ingineresti
Odata cu dezvoltarea sistemelor hardware, care permit
stocarea cu rapiitate a unor matrici nimensionale mari, In
‘multe activitati de cereetare, proiectare, —_inginerie
tchnologics si mai ales in industria geomatic,tendinfa actual tn
lume este dea se Iucra tot mai mult cu modelul analitic si digital
alelementelor din spaiul obiect.
{In afrasistemelor clasice de interactiune legate de ecran si
‘hifi sau planusi la diverse soiti editate pe suport nedeformabil
‘o amploare tot mai mare capt sistemele industriale de eulegere
‘a datelor prin digitizare tn 3D sau sistemele de culegere a datelor
prin scanarea imaginilor cu rezolutie mecanica gi de preluare
ridicata. Tehmicite de modelare a suprafejetor si de modelare 3D
4 corpurilor solide in memoria calelatorului deschid lagi
perspective utilizirit sistemelor fologrametrice de_digitizre
tridimensional.
in Figura 6.12 este prezenta sistomul de digtiare
smanald a planurilor de situaie eu ajutorulstajck de digitizare
PD Digitizing Workstation produsi de fima germant Zelss.
Figura 6.12— Stati de ner digtizoare PD eu ezoutia de 0025 mm.
m ware mu sunt aleeva decst dispositive de digitalizare
(iansformare tn binge) a unei imagini sow a unui text
Funetionarea sa se ascamind intr-cftva cu cea a
fotocopiator
Tiaginea este explora si analiaté punet eu punct. In
fiefie de tonaitaten de gyi sau de cular, seannel firnizeaza
computeruluio mavime digital care poate fi stoceta fn memoria
alcultorlu,inepstrate pe dischea,viualzat pe menitor sat
transmis eprodusd la inprimant su plotter.
Gama de scannere este foarte varat,performanfee lr ind tn
fimesie de: numarul de punte per inch (1200... 9600 dp pentru
seannere de uz profesional ), numa nivelelor de gri (32, 64,
256 ), numarl de cuori (256 pana la 16,6 milioane de culori si
format (de ia seamnere de man8 (10,5 cm.) la A4 AO). Spre
exempla, printre ultimele aparii, putem menfiona scanneral
rotatv de birou cu forma eeodinamica “Hi Sean” comercializt
de firma fanceza Service July. Acest prods foarte compact
rapid poate digiizaimagni de 10 x 10 ila 10.000 dpi nt-un
25 rinut sau chiar mei pati, in functe de rezoltie, Programul care
se live impreuni cu Hi Scan, este cunoscut penta
posibiliile sale de imbunitare a digtzirit qi preluerist
imaginilor. fn iguie 6.135 6.13b sunt prezentateelteva pu
de scanereperformanteutilzate in fotogrammetric (de fabricaie
Leica Helava si Zeiss), care folosese un soft gi un hard complex
(procesor rapid, memoric suicents, contolor hard dise de tip
SCSI, nterfai video adecvat,
Figuacsa~ Scanre fotogrammetrce tip DSW 600s! RM-DOS.
Figna 6.136 Scanrfotogrammetrc ip Z Imaging Intergraph
26 Modetul digital al terenului obfinut prin metode de
fotogrammetrie digital
Scopul modelului digital al terenului (MDT) este, pe de 0
parte, de a fi folosit in ortofotoredresare, iar pe de alté parte,
entra avea o descriere exactl a terenului in alte scopur
‘Spre exemplu, pentru scare ortofotoplanului 1:5000, MDT
este de obicei realizat pe o gril eu echidistanta de Sm iar
precizia este de 1.00m. Dupi generarea automat a modehului
digital al terenului, acesta trobuie editat in sensul corectiil
cotelorgresite.
Punetele MDT trebuiese livrate Tatrun fier tip ASCIL
Dimensiunile figierelor care cuprind coordonatele punctelor din
aledtuizea MDT nu trebuie si depdseascé 80 MB. Toate rupturile
4e teren (breaklines) mai mari de 1m, preeam si alte detalii
(Gchimbatile de pant neevidenfate in gril, firele de apé,
suprafejele de api - extrase ca poligoane inchise, taluzurile,
~ Modell Digial al Terenusi TM) este
+ Orofto digital
Objinerea modelului digital se realizeaza cu sjutorul
‘efelelor de tip TIN si de tip GRID. Modetul Digital Altimetric
(MDA) este o reprezentare matematici a alitudinilor unei
suprafefe topografice din spatiul object pentra 0 zond de teren
bine defini, MDA confine pentru fiecare punct $i informatia
altimetrcd pentra obiectele aflate a suprafafa solului, ot si sub
aceastd suprafai (creste, dealuri, gropi). Aceastd suprafajd a
aptrut datorita metodefor fotogrammetrice automate de
eterminare a punctelor corespondente Ia exploatarea
stereogramei digitale sau in cazul laser-scaner-ului a
eterminaree punctelor. Aceasti suprafafi a aparut datorits
‘metodelor fotogrammetrice automate de determinate a punctelor
corespondente la explostarea stereogramei digitale sau in cazul
laser-scaner-ului la determinarea punctelor objinute pe baza
atelor din prima reflexie. Corespunzitor acestor metode se
determina coordonatele planimetrice si cotele punetelor
2» Reeaua TIN (angulated irregular networks) face 0
Aistneiereferindu-se strict la modelele digitale structurete sud
forma de retele tiangulare neuiforme, Ele includ seturi de
triunghiuri adizcente, ce mu se suprepun, objinute prin calul
folosind puncte distibuite neunviform, pentru care so canose
cvordonatele X,¥,Z. De asemenea, stocheazs legiurile
topogratice dintetriunghiuri si vecini lor adicent
Refeau de tip GRID este formats din triunghiuri regulate
Refeaua de triunghisci regulate se formeszA intte punetele
specifie cae determin’ informaril de attudine
Fluxul tehnologic de objinere a modelului digital al
‘erenulu este prezentat in schema din Fgura 71
fn principiu, DTM (Digital Terain Model) constituie 0
tate de alttudine exprimatf prin cote conforma cu vérfurile
sei gril ia modul vectorial si print-o imagine tm modu raster
unde valoreafecinu pixel corespunde cote! sale.
Rezultal interpretsit imaginilor sateliare si, implicit,
oportunitiilor de utilizare a acestora, sunt condifionate de
puerea de resoluie a senzorlui, natura detalillor, peioada
faregistrvilor, modul de iregstrare gi de iasusiile modelul
optic realzat de operator
Calitatea modelului digital al terenlui depind, Ia véndul
siu, de nivelul detalilor, respectiv rezolutia acestora si de
preciziadeterminéri dateor de baz a cotelor individual.
Cerinfele minime, in cazul ambelor aspece, sunt impuse de
contextul gi de natura aplicatet fixatt pe utilizato. In pas cu
automatizarea proceduilor de obfinere a DTM-ului apare si
nevoia eresoindl de sporize a preciiei acestuia care se reflect in
odusee finale. Din acest punct de vedere rezoufia se dovedost
fi un factor mai putin limitativ, exceptind enumite regiuni; in
consecnf,eroile de determinare a ctelor sunt fot msi mult
Iuate in considerae,edutandu-se solide diminuare aor.
30 STEREOMODEL iS
SooetSet, =e
aneun, ‘
‘GENERARE
DM
ATE
‘CORBCTARE:
DIM.
‘MERGE
‘She ip nt
VERIFICARE |—____+ ‘sristrwsnera
(OUTPUT)
Figura 7.1
fn imaginile urmatoare (figurile 7.2, 7.3 si 7A) este
prezentati 0 zondi de MDT obtinut prin fotogrammetrie serian,
cu culmile si pantele unor versanti vazuf sub diverse unghiui
31 Modelul digital al terenului_ si produsele derivate, cum ar
fi panta, aspect, hidrologia, reprezinta elemente importante in
lcdtuirea gi interpretarea hirilor. MDT oferd 0 serie de date
suplimentare legate de vegetaic, utlizarea terenului, find gtut
faptul cd distibuyia vegetal este influenfata de pants, aspect.
‘Spre exemplu, harta drenajului, realizaté pe baza refeei
hidrologice, corelats cu date despre precipitatii, gradul de
‘mpadurie, si panta terenulvi, oferé informatii legate de
posibiltatea producerii de inundafi gi despre eft de expusk exte
ona la atfel de fenomene de tse. Figu 74
Figur 7.5 Modell digital al terenuli pentru o zon eu ris major
inndate
Figura. 7.6 Modell digital al erenali-perspetiva a uni vain moment
einundae maxim
33 fn concluzie, modetul digital al terenului devine un
instrument, un obiect de studiu de un real folos pentru diverse
sectoare de activitate si penru diversi utlizateri. Deoarece MDT
este redat fn format digital poate fi oriednd utiliza, modificat satu
preluerat cu usuringt tn scopuri diverse, reprezentind asfel un
Imijloc, © oportunitate eficenti de lueru, demni de tuat in
considerare in studile si analizele principelelor sectoare ale
ceconomiei nafionale
FOTOINTERPRETAREA
nisi prineipit de fotointerpretare
Fotointerpretarea este metodologia de extragere si
clasificare a informatie! tematice confinute de fotograme sau de
pperechile de fotograme care aleituiese euplul. stereoscopic.
Fotointerpretarea consid fa indentificarea pe fotodocumente
clementelor si fenomenelor referitoare la clementele topografice
ale terenului natural (de relief, planimetrie vegetaie,hidrografie,
te.) si a obiectelor artificial existente pe teren, Procesul de
studiere gi de culegere a informatillor necesare, identificind
liferitle earacteristiciarificale gi naturale din spatiul-imagine,
este numitfotointerpeetare,
Fotointerpretarea este stinja localizati, descrieii si
etermindrii obiectelor si fenomenclor dintr-o imagine
fotograficd. Spre deosebire de o harti, wisiturile de pe 0
fotografie aerians nu sunt generalizate sau reprezentate prin
simboluri, Acrofotogramele fnregistreszA toate caracteristcile
vizibile pe suprafata Piméntului dint-o perspectivi central.
alobals,
Desi caracteristicile spatiului obiect suat vizibile, ele nu
sunt intotdeauna usor de identficat: Cu o interpretare atent,
aerofotogramele sunt o excelent sursi de date spatiale pentru
studiul mediului nconjurstor.
34 fn plan caltatv imagineafotografick poate fi interpreta
cu scopul evidenferit diverselor caractristci ale mediului de
cate specials din diverse ramuri ale glinfelor naturik saa
inginerest
{plan cantitatv, fotografia aeriand si tehnicile
fotogrammetice multispecuale in vizibil si infrarogy permit
misurarea formelor si dimensiunilor terenului cu ajutoral unar
instrument clasce, in vedereaelaborsi hiilor gi planrilor
Primal obiestiv al fotonterpretri este utilzarea intensiva
4 documentelor fotografice sau a imaginilor mulispectale
pentru obfinerea si explostarea informatie) necesare studillor
specifice unor domenii tematice. Fotointerprctaca esto
conditionaté de cumularea prealabili a nor cunogtin(e
refertoare la realitatea socio-economica si fizici, tipurile
‘morfologice si conde specitice unui areal consideratsubiee
studivh
Avantajele wiz fotogramefor sunt urmatoarele:
~ Imaginea este un mijloc de perceptic relativ obiectiv al
sealitii lawn moment dat,
~ Imaginea confine o reprezentare completi a unui abet (cu
exceptia parlor ascunse sau mascate),
= Este un document foarte unor de manipulat, cu o mare
fabiltate ia timp (atuaci cénd sunt luste misuri de arhivare
spoviale),
~ Prin aerofotogratiere sau prelevasi de fotograme teresie se
realizeazi corespondenja dintre obiectul real din teren. si
{maginea sa (mai mult sau mai putin obiectivt) de pe fotogram’,
= Este posbil studiul obictelor deformabile, fragile, sensiile,
fark. intra in contact direct eu aestea si irk ale deteriora,
= Prin fotointerpretare se realizeas® operafiunes inversd
acrofotograferi prin care se fnceare& reconstituirearealitii din
teren pe baza unor criti de analiza spcifce.
Factor importanfi la identificarea unor trisituri sunt:
forma, modelul (patters), mlrimea, culoarea sau tonul,
35 umbra, textura, asoclerea, timpul _si_perspectiva
stereoscopic.
Fens (contigusjis) = rofri. In anpctsl_ imagint
cbicctlui reprezentat pe imagine. Ete nul din cele mi
‘importante criteri de fotoinerpretare, precum i de idenicare a
cbiectelor reale prin obsernaia direct. Opeatoral recanoeste
cbiectal dupa conturl sau. In acrfotointrprtare plicarea
acest exiterie cere un anamit efor si pregitre special a
intexpretatoruideoarece forma obictlorvazite de sus ditera
mul deforma lor vara del so in perpectiv,
Este nevoie de im cfort de imaginaie din partea
fotcinterpretuu pent inti cum spare forma unui obiect pe
serofotogrami
Mérimea obectlo si respect aimaginilor lor constitvie
un ate extra imperant pentru fotointerpretare. fntrcit
aerofotogramele ofe imagini reuse Ia scar, dept eriterin de
ientiicare nu mai serves st mavimea reali obiecteor snici
tmarimen redusi la stari, cft mai ales mirimea relaivi a
cbiectloradict dimensionile unui obict (msi corect spus, ale
magi i), in apot cu dimensivnile aor obieet
‘Desi mirimea imaginii nu permite, singuri, identificarea
sbiectelr, mpreund cu forma sa poate duce la identicare. De
xem imagine casi cea a cup elinelat aparaseraitor
ca forma, dar dimensivnile diferite arts evident dooscbires
dine cele dua obizcte si judecate in port i cu dimessiunite
altorobiect din jur (gardai, copa, bus), dc Ia identiiaree
foc a celor dod obit
Cutoarea in eazalfotogramelor coor, ston, in cal
fotogramelor alb-negra, reprezntd ste ertert drecte de
identifica, dar care capitt valore doar in combinajc cu
parametri fora i mice
Caloatea este un citrin ma sigur si mai uyor de uilizat,
dcoarece, din experinta, ftointerpretului Hi sunt faire
culorite iverselor categorie obese. Desigu cd se impune ca
redaren eulrlor si fe eit msi fideld isk ve comoated dit,
36 aerofotografierii clci unele obiecte, de exemplu vegetatia, ig
‘modificd culoarea dupa sezon.
Tomul constituie eriteriul de fotointerpretare in cazul
fotogramelor alb-negru, dar el are o valoare relativa, ect depinde
de mai multe variabile, au numai de propretajile obiectelor.
De altel, diferite parti ale aceluisi obiect pot sa apara tn
tonuri diferite, in funotie de gradul de iluminare si de directa in
care se reflecta lumina, De exempla, feele unui acoperis spar eu
tonuri diferite si acest fapt tsi are valoarea Ini intrucat tocmai
diferentcrle de ton sugereaza forma obiectulu,
Diferenfele de ton sunt criterii foarte importante pentru
identificarea vegetatci, a fazelor fenologice ale plantelor, @
‘modului de uilizare a terenuli, a diferenferi tipurilor de sol sau
a suprafefelor acvatice de uscatul din jur, ete
Umbra reprezinté un etiteru indirect de mare importants,
a redind destul de bine forma unor obiecte izolate. Forma
‘umbrei se ascamana, adesea, cu forma siluetei obiectului care 0
genereaza, de exemplu tn cazul arborilor, al stalpor, tumurilo,
caselor, te
Dupa forma umbrei proiectste, se pot identifica unele
genuri si chiar specii de arbori. Astfel, se identificd usor
coniferele fat de foioase, molidul fall de pin sau brad, fagul fa
do stejar, plopul piramidal fas de plopul alb, sau de cel
tremurator, ete.
Lungimea umbrei indict fnalyimea obiectului, iar
orientarea ei permite stabilirea punctelor cardinale sau a orei de
fotogratiere
Densitatea imeginilor unei categorii de obiecte poate servi
rept criterin de interretare i identficare a scestora. De
exempls, densitatea arborilor dintr-o plantajie este mai mich
deci intt-o p&dure natural aparindnd aceleasi speci
Densitatea rejlei hidrografice poate exprima gradul de
ppermesbilitate al rocilor care alcituiess regivnea, dar gi
informapi climatice,
37 Dispersia, dick gradul si modul de imprastiere a
obiectelor pe o anumita suprafata, poate constitui un critein de
fotcinterpretare, care se foloseste combinat cu alte crteri. De
exemplo, existenta unor bolovani mari, dispersafi pe un relief
‘ugor ondulat, permite si se trags concluzia ca este vorba de
blocuri eratice; copaci dispersafi pe © pagune sau pe terenuri
cultivate permit reconstiuirea extinderii anteioare a puri
Textura reprezinté mrimea punctelor care redau obiectele
prea mici pentru a apare cu imagini distinete Ia seara de
reprezentare. Deci, ca dopinde de misimea obiectelor si de scara
imagini si poate constiui un criteri de fotointerpretare.
Se pot stabil scr de textura, deascbindu-se texturi foarte
fine, fine, mijloci, grosiee, foarte grosiere, eventual cu grade
intermediare.
Textura permite s& se deoseheasci intre ele culture
agricole, deoarece cerealele plioase si plantele furajere apar cu
textura fini sau foarte find, culturile de plante prisitonre
(porumb, floarea soareui) spar cu texture mijlocie, cartofit gi
sfecla de zahar apar cu textura grosierl iar vila-de vie d& textura
foarte grosier,
fn fotointerpretarea alcatuirit litologice se poate utiliza
textura, intrucat nisipurile, argilele, marnele dau o textura foarte
fing, iar bolovanisurile, prundigurile, grohotigurile daw textuci
nijloci sau grosiere,
‘Structura reprezintd modal de arenjare spajiala a
imaginitor obiectelor si proceselor de pe o imagine. Ea se
‘manifesta att in cazul obiectelorsuficient de mari pentru a apare
prin imagini distincte, eft si in cazal obiectelor mici en
reprezentare punctiform,
Astfel, se poate vorbi de structura refelei hidrografice, a
ajezttilor (modal de dispunere al strazilor si al caselor), a
pidurilor, plantailor, a cailor de transport, ec, Dar gi punctele
de pe un camp de cereale pot prezenta o structura de obicei
linia,
38 Structura poste servi la identificarea unor categorii de
‘bieote san procese geogratice, De exemplu, structura divergent
‘a refele hidrografice poate indica o miscare de riicare a scoarfei
terest; © structura radiord centrifugé poate trida existena,
dinioaré, a unui con vuleanic, astazi erodat; structura lines
dint-o padure poate arta c& este vorba de o plantatie forestier,
daca spar mumai unele aliniamente, acestea pot trida anumite
strate de roci, care favorizeazl dezvoltarea unor speci de arbor
Jn multe eazusi, la identificarea obiectelor individuale san
1 gruparlor de obiecte este suficient un singur eriteriu, dar mult
‘mai facila gi mai exacti devine identificarea prin utilizarea mai
rmultor eriterii deodats.
in felul acesta se poate ajunge nu numai la identficarea
imaginilor care apar pe fotograme dar gi la deducjia unor
informatii care mu apar vizibile direct
Se intelege ci utilizarea corect a criteriilor de
fotointerpretare depinde in mare mésuri, de gradul de pregitire
tehnica side profil a fotointerpretulu
CCheile de fotointerpretare pot diferi in functie de calitatea
fotogramei si de scara de vimalizare. Dacd textura este mai
stabil de la o imagine Ja alta, tonalitatee depinde att de
anotimpul efectuirii zborului eit si de calitatea radiometrca a
imagini
Spre exemplu, tn cele doua imagini de mai jos, ale
aceleiagi zone preluate la date diferite, se pot observa toate aceste
clemente mentionate mai sus. Forma unui abject pe o fotografie
acriand, ajutd la identificarea obiestului, Formele uniforme
regulate adesea indict o interventie umand. Modelul este similar
cen forma, aranjarea spatalé s obiectelor (de exemplu rdndul de
culturi fa de pigune) este de asemenea util pentru identificarea
‘unui object gia ullizici Ini, Miimea este o misuré a suprafeyei
‘bjectului. Caracteristicile culorii unui obiect fafa de alte obiecte
pe fotogramé (spre exempl nisipul are un ton deschis strucitor,
fn timp ce apa, de obicei are un ton fnchis). O umbra furnizeazi
informaii despre iniljimea obieetului, forma si orientarea hui
9 Texture fumizeacd informatii despre caracteristicile fizice ale
obiectali, ete.
Fotointerpretarea ce se efectueazi in procesul de
stereorestituje si se referd la detalile ce trebuie sa figureze pe
planurile de cea mai mare generalitate se mumegte
fotointerpretare topografict
Fotointerpretarea ve se referi la domenii de specialitate
poarti denumirea domenilui respectiv ca: fotointerpretare
geologica, fotointerpretare forestierd. In raport cu cetinfee,
fotointerpretarea poate fi simpli gi siguri sau complexd si
Indoielnicd. Astfel, pidurile, apele, constructile, drumusile ete
se identifica foarte ujor si sigur pe fotograme pe c&nd specile de
arbori dintro pldure, gradul de eroziune a solului, natura unor
roc, culturi, gradul de umiditate a solului, natura unor coastrucfi
sau lucrari din teren, camuflajele, se indentficd cu dificultate gi
{eseor cu incertitudine jar alteori nu se poate face.
Fotointerpretarea se intemeiazi pe studiul caractersticilor
imaginii fotografice. In mod curent acestea sunt cuprinse in dou
mari grupe: caracteristici calitative si caracteristici cantitative
Cele calitative sunt acelea care nu se masoars in sens uzual al
cuvantului, dar pot evaluate subiectiv: textura, modelul, tonul
si forma, Fotointerpretarea calitativa poate fi ajutata cu chei,
teste, si ghizi. Caracteristicle canttative sunt acelea care pot fi
:misurate fn acceptiunea larga a cuvntulu ca: suprafee, distanfe,
40 unghiuri verticale sau orizontale, iiltimi gi diametre de coreane
ca si gradul de acoperire al terenuhui, Aceste caraterstci pot ft
bine valoriffcate in procesul de fotointerpretare dact se cunose
foarte bine obiectele de fotointerpreta si insure lor, felul cum
spar in imagine, daca imaginea este redatt lao scard convenabilé
si este de bund calitate (pot fi sesizate gi detalile, eventual gi
culorile) si dact imaginile se examineaza si stereoscopic, cAnd
perceptia formelor poate fi hotirtoare.
Aparatura si metodele de fotointerpretare
Executarea fotointerpreticii necesitt aparaturé de la cea mai
simpli pind la cea mai complexa, in functe, in primul rand, de
setoda utlizata si posibilitaile de dotare tehnicd.
Fotointerpretarea clasica se realizeazi cu instrumente relaiv
simple, cum ar fi: lupe, stereoscoape, mese Iuminoase, sau cu
spareturi' mai perfectionati: interpretoscoape, aparate de
explostare analogic’ (tereoplanigrafe, — stereometrografe,
aviografe s.a.) si aparaturi complexa In cazul fotointerpretari
automate, cum ar fi: aparatura de exploatare numerica
(convertoare A/D, D/A, microcalculatoare, staf grafice cu
sisteme de programe specializate),
‘Trusa ca lupe se utilizeazA pentru fotointerpretarea aat tn
condifi de birou, et gi la desvitarea pe teren, Lupele wzale din
‘rus sunt:
Tope cu puter de marie de, f= 125mm, dametal de 7mm;
= ape ou potere de marie de, f= 625mm, diet de 35mm;
- Tepe ou ptere de marie de 10", f= 12,5mIm, amet de Mm,
provizte ct scald grdatt.de 10mm, vias in zai de mm,
Lupele cu putere de marire de 2* gi 4* se uilizeaz& pentru
‘aprecierea general a zonei, caracterul reliefului gi al
obiectivelor. Lupele eu putere mare de marizo sunt destinate
studiului in detaliu al obiectivelor si mésurarea de elemente
componente ale acestora
a Stereoscoapele sunt aparate ce permit analiza pe baza
‘maginilor in relief (a modelelo steooscopice). Sunt ralizae in
diverse variant: stereoscoape de buzuntr, de birow, ou oglinzi gi
stereopantometre, Urilzarea stereoscoapelor prezint®. avantaje
deoarece contururle obiectelor se isting mult mai usor pe
‘imaginea spatial, formele obiectelor sunt mai expresive, se
evidentiazl legiturile cu obiectele Taconjuritosre si exist
posibilitatea determiniciinllimilo.
Stereoscopul cu oglnzi (Figura 3.1) este un aparat cu care se
objine modelul terenului pe baza a doua fotograme conjugate
(acestea trebuie si indeplineascd condiile impuse pentru a
forma un cupla stereoscopic). Aparatul permite fotointerpretarea
imaginilorpozitive si negative eu formatul: 13x13, 18xl8, 24424
5130330 em,
Fotointerpretarea este comoda si eficientA In acest aparat,
fntrucét orientarea fotogramelor si formarea _modelului
stereoscopic este simpli, materialul fotografie nu necesité,
prelucrari suplimentare, cdmpul viaual este mare, permitind 0
vedere de ansamblu a zonei inegistrate pe fotograme. Aparatul
are dezavantajul e& sistemal optic de marite m1 permite
concentrarea asupra anumitor detalii, iar analiza se face de cdtre
lun singur operator. Aparatulul i se poate ataga un dispozitiv
auxiliar penta misurare (stereomicrometru) sau poate fi
previzut cu un sistem simplu de masurare $i trasare grafic
(stereopantometry). Stereoscoapele se utlizeazs, de regu, in
ccombinajie cu mesele luminoase, care pot asigura o iluminare
‘corespunzitoare a imagin
Figura 3.1 Stereoscopol ev oglinz
2 Interpretoscopul (figura 32) este un aparat optic construt
special pentru fotointerpretarea fotogramelor —aeriene.
Caractersticile constretive ale aparatului prezint& 0 serie de
avantaje: observare stereoscopici simultana a doi operator,
‘uminare directa gi reflectat,rotre optic a imaginii, dispozitive
pentru analiza materialului fotografic in role, dispozitiv pentru
rmasurarea paralaxelor. Fotointerpretarea 1a acest aparat este
ficient in special datorité faptului ek o mare cantitate de
‘material fotografic se prezinti sub form& de negativ in role.
De asemenes, studiul aceleiagi zone simultan de ctre doi
‘operator, duce Ia micgorarea timpului de fotointerpretare,
posibilitatea concentrérii asupra unor obiective complexe si
Imirirea considerabils a gradului de siguranfa si precizie a
fotointerpretari.
Figura 3.2-Inerpretscopul
Aparatura fotogrammetrict analogict permite foto-
interpretarea imaginilor in procesul de exploatare fotogram-
meticd in scopuri cartografice sau in alte scopuri. Aparatcle
utiizate sunt de tipul: stereoplanigrafe, stereometrografe,
aviografe, eutografe, opocarturi ete.
3 Prezentarea concretl princpiilor constructive sia modului
4e lucra cu aceste apsrate face obiectul cursului de stereofoto-
grammettie. Imeginile objinute pentru analizé sunt clare si
fexpresive, dar o mare parte din sceste aparate prezinta
ezavantajl unui emp restrans al imagini, datoita mri ei,
ceca co duce Ia o ‘riticie” e operatorului tn cadrul
stereomodelului, avand ca rezultat omiterea unor zone de analiza
Executarea fotointerpretaii concomitent cu intocmirea
“originalului de stereoresttuie este o operatune strict necesa in
S-ar putea să vă placă și
- Speță Transgaz SinaiaDocument4 paginiSpeță Transgaz SinaiaAlexandru Balan100% (4)
- Dictionar TermeniDocument7 paginiDictionar TermeniAlexandru BalanÎncă nu există evaluări
- Etalon - Unitati - Masura PDFDocument5 paginiEtalon - Unitati - Masura PDFAlexandru BalanÎncă nu există evaluări
- Proiectii Cartografice PDFDocument34 paginiProiectii Cartografice PDFAlexandru BalanÎncă nu există evaluări
- Bonitarea Terenurilor AgricoleDocument36 paginiBonitarea Terenurilor AgricoleAlexandru BalanÎncă nu există evaluări
- Curs1 2 BGFDocument22 paginiCurs1 2 BGFAlexandru BalanÎncă nu există evaluări
- Automatizarea Lucrarilor TopograficeDocument42 paginiAutomatizarea Lucrarilor TopograficeAlexandru BalanÎncă nu există evaluări
- Analiza MatematicaDocument146 paginiAnaliza MatematicaAlexandru BalanÎncă nu există evaluări
