Documentar „American Factory”

În urma crizei economice din 2008, multe fabrici au fost afectate sau chiar închise.
Partenerii chinezi au venit în ajutorul lor și au început să investească în producție prin repunerea
pe picioare a unor fabrici dezafectate, cum e cazul fabricii Fuyao Glass America, fosta fabrică
GM.

Mesajul documentarului face referire la fuziunea celor 2 culturi - cultura chineză și cea
americană, în vederea succesului. În documentar, la intrarea în fabrică era reprezentat atât steagul
american, cât și steagul chinez, fapt ce reprezenta înțelegerea și parteneriatul dintre cele 2 țări.
De asemenea mesajul face referire și la realizarea succesului fabricii, în ciuda barierei lingvistice
și culturale dintre angajații chinezi și americani.

Criza economică din 2008 a afectat aproximativ 10.000 de oameni din cadrul fabricii. În
2010 Fuyao Glass America vine în ajutorul comunității, redeschizând fabrica și oferind
aproximativ 2000 de locuri de muncă. Foștii angajați ai General Motors (GM), acum angajați la
Fuyao Glass America sunt recunoscători pentru recâștigarea unui loc de muncă, dar vorbesc și
despre o scădere a remunerației față de perioada pre-criză.

Diferențele culturale se observă la nivelul conducerii fabricilor, atât în China, cât și în

America: programul de lucru al angajaților în fabrica din America se axa pe 8 zile libere pe lună
(cele 4 weekend-uri) și 8 ore de muncă pe zi, în timp ce programul de lucru în fabrica din China
se axa pe o zi sau două zile libere pe lună și 12-14 ore de muncă pe zi.

Strategiile adoptate de partnerul chinez de a reabilita fabrica americană au fost

următoarele: organizarea muncitorilor în perechi (un american și un chinez, americanul fiind
operatorul principal, iar chinezul fiind supraveghetorul); lucrul în trei schimburi, pauză neplătită
de 30 de minute și 2 pauze plătite de 15 minute; hotărârea luată de partenerul chinez de a nu
înființa un nou sindicat, deoarece acesta ar fi fost o amenințare pentru eficiență și producție.

În ceea ce privește eșecul sau succesul în eficientizarea fabricii, consider că Fuyao

Glass America a avut succes într-un final, deoarece a oferit locuri de muncă foștilor angajați ai
GM - aproximativ 2000; a reușit să găsească soluții în vederea comunicării și înțelegerii dintre
angajați, în ciuda barierei lingvistice și culturale; a crescut sentimentul de responsabilitate în
rândul angajaților, după ce a apărut un articol în presă despre fabrică (astfel a început să aibă o
mai mare vizibilitate) și a crescut salariului cu 2$ (această creștere salarială a avut loc datorită
scandalului privind înființarea sindicatului, întrucât conducerea dorea să atragă de partea ei cât
mai mulți angajați). Unii angajați care erau contra înființării sindicatului erau de părere că dacă
ar vota pro, ar întoarce spatele fabricii, pe când aceasta a fost singura care le-a oferit un loc de
muncă/ un venit pe timp de criză.

În urma voturilor privind înființarea sindicatului, 60% dintre angajați au votat ca fiind
contra, iar 40% au votat ca fiind pro, ceea ce a dus la dezamăgirea celor care doreau ca acest
lucru să se întâmple. Un aspect negativ în acest caz este faptul că mulți angajați, pro sindicat, au
fost dați afară. Acest aspect s-a resimțit și la nivel de management (americanii care au fost pro
sindicat au fost înlocuiți cu chinezi, deoarece ei considerau că niciun american nu poate avea
aceeași viziune ca un chinez, în vederea eficientizării fabricii).

Ca ultim aspect, eficientizarea, planificarea în detaliu și automatizarea proceselor din

fabrică reprezintă tot un succes al fabricii Fuyao Glass America, întrucât au reușit să se dezvolte
în timp și să scadă costurile. Partea negativă vizează aici reducerea personalului, întrucât anumite
procese au fost preluate de mașinării și astfel, resursa umană a fost înlocuită treptat. Acest aspect
nu este prezentat în documentar, dar am anticipat că acesta ar fi fost următorul pas în
eficientizarea fabricii.