Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect de Master
Sfantul Ioan Botezatorul in iconografia rasariteana si apuseana
Coordonator: Student:
Lect. Univ. Dr. Muntean Gheorghe Marcel Giurca Cristian Pavel
Cluj – Napoca
2015
1
Cuprins
2
1. Tema de cercetare propusă
2. Argumentarea temei
Ideea de a elabora o lucrare de cercetare cu aceasta temă a prins contur din dorința de a afla
cât mai multe despre reprezentările iconografice ale Sfântului Ioan Botezatorul în iconografia
răsăriteana si cea apuseană și de a face o paralelă între acestea.
3. Metodele de cercetare
Picturi murale cu scene biblice sunt datate încă din începuturile creștinismului, așa cum
sumt reprezentările din catacombe. Privind, studiind și analizând reprezentările iconografice
răsăritene în care apare Sfântul Ioan Botezătorul, putem concluziona că sunt sugestive pentru
misiunile pe care acesta și le-a dus la indeplinire cu stoicism si curaj, conștient că va sfârși
3
pedepsit aspru pentru curajul său de a arata cu degetul pe cei păcătosi, chiar daca aceștia erau
conducători. Alături de Sfântul Ioan Botezătorul apar reprezentate numeroase personaje biblice
care au făcut parte din viața acestuia sau care s-au aflat alături de Mântuitor.
Sfântul Ioan Botezătorul și scene din viața sa, tempera pe lemn, sec. al XVI-lea, Rusia. Fig.1
4
.Icoana pe care o prezint este o icoană de secolul al XVI-lea, provenită din Rusia, cu un
mare impact creștin, deoarece în această reprezentare Sfântul apare în picioare, iar pe laturile
icoanei avem zugrăvite evenimente din viața lui. Icoana este pictată pe suport mobil din lemn, cu
sipet, tehnica de execuție a icoanei este tempera, iar culorile din lucrare sunt calde deoarece
predomină ocrul (Fig1).
Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat în întregime având în mâna stângă un filacter cu
inscripții slavone, tot pe mâna stângă observăm că are o tipsie cu capul său care a fost tăiat la
cererea fiicei Irodiadei, Salomeea și din ordinul împăratului Irod, iar cu mâna dreaptă
binecuvântând. Sfântul este reprezentat cu două aripi mari de culoare albastru-verzui, având
sugerat lumini de culoare deschisă aproape spre alb. Veșmintele sunt reprezentate simple nu cu
ulte detalii, desenul la veșmânt este realizat cu un verde-închis, iar luminile sunt date sugestiv,
apropiindu-se de alb. Chipul și mâna Sfântului au o proplasmă de culoare maro-închis, iar
luminile abia că se observă. Observăm că Ioan Botezătorul stă pe munte fiind înconjurat de
vegetație, de fapt care ne arată că el se află în pustie (vezi fig.1).
Pe marginile icoanei vedem realizate evenimente din viața sfântului, acestea fiind pictate
simplu cu culori calde. La toate scenele pictorul a pus pată de culoare, după care a venit direct cu
o ușoară linie de desen.
Fig 2.Sfântul Ioan Botezătorul și scene din viața sa, tempera pe lemn, sec. al XVI-lea, Grecia.
5
O altă icoană aghiografică este provenită din Grecia, din secolul al XVI, tehnica tempera pe
lemn, stil macedonian. În această icoană îl observăm pe Sfântul Ioan Botezătorul redat în
picioare, pe laturile icoanei reprezintă scena din viața Sfântului Ioan Botezătorul.
În partea stângă a icoanei îl observăm că mâna dreaptă binecuvântând, având partea dreaptă a
icoanei, observăm că în mâna stângă ținând un toiag cu sub formă de cruce și tot mâna stângă
ține un filacter cu inscripțiile macedoniană. Chipul, mâinile și picioarele Sfântului au o poplasmă
caldă de culoare ocru cu puțin brum iar carnația de culoare ocru mai deschis. Veșmântul
Sfântului este cu o proplasmă de culoare albastru – verziu închis iar luminile veșmântului de
culoare albastru-gri.
Pictorul Memling a realizat o lucrare care îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul ca fiind
un simplu om aflat într-un décor natural în preajmă având doar un miel alb. Așezat, sprijinându-
și capul cu mâna dreaptă, are corpul acoperit cu veșmânt de culoare brun închis și peste are un
acoperământ de culoarea albastră. Mielul reprezintă un simbol al jerfei cea vie.
6
Fig.4 Caravaggio,Sfântul Ioan Botezătorul circa 1603-1605
În această pictură murală este reprezentat Sfântul Ioan Botezătorul în întregime, centrat,
contrapost, folosind tehnica vremii, tempera. Trupul este parțial acoperit cu un veșmânt de
culoare închisă, luminile fiind redate cu nuanțe de griuri. Sfântul este reprezentat în natură
7
ținând în mâna stângă un toiag mare în formă de cruce. La picioarele sale se află un miel alb, în
poziție culcat. Aproape în întregime corpul este luminat, ceea ce face ca personajul să iasă în
evidență.
8
În iconografia răsăriteană, Sfântul Ioan Botezătorul este redat în cele două ipostaze ale
sale, de ascet și botezător, folosindu-se culori calde, iar în picturile mistice apusene sunt folosite
culori mult mai tari și reci.
Dacă în reprezentările răsăritene personajul este scăldat de o lumină diafană, divină, în
cele apusene lumina este proiectată dintr-un anumit unghi asupra personajului.
În picturile apusene, Ioan Botezătorul este, de cele mai multe ori reprezentat în întregime,
solitar, într-un décor natural și plin de viață în timp ce în iconografia răsăriteană personajul se
află într-un décor sterp, deșertic, pietros.
Apusenii îl redau pe Înaintemergătorul Ioan, de ce mai multe ori în întregime, dar în poziție
vertical, culcată și chiar așezată. În iconografia răsăriteană, Sfântul Ioan Botezătorul este
reprezentat în întregime dar și bust.
9
Bibliografie
1. Arion Leon Pr.Prof.Univ.Dr., Comentarii la Sfânta Evanghelie după Matei, Ploiești, 2003;
2. Biblia sau Sfânta Scriptură,Editura Institului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1988
3. Buga Pr. Ioan, Sfântul Ioan Botezătorul, primul mortorpublic al Fiului lui Dumnezeu cel
Întrupat, în rev. „Ortodoxia”,1983, București, nr.1;
4. Caraza Ioan Diacon Dr., Sfântul Ioan Botezătorul-Înainte-mergătorul Domnului. Botezul cu
Duh Sfânt în Hristos, Editura. Episcopiei Sloboziei i Călărașilor, 2000;
5. Caraza Diac. Ioan, Sfântul Ioan Botezătorul Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus
Hristos, în rev. „Studii Teologice”,1964;
6. Evdochimov Paul, Arta icoanei- o teologie a frumuseţii, Ed, Meridiane, Bucureşti, 1993;
7. Evdokimov Paul, Rugul aprins, ed.Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1994;
8. Florea Petroniu, Icoana ortodoxă, Ed. Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Bihorului şi
Sălajului, Oradea, 2002;
9. Lăzărescu Liviu, Pictura în ulei, Ed. Sigma Plus, Deva, 1996;
10. Monahia Iuliana, Truda iconarului, Ed.Sophia, Bucureşti, 2001;
11. Muntean Marcel Ghe., Repertoriul picturii bizantine-Icoane de praznic, Editura Renașterea,
Cluj-Napoca, 2014;
12. Negoiță Athanasie, Sfântul Ioan Botezătorul a fost qumranit sau esenian?,în rev. „Studii
Teologice”, 1975;
13. Nicolaescu Corina, Icoane vechi românești, editura Merdiniane, București,1971;
14. Plămădeală Antonie, Cuvinte la zile mari, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu,1989;
15. Pop Octavain , Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre Profeți, Ed. Mirton, Timișoara,
2004;
16. Steinhard N., Dăruind vei dobândi, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1994;
17. Uspensky Leonid, Vladimir Lossky, Călăuziri în lumea icoanei, Ed Sophia, București, 2003;
18. Quenot Michel, Învierea și Icoana, Ed. Christiana, București,1999;
19. http://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Iacov_(fiul_lui_Zevedei) , data: 13.06.2015, ora:
19:15;
20. http://www.orthodoxcamro.co.uk/sf-ioan-evanghelistul.html, data: 13.06.2015, ora 18:07;
10
21. http://paginiortodoxe.tripod.com/vsiun/06-29-sf_ap_petru.html, data: 13.06.2015, ora: 16:55;
22. http://tendintein.ro/viata-sfantului-andrei/, data: 13.06.2015,ora: 16:40;
23. http://comorinemuritoare.ro/bLOGOS/?p=5174, data: 13.06.2015, ora: 16:35;
11