vekS)TATRA DB $TINTE AGRONOMICE $1 MEDICINA VETERINARA-BUCURESTI ‘\DEIMBUNATATIRI FUNCIARE §LINGINERIA MEDIULUT ‘ATUL: INVATAMANT CUERECVENTA REDUSA ‘TORI TERESTRE $I CADASTRU UTOMATIZAREA LUCRARILOR TOPOGRAFICE NOTE DE CURSCURS 1 - AUTOMATIZAREA LUCRARILOR TOPOGRARICE . GENERALITATI Automatizaea = actiunea de a (se) automatiza si rezultatul ei; folosivea ‘auitbiniifeloifin procestil dé prothictie! inzdstraréa ev automate.” Automatica = cpatacancter deaomadsn ‘Topografic = ramura a geodeziei care se ocupa cu tehnica masuratorilor unei pontun a scoaretPamantul, y dtemngre posite clemontclor eoeret + teresre pe suprafete micieamideute ace), mecon at eee oun ‘Teprezent ‘Srafice sau" numerice a” suprafetelor masurate, in ‘scopul intocmirii de harti sau planuri. ‘Automatizarea luerarilor topografice reprezinta un déviderat mai vechi a {uturorspecialistilor din domeniu. Acest fuera a fost posibilincepind cu anit °70 datorita dezvolariiinformatii si electosiei, . Automatizarea reprezinta un flux tchnologic prin ‘care toate etapele intoemiileraritortopografice safe realizate in mod automat. Prin etapele unei lucrari topografice intelegem: 8) culegerea datelor din teen si stocarea acestord pe diverse suporturi de memori; acest lucra este posibil prin: ~sparitia dispozitvelor de masurare electronice care asiguirau precizie em; in prezent precizia acestora este mm sau sub mm : ~ aparitia procesoarelor si micfoprocesoarelor ca parti componente instrumentelortopografice : = sparitia calculator in vederea preluerarii-acestora; Acest lucrs-a fost posibil prin aparitia calculatoarelor(din ce in = €¢ mai-performante) si a programelor de preluare-transfer date, parute odata cu crecaréa dispozitivelor de masurare electronice) prelucrarea datelor preluate din teren si creearea planului numeric; acest lucru a fost posibil prin aparitia programelor de prelucrare de date din ce in ce mai performante 4) obtinerea planului analogic(considerat a fi produsul final al lucrarii lopografice) precum si o serie de date insotitoare(suprafete, dimensiuni, coordonate etc) Acest ueru este posibil prin: ~ aparitia programelor de prelucrare de date = aparitia consolelor numerice si grafice care permit controll si corectarea planului inainte de executarea desenului final = aparitia meselor de desen sau a plotterelor ea periferice ale ordinatoarelor care au permis realizarea automata a desenului. Toate aceste elemente au dus ls aparitia topografiei numerice care s-a -voltat in acelasiritm cu informatica si electronica, sracteristici ale topografiei numerice: ) tinde sa stabileasca un model mumeric pentru planul topografic(numit plan numerie)care conserva precizia datelor initiale,obtinute la masurare si care sunt disponibile oricind ») inde sa exploateze planul numeric in mod automat pentru lucrarile ulterioare cum ar fi: determinari topografice diverse, determinare automata a elementelor in vederea executaii trasarii ‘automate, determinarea automata a suprafetelor, proiectarea automata drumurilor si calor ferate ©) tinde sa permita obtinera expresici grafice a planului umeric(plan analogic), in intregul Iui sau pe sectiuni, la orice scara, in orice moment si cu orice continut, El este imaginea ‘rafica a planului numeric. Plan numeric — in baza de date masuratorile sunt reale (scara 1:1) Plan analogie ~ pentru reprezentare se introduc coeficientii de scara Instrumentele topografice realizate in ultimii ani s-au dezvoltat pe directia automatizarii proveselor de masurare, inregistrare si prelucrare a datelor prin incorporarea in ele a unor microprocesoare. Astfel s-au dezvoltat conceptele de utilizare unificata a dispozitivelor de masurare_elecronica a distantelor cu teodolite si tahimetre electronice, cit unitatile de inregistrare si stocare, precum si cu cele de transfer direct la ealculatoare,‘Asifel au aparut si dezvoltatTinile tehnologice automate complete, ‘care merg.de la ridicari de teren pina la obtinerea planurilor numerice. S-a ajuns azi ca aceste linii tehnologice sa fie constituite dint-un singur instrument si un singur operator, automatizarea lucrarilor topografice se manifesta in toate fazele activitatii topo, de la preluare pina la obtinerea produselor finale.CURS2 - AUTOMATIZAREA LUCRARILOR TOPOGRAFICE, STATI TOTALE: SOKKIA ~ SET3E, SET4E, SETSE, SETSES SOKKIA SET 3E, 4E, SE, SES ~ statii totale de precizie medie SETE are mai multe functi organizate in moduri de lucra, fiecare din acesta este impartt in maxim 3 pagini; fiecare mod de luera poate avea maxim 12 functi, din care tri sunt pentru trecerea de la o pagina la alta; a iesirea din fabrica functile sunt pozitionate intt-un anumit fel numit “pozitionare implicit” Pornirea aparatului: prin apasarea oricareia din cele 5 taste Oprirea aparatului: se tine apasata tasta mica alba ESC si se apasa tasta din dreptal functici off ce apare pe ultima din cele 4 linii ale ecranului (dupa apasare trebuie eliberate simultan ambele taste) Aparatul este in regim de lucru dupa indexarea cercului vertical si orizontal; acest lucru se face prin rotirea lunetei in plan vertical si respective rotirea suprastructurij aparatului in plan orizontal pina, pina se aude un semnal audio. letastelor: revenire la modul de baza Mentinut apasat: ILLUM: iluminarea display-ului sia reticulului (Off oprirea aparatului ‘THEO — intrare in modul teodolit EDM — intrare in modul de masurare al distantelor S-O — intrare in modul de trasare si coordonate CONF ~ intrare in modul de setare >PX —trecere la “pagina” urmatoare = nici o functie ILLUM ~ iluminarea display-ului si'a reticulului Enter — confirmarea introducerii/modificarii-datelor Exit —iesire din orice mod de luera Clear revenire la ecranul urmatorEDIT - modificarea datelor Input — introducerea/modificarea datelor Clear —anularea valorilor off —oprirea aparatului T—trecere a optiunea anterioara 4 = trecere fa optiunea urmatoare > trecere la optiunea (coloana) din dreapta 1 = selectarea numarilu 1 2~selectarea numarului 2 3 ~selectarea numarului 3 ‘Taste uilizate la masurarea unghiurilor 0 SET —~ introducerea valorii “0” la cereal orizontal HOLD — biocarea/deblocarea cercului orizontal ~ afisarea unghiurilor de inclinare a axei principale REP — trecerea la modul de masurare prin repetitie a unui unghi BS : vi ZA/% - unghi zenital/panta in procente 'VA% - unghi vertical/panta in procente “ZAJ%" este afisatcind parametrul nr.8 este setat la “Zenit 0” “VAW%" este afisat cind parametrul 8 este setat la “Horizontal 0” sau “Horizontal +/- 90” Taste uti te 1a masurarea distantelor: Sdist, Hidist, H.Ver— masurarea distantei SHY — selectarea distantei de afisat dupa masurare = inelinata . H=redusa Ja orizont ‘V = distanta pe inaltime PPM ~ intrare in modul de setare a cotectiei atmosferice MITRK ~ intrarefiesire din modul de masurare prin urmatire a distantei SIGNL ~ semnal de “cautare” a prismei (pentru oprire se apasa tasta Exit) RCL ~ rechemarea din memorie a ultimelor valori masurate F/m— trecerea de la metri la picioare(pentra 5 secunde) STOP - oprirea masuratorii‘0 modul teodolit 7 fisarea inelinarlor axei principale (decalare) © metoda de masurare prin repetitie a unui unghi orizontal © introducerea unghiului orizontal “0” + blocarea cereului orizontal > Unghi orizontal dreapta/stinga (selectare) ~ panta in procente. 5-0 modul de trasare ~ Geterminarea coordonatelor ‘sasuratori pentru trasare > ‘swrointerseetie(tezolvarea unui triunghi) ~ Inttoducerea coordonatelor punctutui de sta ~ ‘nlroducerea inaltimii aparatului si prismei inuroducerea coordonatelor punctului de trasat ~ Jntroducerea punctului de trasat ON ~ modul de configurere ~ sotnpenserea inclinarii axei principale‘Taste utilizate la masurarea coordonatelor: ‘Stn_P — introducerea coordonatelor punctului de statie Ht. ~ introducereainaltimii aparatului sia tintei (prismei) [BSang ~ introducerea coordonatelor punctelor de Jegatura si calculul orientari de la punctual de statie catre punctual de legatura COORD —masurarea coordonatelor punctului vizat MEM ~ introducere/stergere/vizualizare coordonate ‘Taste utilizate pentru masuratori speciale: RESEC — intrare in programul pentru retrointersectie Known ;introducerea coordonatelor punctelor cunoscute ‘StnHt: introducerea inaltimii aparatului Obs : inceperea preluarii observatiilor MLM — masurare intre doua punete nestationate S/% : panta in procente dintre cele doua puncte ‘Move : schimbarea punctului de start (punctului de referinta) REM — masurarea pentra determinarea inaltimii unui obiect inaccesibil S-O_P-~ introducerea coordonatelor punctului de trasat S-O_D-~ introducerea distantei de trasat SO_Sd ~ trasarea distantei SO Hd ~ trasarea distantei SO_HA ~ trasarea unghiului orizontal DIAGRAMA MODURILOR DE LUCRU: EDM ~modul de masurare a distantelor + masurarea distantel = detesminarea inaltimii unui obiect inaccesibil = masurarea distanteiintre doua puncte = corectia atmosferica = semnal de “cautare” a prismei ~ rechemarea din memorie a ultimei masuratori3 ~ AUTOMATIZAREA LUCRARILOR TOPOGRAFICE, STATIC POTALE: SOKKIA ~ SET3E, SET4E, SETSE, SETSES ‘MASURAREA UNGHIURILOR . DISTANTELOR SI ‘COORDONATELOR ‘nainte de a incepe masuratorile verificati daca: ~ bateria este incarcata ~ _aparatul este corect pozitionat in statie ~ cereurile vertical si orizontal au fost indexate parametri aparatului au fost setati MiASURAREA UNGHIURILOR sducetea unei eftiri Ia cercul o se intra in modul THEO ~ se roteste aparatul inti aproximativ, apoi din surubul de miscare fina al cercului orizonta, pina ce pe ecran apare valoarea dorita se trece in pagina a doua a modului THEO ~ se apasa tasta HOLD, blocindu-se in acest fel valoarea de vinghi sdovita(va aparea simbolul Hah) ~ vizoti coreet punctul spre care doriti sa introduceticitirea respective ~ deblocati inregistrarea la cercul orizontal(va reaparea simbolul HAR) ca sonsului poritiv de inregistrare Ja cereul orizontal ~ se apasa tasta R/L(va apatea simbolul HAR iar sensul pozitiv de inregistrare va fi spre stinga, in sens invers acelor de ceasornic) ~ pentru a reveni la sensul acelor de ceasdmic, se mai apasa odata tasta RIL area unui unghi prin repétite: ~ se intra in modul THEO ~ $e apasa tasta REP pentru a intra in modul de masurare prin ‘epetitie(pe ecran vor aparea functile: Clear, BS, FS, Exit) ~ _vizati primul punet si apasatitasta BS(viza spate) ~ vieati al doilea punct si apasatitasta FS(viza inainte); se incheie in acest fel prima masurare a unghiului~ _vizati din nou primul punct si apasatitasta BS = Vizati al doitea punct si apasati tata FS; se incheie in acest fel cea de a doua masurare ~ procedura descrisa se repeta pentru ficeare nova masurare a unghiului ~ pentru fiecare masurare incheiata pe ecran vor aparea pe prima linie valoarea insumata, pe a dova linie numarul de masuratori, iar pe a treia lini, media masuratorilor; apasind tasta Clear se anuleaza ultima ‘asuratoare efectuata; apasind tasta Exit se iese din modul de ‘masurare prin repetitie Observati: 1) se poate masura de maxim 10 ori, valosrea insumata putind fide maxim 399.999 grade centezimale 2) In modul de masurare prin repéttie wnghiului orizontal afisat nu I se aplica corectia de inclinare a axei vertcale Panta in procente: ~ se intra in modul THEO ~ se apasa tasti ZA%(in loc de unghiul zenital va fi afisata panta axel de vizare, in procente) > Pentru. reveni la afisarea unghiului zenital, se apasa aceeasitasta ZA% MASURAREA DISTANTELOR SETE utilizeaze lumina inffarosie pentru masurarea distantelor(viteza razei ste afectata de temperatura si presiunea atmosferica) setarea din fabrica a fost efectuata astfelincit factorul de corectie are valoarea Oppm peatra temperatura de 15Sgrade Celsius si presiunea de 1013 hPa(760 mmHg); p2—_—Prima linie = prima pagina OSET HOLD Tilt ps A doua linie = a doua pagina REP ZAM% RL pl Atria linie = a treia pagina o*o -ofo o-o Prima functie din prima line clipeste = cursorul se afla pe prima ‘unctie din prima linie apasatitasta —[)_—> [de 8ori (cursorul se deplaseaza pe prima fmetie dina treia Tinie); Se apasa apoi tasta po ot pit cind in loculfinctiei REP aparé tasta Bsang Se procedeaza identc pentru alocarea functiei MEM in locul functei FVL folosind tastele Saget’ dupa care se apasatasta Enter pentru validare (va aparea ecranul care va intreaba in care din cele doua memori disponibile vet sa inregistrali noua pozitionare a funcillor din modul THEO; se va alege varianta | sau 2; daca se alege varianta Exit, noua pozitionare muse va inregistra in memorie) Pentru ca in timpul lucrului sa pueti aves acces Ia toate paginite unui mod de lucr, trebuie sa alocati si functile de trecere la pagina rmatoare(p1, p2 sau p3).Retrointersectie Aceasta funetie calculeaza coordonatele punctului de statie, prin observarea a doua puncte cunoscute(puncte accesibile-sa poata fi stationate cu reflectorul): ~ se apasa tasta RESEC (pag, 3 modul S-0) ~ se apasa tasta Known = va aparea ecranul pentnt introducerea pentru introducerea inaltimii aparatului apasati tasta StnHit ~ se va apasa tasta Obs pentru inceperea observatiilor catre cele dous puncte cunoseute => va aparea un ecran care va va intreba daca ati vizat primul punct cunoscut. Pentru a confirma asta apasati ‘Yes=SETE va masura distanta care va fi afisata impreuna cu “unghiurile zenital si orizontal ~ pentru a confirma ca valorle afisate sunt convenabile, apasati tasta "Yes; altfel apasatitasta No ce a ce va duce Ia reaparitia ecranului care va va intreba daca ati vizat primul punet cunoscut si deci sa-! pot observa din nou. + Dupa confirmarea corectitudinii valorilor masurate catre primul punct pare un ecran care va intreaba daca ati vizat al doilea punct cunoseut; se vizenza si se apasa tasta Yes; dupa afisare si confirmarea corectitudinii acestor noi valori, vor fi afisate coordonatele calculate ale punctului de statie; pe ecran vor aparea si functile Yes si No; daca s¢ accepta valorile(tasta Yes), SETE vaintra in modul THEO, la cereul orizontal avind introdusa valoarea orientatri calculate catre al doil pPunct cunoscut; coordonatele calculate sunt introduse automat in ‘memoria aparatului si pot fi revazute daca se apasa tasta Stn_P de la ag.2 din modul $-0 ; daca se apasa tasta No, se va reveni in vederea reluarii observatiilor catre cele doua puncte.anctului siinaltime prismei. ‘ati prisma si masurati coordonatele apesati tasta soft REC de la pagina P3 a modului de lucru MEAS apoi iectati "Coord data’” si va aparea pe ecran, coordonatele masurate si numaral punetului apasati tasta soft REC, apoi apasatitasta soft EDIT; se vor introduce smatoarele valori ul punctului(Pt),inaltimea prismei(Tat. H), codul punctului(Cd); lupe: introdueerea fiecarei valori se apasa tasta enter ppasatitasta sof OK ~ pentru a masura coordonatele altui punct, vizati prisma si apasatitasta soft OBS. Dupa masurarea coordonatelor, pentni a inregistra valorile .cestora reluati procedura incepind cu pasul tri(apasatitasta soft Rec ) Tasta soft AUTO poate fi utilizata pentry masurarea coordonatelor si incegistrarea automata a valorilor masurate. In acest caz, fata de punctul inregistrat anterior, numarul punctului va fi automat crescut cu valoarea I, iar codul punctului si inaltimea prismei vor fi pastrate aceteasi, > Pentru ai ‘Transferul datelor la Transferul consta in copierea fisierutui din memoria aparatului in memoria calculatorului. Acest lucru este positil dupa ce in prealabil aparatul a fost conevtat Ia ealculator si dupa ce programul pe calculator este pregatit pentra « receptiona date;Procedura: = selectati JOB din modul de lueru ~ _selectati Comms output (se selecteaza fisierul care se doreste a fi transferat si se apasa tasta Enter); daca apare pe ecran Out inseamna a fisieral a fost trimis la calculator; daca apare pe eeran * inseamna ca acel fisier nu a fost transferat la caleulstor ~ dupa ce s-a selectat fisierul dorit se apasa tasta OK ~ se selecteaze SDR apoitasta Enter — incepe transferul datelor: dupa ‘transfer SET revine la ecranul de la pasul 2(selectati Comms output...)CURS 6 - AUTOMATIZAREA LUCRARILOR TOPOGRAFICE STATI TOTALE: LEICA ‘TC (R) 303/305/307 Aparate de inalta calitate destinate in principal Iucrarilor in construct. ‘Tehnologia avansata utilizata permite ca mica de masurare sa fic mai usoara, Aparatul este ideal pentru radieri simple, in constructi si in trasa ‘Se ial upor said! | + Testottoraetie; ecran cu erste lcide, mar gil + Perit masuator sea ralecter culaseru vat ncorperat, (Gparatee TOR). * Taste de declangaresupimentard e pero lateral + Dispoztve de rote continu’ pe ‘ofzoriat pe verticals (yurdburt ‘angen, ar. 4+ Vor 2 Laseride ghdare 3. Surdb de miscare vericala 4 Batre 5. Supottpentubetera GES © Capacutbatriot 7 Ceuta, foousarearetcut 8” Focusarea imagini 9 nee detagabilcwgursbur de 10 Intra sere S22 18 Sunubur de calare 12 Obiedv ov dispaiy de mace: sitar ncoporat DM tee 48° Display (Eeran) 1 Taetatrd 15 Nol ckeulers 16-16 Tasia PomivOprt (wom) 17 Tasth de dectngaro 18. Suma de migeare crzontlaUtilizarea aparatului ‘Tasta On/Off eso pleats pe partes Interla2aparaupenitua eva pres noon 9 spor. Toate canal prezeriste sunt example. E pote, {nef do versunea de eof £8 para berene Deserierea tastelor: ‘Taste fice B) MPsuraroa de detente si Sm crohir, @B_ Mocurz0a.de ciety g5 nghiut aiparea valor asurae ra negitrare, (2B Tosts programabis cu fancy a+ eo ‘Acces la uncle penta mtsurara distanf! sla coretle de deta (oom. FNC > ea + das ‘Acces rapid fui legate de ‘masurdtor. MENU > aa + aa ‘Aces la gostonarea dal, configurarea apaatu 3 cocci = - Comutarea anata tunings Inet eran (doc pratt mol mea oC) Taste de | tao | Caan tora | dormers iret ore carer. Taste fie “Taste cu fan tage In mod fi (ENTER, SHEN), esc > +g Inchele un dalog sau oetare co pistes valor anticare. Revenre erivlulimediat superior super. Pour i + My “Page grocer’ unl donc a0 desta perma mate crane gore cera lurmalora unui dialog oe 80 destgoara pe mai mute ecrana,> @ a Arborele de meniuris BE S22xI meviu a + Execute Inchelora mania vente la Measure’ [EE Ravlament si sooena de meni pot ere, ince enero trator Functile eparatului Modul de intrare In acest nod campuriogtrse de complatoa cutee sa var | ” 4 | ae activeaza bara verticats de “Bab 2 Ssioonz8 carat! more Tn campul de 3.Valideazé caractond social Caracol se Inu cite sting A. Strgeun caractr 5. Validea inrarea, fo auiex SETTINGS contrast son Oriontaroa Hee ads pe (0'0000"/0.90n, a Intrari alfanunumerice In campul de incare apace o bar ‘eral care contin caractere ‘llanumercs speciale, Schintere de coractre a -umericelaltanumerice. a Sets crac nba de [ hntun cmp s pot introduce Ssearactere nuheice 9 arectere aanumere. Unghie aunt agate per- ‘manent Ie momenta apc taste fo dectngenns ‘misurarea star. Valorie Lnghiurtor estan unt Invogitote in metnoria Into sau deseeate pe intra ser, ‘Se detongaaza masurrea ‘atone gt afgares acest Unghie sunt agate indo pendent de masurarea Sstano. Dstana aga ‘omane alas pandeste Fruita de o noua masurare dedistantcov: Jnivs gonereaza un bloc de Piocadeu: {ISIS Er coordonate aoestea pot Acost bton dn ecranulde Otensten ve defies, de sserene: Joterninie pr eo misurareacivoaza rin uml desaerea ponet Gothen sta 5a Dots sot caponibe pent aa xrays. be do posite de caesarean Se inroduce num pune do valor Orentarea ge face mane 3 c ae oventare. Se vaideazé cu he 4.800"8 23) 88 introduc vaearea Hz neal sav se fxoaza pe Ue <0» ert : or Bssrg: — o*00"00" Criemtarea se atigearé permanent, x] i dar ease poste modi pn esse, Datale sunt inregistate i ‘nvoduco numa sabe, pecan 0 actveazd cnn ‘Hindmea aparatlu "ni Se cron de mésurare Volare Se potinveduee menus! coordonatole sai ‘eordonatotor: Crag stat : 2a 4.500 0 Incadrul acest log £8 pot, pale inroduce menval aumee, limos 1475687.945 9 cooréonatee punch de ste, 169360. 602 ¥243.932 1. Se advoe curso pe tia corespunedtoe Se validea cu gj 2. : Dae invoduse sunt Trvegistrate 20 fevne in er de mtsurre “ Cootdonatle sta sunt stable pe (0100). Serevine in esranul de sate, “ So revine in eran de mmasurare lid slvare.Alte func FNC CUrENC™ (D+ ap ) un sponbie dare ere FONCTION’ Rea aL Ree EW. HEIGHT (new) DEL-LAST REC. (OLA) exe In acest capt! se descrie modul de _eplcare’s Hocrelunel uncle pt ansate direct in ‘ier spe ER Seed tect sn rans + ast Day ut cto setcia Hance AB Lanseazt tna Se alge modul de mésurare a stan EDM IR inaroge) cou, RL (ra rolctor) Modu als se tiyeaza na. sae IR nrarogu Miu de dstange cuprsme RL: Laser vba: Masur de dlstanje fr pismo pina le 60 1:4 prise pan lak Mal muito infeematin capo “Configurarea modu do masirso-a slstango (EDM) © M8 cursor pe uncia REC. BB snc0azs onc. (Cu"REC*datele mesure in acel ‘moment sunt inzegitrat in meena intend sau tansterate pe intra seal, Prin atvaea func "REC™auloc ‘umstoarele acu + Tnregisrareabocuks mésura * Incremenare pumérii punta cuntCURS7 - AUTOMATIZAREA LUCRARILOR TOPOGRAFICE STATI TOTALE: LEICA TC (R) 303/305/307 APLICATI - METODE DE LUCRU Determinarea inaltimii punctefor inaceesibile: eccsoulzetnte’ — Wieunoepucui eons eterna puss i Uancoact ince 4. Seinroduce numirul puncuiu g1 3, Sovizesz punctlinaccesbl eu Inalimea prem. telescopul BASE POINT Pea eu 00 pe: 101 BASE POINT PT Ptr: Hoos ue 1.850 ae 3.346 fo TE [pes srelowe a Hoo: 70.871 care _ EAS 2,Sedecangenct misuarea 9} ~ 4 Seirejstoazdcu'MEAS” datela stgrea dotnet onzonte (HO), masurte despre punt but EAS inoeesb ns extenecesar 0 ou masuore de MEAS Se masogd si s0 sna ‘nvegiteae® panel de Se pot determina puncte de vars, Se colulars gi ageazdinainea deasuprapramel de bec ia 8 (sclera os aime (a), bcos pasar primes sate func do unghie dtr la puncte” pune co bash SHEWBASE> Se ntoduee =Ratiere + Teesae * Poligonatie = Ate = nersecti inapoi Programul de RADIERE: ci acest program se pot mura un sue nt eran, ul poate eomparat ex ‘masurarea simp. Difers doar mods {de oteniare, detnire a sate ‘eotanele suplmentare peru coordonatle it [EP Date mssuate pot Incegisate in memoria interna sau pot Fvansterte pe Intra sorta R232 Aceste stati totale au incorporate in memoria lor intema diverse programe cum ar Procedura: 4. Se introduce aus punetl 2. Se nrduee options! coud 3. Se noduee sau se mds inatimea reece 4 Se dedangoaza marae inegistarea cu B,D seu cu @ (acai oa sagt uncia. Rec) Cutasiote Qa ap. 1 @F se poate rece usor ine ere ecane, Ecranult da misurare SURVEYING 7) $912 4.000 Bava we: wpacrataat o"56°45" 412.889 0 rasriataat 408-582 72.081 € 1739.420 0 e271 4 456.123Program de tasae: ‘sau ortogonala. a unor puncte ‘sistemwl trece automat in moduli _'- Se introduc: orientarea (Brg), Rose ort Serine eee = me cee nse Para § Seon © | sete | fee: sees a mee caeie any ee arn aera ee en a a ORG ts ceased ‘sit (punct x sau masa) valoror de rasor rasare. GW smecinmnso, ° > Sgshcroet : ee a essyecielecoented ar seer ee tee ete eee persone Reece aesl Receipt cole eeeesran gasenctceans es eee ce ccc eer . ansversal gilongitainl, ord giest patio be He: Dilerenja de ungh:pootva —ok:——iferenjatongiiginss: "dE ——_ierenja pe drach est Fag poncil de trasat et paiva daca punetl do Ginge puncte rasat Seapta 8 de Grech. esol mei departe catactal, ‘etal GT Dilereniatansversa8, —-&N——_—Diferonfa pe crf nord HD: Ditereralonetusna perpendicular pe iia de singe pune de Wasa peatvd ded punctl de \zare: poz docs col acta {rast e mal cepate, H: —Difroria de nde: postu + dact pune da rasa ema sus decd ounctl masurat, unctul do trasat ela ‘reapta punctualPrin roducorea wideardiii() in ‘tle de ebitarepunctle de rast Sse pot gisluyor grasa suzcest a SET OUT tata fn ctmpol PO” se aMiyeaza ise examneacs dale Punetinexstent sau coordonate sre "Nu ets punetl eu numdral dat > Sereintoduce numana puncte coordonatle, FIND POUT 3/8 }] Date ae intrare ncoract: Peto Pi Job Proj Aa || Piooae|) |} Pero : ‘ete || * Bateineamplete pent tasare ist wo.2000 || Pen: ras.aae'n |], Selatan ie pices oF Tapaaa a | Sone promot ge {| ano 7828 4 141.501. os on ocatt sll | tye: "etivor invari Segisose: C10 cr ce Folosind tastle fp se ot orcurge eps pune gst, Programul de Poligonate: ‘AplcaiaPoigonate callers fine datanjancinal,orzontls, ‘dferena de inane gi azimtul pent 2 puncte misurate, ‘50 determina se salveazs in memoria lord dante gi recede 2 puncte sucopsve. -<1N0F > EXIT Se inchele spicata “Trasare™ Se evine in "ison ) - 2. tare nur punt nine talector pei ana punt za Se ofgeacd numdl punclah mésurat entero. aaaeasiare 7°30"65" 102,501 m Tie bist Pr2 a) pe: het 1.200 || HF 102.801 4, Mizar punt si masa. (8, BD /REC, )+ Peogramul Cateu de Asi: Inept Al (lane) se clea Langinoa poligonlsde ‘nine adie deunnurie | {amo ponea pon edotntde punctounte prints |B ‘Siaindesst ore i ‘pups mésuarea a3 puncte ai se (euleaza gi se afgeaz’ onne. Cu butonul se afgesz’ aru de puncte masurat, aria ‘calcula permet polgenut Ichi fxn: 2.5441) EH Renee potsissuraen ico poze atlescopul. Pai tlescopu ee poate schimba ‘nee puncte. O distant webu ‘mural iniotdoauna. ‘ra actual, mereu Inet in pri punet (1), 1 seinvoduce mumaru pune. Geran de masurare Rezultate 2/80 docingears mésurares Set por pose Ta ERR ra uo i : e 5 “ Se declangeaza masurarea |] HO ~ 148.472 m2 ‘linwegisirarea, Se area : 0.000 n2| 0.014 hal ecrersescomina Pee ° sia a geen int goneortiomt lou sar acae | (sea 6 ® naousnncocn sae [BP Mia se atigonzs toncge do Se afgouzs F simon demieutscaes ae Sgt bedayenetmisaneasi whoa) 1 Rint pune tte seer an * fomen gous ec Seika lias ions no a SEW Lanes naa sega te fear Conosioaaie coon ce oe oor, Sette ead a Inropisvare aii, permet gt numa sepunct.Program Inersecte nap: , Ablcala"intrsecfeinapor'se Sunt posible umtoteleseevento_Inotdeaura mourdtrie gi fooseglo penta determine ‘emisurtor cae puncte reaulatle (pozia, devieja standard, poze! sparatl prin mesures a cunoscute: ede) Sunt Tivegistate In rn 2 puncte conoscute sia’ 1. Doarunghlut gl dstarje momar = presupundng ea a maximum 5 puncte conoscte 2 Distant, unghie sg ‘onfgurat inrgitrares in momoda Sppotovocsia miburiorcte. 3. Unghri Meg ete inte puncte folosing fe dstante = ‘sumtopunct ung a, V9 Cratiuriveriese sl onzonate (ic? distant cate ae + puncte), doar unghio (ic 3 ‘Toate coranele sunt funete) eave combina de unghsri Th fal, so calewoaz’ Eat Nou xempte poses Sidetanje cite dierte puncte. ginal poze actuale a \versunie locate de sf se forte part ipcisiv oensarea Hea ‘er, Supimentar se preza gt ‘evil standard gireztivtie penta evaluarea presi CCoordonatle sal ofentares pot fiapot activate ‘Sepottoe mlsudor fe doerge 0, |S Dac in pune exte masurat_ Rest inimfsuras "fh eau, eau po armbete fee, 19 e eatevaor in aceeas IlNu enecesaré o anumiseovenla poze a lelescopuli, incall eis + Masurareain ambele posit ie puncte sau poz alo ‘kia mésuratoare valid, Penta mason ambels posit telescopsl. Once punet poate f inmea reflectors ‘maeuratineie peje, in orce oofcent do roy treble ‘moment anterior neepei procesu Dtate pert acaasi punc. des ‘So caleul ex: masororea mail a este post maiflearea lr ftre ‘ifm pune, ape’ a primal pune, puncte dlerte, Dac se modticd spol ace del does, 6 {hatimee refcioeau into polka! lla misucroa aceluay punct In gazuimsurtoroe in ambele Spare un mess de ereare pease foc vere pein a ee ‘eign ef. vlna aol! punct in + Puncta vat cu inafimoa 0.090 ‘eats poze tleseopul. net vate cs inafnea 0.000 unetlevzate eu tatimoa de 0.000 sunt unt n eoneidorare fe coll nani, Dacs punctu iat are cu adevatnalinen 10,000 lateducoy 000m. . pent ea acesa 8 fe hua in alll ntProcosul de eseu determin n mod _gulomal metoda de preucrre, ac 2 puncte de tarsi, 3 punci de intersocfo coarcu unghur ee Dac 2 exoeutt mel mite ‘mBsurdio decd sunt necoste, ‘ina de all loceste metoca ‘efor mail pate ponte eterna pore, mete pent ‘penta nama, {In prososl decal se considers ‘alee originate maeurste oxi its mesa. In eazut nor masta ete acelagh unt se considers doar ulate "masurito pent facare fata Toate mdcurtore sunt “considerate cu aceans precise inalleent daca sau masurat nto Poze seu in ambetspozit le telescopul Intorsectia nape, Matode * prin puncte = totdeauna so foloseste testa 0 buona 3 puncte doar cu unghiurh > Se foloseyto comanda REC tin neni FNC sau tata 8-daca {$0 atagat incpa REC, + combnatie de distant 51 ‘unghiue Se olsest asia sau bulonul pent datange ‘i unghur sau comands REC fear Penta unghian a Procedura 4. Se ntoduce num punctti uo). aca punctl ny exist in memo intern sutomat etn mode! encoder menus coordonetlae 3. Pozi tnala in plan (, N) este lula prin metoda cer mal mic paste, ncuzird devia Standard girenduuro perry raha He distant zontal, 4. nsijmoa teat se caiculeazs ca ‘medica dileroneter do nae ‘van abcd masurstore og nae 5. Overtarea corcu He se calculeaza an mec macurStorior ince 2 posi sin posta plana 8 ca 2. Inver indie recor) FREE STATION eID AC, hee 2.900,8 ez 296°66"14" v: atr2"23" 0: 125.500 m ee) MEAS> nace mécurdtone 9) Daca int este o sms atunc se ‘m&soars sis irises ‘uiomat uaghiuie Ha ¢ ‘stant »)Daci frta nue 6 prsma saw daca istanla ru se poate masura tid reflect, ature e macoors Invegicteaci doar unghie FV. Wii wu Se dotinese nuroie sash parametisaparauts, 1 Setroduce numele ste) 2. Sintec Innes apratlt i. FREE STATION (Station Setup) stn: mt Pees 1.867 m <0 Se rovin in ecru de smasirare, EXIT Seincheleapleagise review in presramele ine GB. Testa ALL mascara gi Invegistosaa datas Unghie He gv, REC Comanda REC misoats si Invegistesea door unhurt He iv. SCALG> Afgeazaecranucu ‘auitate scatcleass Pozila apart acd sau ‘maura cal pun 2 puncte Ino singurd peje gat ulin o cstan Inchelore steven in programe inal. ‘indicate de stare: ort Brim pune 2 misurein oni Arete net s-2 mésurat in pocie iCURS 8 - AUTOMATIZAREA LUCRARILOR TOPOGRAFICE G.P.S, - Partea NAVSTAR ~ GPS : NAVigation System with Timing And Ranging ~ Global Positioning System, sistem care astazi este cunoscut aproape exclusiv sub denumirea de G.P.S. In anul 1973, departamentul Apararii SUA a lansat o comanda catre "Join Program Office din Los Angeles Air Force Base” prin care solicita elaborarea conceptiei unui sistem de pozitionare bazat pe satlit, care sa permita navigatia(adica sa ofere pozitia si viteza) unui obiect oarecare ce se afla in miscare sau in repaus indiferent de conditiile meteorologice, zi sau noapte, in orice punet de pe suprafata sau apropierea Pamantului (pe pamant, aer sau apa); de asemenea se mai solicita, sa fie asigurate informati de timp foarte precise, dar cel mai important lucru era faptul ca toate aceste informatii sc doreau in timp real, puse la dispozitia utilizatorulu imediat dupa masurare. Rezultatul acestui project a fost NAVSTAR ~ GPS. Pentru realizarea sistemului , cu conditile amintite, au fost stabilite ‘urmatoarele conditi, de care sa tinut seama la proiectarea sistemului ~ orbite satelitare inalte care asigura avantajul ca se solicta un numar ‘mai redus de satelit, iar stabilitatea acestora pe orbite este mult mai ridicata; + orbite satelitare inclinate care asigura avantajul ca pot fi observate si zonele polare, evitind in acest fel o aglomerare de sateliti in zona polilor; ~ Tepartizarea uniforma a satelitilor pe orbite care asigura avantajul ca se realizeaza o acoperire completa si ci efort minim a zonelor de pe slob si in plus satelitii pot fi bine controlati si supravegheati; ~ orbit satelitare simetrice care asigura avantajul ca asupra satelitilor actioncaza in medie aceiasi factori perturbator, astfel incitconstelatia satelitara amine relativ stabila, Sisiemul NAVSTAR - GPS a fost realizat in trei faze: 1) 1974-1979 faza de verificare si estare ~ s-a verificat conceptia, sau Jansat primii sateliti test si s-a facut o evaluare a costurilor pentru realizarca sistemuluisNAVSTAR ~ GPS, sateifi sistemului INASS sunt inzestrati cu sisteme de navigate si dirijare, sistem de atare, sistem de propulsie, sistem de control temic si sistem’ de slimentare eu energie. Componenta principala este sistemul de navigatie si ‘livia, eu generatorul de semnale (sincronizatorul — oscilator cu Cesiu eare rduice semnalul fundamental), sistemul de receptie si transmisie, ozitivele de telemetrare si calculatorul de bord. Fiecare satelit este ‘ut cu reflectoate optice, pentru localizare prin SLR (Satellit Laser nging). ' sistemului GLONASS sut dispusi pe trei plane orbitale,‘cite 8 in plan orbital. Satelitii sunt distantati la 45 grade pe orbita, iar in ‘soo'le ee angumentul latitudini satelitii sunt decalati pe cele trei orbite cu “e. Orbitele sunt aproape circulare, cu o inelinatie de 64.8 grade, ‘s“oade de revolutie a unui Satelit fiinde de 11 ore 15 minute 44 secunde. naltioea la care evolueaza sateliti deasupra Pamantului este de 19100 km. scemvl GLONASS a ajuns la totalitatea de 24 sateliti in anul 1996. «teristic sistemului este faptul ca la bordul fiecarui satelit se tealizeaza “manent un control asupra modului de functionare a sistemelor principale; tectiune depistata este transferata mesajului de navigatie, care se «w:ualizerza Ta fiecare 30 seeunde. Intirzierea maxima eu care este semnalata lefectiune este de.1 minut, dar este planificat, cain viitor aceasta inticziere redusa la 10 secunde, de sateliti sistemului GLONASS ecam satelit GLONASS emite semnale in doua benzi de frecventa Ly si Lo sisteonul de navigatie GLONASS fiecare satelit este caracterizat prin ‘ots fui proprie: Pentru un satelit care emite in banda Iui de freeventa f= 07k Af BK) +k AG unde: analul de freeventa 1602MEz. 562.5 kHz 6° 1246MHz Ab= 437.5 kHz De precizat ea doi sateliti din acelasi plan orbital decalati la 180 grade emit pe aceeasi freeventa,dispunea de 24 de sateliti ~ faza cunoscuta sub initialele IOC (Initial, Operational Capability) devenita oficiaa la data de 8 decembrie, 1993. Din punet de vedere militar sistemul se considera finalizat, cind toti cei 24 de sateliti sunt din generatia Blok Il sau Blok IIA (prevazut pentru sfirsital anului 1995), Satelitii din generatia Blok I au fost sateliti prototipi conceputi pentru faza de testare si dezvoltare (1978-1985); greutatea lor era de 845 kg si erau prevazuti pentru o durata de functionare de 5 ani Sateliti din generatia Blok II se deosebese de cei din generatia prevedenta prin faprul ca aveau implementate tehnicile de protectie SA (Selective Availability) si AS (Anti Spoofing). Primul satelit din aceasta generate, in ‘greutate de 1500 kg, a fost lansat in februarie 1989, durata de Functionare fiind de 7.5 ani. La bordul fiecarui satelit din Blok Il se afla 4 eeasuri atomice, doua cu Cesiu si doua eu Rubidiu, In nojembrie 1990 a inceput lansarea satelitilor din generatia Blok IIA — sateliti dotati cu posibiltatea de comunicare satlit-satelit. In 1995 s-a inceput lansarea satelitilor din generatia Blok II R ~ asigura facilitatea de masurare a distantei satelit-satelit (ehnica SSR), ier ceasurile atomice existente la bordul acestor sateliti sunt cu un ordin de marime ‘mai precise ~ durata de viata este de 10 ani Inperioada 2001-2010 se preconizeaza lansarea de sateliti din generatia Blok IF, generatie prevazuta eu sisteme inertiale de navigati. Semnale emise de satelitii sistemului NAVSTAR — Gi Sarcina principala a satelitilor este de a emite semnale, care sa poata fi receptionate cu receptoare adecvate. Pentru aceasta ficeare satelit este Prevazut cu ceasur (oscilatoare), un microprocesor, un emitator si o antena. ‘Asigurarea cu energie este realizata de baterii solare. Oscilatoarele din satclit genereaza o freeventa nominala fundamentala de 10.23 MHz, care sta la baza generar celorlalie semnele. Multiplicarea frecventei fundamentale cu 154 si 120 genereaza doua unde purtatoare in ‘banda L, asa numitele semnale L; si La are au urmatoarele caracterstci 10.23 MHz x 154 = 1575.42 MHz 10.23 MHz x 120 = 1227.60 MHz ‘Acestor frecvente le corespund urmatoarele lungimi de und: d= 19.05 em y= 24.45 em2) 1979-1985 faza de dezvoltare a sistemului supra dezvoltariilaturii tehnice a sistemului realizat receptoare adeovate; 3) 1983-1994 faza de definitivare a sistemului ~ care se intrepatrunde eu faza precedenta, datorita rezultatelor foarte bune obtinute in faza de testa In aceasta etapa s-au Jansat sateliti pentru completarea integrala a sistemului si s-au concepat recepioare tot mai performante. cing lucrarile s-au concentrat au lansat noi sateliti si sau In paralel cu sistemal NAVSTAR ~ GPS conceput de SUA, a fost creeat de catre fosta URSS un sistem satelitar asemanator numit GLONASS, ambele sisteme fiind independente, care in situatia folosiii lor eombinate pot sa se ‘completeze foarte bine reciproc. Primul satelit GLONASS a fost lansat in anul 1982, aceasta corespunzind eu faza de dezvoltare a sistemului American, Dupa 1982 conceptia sistemului a fost de mai multe ori reluata si imbunatatita, avind ca rezultat o precizie mai ‘buna a pozitionarilor pentru navigatie sio incredere ridicata in aparatura de lor, care aveau o perioada de functionare de 5 ani, ‘La inceputal anilor 1990, sistemul GLONASS a fost dat liber pentru ‘tilizatori civili pentru rezolvarea problemelor legate de navigatie si pentra controtul integral al sistemului IL Statile monitoare si de eoritrol: ‘Segmental de control al sistemului NAVSTAR-GPS este format din 5 statii, acestea putindu-se clasifica in functie de sarcini si functionalitati in : a) statia de control principala(Master Control Station) Statia de contro! principala din Colorado Springs asigura toate datele de la statiile monitoare si calculeaza predictiile pentru orbitele satelitilor intr-un sistem de coordonate cartezian geocentric B.C.E.F., precum si pé elipsoidul cechipotential Word Geodetic System 1984 (WGS-84). Aceste rezultate sunt ttimise ca mesaj de navigatie la statiile le control de la sol. Tot in sarcina statiei principale de control intra, determinarea corectiilor efemeridelor satelitilor. In acest sens sateliti sunt prevazuti cu antene de receptie, un sistem de propulsie pentru a executa corectile si un sistem de control a stabilitati ) Stati monitoare Pe linga statia de control principala, mai sunt in Hawaii, Kwajalein(in insulele Marshall din Oceanul Pacific), Diego Garcia(insula in Oceanul Indian) si Ascension(insula in sudul Oceanului Atlantic). In statiile monitoare sunt inregistrate date de Ia toi satelitii vizibili, sunt ‘masurate date meteorologice, se face o procesare a datelor, care apoi sunt transmise statiei de control principale pentru prelucrarea finala, ©) stati de contro! la sol Ca statii de control la sol figureaza Kwajalein(in insulele Marshall di Oceanul Pacific), Piego Garcia(insula in Oceanu! Indian) si Ascension(insula in sudul Oceanului Atlantic). Aceste stati sunt prevazuitecu antene la so, prin care sunt ransmise mesjete de navigate spe satel. ‘Aceste date sunt transmnise de 1-3 ori pe zi. Cele 5 stati ale segmentului de control operational sint suficiente pentru deierminarea efemeridelor care sunt denumite efemeride Broadeast(mai putin precise) si sunt transmise prin mesajul de navigatie de la satelit Ia utilizator. Pentru determinarea unor efemeride mai precise, sunt folosite suplimentar ake 5 stati. In prezent exista si alte organizatii, care calculeaza cefemeride precise, ca de exemplu National Geodetic Survey din Rockville, Maryland, IL Politica de siguranta a sistemului Doo. D. = Departament of Defense SUA (Departamentul de Aparare al SUA) are controlul intregului sistem GPS, rezervindu-si dreptul de a comunica sau nu, in prealabil, utilizatorilor, unele carente de utilizare. Tehnica $-A (Selective Availability) este 0 reducere voita a preciziei peniru pozitionarea in timp real deci influenteaza mai ales navigatia in timp real, Diminuarea preciziei este realizata pe de o parte prin manipularea controlata @ ceasului din seteiti(procesul dither), cin se produc erori controlate de perioada lunga si scurta in toate marimile masurabile (coduri si ppurtatoare), iar pe de alta parte printr-o denaturare controlata a efemeridelor trainsmise (procesul epsilon), Marimea denaturarii controlate a datelor poate fi dirijta de la segmental de control al sistemului Fara tehnica S-A activate, se estimeaza ca precizia pozitionari in tinip real cu codul C/A este de 15-30:m. Cu tehnica S-A activata potentialul de precizie se reduce la cea, 100 m in pozitionarea planimetrica sila cca. 140m in pozitionarea altimetrica.In mod oficial tehnica S-A a fost implementata pentru prima data la25 martie 1990 pentru totisatelitii din generatia Blok Il. In general, nu se poate de o regula pentru estimarea preciziei de pozitionare in timp real, intruct gradul de denaturare a datelor prin tehnica'S-A depinde ‘exclusiv de segmental de control al sistemului si este influentat de politica ‘mondiala fa un moment dat. ‘Tehnica Anti Spoofing produce o recodificare a codului P. oul rezultat se numeste codul Y si este accesibil numai unui grup restrins

S-ar putea să vă placă și

• Speță Transgaz Sinaia

  

  Document4 pagini

  Speță Transgaz Sinaia

  Alexandru Balan

  100% (4)
• Dictionar Termeni

  

  Document7 pagini

  Dictionar Termeni

  Alexandru Balan

  Încă nu există evaluări
• Etalon - Unitati - Masura PDF

  

  Document5 pagini

  Etalon - Unitati - Masura PDF

  Alexandru Balan

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Stereofotogrametrie Si Fotointerpretare

  

  Document48 pagini

  Stereofotogrametrie Si Fotointerpretare

  Alexandru Balan

  Încă nu există evaluări
• Proiectii Cartografice PDF

  

  Document34 pagini

  Proiectii Cartografice PDF

  Alexandru Balan

  Încă nu există evaluări
• Curs1 2 BGF

  

  Document22 pagini

  Curs1 2 BGF

  Alexandru Balan

  Încă nu există evaluări
• Bonitarea Terenurilor Agricole

  

  Document36 pagini

  Bonitarea Terenurilor Agricole

  Alexandru Balan

  Încă nu există evaluări
• Analiza Matematica

  

  Document146 pagini

  Analiza Matematica

  Alexandru Balan

  Încă nu există evaluări