LUNIVERSITATEA DE STINTE AGRONONECE 91 MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE INGUNATATIRI FUNCIARE $1 NGINERIA NEDIULUI DDEPARTAMENTUL INVATANANT CU FRECVENTR REDUSA ‘Specalzarea MASURATORI TERESTRE $1 CADASTRU BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE ald ud Semasial Cent ing Alexandra RADU oul wives 00872000Solulreprzint geosfera extern a Piméntlui in care se acumulenzi gi se plsteezi multe din elementele necesre vie, sub forma ugor aecesibils. El teduieprivit din dou puncte de vedere; comp natural si mijloc de produce fn agriultur gsilviculturs Proprieatea fundamentala a solului, cae i deosebese de roce, ese fetilitatea $3 reprint capacitatea solulu de a oferta mod continu sn canta sufciente apa, hrend gi celelelteelemente i condi esentale pentru dezvoltarea organismelor ce il populeazd, Un rol efinitorin care confer solului aceast propriate este humusul, produsul organic complex care mu poate i reprdus artificial rin cultivaea solu, acesta este intodus in circuit evonomic ea mile de producti, de caltileciruia depinde valoatea producti agricole objinut. Privit ca mijioc de produnfie, solul prezntunele propreta > est limita n spayiu~nu se poste multiplica la flea un mijloe de produetiecbisauit, > mse wrez fn timp, fa cclride producti succesive, ex cona st fie cexploatat ational, Folositn agricul, solu i schimbi multe din propreti si de acceatrebuie ums {ntimp evolujia acestuia in regim amenajat,astfl Inet exploatarea agricoli si fe rational, ‘in sf afecteze potenial natural de ferlitate al slab. ‘UNELE INSUSIRI ALE SOLULULFOLOSITE IN STUDILE DE BONITARE In atingerea scopului fundamental l studilor de bonitare se floseteo serie de {nsf ale soll, ex autorl eAzora se calculesz4 o noth de bonitare fi se face incadrarea torenurior in clase de caitate. ‘otalitatea fenomenelo de transformare si de migrae a substanjlor si energie cae se oirec Is supra itosfere cu partciparea organismelor gi care determina formar solrilor, ‘pour denumirea de procese pedogeneice sau procese de formare « solulul, Roll cel mai important in desfegurarea acestor procose flare schimbul permanent de substanfe gi energie Ante sols vegeta. Gleizarea i pseudoglelzarea ~ sunt provese pedogenctice generate de excesul {tezoporar sau permanent de api in sol. In acest condi sunt favorizat proesele de redueere, fn pecial a Fe gi Mn, compusiredugi rezultaiimprimand orizontlui colori albstnivinetae ‘vera (orizont cu aspect marmorat) Excesul de ap provenit din pinza featicd situs a adincime erick i afectenz4 bara profilul de sol, fvorizearA procesul de gleizare. Orizontal format se numeste orizont de fle, este notat cu simbolul G si poate fi: orizant gleie de reducere, notat cu simbolul Gr, cand excesul de api se manifesti o mare parte din an si orizont glele de de oxidare si reducere, notatca simbohul Go, se formeazA deasupraorizontuli Gr, ea urmare a ostlafilor Cy=107 gi Con 7 nde y= concentra onlor * encentrafiaionlar O1F onstant de dsocire a apei Pentru solu de lan dinar valorile pHi sunt euprins ne 3. 959. Co Tipu de hums {n funcie de condiile pedocimatice de formare & solilor din fara noast = Innes mai male ips de humas: ‘Mall: materia orgaicd este bine humiicat, inti amestecaS cu patea mineral solu, et nu se poate separa de aceasta, Se forcazd i solu bine aerate eh icrofortbogat gi activa, condi tn care are loc wansformarea complet a resturlor organice in aczi bum ‘Acest tip de humus poate fi de edovs flu: mull eae g mull foreste. ‘Mullulcaleie se formeaza atunci cand in sol este eallu,reactia Rind de Ie alealins ‘ina Ia slab acd, sub acfiunea mai ales a bacterillor, in condifit de vegetaieierboas, este alcatuit din aizi huminii saturn mare masuricu calcu gare culoare inchs ‘Multul forester se formeaz¥ in slur lipsite sau siace in caleiu, pe sesma vegetatie de pidure, sub actiunea cupercilor, ete aletuit din acizifulvici gi este slab pind la moderat ‘satuat eu cating baci. ‘Moderal este slcatuit din matric organick mai slab humificai decit in cazul precedent, este aledtut din acizi huminici dar si din resturi organice in curs de twansformare ‘sau netransformate, in care se pot cunoastejsutuile vegeale respective. Se formeaz in zone ‘mai umede, cu mioflori mai sirac $i mai pin activ, ‘Humusul brat sau mora este constituit din amterie organic si mai slab humifiat ecit moderul, neamestecata cu partea mineral solului, aleatuit predominant din restui ‘organice pujin wansformate gi eu procentsefzut de acizihumiei. Se intlncste la unele solu sin zona mentan Turba este reprezentaté prin acumullsi mari de resturi organice turbficate, formate th condi de exces permanent de apa (mediu anaerob) BONITAREA $I CARACTERIZAREA TEHNOLOGICA A TERENURILOR ‘AGRICOLE 1, Bonitareaterenurilor naturale entra objinerea notei de bonitre, din mulitudines conditilor de mediu care caracterizeazi fiecare unitate de teren ecologic omogent (TEO) delimitata prin studiul pedologic, -au ales numa cele considerate mai importante, mai wor gi mai precis mésurabile ‘© temperatura medie anuali-valor corecat, indicator 3C; ‘© prosipitail meditanusle-valr corectat,indictor 4C; + glezarea, indicator 14; © peeudogleizares, indicator 15; ‘= slinizarea gis alalizaea, indicator 16 sau 17; ‘+ texturan Ap sa fn primi 20 em, indicator 23 A; *volumul edafc, indicator 133; + poluare, indicator 29; pants, indicator 33; * aluneciri, indicator 38; + adincimes apeifreatice, indicator 39; * inundebifitatea, indicator 40; # excesul de umiditate la suprefaa indicator 181; porazitatea total in orizoatul resect indicator 44; * conjinuul de CaCO; total pe 0-50 cm, indicator 61; ‘+ seacia in Ap sau fn primi 20 om, indicator 63; ‘© gadul de saturate tn baze tn Ap Sau in primi 20 em, indicator 69; ‘© sezervade humus in stratul de 0-50 em, indicator 144# Inczzullipsei unora din seeste elemente din stdin! pedotogie folesit se va avea gia a acestea sa fie completa prin reambulri sau studi suplimentae pe teren sau in labortor. ‘Aprecierea Insusiilor terenului se face cu ajutoral unor indieatori (abele) conform +sMetodolopia elaboraristudilor pedologice”, .C.P.A. 1987 TFecare dint indicatorii de mai sus, cu excepfa gandului de saturate in baze care intervne indirect, partici I stabiliea notei de bonitae prntr-un coefieient de bonitare care ‘varia inte 0 si 1, dup eum insusiea respectiva este total nefavorabilé sau optima penta exigenfle flosinsi sau plantei lua fn considerare. Valorie coeficientlor pent fiecare indicator se preiau din anexa 1 Pentru o parte din indicatori este previzuta 0 singura serie de coeficienf, iar pentru cealalta pare (preciptaii medi anual, gleizare textura, adaacimea apelftetice, porovitte, ‘eatie, volum edafie si ezerva de humus) sunt prevzute mai multe seri de coeficienilegai de interdependenta scestora aj inicatori, Nota de bonita’ pe folosinfe i culturi se obfine tnmultind cu 100 produsul coefcienilor color 17 indicator Iuai th considerare la stbilires note de bonitare. Nota de bonitare pote varia inte Osi 100. "Nota de bonitae pentru arbi se ealeuleszi ca medieartmetck ¢notelor pent pata cular agricole care prezin cea mai mare favorabilitate, in unitatea de tren considera, 2 Bonitarea terenurilr amenajate $f ameliorate Prin amenajaves gi folosirea Iucrvilor de imbunitiiri fancsre gi a unortehnologii ameliorative, uncle insusii negative ale teremurilor sunt corectate sau inlaturate, In aceste ‘cazuri se impune reducerea sau anulatea penalizari inttoduse prin coefcienii de bonitae, ‘opeajlunea numindu-se potenjarea notelor de bonitre Potenfareaconsta in mirrca cosficintlor de bontare ai insuitlor ameliorabile prin crise tehnologice sau de imbunktiiifuncare Practc potenjarca notelor de bonitare se face prin Mamulfrea cu coefcieni supraunitri (anexele 3-19 la 3-29 dia MES. 1987, vol 2) notelor objnute la bonita. Potenjarea notei de bonitare se face sumai pentru acele lucrri care au un efect de drat g care modifi substanialstrea generalé de produetivtae a terenului si anume: D Iucriri de imbundtitiri funciare (indistor 271)- tndigures, desecsrea (de suprafai); drenaj de adncime; iigatia; combaterea selinitjé gi alcalinitai prevenirea si combatereaeroziuni (ir terasare) gi terasaea terenurlor In pant, 2 Wucriri agropedoamelioratve (indicator 272)- amendarea caleics si gipsic; afinarea adincd(scarificare), fertilizarea ameliorativa (radical) gi combaterea polut De precizat cd sistemul de potenjae provizut fico abstracfie de situaia, adesea {nia in practic, ta care Iueisile ameliorative nu igi exercita pe deplin efectl sconta 3. Elaborarea hati teremurilor ceulturt 1 celor de favorabilitate pentru diferitefolosinge st Harta terenuritor se vealizes24 aga cum $-a artat mai tnainte la evaluarea generall a resuselor de sol gi este completat in tabetul legends cu indicstorii necesari pentru bontae Uitte deterendelimitae pot fi simple (TEO) sau complexe (cuprinzind cel mult 4 unitifi TBO) atunct edad pe tertoiul respectiv uni factor prezint varia semnificative. Pe baza birjilor eu untiile de teritoriu (UT sau TEO) gi a tabelului cu notele de bonita ale acestra se realizeazi hinile de favorabilitate pe folosinge gi cultui, grupindnotele de bontare din 10 in 10 panete, fn eadrul hinlor de detali si din 20 in 20 de puncte, pnd la 100g ned grupa peste aceasta valoare, penta rile de sinter. ‘Aga dar, In cazul bonitiriiterenurlor pentru condi naturale (maxim 100 puncte) vor ‘remulta 10 gi respec 5 clase de bonita, Cele 10 clase se noteza ou cife de la -X (l-penira clasa cea mai bund eu 100 Ia 90 puncte, iar X-pentraclasa cea mi slaba cu 10 Ia 1 puncte), iar cole 5 clase cu ltere majuscule Ala E (A-peatraclasa cea mai bun, cu 81-100 puncte, iat E pentru clasa cea mai slab eu 1-20 puncte), a bonitarea trenurlor amenajate gi ameliorate, nota de bonitare poate ajunge pink la 130 puncte gi vor rezulta 15 gi respect 6 clase de bontare. Notarea claselor pn Ia 100 de puncte se fave ca gi la bonitarea nepotenfats, iar cele eu peste 100 punete cu XI ~ XV (XI ‘entra 101-110 puncte si 15 puncte pentru>141 puncte) gi respectiv At, >101 puncte. Cele 15, respectv 6 clase de favorabiltste sunt evidentite pe hart iin legend prin culorileedat in anexa 3-33 din MESP, voluml 2, 1987. Incadrarca in clase gi grupe de clase de bonitare se fae in funefie de nota de bonitere (tabetal 18.3), {ncadrarea in clase i grupe de clase de bonitare _ Tabelul 18.3 ‘Chase de bonne “Grape de clase de Fonitare Cod [Nota de bonis Cod_| Nota de honitare xv) S14 xv 131-140 XI I-30 At 2101 xi 11-120 | XL 101-110 T W [a 81-100 ra | w | . B 61-80 Vv vi ce | aso Vir ' van. |p 21-40 1% x _ E 120 Higjile de favorbiltate se pot realiza la nivel de unitate de teen sau la nivel de parcel, sol, ei. folosind notele de bonitae i find seama de component parcelei, soli te. si proporiascestora. Pe taza studilor de bonitare se fee propuneri pentr folositea elt mai ficient fondului fincisr, pentra restructurares folosinelor, pentru amplasarea mai judicioast a cultuilr i stabiliree structurii de cultur sa niveluul de produce in raport eu tehnologia foosis, 4. Caracteizareatehnologiia terenurilor agricole CCaracterizarea tehnologica a terenului reprezinth actvitaea de define si de clasificare a terenurilor agricole, sub aspect proprietifilo intrinsece ale solurilor si allor caracteristici ale mediului, care determina comport diferite ale scestora in procesul deproduce si reclami fotodati procedee specifice de Iuerae a solului cat gi categrile de Iucrari ameliorative nccesare penrssporitea capacitii de prodvetie a terenulu, CCaracterizaea tehnologici a terenurlor agricole se face folosind un sistem de indicatori (indie) care se referd Ia principalele aspocte de ordin amelioratv (irigare, desecarea,drensjul,indiguitea,combatereaeroziuni, desalinizare si amendare,) si agrotehnic (Gueraile solul, fertilizare depoluare etc.) pe care le rdicdfolosirea agricola solurior. FPolosind un sistem de indicator: corespunzatori penta fiecare cerin{§ ameliorativa, prin, gruparea terenurilor se objin unitijile pe care sa se poatf aplica anumite mésori ameliortive. In acest fel se evittclasifcarea terenurilor pe baza unor indiafitorientative si a ‘eunoxtnflor generale ale speialistului cae efectueazd lucrarea Asadar obiectivele urmarite prin Iucrarea de caracteizare tehnologics sunt vwmitoazele > stabiizea ceringelor diferitelor terenusi fafk de Iuriile ameliorative g1 agrotehnice, precizarea arealclor cu diferte cerinjs gia suprafejelor respective; © stabilirea categorilor de terenuri pe care umeazi a se aples, tchnologi Aiferenfat, amelioratve si agrotehnice, © fupdamentareaestimiri efeetelor economice ale tehnologilor ameliratve si grotehnice specifcedifertelor teremui, Indicateri de earacterizaretehnologicdfolesti pentmaatingerea obictivelor propuse se bazeazi pe uni indicator utiliza la caractrizareasolutlor. Fecate indicator tebnologic {olosit permite separaea a mai multor grupe de tereauri, numirl acestoravarind inte 35122 (Feaci, 1980). Astel, gruparea terenuilr agricole fn report eu pretabilitatea la irigaje se poate fice jinind seama de criterii pedologice gi edafice (textua stratuluiarat,adancimea la care apare roca dura, pent terenlti, permesbilitateasolulu, adaacimea apei eaic, las de salinzare si las de solonejizare). Ludnd in considerae si criteril climatic, exprimst prin eficial sau excedentul de umiditat, se objn gi uneleindicaii asupra eflelenel economice, ‘iu Hind ed igain este mai ficient fn conde una limat mal secetos. In mod aseminator so objine si grupareateronurilor duph necesitaien si pretailitatea Js amenajrea teenulor pent intuarea gi altor limitir (excesul de umiditate,eroziunea solului et. ale eapacititit de producie a terenulu PPrezenatea dtalatk metodologiei privind gruparea terenurilor agricole im report eu necesitatea si pretabilitateaexecutirii unorlueriri ameliorative se face tn capitol urmator. rin earactorizazea tehnolopea a terenurilar agricole din Roménia, acestea aa fost definite, clasficate i evidenyinte eanttati in raport de cerinfele tehnologies. Rezulatle caratetiziri ehnologice ale terenuilr agricole din Rominia se prezinl in capitol 6 ‘Luctiile de determinare a caractristcilortehnologce sia capactiit de producti a ‘eremurilor unitifilor agricole de producti in vederea profliri. agrocconomice constitu, de ‘asemenca, un mod de folosire a materialului pedologie, Reprezentind o detalire si o ‘completa a lucirilor de raionare pedoclimatca si de bonitare, lurtile de caractrizare {ehnologics a terenurlor agricole, se executa in vederea zoniiiprodectci agricole. Lucraile se exeeutl penira fiecare comund separa, precizand calitatea telnologica gi eapacitatea de produce aflecireiporjiuni de tren agrcol, indiferent de flosiga Iu atual, ‘Lucrsile de caracterizare tchnologcd ca gi cele de bonita a terenurilor agricole, in esteren suprafeelarabile; > restructurarea folosinelor agricole din zoneleaccidentte, pentru utilizarea intensivi gi rational fecirei porfuni de teen, eu asigurazea protectiel soulut Impotrva degradalo > alegereacelor mai corespunzAtoaestructur a culturilr, inclusiv a sourlor 45 hibriior, pent obfinerea unor randamente maxime th produefia Vegetal, eu osturireduse feu eonsumur economice de energie; > Stabileacelor mai corespunzitoare tehnologii pentru _sporirea productivitti solurilor, prin executarea Iucriilor de imbunttatiri fan combaterea eroziunii soll, desecdr, niga, prevenire si combaterea salnizisi SH alealizini solurilor ete; > stabilirea tehnologilor specifice de Iucrare solului, de fertlizare a terenurlr gi de cultura plantelr. Informafia necesarérezolvasilacestor probleme trebuie si fle exprimati parametic si ‘numa calitetiv, pentru ca ea si poate fi utiliza direct In producti In vest caz, constiuirea gi delimitarea unitiilor de teritoriu ecologic omogen se face sindndurse seama de: ‘a relief rexpectvaltitudni forme more gi minore, pants expozites ) hidrologie ~ adncimea si natura ape fteatie, inundabitates,osciaya nivelulat ‘eatc, bane hidrografice, «) litologie~ natura materiallu sau rei parentale; 6 topoelims-microclima in rport cu pana i expezitia versanflor «) sol ~ dupa variety de sol sf unee elemento de subdivizare I nivel do subvarctte; 1 interven antropice - indiguiri, dosecdi, combaterea eroziuni, irigafii, dstragert ‘sau econstruii ale solu et.ANEXA 1 COBFICIENTI DE BONITARE NATURALA yAnexa Lb se ri ale indicatorilor preluati din fextul studiutui pedotosi (1) Indicator 3c Clase de tempersturd medic ansal& C's) Simbol ‘Limite °C) m7 : mele Ta = —a-00 es = or20 moo ot 2140 08 aso] 706. ; srs a0? 6170 og 780 7109 B90 Tao 31-100 Tall ny To] Tala exe de iia L120 Tals i SiR (2) nator 4 Clase pep mei ama (2) Sil Denne Tinie aay Pall estan J a Pad fet hele 31400 a mus “01480 Pos i ‘51-300 [ras sabaiioad Sor=330 Pus i 31260 Pao? waa sat 100 Pot i ‘00 Po sina 01-100 al fea a Too 1200 al if tail 1400 ald sion eee 10{@19) Indicator 37 - Categoni de eroziune in adéncime (°) {ised incompltd inclu mumal forme de mezo- si microreie flaste tn aplcopa de fol) Sinbal Denumire 7 [100 absent - [2 rigole eu denatis medic 2 ‘ogage miei ov densitae medic | al —Togaze ane stabilize 2 51 — wine fe 152 (al8) Indicator 38> Cate de eluent de teren (6) -~ es (std incompltd, cuprinadnd mumai categorie de abaecdri de téren necesare i calcul! hotet de bonitare sa fn elaborarea proectelor de v= gantzarea terior‘) . Tinbal Denumive 100 sbiente ¥ ‘1 ‘tabilizale | 102, ‘semistabilizao fia active ~ (20) nic 39 Clr deanna ape pdt at eatin, medi aia) ‘Simtel [Demme Aaineins GH “Testa it nispos - | Texturtnsip —nisip |S arg utes Oi | perfil =O5t ZS [extrem de mic O31 1.00, 051-075, f (3 [foarte mit 01-200 0.767 1.40, = (mi 2.01 3.00 112.00 S| mijlosi 3.01 5.00 2.01- 4.00, (6 [mare 3.01 - 10.00, 4.01 - 10.00 QT | foarte mare > 10,00, 10.00 oO (8 | fzvoare de cossi Teveare de coast | Ezvoare de const (2) Indicator 40 - Clase de imundabilitatre a trem prin evasare 1) Sinbal Deaumaire ‘Frogventl inundait ani) io neinundabil niciodatt i rar izundabil mai rar decit oda a ani os freeventigundabil ‘odaté la? - Sani 3 foarte freeventinundabil | odat pe an sau mai desSa (a2) Estimates indicatntut complex 4€Csizefipcsiptailoranusle tn rport ou penta tcrenuli si permesbiltaca slut (ae) (clarele de tlori unt acleay dn 18) Far | Femoe [anise a |ooar —[eooz [ras fant [vas [ra [root Les [ras [aa [ak DB Testi engl eacete 3 L i TT a ay z z T 1 Te = Else 3 7 4 2 1 2 Eos = = a 3 = z = 1 Tre = cos 3 2 4 = L 3 2 es = = 4 js sos 3 = a Pe 2 = =z = = ES = mn 1 Gos ‘ile mares cu +s in bel inet mma d las de preimmune ex eae pin exes ‘ae serpy sad sibel chaser do pect necomctan, (@3) Indicator 5 ~ Bilan hidroclimatc anual (excedent de precipita) (B) Sulbelase de bilan hidroclimatic ancl Sinbad Denumie Tinie (aa) BOL oar defciar < 349 B02 id. ig. 250 BOS moderat dear 249. Bod. slab defiitar 7149, 5 slab excedentat AD. B06, moderat excedentar 31. BOT putemic excedentar 13h BOS. id. 301 BOD, id. 01 . 1000 BIO. id. > 1000.ps La Fotimareabilanfulihidroctimatie anual [ Brccipitai anvate ec aa [Pac [Pac [Pec [Pec |Pao [Pac [Pac [Pac [Pac [Pac [Par [Pac or jar jos lor Jos jos for oe }os w fio | | — Bio-| 7] p02 —x05_——_} B08 “pos 1, ] 303 B02 1806 | Bo7 4 7, tS] L i bo 1 71 Bos |__| "Taek 4) Bos Zonet hapurate se refer a situa nefntnite tu Roma, 3 ® (@4) Indicator 153 - Volum edafic (VE) i Case de volum edatic i Simbad [Dennis Time Go * VEL [exirem de mie 150 atimarca volumulu edaic Grosimea | Coogina de phelet | solului | 90 Lat Iq ___ das Iq das al & Lae VEL a L_ves da VES vE2 a5 VE6 a6 VET Ves_[ ver | vs a7 [ves [v6 iLAnexa 11d Clase de valori si estimarea indicatorilor Sompleesi (41) Esimareaindicatonului complex 3¢ ~ Coresja temperaturit mest anuale bs report eu Panta expozitia trenului (Tae) (clasce de vali sunt aceleai cin Anexa 18) Par [Ee air sti mal Gas vo [eos | 100 [tn Prot [rans [oe ay Dinar ho Do Pea Da ie_[Fenpsrrura med wt creat pss} roo B 2 i iW =z a cy mn cr ‘Cele mrt ex 9a in abel nt uta de case de temper medic anal cu cre pra creetr> ‘rs, respec Gad sie ose de peta coeIe | pret ~ mreranid oamsarssaBe sp 101940z POST [gyenronyaus srpant USEHAIZ029 BCH eT Leco ToT co ra 90 Fa F = | 1s(0:2 Concin detontae pe recipi ama connie ae)sm| at | ows |e | aot | | 8] om] (© feats) oe) ates en Hes natal sm o68 > HE YRCD (HE)wae b (aD myneaia med raed amywog ap Huaiaue09 (cua)weed ony | eS (QD) os pos eT FO) SI upped aang aR ae)ws Tee aT sora eee. SoS Tosa TET SOT FOL 50 c TL FOL ea] x a FOL FOL eo] #0 POUCA ‘008 = Eauypew| 3 V“T' BHD no URyOS Wy (O) sonNay fade PamNRDE NIE amg ap HutaNEED (z'sUB)of @ 8) wept ap sepran 2 esoxe raced areuog op oo} YoeD (HE)fy = = p : aE = SFE EES 7, gieEalels| ) =GEERREL EEE |e 7) EEEERS Sel [el © OdRMer vss op eam xed amo09 op HeRPHECD (Me)= “el enact t wepe| es) eo r Gy Ss tr er alpen eer eterno eur our aso eo [90 anoadsas azeqTOTE ap MES SFOS ap RPE amOpISUOD ULB 9S (18) Preos © emarpos nat ames ap ram nad amang ap 279209 (148)Ed) a SE aoe | rt Te Taser] aa | “aa t FSET] ems | soon pa aR © PES Ele aad bo ae] mw [aed | a [ie fama ae | ow Be] | sae |r] | S| owe] oe] | rou] Soe | wo | FO. wt @ ‘(a 08 - 0p BamSgPE jon op waunaes wy (3) wm weyOxDd nated azeRIOR ap HARIEYRCD (ETA) D)_ Gn) auepe jon nsd amimog op opgs09 (ZIHe)26Be 1 a ¥o eo we Co, 21 60 ae a ‘ a ay ‘@) me wo ap evogns Sp rnaio od aneue9 2p HuBI20g (G1%E)a! a oeae EXEMPLU DE CALCUL AL NOTELOR DE BONITARE NATURALA, Pentru caleulu notelor de bonitare natural se folosese fie ale unitilor de teen, care confin date refeitoare la Insusiie soluli si terenului sti, ‘Formular (abel) pentru caleulul note de bonitare natural Ia nivel de TEO Teor SinboT Hoi [Woo] THOS] T [=a ‘Conic de boats pata fase cults) grcall a a zahir Temperatura meee ‘anual-valor eotectate, nd. 3 ; Tae 7 T T precipita med ‘aruale~ valet corectate, ind. 4 © Pie ant, 33, alanscS na. 385, inondabiiatea, nd 40. =) =P at ‘incimon_—apel feat, ind. 39, a excosulde umictats de suprafat, nd 481 Texura h Ap sau primi 20 cn, ind, 23a, ‘volume! eda, ed 12 grad de tasat learea, ind. 14 stagnoaleizarea, ind, 15 rezone de humus In stratul 0.50 cm, ind 144 ‘eacia in Ap sau th primi! 20 em, ind, 53 salnizarea eau alcalzarea, ind 18117 ‘confit CaCO, totsl_pe_0-50 om.38 ina. polarea P T T 7 NOTADE NEN [ar wa BONITARE NATURALA BNI =(1x 1x 1x Ix Lx 1 x bx 0.941 x 1x 1x Ix 0.9 Ix Be 1 1)=81 ‘Terenul se incadreazl in clase al-a de bonitare ~ teen cufertlitate foarte bun